c Æ




 
c

ÆÆÆ
ÆÆÆÆÆÆÆ
ÆÆ ÆÆÆ 

!!ÆÆ "#


$%&'
( 
 %
Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau active
individuale din patrimonial societă ii evaluate, fie pentru determinarea valorii globale a
entită ii ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societă ii.
Misiunea evaluării unei societă i comerciale cu obiect de activitate bancar este acela
de a stabili valoarea globală a întreprinderii ca întreg prin punerea în eviden ă a pozi iei
financiare a societă ii date de valoarea unor indicatori precum:
c mijloacele fixe, terenuri, clădiri, utilaje i mijloace de lucru (rentabilitatea economică
a acestora , uzura fizică i morală);
c gradul de îndatorare fa ă de clien i, fa ă de alte institu ii bancare i fa ă de al i
agen i economici;
c nivelul disponibilită ilor băne ti, nivelul rezervei minime obligatorii;
c capacitatea de amijloci activită i economice i fluxuri de numerar;
c modalită i de finan are, ac ionariat, capitalul propriu.
&%&c
)
*


Situa iile financiare consolidate au fost întocmite pe baza costului istoric cu excep ia
următoarelor elemente semnificative din situa ia consolidată a pozi iei financiare:
c instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justă;
c instrumentele financiare la valoarea justă prin Ã

    sunt
evaluate la valoarea justă;
c activele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate la valoarea justă;
c datoriile aferente aranjamentelor de plată pe bază de ac iuni cu decontare în numerar
sunt evaluate la valoarea justă.
Lucrarea operează în mare parte cu elementele de active ale băncii, în care o pondere
deosebită o au i imobilizările financiare,ca important element de active al Băncii
Raiffeisen. De asemenea,la acestea se mai adaugă i situa ia fluxurilor de trezorerie,care
vor fi evaluate în perioada de previzionare explicită.


c
c
 c Æ



 
c

&%,c
$
$
$



c 66,46 Raiffeisen Bank Interna ional AG;
c Õ,51 peste 17.5ÕÕ de ac ionari persoane fizice i persoane juridice.
Banca Raiffeisen România este condusă de Adunarea Generala a Ac ionarilor
Raiffeisen Bank S.A.
&%-c
$)


$
*


Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea globală a societă ii
bancare. Utilizarea raportului de evaluare este destinat pentru scopul i numai pentru
uzul Adunării Generale a Ac ionarilor Raiffeisen Bank S.A.


$%,



. $ 
 
,%& 

Raiffeisen Bank România este subsidiara Raiffeisen Interna ional Bank- Holding AG,
care la rândul său este subsidiara integral consolidată a Raiffeisen Bank sterreich
AG(RZB) cu sediul la Viena. Fondată în 16
7, RZB este a treia cea mai mare bancă din
Austria i entitatea principală a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup
bancar al ării din punct de vedere al activelor totale, având cea mai vastă re ea de
distribu ie locală.
RZB i Raiffeisen Interna ional au confirmat în repetate rânduri reputa ia de
promotori în Europa Centrală i de Est, înfiin ând prima subsidiară bancară în Ungaria
încă din 16, cu trei ani înainte de căderea Cortinei de Fier. În cei peste
Õ de ani de
prezen ă pe pia ă , au fost fondate 1Õ bănci i cumpărate alte 1Õ. Re eaua astfel
format acoperă regiunea cu bănci universale, care deservesc peste 15 milioane de clien i
în peste 3.ÕÕÕ unită i bancare, pe 1 pie e interna ionale.
,%,$/$*
Raiffeisen Bank România S.A. ocupă pozi ia de oligopol pe pia a din România,
situa ie în care riscul privind talia întreprinderii este de maxim
.
,%-

0* 

 

Raiffeisen Bank S.A i-a început activitatea la data de Õ1 iulie
ÕÕ
în urma fuziunii
prin absorb ie a Raiffeisen Bank România S.A. de către Banca Agricolă Raiffeisen S.A.
prin emisiunea de ac iuni. Fuziunea dintre cele două bănci s-a finalizat la 3Õ iunie
ÕÕ
,
cu scopul de a alinia opera iunile Grupului Raiffeisen i în România.

c
c
 c Æ



 
c

Banca este autorizată de BNR să desfă oare activită i bancare. Activită ile de bază ale
Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice i persoane
juridice, activită i de brokeraj, leasing i gestiunea activelor financiare.
,%1
*   2
c MyBanking oferă informa iile financiare privind contul bancar personal si
cursul valutar i cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra si interbancare;
c drin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, fară ca acesta să facă
cel mai mic efort si fară sa plăteasca comisioane si taxe suplimentare;
c Serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de a
transfera automat sumele care depă esc un nivel prestabilit în alt cont indicat de
către client;
c Serviciul SmartTel oferă informa iile despre cont, disponibile
4 de ore din
4,
7 zile pe săptamână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text
de tip SMS.
c drogramul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe via ă
titularilor de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.
c drin dlă i directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul curent,
toate facturile pentru telefonul fix i mobil, la gaze, la lumina si altele.
De asemenea, Raiffeisen Bank mai oferă: credite de prefinan are a exporturilor si
finan area comer ului cu bunuri fungibile.
În acord cu legea bancară, obiectul de activitate al băncii include:
c atragere de depozite i de alte fonduri rambursabile;
ccontractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum,credite
ipotecare;
cfinan area tranzac iilor comerciale;
c opera iuni de factoring, scontare, forfetare;
c servicii de transfer monetar;
c emitere siadministrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărti de credit, cecuri de
călătorie si alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronic;
c emitere de garan ii i asumare de angajamente;
c tranzac ionare în cont propriu sau în contul clien ilor, în condi iile legii, cu:
instrumente ale pie ei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit; valută;

c
c
 c Æ



 
c

c contracte futures;
c instrumente având la baza cursul de schimb i rata dobânzii;
c valori mobiliare si alte instrumente financiare;

,%3

.

 

Raiffeisen Interna ional deserve te mai mult de 13 milioane de clien i,cea mai mare
re ea de distribu ie dintre grupurile bancare occidentale prezente în Europa Centrală si de Est
(ECE) - 3.ÕÕÕ de unită i bancare; amplu program de extindere de unită i;sucursalele răman
canalul principal de distribu ie în regiunea ECE,prezen a este puternică în ările cu
cre tere economică rapidă.

Raiffeisen Interna ional Bank-Holding AG, subsidiară a Grupului Raiffeisen Zentralbank

Österreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3.ÕÕÕ în Europa Centrală i de Est
(ECE). Sucursala este localizată în ora ul Tyumen din Rusia, re edin a provinciei Tyumen
Oblast din Districtului Federal Urals (ora aflat la aproximativ
.1ÕÕ km est de Moscova).
Tyumen este un important centru pentru extrac ia si prelucrarea gazelor naturale si a petrolului
din Rusia si are peste 5ÕÕ.ÕÕÕ de locuitori.

Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gamă largă de
servicii pentru persoane fizice i corpora ii, precum i servicii ale altor companii ale
grupului Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de densii drivate Raiffeisen i Raiffeisen
Capital Asset Management.

Sucursalele reprezintă cele mai importante canale de distribu ie de pe pia a bancară in

regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciază rela ia personală cu
banca sa.

Raiffeisen Interna ional este lider în ceea ce prive te numărul de unită i bancare între
grupurile bancare interna ionale din cinci pie e ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus, Ucraina
si Rusia).Cre terile sunt spectaculoase, în special, pe pia a bancară din Rusia. La această
cre tere a contribuit i dezvoltarea rapidă a Raiffeisenbank Austria, Moscova.

Raiffeisen Interna ional de ine cea mai importantă re ea bancară din Europa Centrală i
de Est, fiind prezentă în 1 pie e din regiune prin unită i bancare, companii de leasing, două
reprezentan e i al i furnizori de servicii financiare.

c
c
 c Æ



 
c

RZB este cea mai mare bancă corporatistă i de investi ii din Austria i institu ia
centrală a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din ară.

,%4



Deşi consideră că piaţa bancară românească numără prea mulţi actori, analiştii spun că nu
se poate vorbi de o concurenţă strânsă între aceştia, în condiţiile în care peste 75 din activul
bancar este deţinut de primele cinci bănci printre care se află i Raiffeisen Bank România.

Următorii ani nu anunţă schimbări semnificative la nivelul sistemului bancar, întrucât

băncile mari au poziţii consolidate în piaţă, iar cele mici nu sunt înc ceea ce priveşte concurenţa
între băncile care activează în România, părerile sunt împărţite.

Gradul de concentrare a activului bancar e de natură să împartă lupta bancherilor pe două

fronturi. de de o parte, primele instituţii de credit clasate în topul activelor îşi dispută cea mai
mare parte din "felia bancară". De cealaltă parte, lupta se dă între băncile mici, cu o cotă de
piaţă sub 1 .

 


c
c
 c Æ



 
c


$%-
5
  



-%& 


.

*
$6'

,778,779

 6 

Ã
 

,778 ,779

&777 
&777
 
Numerar i echivalente de numerar 4.73.6
 5.647.56
Active financiare de inute 66.74 44.Õ
pt.tranzac ionare
Derivative de inute pt managementul 56.
3Õ 5
.Õ77
riscului
Credite i avansuri acordate băncilor 5Õ5.1 356.673
Credite i avansuri acordate 1Õ.566.
3 1Õ.6Õ.54
clien ilor
Titluri de valoare 3.57.ÕÕ 1.167.53Õ
darticipa ii 5Õ.35 44.Õ66
Imobilizări corporale 337.366 373.7Õ3
Imobilizări necorporale 1Õ
.74 1Õ4.75
Crean e privind impozitul amânat 4.5Õ .4
Crean e privind impozitul pe profit 7Õ.43 747
Alte active 17Õ.715
7.354



  ,7%-&:%933 &8%-48%733



Datorii financiare de inute 3.15 3.3Õ
pt.tranzac ionare
Derivative de inute pt.managementul
4.1Õ 1Õ5.3
riscului
Depozite de la bănci
.455.175 77.514
Depozite de la clien i 14.3.
6 14.14.Õ64
Credite de la bănci i alte institu ii 44Õ.745 77
.Õ4Õ
financiare
Datorii subordonate 3Õ.

351.64
drovizioane 4Õ.464 46.Õ

Datorie privind impozitul amânat 4.
Õ4 7Õ.1
Datorie privind impozitul pe profit 15 517
Alte datorii 36Õ.7
4 464.63


*

 &9%&,4%747 &:%,,9%:7&

$
$
$
Capital social 1.16.
56 1.16.
56
Rezultatul reportat 614.373 76.5
Alte rezerve 1.13 4.
1Õ



$
$
$ ,%&8&%:83 ,%&17%-31


*


$
$
$ ,7%-&:%933 &8%-48%733
   Ã    

à 
  
  

  ! Ã"# $ 
à 


 %&
 

c
c
 c Æ



 
c


*$
'$*

*
$6'


-&%&,%,778
-&%&,%,779

 6 



  

 ,778 ,779

&777 
&777

Venituri din dobânzi 1.Õ6.
5 1.51.454

Cheltuieli cu dobânzile (675.365) (4.Õ61)
**
.;) 9--%9:7 8&:%-4-
Venituri din speze i comisioane 13.57 3.ÕÕ
Cheltuieli cu speze i comisioane (Õ.Õ33) (.576)
%* $)
( 

 :--%9,1 :49%,,&
Venituri nete din tranzac ionare 31.546 4Õ6.75
Venituri/(cheltuieli) nete din alte 51.

Õ (36.446)
instrumente fin.la val.justă prin Cdd
Alte venituri opera ionale 5
.4Õ 4.4Õ

$


 &%899%&7- ,%&7,%3--
Cheltuieli opera ionale (7Õ5.65) (
.1
)
Cheltuieli salariale (5
5.
57) (5Õ.

3
Cheltuieli nete cu provizioanele pentru (431.47) (163.357)
deprecierea valorii activelor financiare
Câ tiguri/(pierderi) din participa ii 1Õ.11 <
în entită i asociate

'/
*($
)
 --3%9-4 :,9%&31
Cheltuiala cu impozitul pe profit (45.716) (114.146)

'
6'

 ,87%&&: 4&1%773
Alte elemente ale rezultatului global  
Modificarea netă a valorii juste a 57Õ <
activelor financiare disponibile pentru
vânzare


)
5
.

' ,87%&&: 4&1%773
6'

=*$ 
($
)

   Ã    

à 
  
  

  ! Ã"# $ 
à 


 %&
 

c
c
 c Æ



 
c

-%, Æ


*


*$
'
.


Rezultatele activită ii băncii trebuiesc determinate atât sub forma unor valori absolute
căt i sub forma unor valori relative , pentru a realiza compara ia cu concuren a.

În evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activită ii

Raiffeisen Bank România S.A.

dentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performan elor activită ii bancare

se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile i a stabili situa ia rezultatelor
financiare.

6 
' 
à 
à ( )
  Ã  

%
 
à 

J
 
J
 ½
J 

©
à 
 * 

 c   % +
 &

2
   1  
  å

,-©
 . 
/ 
0
 
  
  
 d
 
 

     

'  (   Ã" ,3 /
    

Ã"   
4     *Ã 
%Ã,  
 d
 
 
/ Ã"   

$5
Ã& ,%Ã   Ã   

à  /      

!   
 *



à ,

 d



567/      

   Ã   888Ã Ã %Ã
%©-9© 6 ©
©
.©.©©


©
9©-.©©$$44' 

c
c
 c Æ



 
c

  

6 
4   
à 
à  
 




J
  ½
 

    

J
 J  
 ,778 ,779
Õ 1
3
©
à 
   

 
J 2    

 c > 
ë c > 
ëc
 0  





 
   
c > 
ë c > 
ë c
 a 
 


  





c >  ë c >


ë c
 M   



 



c > ë c > ë c
 M   




 M 
 



c > ë c >
 ë c
    

½

    
c >  ë c > 
ë c
 

 
  


   Ã   
%

-%-
)

($

 

 
*



dentru vedea corectitudinea calculării indicatorilor de performan ă bancară, putem

întocmi i analiza corela ia între indicatorii de rentabilitate bancară.

Corela ia între indicatorii de rentabilitate este următoarea:

!>Æ?Æ ;&-=,1@>&=1-@?8=,:@A pentru anul
ÕÕ6.

 ,9=48@>-=&:@?8=73@ A pentru anul
ÕÕ.

Æ>?; &=1-@>8=37@?&3=7-@Apentru anul
ÕÕ6.

 -=&:@>,,&-@?&1=91@Apentru anul
ÕÕ.



c
c
 c Æ



 
c

dentru o mai bună exemplificare a evaluării indicatorilor profitabilită ii am întocmit fig.1.

F gura nr. 1 - Ana za nd ca or or de prof ab ae


Õ 


Õ


Õ


Õ


Õ

Õ

Õ

ÕÕ
ÕÕ

 este un indicator a cărei marje normale se situează între

pragurile semnificative de 1Õ i respectiv 3Õ . În cazul Raiffeisen Bank, rata înregistrată
în anul
ÕÕ de
.6 nu a depă it valoarea considerată optimăpentru acest indicator.

dentru anul
ÕÕ6 valoarea ratei înregistrată a fost de 13,
4 , se cunoa te că a scăzut
semnificativ din cauza efectului crizei care începe să se simtă i la noi în ară.

de seama indicatorilor calcula i i luând în considerare rela ia dintre ace tia:

 ½  , putem concluziona următoarele:

*c în cazul în care eficienţa reprezentată de   
  Ã
%Ã scade, banca

trebuie să-şi asume riscul de îndatorare în aşa fel încât să-şi mulţumească acţionarii;

*c cu cât 
Ã&  este mai mare, datorat creşterii activelor profitabile, cu atât  

 


à este mai mare.

c
c
 c Æ



 
c

ü c    ! " # înregistrează niveluri de peste
Õ pentru băncile mari, în
vreme ce băncile mici le este caracteristic nivelul de 1Õ ±
Õ al levierului.c
În cazul de fa ă, nivelul multiplicatorul capitalului se încadrează aproape la limita
nivelului minim optim (6,Õ5 în
ÕÕ i în 6,
7 în
ÕÕ6). dentru a putea ajunge la nivelul
optim considerat pentru băncile mari, se impune atragerea de clien i i poate cre terea
numărului de unită i teritoriale.c c cc

Acest indicator înregistrează valori optime, ca urmare a faptului că băncile operează în

principal pe seama resurselor atrase. Cu cât gradul de îndatorare a băncii este mai mare, cu atât
rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.
¯ c$%%&"%'''# reprezintă cea mai cuprinzătoare şi perfectă
măsură contabilă a performanţei globale a unei bănci. Ea măsoară pentru Raiffeisen Bank
profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu.
dragul de variaţie a indicatorului este de Õ,5 ± 1, . Băncile de dimensiuni foarte mari
înregistrează rate mai mici de 1 . c c

M c()%"#c
ccMărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii active pe piaţă şi de structura
activelor bancare. Indicatorul arată veniturile totale ce se obţin din utilizarea activelor
(venituri din dobânzi, comisioane, taxe).
Rata utilizării activelor calcultă pe baza rezultatelor obţinute la finele anilor analizaţi este în
cre tere
ÕÕ6 comparativ cu anul
ÕÕ, ca urmare a creşterii activelor totale cu în ultimul an.
Ú c %  "
#reprezintă principalul indicator de analiză când se are în vedere
reducerea costurilor cu activitatea băncii.
dentru anul
ÕÕ, rata profitului se încadrează sub valoarea minimă normală (3Õ-5Õ ),
datorită profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcţionare, investiţii în infrastructură). În
anul
ÕÕ6, rata profitului creşte cu 7,37 . 
Î c&*%"
' #
Recurgând la exemplificare, băncile de detaliu înregistrează marje nete de dobânzi mai
ridicate, în timp ce băncile mari unele mai scăzute, datorită costurilor mari ale fondurilor.

c În cazul de faţă, marja netă de dobândă a scăzut în anul
ÕÕ6,comparativ cu
ÕÕ, cu

3,55 este expresia managementul pu in defectuos în cadrul elementelor de activ şi pasiv,
dar poate fi şi expresia unui plasament în active foarte riscante.

c
c
 c Æ



 
c


$%15
(
*
*



În general nu există reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare i nici nu se

poate utilize o metodă universal. Metodele de evaluare se diferen iază în general prin
importan a care se dă unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea, cifra de
afaceri .Valoarea unei societă i poate fi dată de rela ia:

6BCB) , unde 6=C=)sunt coeficien i de pondere.

donderea alocată fiecărui element determină metoda de evaluare aleasă, dar ponderea este
diferită de la un caz la altul, în func ie de condi iile specifice ale întreprinderii evaluate.

În cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o metodă
patrimonială i de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metodă bazată pe venit.

De asemenea se poate aplica i metoda patrimonială a activului net contabil care este
considerată de speciali ti ca fiind cea mai u oară metodă patrimonială de evaluare.

1%& 

.

Reprezintă metoda cea mai rapidă de estimare a valorii unei entită i. Determinarea
activului net contabil, în optica evaluării rapide a sociată ilor comerciale pe baza unui
raport de evaluare simplificat, se face pe baza rela iilor dintre indicatorii ultimului bilan
contabil.

Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corec ii care afectează
câteva din elementele activului i pasivul bilan ului.

1%, 



Necesitatea corectării bilan ului contabil i constituirii unui bilan economic, care să
reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societă i, rezultă din necesitatea
depă irii inconvenientele metodei activului contabil.

Activul net corectat reprezintă mărimea capitalului necesar pentru a reconstrui

patrimonialul existent al societă ii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.

Metoda activului net corectat reprezintă o fotografie clară a patrimoniului net al unei
întreprinderi la data evaluării, dar nu exprimă pre ul la care poate fi cumpărată o societate,

c
c
 c Æ



 
c

în mod direct pentru că această valoare trebuie corectată cu o altă valoare calculată la o altă
metodă de evaluare.

Æ(*
 sunt corectate după cum urmează:

-c Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare;

-c dlă ile anticipate nu se includ în evaluare;
-c Avansurile primite i nici cele acordate nu sunt luate în calcul;
-c Disponibilită ile băne ti sunt evaluate la valoarea lor contabilă, iar cele exprimate
în valută sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evaluării.
0 



se corectează după cum urmează:
-c cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de neîncasare i de vechimea lor;
-c Crean ele a căror lichiditate depă e te 1 an nu sunt luate în considerare;
-c Crean ele cu o lichiditate cuprinsă între  luni i 1 an se diminuează cu
5-3Õ în
func ie de riscul de neîncasare i de rata dobânzii practicată la creditul comercial;
-c Crean ele exprimate în valute se evaluează la cursul BNR din ziua evaluării.
(
.) 
$

 sunt evaluate în func ie de natura lor:
-c terenurile se evaluează la pre ul pie ei;
-c clădirile, construc iile speciale i mijloace fixe se evaluează, în mod specific fără
a se ine cont de amplasarea lor,uzura lor fizică i morală;
-c investi iile în curs se evaluează după acelea i metode ca i investi iile.
(
.) 
$

 sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale
activită ii de portofoliu, alte titluri imobilizate i crean e imobilizate.
 
$
nu se includ în evaluare.

 primite de la furnizori nu se includ în evaluare.
 $
. . în lei se preiau la valoarea lor iar cele în valută sunt
transformate în lei la cursul de referin ă al BNR la data evaluării.
Dde repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ în evluare.



$
 
:
-c datoriile se evaluează la valoarea probabilă de pia ă;
-c creditele pe termen lung se evaluează după acelea i principii ca i imobilizările
financiare acordate de întreprindere;
-c includerea în datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a căror estimare
este posibilă.

c
c
 c Æ



 
c

1%- 
*
D<!
EF!G

Această metodă este cea mai evoluată dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau metoda
fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca bază teoretică
determinarea eficien ei economice a investi iilor.
Din punct de vedere cantitativ no iunea de cash- flow se întâlne te sub două forme i
anume:
c 
D<'
E.format din: profitul net corectat
 <amortizare
 <provizioanele cu caracter de rezervă.
c 
D<'
E* $
.care se compune din trei agregate clasice:
 <
D<'
E
$


Fsau de exploatare);
 <
D<'
Epentru activitatea de investi ii;
 <
D<'
Edin activitatea de finan are.
Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordări corecte a principiilor i ipotezelor
specifice metodei DCF sunt:
c  Ã 

 pe baza evolu iei previzibile a veniturilor i
cheltuielilor(ct.Cdd);
c Estimarea evolu iei
Ã 

 %
,-);
c Stabilirea valorii investi iei necesare pentru func ionarea eficientă a societă ii ia
impactului lor economic asupra " ,Ã

à / i elementelor de ch.
c Calcularea "   ( ;
c Stabilirea  Ã ( ;
c Calcularea "  


à  a întreprinderii;
c Corectarea "  

 cu prima de control i cu diminuarea pentru lipsa de lichiditate.

 

c
c
 c Æ



 
c

 6 
$   Ã"      



:





 
 



Æ( 

.  
H777 

 
$
(

 
H777 
H777
Numerar i echivalent 4.73.6
 - 4.73.6

de numerar
Active financiare 156.1Õ4 - 156.1Õ4
de inute
Credite i avansuri 5Õ5.1 - 5Õ5.1
acordate băncilor
Credite i avansuri 1Õ.566.
3 - 1Õ.566.
3
acordate clien ilor
Titluri de valoare 3.57.ÕÕ - 3.57.ÕÕ
darticipa ii 5Õ.35 - 5Õ.35
Imobilizări corporale 337.366 +Õ.ÕÕÕ;-35.ÕÕÕ 3
.366
Imobilizari necorporale:
-cheltuieli de dezvoltare
-alte imob.necorporale 1Õ
.74 -1Õ.ÕÕÕ 6
.74
Crean e privind 4.5Õ - 4.5Õ
impozitul amânat
Crean e privind 7Õ.43 - 7Õ.43
impozitul pe profitul
curent
Alte active 17Õ.715 17Õ.715
Æ ,7%-&:%933 B&3%777 ,7%--,%933
Datorii financiare
7.665 -
7.665
de inute
Depozite de la bănci
.455.175 -
.455.175
Depozite de la 14.3.
6 - 14.3.
6
clien i
Credite de la bănci i 44Õ.745 - 44Õ.745
alte institu ii financiare
Datorii subordonate 3Õ.

- 3Õ.


drovizioane 4Õ.464 - 4Õ.464
Datorie privind impozitul 4.
Õ4 - 4.
Õ4
amânat
Datorie privind impozitul 15 - 15
pe profit
Alte datorii 36Õ.7
4 -7ÕÕ 36Õ.Õ
4
 &9%&,4%747 <:77 &9%&,3%-47
   Ã   Ã 
 

à  



:
Activul net contabil
Õ.317.55 lei ± 1.1
.ÕÕ lei
.
Õ7.465 lei
Activul net corectat se calculează ca diferen ă dintre activul contabil corectat i datoriile
totale corectate (pe termen scurt, mediu i lung).
 

    

+
   ,J

 

   

Activul net corectat 
Õ.33
.55 lei ± 1.1
5.3Õ lei

.
Õ7.465lei
 

   ü ü
MÚ  


+ü ü
MÚ 

c
c
 c Æ



 
c

Informa ii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt
urmatoarele:

&%c În categoria altor imobilizări necorporale este inclus un programinformatic pentru baza
de date a băncii, achizi ionându-se în urmă cu
ani la pre ul de 1Õ.ÕÕÕ lei, care nu mai
este utilizat în prezent în societate i pentru care aceasta nu de ine licen ă de vânzare.
,%c Valoarea contabilă a unui teren intravilan de inut de bancă, este de 5.ÕÕÕ lei, iar
suprafa a de teren de inută este de ÕÕ m.p. dre ul de tranzac ionare pentru terenuri
similare la data raportului este de 145 lei/ m.p.
Evaluarea terenului se realizează prin compara ie cu valoarea de pia ă i anume:
Valoarea de pia ă Õ m.p. · 145 lei/m.p. 11.ÕÕÕ lei;
Valoarea contabilă 5.ÕÕÕ lei
Diferen a de pre este următoarea + Õ.ÕÕÕ lei
-%c de parcursul anului, în edin a AGA, s-a hotărât la achizi ionarea unei case de
vacan ă din lemn, în valoare de 35.ÕÕÕ lei. Fiindcă asemenea case sunt achizi ionate
numai pentru protocol, acestea nu se evaluează.
-c includerea în datorii a provizioanelor.


$%3
5
   



O societate poate fi evaluată prin lichidită ile pe care urmează să le genereze în viitor.

Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie(Ã  
 8
/ previzionale susceptibile a fi
ob inute în următorii ani. dentru un astfel de demers, în primul rând, trebuie să definim metoda
de măsurare a fluxurilor de trezorerie. Cele două metode, cea directă i cea indirectă care pot fi
utilizate cu acest scop, fac distinc ia între fluxurile din activită i de exploatare, activită i de
investi ii, activită i de finan are.

Metoda indirectă porne te de la profitul net înainte de impozitare la care se adaugă

amortizările, cheltuielile i pierderile financiare i se scad veniturile din investi ii financiare, se
ajustează (+/-) stocuri i datorii sau crean e pentru ob inerea fluxului din activită i de
exploatare la care se adaugă sau scade fluxul din activită ile de investi ii i finan are.

Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se bazează pe încasările de la clien i

din care se scad plă ile către furnizori, angaja i, comisioane bancare, impozit pe profit la care se
adaugă sau scade numerarul rezultat din activită i de investi ii (achizi ia de clădiri,
c
c
 c Æ



 
c

echipamente sau vânzarea lor) numerarul rezultat din activită i de finan are(emisiuni de
ac iuni).

După alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de

construc ie a unei proiec ii a activită ii societă ii în următorii ani pe care dorim să-i
previzionăm. drin realizarea unei astfel de situa ii, se încearcă să se estimeze nevoia viitoare
de investi ii(corporale, necorporale), posibilită ile opera iunilor financiare(achizi ii sau
vînzări de ac iuni, opera iuni de leasing), necesarul pentru asigurarea func ionării curente a
societă ii care să asigure o dezvoltare constantă a activită ilor.


*
* 
*
D<!
EF!G

Estimarea valorii societă ii prin metoda DCF se bazează pe următoarea rela ie:

 
;
  , unde
 


rata de actualizare;  numărul de ani ai perioadei de previziune explicită;

valoarea reziduală; !cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune
explicită.
$
) *2
1.c 

,-/%  ( ( 4#$<
Ã

à ,/

.c -Ã 

 %
,-/% ( Ã % %  " '$<

Ã

à ,/
3.c ©
"% ( $

4.c % (  Ã
   !!

5.c 
    "(
=Ã,'
/  Ã %   
à à 
$

.c -Ã 

 %
,-/
 (,
)
à )
Ã%Ã Ã/
!>




c
c
 c Æ



 
c

 6 
$9
%Ã Ã


à ,/
 '


*

 *.
) < ,7&7 ,7&& ,7&,
,778(1ÕÕÕ Ron) (1ÕÕÕ Ron) (1ÕÕÕ Ron) F1ÕÕÕRon)
1
3 4 5
'
*
'
 3.Õ53.6
3.
Õ.37 3.5
7.Õ1 4.Õ5.Õ

 5 1Õ 15

' F,1%3@ 75.5
4.116 663.73
*G
!F-3@*G 1.Õ.76
1.1

.
3
1.
34.455 1.416.
3
M! 53.44Õ 11
.

3 15.1
    Ã    ( Ã 

6 
!© (Ã 
     "(
=Ã,##/
55

 ,7&7 ,7&& ,7&,
(1.ÕÕÕ Ron) (1.ÕÕÕ Ron) (1.ÕÕÕ Ron)

D<'
E :-9%:,, :39%184 9&3%&49

$


 profit 75.5
4.116 663.73
net + .ÕÕ + .ÕÕ +.ÕÕ
+ amortizarea í53.44Õ í11
.

3 í15.1
cre t/descre t.NFR


D<'
E   I&&%377 I&&%377 I&&%377
 í11.5ÕÕ í11.5ÕÕ í11.5ÕÕ
íachizi ii mijloace Õ Õ Õ
fixe
+vânzări de mijl.fixe


D<'
E'

 -:%377 I&,%377 I&,%377
 +5Õ.ÕÕÕ Õ Õ
+majorare cap.social í1
.5ÕÕ í1
.5ÕÕ í1
.5ÕÕ
írambursări credite
J<!K :41%:,, :-1%184 :8&%&49
LÆÆ>,%,87%-94

    Ã   

c
c
 c Æ



 
c

Estimarea valorii societă ii prin metoda DCF se bazează pe următoarea rela ie: F&%777

)

 
;
  , unde
 


rata de actualizare;  numărul de ani ai perioadei de previziune explicită;

valoarea reziduală; !cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune
explicită.

Ù
Din formula valorii calculăm mai întâi al doilea termen adică:  , mai departe din acest



termen calculăm (valoarea reziduală) i atunci vom avea:  , unde


I


F
Gc este rata de actualizare iF 5Geste rata de cre tere, atunci   
=
 

Ù ‹‹  ‹‹ 
Deci, 

 &38%394, acest rezultat reprezintă al doilea termen.
   

Acum vom calcula ! (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită.

ç  
 I
!&(
Õ1Õ)  1&3%--9 ;
   
 
  I‹
!
(
Õ11) 
 ,&4%81: ;
    

 

 I‹‹
!3(
Õ 1
)   &,4%884 ;
    

;
!1+!
+!3 415.33 +
1.647 + 1
.66 :38%,8&.

 
;
   deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea
 

societă ii i va fi în felul următor:

c
c
 c Æ



 
c

:38%,8&B&38%3948&9%94:= deci 8&9%94: i reprezintă valoarea societă ii prin

metoda fluxului de trezorerie redus.


$%4
)<$ 
)

(
*
*

$




.*
 
.




*
!

Societatea comercială cu obiect de activitate bancar este o societate comercială pe ac iuni al

cărei obiect de activitate este acla de finan are a activită ilor economice, de a mijloci
circula ia fluxurilor de bani în economie, de a sprijini financiar atît pe agen ii economici
producători, cât i pe cei consumatori (popula ia), prin oferirea de credite i constituirea de
depozite, alte activită i întreprinse de o societate bancară in de domeniul pie ei de capital,
mai precis pe pia a primară, prin plasarea pe pia ă a titlurile financiare(ac iuni i
obliga iuni). Într-un cuvănt, activitatea inei societă i bancare presupuse exclusiv circula ia
fluxurilor de bani în economie.

Metoda DF este cea mai complexă metodă de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor
viitoare de venituri.

Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancară presupune scoaterea în

eviden ă a eficien ei a unei investi ii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea în
considerare a tuturor investi iilot efectuate de agen ii economici, se poate, determina gradul de
eficien ă a investi iile la nivelul întregii economii.


*

 

.

Ca orice metodă de evaluare patrimonială, aplicarea ei presupune efectuarea unor corec ii la

nivelul indicatorilor din ultimul bilan încheiat, atât în cazul activelor cât i în cazul pasivelor
unei societă i. Ajustările efectuate la nivelul bilan ului au ca scop aducerea la zi a unei valorii
unei întreprinderi.

Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea în eviden ă a unei
valori cât mai actuale a socie ă ii, prin:

c
c
 c Æ



 
c

Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active a a-zise nonvalori, cum ar fi
cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au anse minime de a se
transforma în inova ii.
Toate aceste ajustări au scopul de scoate în eviden a valoarea întreprinderii prin
prisma capacită ilor sale de eficientizare a investi iilor( faptul că s-au efectuat cheltuieli de
cercetare- dezvoltare, dar ansele acestora de a se concretiza în inova ii sunt minime, nu
garantează dezvoltarea entită ii economice i deci, nu putem vorbi de o eficien ă a unor
investi ii în produse noi.
Luarea în considerare a clădirilor, a terenurilor i a altor construc ii la valoarea lor de
pia ă, fără a se ine cont de amplasarea lor, implică ignorarea caracterului speculativ în
func ie
de zonă, al valorii imobilizărilor.






c
c
 c Æ



 
c

 

 L!Æ

1.c Mitică depi, 5"   

à #Editura Ex donto, Constan a,
ÕÕ.

.c Marin dreda, ©
 )
"   )
  
  #Editura Ceccar, Bucure ti,
ÕÕ6.
3.c Basno Cezar, Nicolae Dardac, .
%
 
à # Editura Economică, Bucureşti,

ÕÕ
;
4.c Gust Marius,.
%

à #Editura Independentă, Bucure ti,
ÕÕ4.
5.c Manolescu Gheorghe, .
%
 
à ? 
(  (  


à #Editura
Fundaţiei România de mâine, Bucureşti,
ÕÕ1;
@c Rapoartele anuale
ÕÕ7,
ÕÕ,
ÕÕ6 ale Raiffeisen Bank;
@c www. Raiffeisen.ro;
@c www.bnr.ro;


;
cccccccccc








c
c
 c Æ



 
c

c
c
 c Æ



 
c

c
c