Fişa nr. 1 (vb.

1. Analizaţi părţile de vorbire învăţate:

Cerul se oglindeşte în neaua strălucitoare.

2. Transformă verbul „a auri” în substantiv şi

adjectiv.

3. Formulează trei întrebări potrivite pentru

răspunsul:

Băiatul plânge pe holul şcolii.

4. Sinonime Antonime

armată -
început -
cinste - mult
-
abatere - treaz
-
abandon -
înţelept -

5. Alcătuiţi propoziţii folosind ortograma „l-a” şi

cuvântul „la”.
 Fişa nr. 2 (vb.)

1. Analizaţi părţile de vorbire învăţate din

propoziţia:

Baruţu caută prin dulapuri şi sertare.

2. Puneţi în dreptul fiecăruia dintre subst.

adjectivele şi verbele înrudite ca înţeles:
subst. adj.
verb
lumină …………… …………….
joacă ……………
…………….
odihnă …………… …………….
aur ……………
…………….
umezire …………… …………….

3. Găsiţi antonimele verbelor:

a vorbi - a aduce -
a aduna - a prinde -

4. Găsiţi sinonimele verbelor:

a dirija - a construi -
a planta - a comunica –

5. Alcătuiţi propoziţii cu: „iau”, „i-au”

 Fişa nr. 3 (vb.)

1.Analizaţi verbele din propoziţiile de mai jos:

Au început arăturile de toamnă. Plugurile au

brăzdat câmpul. În urma lor se seamănă grâul. Ţăranii
muncesc de zor. Ei vor obţine recolte bogate.

2. Găsiţi antonimele verbelor:

a aprinde - a îndoi -
a lipi - a pleca -
a rupe - a urca -
a încurca - a îngheţa –

3. Găsiţi sinonimele verbelor:

a transpira - a colora -
a despica - a înapoia -

4. Daţi 5 exemple de verbe la nr. singular şi 5 la nr.

plural.

5. Ortograma „sau” şi „s-au”

 Fişa nr. 4 (vb.)

1. Completaţi spaţiile punctate cu verbele potrivite:

……… clopoţelul. Copiii ……… în recreaţie.

Ei ……. pe coridoare spre curtea şcolii. Acolo …...
jocuri vesele. Niţă ……. o minge. Băieţii ……. mingea lui
Niţă. Ei …… mingea cu piciorul. Dar mingea ….. într-un
geam. Geamul …… ţăndări. Vinovatul ……. geamul la loc.

2. Daţi 10 exemple de verbe pe care le-aţi folosi

într-o compunere cu titlul „Drumeţie în pădure”.

3. Alcătuiţi o propoziţie folosind un verb la

persoana a II-a nr. plural.

4. Ortograma „neam”, „ne-am”

5. Scrieţi sinonimul şi antonimul verbului „ a

încurca”.
 Fişa nr. 5(vb.)

1. Completaţi spaţiile libere cu verbele potrivite:

Oamenii ……….. oraşe noi pe harta ţării. Ei ……..

cu spor. Ţăranii ……… pe câmp. Ei ……….. pământul.
De aceea, toamna ……….. recolte bogate. În şcoli elevii
……… cu sârguinţă. Ostaşii ….… pacea şi liniştea ţării.

2. Treceţi verbele de mai jos la timpurile cerute:

trecut prezent viitor

vizitez ………….. ………… …………
am pescuit……… ………… ………..
voi coase………….. ............... ...............
colorez ………… ................ ................
vopsea ………… ………… ...................

3. Grupaţi după număr verbele date: munceau,

plecaseşi, veniseră, citeai, să analizeze, se tipăresc, aş
alerga, ţese, ciopleai, vor câştiga.

4.Ortograma „sa”, „s-a”.

 Fişa nr. 6 (vb.)

1. Schimbaţi verbele din text la numărul singular.

Transcrieţi textul corect.

Dacii se ocupau cu păstoritul şi agricultura. Cei

care locuiau în Munţii Apuseni erau şi mineri. Ei scoteau
din adâncul pământului aur şi argint. Femeile dace erau
ţesătoare harnice. Ele ţeseau şi coseau îmbrăcăminte pentru
familiile lor.

2. Grupaţi verbele după timpul când are loc

acţiunea: auziră, vom construi, înalţă, înverzeşte, va
culege, plecaseră, priveam, vom asculta, răsfoiesc,
încălzesc.

3. Alege dintre paranteze verbele potrivite pentru

substantivele date:

oile, muncitorii, o pasăre, copiii, câinele, păsările, luna,

soarele, pomii, mama
(latră, înfloresc, pasc, ciripeşte, ciugulesc, învaţă, a răsărit,
se ascunde, lucrează, croşetează)

4.Ortogramele „într-o” , „dintr-o”, „printr-o”

 Fişa nr. 7 (vb.)

1. Treceţi verbele de mai jos la timpul trecut şi

viitor:

cânt, alergăm, citesc, se joacă, culegeţi, discut, vedem,

inventează, munceşte, supraveghează

2. Construiţi propoziţii folosind expresiile:

mi-ai recomandat bucurându-vă

l-ar aduce ţi-aş aminti

3. Completaţi spaţiile punctate cu formele verbului

„a lua” la timpul prezent:

Maria ……….. un stilou. Colegele ei ……. nişte

stilouri. Eu …….. o carte. Noi …….. nişte cărţi. Voi ….
florile roşii. Tu ………. floarea roşie.

4. Transformaţi verbele în substantive şi

adjective:mănâncă, vorbeşte, strânge, plânge,
se sperie

5 Ortogramele „într-un”, „dintr-un”, „printr-un”

 Fişa nr. 8 (vb.)

1. Scrieţi corect propoziţiile:

Şcolarii a ieşit de la şcoală. Ei este bucuros şi vesel

de rezultatele obţinut. Mâine noi va merge la teatru. Toţi a
aşteptat cu nerăbdare acest spectacol.

2. Scrieţi verbele corespunzătoare substantivelor.

Alegeţi două verbe şi alcătuiţi propoziţii cu ajutorul lor:

lemn, piatră, pădure, boală, baie

3. Scrieţi trei forme la nr. plural pentru verbele:

sosesc, intru, ascult, admir, aplaud.

4. Completaţi cu verbul „a vrea” la timpul prezent.

Tata …….. să citească ziarul. Eu ……. să scriu.

Fraţii tăi ……... să asculte muzică. Voi ……… să jucaţi
şah. Noi …… să mergem la spectacol.

5. Ortograma „ia”, „i-a”

 Fişa nr. 9 (vb.)

1. Alegeţi verbele din şirul de cuvinte: alergă,

priveşte, bine, desenează, stă, acum, frunze, el, a învăţat,
noi, vom întreba.

2. Analizaţi verbele din enunţurile de mai jos:

Frunzele galbene zboară în aerul înmiresmat.
Au căzut ploi reci de toamnă pe pământ.
Păsărelele vor pleca spre tărâmuri necunoscute.

3. Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la:

 persoana a II-a, nr. plural
 persoana a III-a, nr. singular

4. Transcrie textul corect:

Veveriţele (a aduna) alune pentru iarnă.
Ciocănitorile ( a bate) în scoarţa copacilor.
Urşii (a dormi) în bârlog.
Vrăbiuţele ( a căuta) mâncare.

5. Alege forma corectă a verbului:

Mihaela ia /ea o carte. Adrian este / ieste medic.
Tu iei /ei un calculator. Eşti/ieşti tot mai curios.

6. Ortogramele „n-aţi” şi „n-au”.

 Fişa nr. 10 (vb.)

1. Transcrie enunţurile, folosind verbele la

timpul indicat în paranteză:

Băieţelul (a privi/ t. trecut) cu uimire mingea spartă.

În curând, rândunelele (a părăsi /t. viitor) cuiburile.
Pădurile ( a suspina/ t. prezent) după zilele călduroase.

2. Analizaţi verbele din enunţurile următoare:

Culegeam perele împreună cu bunicul.

Într-o zi, veţi înţelege atitudinea prietenilor voştri.
Asculţi cântecele minunate ale privighetorii.

3. Găsiţi verbe cu sens opus:

vorbiseşi veţi sta

cumpăram intră

4. Treceţi verbele la nr. plural, timpul trecut: strig,

conduc, scriu, stinge, gândesc.

5. Ortogramele „n-au” şi „v-au”

 Fişa nr. 1 (subst.)

1. Analizaţi substantivele din propoziţiile:

Maria a împrumutat trei cărţi interesante.

Pe marginea străzii se află flori multicolore.

2. Scrieţi pluralul subst. şi despărţiţi în silabe, după

model: miel, păstor, copil, brad, măr
Exemplu: înger îngeri în-ge-rii

2. Transcrie forma corectă şi desparte-o în

silabe:
uoală / oală oaste / uaste
uameni/ oameni chioşc /cheoşc
gheată/gheată ghiară/gheară
gheaţă/gheaţă eşire/ieşire
voe/ voie odae/odaie

3. Cum se numeşte un locuitor din: Gorj,

Moldova, Făgăraş, Craiova, Lugoj ?

4. Înlocuieşte spaţiul liber cu litera corectă „u” sau

„o”:c_adă, t_arte, m_ară, ro_a, stea_a, _ameni, _aste

4. Ortograma „nai”, „n-ai”

 Fişa nr. 2 (subst.)

1. Scrie cât mai multe cuvinte înrudite cu cuvântul

„loc”.

2. Alege perechi de sinonime:

război, zăpuşeală, linişte, jale, izbândă, luptă, căldură, pace,
tristeţe, victorie.

5. Trece la plural substantivele:

vânt tablou
balon balcon
ciocolată copertă
ogor copac
război tristeţe

6. Transformă verbele în substantive:

lăcrimează s-a întristat
va vorbi a plâns
mersese să cânţi

5. Formează propoziţii cu formele subst.: copac,

copacului, copacilor.

7. Ortograma „car”, „c-ar”.

Fişa nr. 3 (subst.)

1. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul „stilou”

să aibă rol de subiect şi să fie aşezat la început, la mijloc şi
la sfârşit.
 2. Transformă substantivele în adjective:

ruginiul, auriul, datorie, bucuria, plânsul, înţelepciunea,

întunericul, bunătate.

3. Sinonime Antonime
locuinţă beznă
frig
cuminţenie
cinste predecesor
mireasmă adevăr
neam succes

4. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul „poartă” să

fie substantiv şi verb.

5.Alcătuiţi o propoziţie simplă afirmativă, în care

subst. „elev” să aibă rol de subiect.

8. Ortograma „săi”, „să-i”

Fişa nr. 4 (subst)

1. Analizează subst. din textul următor:

Iar vulturul simte că –i pierdut. Puterile îl părăsesc.

Ar dori să se stingă lumea odată cu el.

2. Scrie forma corectă a substantivelor din

paranteză.
Caietul (Maria) este pe birou.
I-am dat toate (lecţie) (Corina).
 Au trecut (zi) călduroase.
Paginile (carte) sunt colorate.

3. Daţi câte două exemple de subst. proprii care

denumesc: oraşe, ţări, ape, munţi, scriitori.

4. Completaţi proverbele cu subst. potrivite:

……….dulce mult aduce.

Cu o ….. nu se face ……… .
……. harnic, muncitor, de …. nu duce dor.

5. Ortogramele „n-o” şi „nu-i”.

Fişa nr. 5. (subst.)

1. Scrieţi câte 5 substantive la nr. singular pentru

fiecare gen.

2. Analizaţi substantivele din versurile de mai

jos:

Peste vârfuri trece lună

Codru-şi bate frunza lin
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.

3. Scrieţi pluralul subst. : copil, carte, băiat,

tablou, ploaie, melc, zmeu, sat, dac, copac.
 4. Grupaţi pe genuri substantivele: iarbă, fulgi,
perete, creion, minge, cerc, împărat, arc, lalea, munte, lac,
pădure.

5. Alcătuiţi propoziţii cu sensuri diferite ale

cuvântului „bancă”.

6. Ortogramele „n-am” şi „n-are”.

Fişa nr. 1 (adj.)

1. Formaţi perechi de sinonime cu adjectivele date:

agresiv, ascultător, calmant, ciudat, supus, bătăios,

liniştitor, combativ, curios, docil, provocator, binefăcător,
straniu, necruţător

2. Selectaţi şi analizaţi adjectivele din textul:

Jucăuşa flacără
Pe copaci se caţără
Pare-albină, dar nu prea
Fiindcă-i leneşă şi rea.

3.Alăturaţi subst. de mai jos câte două adj.

masă, pere, copaci, ceai, suflet, oameni

4. Realizaţi acordul adj. cu subst.:

Ne împresoară o adiere (fin), o mireasmă (plăcute).
Era un copilaş (palide) şi (mititică).
Mama (bolnav) privea copilul (înmărmuriţi) de lângă ea.

5. Ortograma „nor”, „n-or”.

Fişa nr. 2 (adj.)

1. Analizaţi adjectivele:

O ploaie rece şi subţire cădea neîntrerupt şi-n văi

şi pe dealuri plutea o ceaţă lăptoasă. Pământul desfundat era
moale şi cleios.

2. Completaţi cu adj. din paranteză:

Un cerb………s-a ivit la marginea pădurii.

Lumina………de toamnă a pătruns în casele noastre.
Am adunat norii……….de pe cerul………..
(blând, pufos, speriat, plumburiu)

3. Împerecheaţi, după sens, adj. cu subst.:

râu, frunze, barcă, brazi, băiat, floare
spaţioasă, neastâmpărat, verzi, albastră, fericit, cristalin,
ruginii

4. Realizaţi acordul adj. cu subst.:

Numaidecât, un părete de plumb (groşi) se aşternu
pe uşi, pe ziduri, pe turle, ca o zidărie (nou) peste zidăria
(vechi).

5. Ortograma „ceai”, „ce-ai”

Fişa nr. 3 (adj.)
 1. Analizaţi adjectivele:
Într-o noapte de primăvară, s-a auzit în înălţimile
albastre tânguirea ostenită a cocorilor. Soseau din
depărtările cu lumina prea albă şi fierbinte, în ţara lor veche
şi neuitată.

2. Completaţi spaţiile punctate cu adjective:

Fuga-i ………….. dar e sănătoasă.
Pe fire……….de iarbă se urcă gândăceii………..
Apa……..se rostogoleşte la vale.
Piticul se îndreaptă spre poiana …………
Nori …….. şi …….. ameninţau cu ploaia.

3. Formaţi adjective din substantivele: podoabă,

negură, barcă, împăcare, bujor

4. Treceţi următoarele adj. la nr. plural.

gingaş, rară, fragilă, încântătoare, supărător.

5. Alcătuiţi o prop. în care cuvântul „nouă” să fie

adjectiv.

6.Ortograma „mai”, „m-ai”.

Fişa nr. 4 (adj.)

1. Realizaţi acordul subst. cu adj.:

Pornim pe drum (necunoscute). Casele (nou)
rămân în urmă. Nu se zăreşte fiinţă (omenesc). Ne cuprinde
o frică (grozave).

2. Selectaţi din text perechile subst. + adj.

 Ne-am îmbrăcat în strai nou şi am pornit spre şcoală.
Vremea frumoasă ne făcea mai veseli.
--Care sunt primii elevi ? întrebă domnul învăţător.
-- Noi, domnule, eu şi fratele cel mic, răspunsei cu
glasul stins.

3. Completaţi spaţiile punctate:

A început vremea…….. Gerul ………a strâns
Lumea în case. Flăcări……pâlpâie în sobă. Ionică citeşte o
carte ………..şi…………

4. Treceţi la plural următoarele grupuri de

cuvinte:
zid tare, frunză aurie, scaun moale, foaie albă, perete drept,
haină călduroasă

5. Scrieţi 6 adj. care să conţină grupurile de

consoane „mb”, „mp”

6. Ortograma „nea”, „ne-a”

Fişa nr. 1 (pron.)

1. Alcătuiţi propoziţii cu pronume personale la:

 persoana a II-a nr. singular
 persoana a III-a nr. plural

2. Alegeţi două pronume de politeţe şi alcătuiţi

propoziţii cu ajutorul lor.

3. Completaţi spaţiile punctate cu pronume:

 -- Oana, … rog să - … dai şi mie cartea pe care …- a
recomandat - … domnul învăţător. Aş vrea să … citesc
până mâine, apoi să - … fac rezumatul.

4. Construiţi două propoziţii, în care pronumele de

politeţe „dumnealor” să fie subiect şi parte secundară de
propoziţie.

5. Alcătuiţi propoziţii în care pronumele „voi” şi

„ele” să aibă rol de subiect.

6. Alcătuiţi o prop. în care cuvântul „nouă” să fie

pronume

7.Ortograma „sar”, „s-ar”

Fişa nr. 2 (pron.)

1. Completaţi spaţiile punctate întâi cu pronume

personale, apoi cu pronume personale de politeţe.
….. ştii că ….. vine chiar azi la ….. .
….. vor vorbi cu ….. despre ….. .

2. Înlocuiţi subst. din enunţurile de mai jos cu

pronume personale:
Fetiţa privea bucuroasă spre câine. Acesta alerga
după Mihai şi Vlad.
Andreea se uita zâmbind la băieţi.

3. Transformă enunţurile următoare schimbând

numărul fiecărui pronume personal:
El citeşte o poezie. Voi veţi veni la
ele.
 Tu mergi la ea. Ele duc o
geantă.
Eu culeg flori. Noi cumpărăm
o carte.

4. Alcătuiţi o prop simplă negativă cu un pronume

personal de politeţe la nr. singular.

5. Ortograma „v-a”, „v-a”

Fişa nr. 3 (pron.)

1. Completaţi spaţiile punctate cu pronumele

personale indicate în paranteză:
…(persoana a II-a, plural) aţi cântat frumos.
Nu veni la …(persoana I singular).
… (persoana I plural) aşteptăm musafirii.
… (persoana a III-a singular) a pierdut trenul.

2. Alege forma corectă a pronumelui personal:

Eu / Ieu am citit despre Mihai Viteazul.
Iea /Ea este sportiva mea preferată.
Ei /Iei au ascultat o melodie nouă.

3. Alege din şirul de cuvinte doar pronumele

personale: dumneavoastră, nenea, -mi, nai, mine, nou,
nouă, cel, nor, lor, le-, var, vouă, de, car, lui, peste, te, tine,
suie.

4. Realizează corespondenţa între cuvintele:

ce-l, cel, cel, ce-l, ce-l, cel
mai mare; întreba; bun; picta; reuşit; lăuda

5. Ortograma „nu-l”, „nul”

TESTUL I

1. Se dau propoziţiile:
Mai învăţat e omul păţit.
Omul bun e ca pâinea.
Săracul e mai darnic ca bogatul.
Nu e pădure fără uscături.
Darul nu-i cu carul.
Vorba dulce mult aduce.

2. Cerinţe:
a. Subliniaţi subiectele şi predicatele;
b. Găsiţi cât mai multe cuvinte înrudite
cu : om, bogat, vorbă, pădure
c. Scrie opusul cuvintelor: învăţat, bun,
sărac, darnic, mult
d. Schimbaţi cuvintele în substantive:
învăţat, păţit, bun, darnic
e. Ce sunt ca părţi de vorbire cuvintele:
păţit, bun, pâinea, pădure, carul,
aduce;
f. Scrieţi verbele la nr. plural, timpul
prezent şi transcrieţi propoziţiile
obţinute.
 TESTUL II

1. Se dă propoziţia:

Lectura cărţilor de valoare este conversaţia cu cei

mai de seamă oameni ai secolelor trecute.

2. Cerinţe:

* Transcrie propoziţia, înlocuind

cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi
înţeles;
* Identificaţi atributele;
* Înlocuiţi printr-un verb expresiile: a
băga de seamă, a nu-şi da seama, a lua
seama (la ceva);
* Treceţi la plural substantivele: lectură,
valoare, conversaţie; despărţiţi în silabe
aceste cuvinte;
* Transformaţi cuvintele valoare, oameni,
secol, trece în adjective;
* Faceţi schema liniară a propoziţiei;
* Construiţi o propoziţie după schema
următoare:

S + A+P+C+A+A

TESTUL III

1. Se dă propoziţia:
 Copilul citeşte cu atenţie şi cu răbdare telegrama
de mulţumire scrisă de prietenul său.

2. Cerinţe:

* Subliniaţi subiectul şi predicatul;

* Subliniaţi substantivele;
* Din ce verbe provin cuvintele: atenţie,
răbdare, mulţumire;
* Transformaţi cuvintele: atenţie, răbdare,
mulţumire, prieten în adjective;

3. Se dau cuvintele: inegal, incorect, inexplicabil, instabil.

4. Cerinţe:

* Scrieţi cuvintele fără particula „in”;

* Transformaţi cuvintele obţinute în
substantive;
* Despărţiţi cuvintele în silabe;

TESTUL IV

1. Se dau versurile:

Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un fluture, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă şi-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit.
2. Cerinţe:

* Transformaţi adjectivele în substantive;

* Transformaţi adjectivele în verbe;
* Scrieţi opusul cuvintelor: încălzitoare,
lungă, nemărginit, dulci;
* „Alintaţi” cuvintele: fir, fluture, dor,
suflet
* Despărţiţi în silabe cuvintele:
încălzitoare, floare, soare:

TESTUL V

1. Se dă propoziţia:

Prin nori de plumb, prin frunze de aramă, prin zări

de fum, strecoară toamna umbre cenuşii.

2. Cerinţe:

* Subliniaţi subiectul şi predicatul;

* Scoateţi substantivele;
* Scoateţi atributele însoţite de
substantivele pe care le determină;
* Eliminaţi cuvântul „de” din propoziţie
şi transcrieţi noul enunţ păstrând acelaşi
 mesaj prin transformarea substantivelor în
adjective;
* În noul enunţ aşezaţi adjectivele în faţa
substantivelor pe care le determină;
* Găsiţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru:
ca de plumb, ca de aramă, ca de fum.
* Transformaţi cuvintele în verbe: plumb,
aramă, umbre.

TESTUL VI

1. Se dau versurile:

Eu trăiesc ca şi tine, să ştii !

M-a primit cu iubire ţărâna.
Când sub ramura mea o să vii,
Ai să vezi înspre soare, lumina.

2. Cerinţe:

* Analizaţi verbele;
* Scrie cuvinte înrudite cu „ţărână”;
* Găsiţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru:
iubire, ţărână, ramură, trăiesc, vezi;
* Formaţi propoziţii în care cuvântul „vii”
să aibă mai multe înţelesuri;
* Găsiţi opusul cuvintelor: trăiesc, a
primit, iubire, să vii, lumină;
 * Formaţi propoziţii în care cuvântul „vii”
să fie, pe rând, subiect, atribut,
complement.

TESTUL VII

1. Se dă propoziţia:

O veste rea urâţeşte şi pe solul cel mai frumos.

2. Cerinţe:

* Subliniaţi atributele şi complementele;

* Formaţi propoziţii în care cuvintele
„veste” şi „sol” să aibă mai multe
înţelesuri;
* Scrieţi opusul cuvintelor: rea, urâţeşte,
frumos şi formaţi propoziţii cu acestea;
* Transformaţi cuvintele „rea” şi
„frumos” în substantive şi formaţi cu ele
propoziţii astfel încât acestea să fie
subiecte.
* Treceţi la plural substantivele „veste” şi
„solul” şi transcrieţi propoziţia.
 TESTUL VIII

1. Se dă propoziţia:

Băieţii împărţeau frăţeşte bucuriile copilăriei şi

amărăciunile sărăciei.

2. Cerinţe:

* Identificaţi părţile de propoziţie;

* Analizaţi atributele şi complementele;
* Transformaţi substantivele în adjective;
* Transformaţi în verbe cuvintele:
bucuriile, copilăriei, amărăciunile,
sărăciei;
* Scrieţi cuvinte înrudite cu: amărăciune,
copilărie, băiat;
* Scrieţi opusul cuvintelor: bucurie,
copilărie, amărăciune, sărăcie;

TESTUL IX
1. Se dă propoziţia:

Cu noi, ele nu vorbeau niciodată nimic despre el.

2. Cerinţe:

* Analizaţi pronumele personale;

* Subliniaţi subiectul şi predicatul;
* Găsiţi mai multe cuvinte cu acelaşi sens
pentru „vorbeau”;
* Scrieţi opusul cuvintelor: vorbeau,
niciodată, nimic;
* Despărţiţi în silabe cuvintele: niciodată,
despre;
* Formaţi propoziţii cu „nu mai” şi
„numai”

TESTUL X

1.Se dau întrebările:

A găsit puişorul ? Aţi pus florile?

Ar lua dolarii ? Au descoperit secretul ?
Au cerut caietele ? Au decupat imaginile ?
A făcut podul ? Aţi udat răzoarele ?
 Ai învăţa dansul ? Au strigat câinii ?

2. Cerinţe:
* Înlocuiţi substantivele cu pronume şi
răspundeţi afirmativ la întrebări;
* Subliniaţi pronumele din răspunsurile
date;
* Transformaţi verbele în substantive;

3. Completaţi enunţurile cu: „al”, „a-l”, „ai”, „a-i”, „ale”, „a

le”.

Locuiesc la ultimul etaj …. blocului.

Văzuse ariciul şi se străduia….. prinde viu.
Aceşti oameni….. câmpiei sunt aspri.
Radu încerca ….. smulge mingea.
Bunătatea şi răbdarea sunt semne …..înţelepciunii.
Nu avea curaj ….. mai duce cu vorba pe fete.

TESTUL 1

1. Înlocuiţi cu un verb expresiile: a da de ştire, a da bineţe,

a se da pe brazdă, a da de belea, a da buzna, a se da bătut.

2. Găsiţi câte două cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: a da,

viaţă, trudă.

3. Formaţi propoziţii în care cuvântul „om” să aibă, pe rând,

rol de : subiect, atribut, complement, nume predicativ.

4. Se dă propoziţia:
 La marginea pădurii se cască o prăpastie
ameţitoare.

Cerinţe:
* Analizaţi prin simboluri părţile
principale şi secundare de propoziţie;
* Scrieţi cuvinte cu acelaşi sens pentru:
pădure, se cască, prăpastie;
* Transformaţi în adjective cuvintele:
marginea, pădure, prăpastie;
* Scrie două enunţuri în care cuvântul
„cască” să aibă înţelesuri diferite;
* Scrieţi cuvinte înrudite cu „pădure”.

5. Realizaţi o compunere de 20 de rânduri cu

titlul „Cuibul de la streaşina casei”, în care să
dezvoltaţi următoarele idei:

* Dorul de ţară
* Bucuria reîntoarcerii
* Repararea cuibului
* Scoaterea puilor
* Pregătirea pentru zbor

TESTUL 2

1. Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă:

Prepeliţa i-a numărat: lipsea unul.
-- Unde e nenea ?
-- Nu ştim, a zburat.
2. Înlocuiţi cu un alt verb cuvântul „se strică” din expresiile
date:
- „mâncarea se strică” „casa se strică” „prietenia s-a
stricat”
- „maşina se strică” „petrecerea se strică”
„vremea se strică”

3. Se dă propoziţia:
Succesul vieţii nu cade singur, ca un fruct, din
pomul vieţii în palma omului.
Cerinţe:
* Scrieţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru :
cade, succes, fruct, om
* Scrieţi cuvinte cu înţeles opus pentru:
succes, viaţă;
* Formaţi propoziţii în care cuvântul
„rod” să fie, pe rând, substantiv şi verb;
* Treceţi substantivele „succesul”,
„fruct”, „pom”, „palmă”, „om” la nr.
plural şi transcrieţi propoziţia obţinută;
* Formaţi două propoziţii în care cuvântul
„pică” să aibă înţelesuri diferite;

4. Formaţi propoziţii în care cuvântul „nouă” să fie, pe

rând: numeral, adjectiv, pronume.

5. Realizaţi o compunere de 20 de rânduri, cu titlul

„Sfârşitul iernii”, folosind expresii vizuale (culori) şi
auditive ( verbe).

TESTUL 3
1. Transcrieţi doar răspunsul corect:

Amintirile erau încă vii. a) verb b) adjectiv

În vii erau cuci. a) adjectiv b)
substantiv
Să vii şi tu la meci. a) substantiv
b) verb

2. Construiţi trei enunţuri în care verbul „a călca” să aibă

înţelesuri diferite.

3. Înlocuiţi cu un substantiv expresiile: bătaie de joc,

tragere de timp, batere la cap, aducere aminte, ducere cu
vorba, ridicări în slăvi.

4. Scrieţi pluralul substantivelor: chibrit, ghişeu, vis, şiret,

tunel, cablu.

5. Formaţi propoziţii în care cuvântul „stropi” să fie, pe

rând, substantiv şi verb.

6. Analizaţi părţile e propoziţie:

O capră încăpăţânată trece râul adânc pe o punte

îngustă din lemn de stejar.

7. Realizaţi o compunere de 20 de rânduri cu titlul

„Portretul colegei (colegului) de bancă”
în care să cuprindeţi însuşirile fizice şi morale (sufleteşti )
ale acesteia (acestuia).
 TESTUL 4

1. Formaţi propoziţii cu următoarele construcţii: mâna-i,

mânai, ceru-i, cerui, mobila-i, mobilai.

2. Despărţiţi în silabe cuvintele: inuman, excepţie,

examen, douăsprezece, dezaprobare, descăzut:

3. Scrieţi cuvinte înrudite cu: „lapte” şi „frunză”.

4. Se dă propoziţia:
Două care cu cai năzdrăvani intrau vijelios pe uliţa
prăfuită a satului.

Cerinţe:
* Faceţi analiza completă a cuvintelor
subliniate;
* Transformaţi în substantive la plural
cuvintele: năzdrăvan, vijelios, prăfuită;
* Scrieţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru:
care, praf, năzdrăvan, vijelios;
* Formaţi propoziţii în care cuvântul
„care” să fie, pe rând, verb şi cuvânt de
legătură;
* „Alintaţi” cuvintele: cal, uliţă, copil;

5. Se dau substantivele: geamgiu, vizitiu, scatiu, fiu. Scrieţi

în faţa lor, pe rând, „nişte” şi „toţi” şi transcrieţi
construcţiile obţinute.
6. Realizaţi o compunere de 20 de rânduri cu titlul „Un
copil necăjit”, punând accent pe calităţile lui sufleteşti.

TESTUL 5

1. Înlocuiţi cu un verb cuvintele subliniate, după înţeles:

El şi-a ieşit din fire. Grâul a ieşit

repede.
Rochia a ieşit la spălat. Dana a ieşit avocat.
La concurs a ieşit primul. Râul a ieşit din matcă.

2. Treceţi la plural substantivele: unghie, pârtie, hârtie,

prăpastie, ureche, stinghie.

3. Se dă propoziţia:

Gândul la vărul plecat în grabă îl roade mereu

precum nişte cari în grindă.

Cerinţe:
* Analizaţi părţile principale de
propoziţie;
* Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens pentru: îl
roade, în grabă, mereu, precum;
* Formaţi propoziţii în care cuvintele
„roade” şi „cari” să aibă alt înţeles decât
cel din propoziţia dată;
4. Formaţi propoziţii în care cuvântul „cocor” să fie, pe
rând, subiect, atribut, complement.

5. Înlocuiţi expresiile date cu adjective:

rea de gură ca nuca-n perete
cu scaun la cap cu stea-n frunte
tare ca fierul în toate minţile

TESTUL 6

1. Se dă propoziţia:

Dar o lumină orbitor de vie

Fără de veste ochii mi-a închis.

Cerinţe:
* Analizaţi subiectul şi predicatul;
* Scrieţi opusul cuvintelor: lumină, vie,
orbitor, închis
* Construiţi câte două enunţuri în care
cuvintele „vie”, „veste”, „ochi” să aibă
sensuri diferite;
* Transformaţi în adjective, apoi în verbe
cuvintele: lumină, veste, ochi;

2. Scrieţi în paranteză înţelesul expresiilor:

a da de veste a prinde de veste

a i se duce vestea a lua fără veste

3. Scrieţi cuvinte înrudite cu „roşu”.

4. Realizaţi o compunere de 20 de rânduri cu următorul
început:

„E toamnă. Cerul s-a întunecat şi varsă potop peste

satul ascuns între dealuri. Şoseaua nu se mai zăreşte.
Deodată…………”

Daţi compunerii un titlu potrivit.

TESTUL 7

1. Înlocuiţi cu un verb expresiile:

a pune pe foc (pe cineva) a pune ochii în
pământ
a pune în balanţă a pune în
vedere
a pune în libertate a pune
osul la muncă

2. Se dă propoziţia:

Căprioara stă încremenită cu privirile aţintită spre

apă, în tăcerea măreaţă a codrului.

Cerinţe:
* Analizaţi subiectul şi predicatul;
* Subliniaţi atributele şi complementele;
 * Scrieţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru:
„încremenite”, „aţintite”, „măreaţă”,
„codru”, „privire”;
* Transformaţi cuvintele „încremenite”,
„aţintite” şi „măreaţă” în substantive;
* Transformaţi substantivele „apă” şi
„tăcere” în adjective la genul feminin, nr.
plural.

3. Alege răspunsul corect:

Cartea-i frumoasă. a) verb b)

pronume
Vocea-i era slabă. a) verb b)
pronume
I se pare ciudat. a) verb b) pronume

4. Formaţi propoziţii în care cuvântul „privirea” să fie, pe

rând, subiect şi complement.