LUCRARE DE DISERTAȚIE
Bălți, 2020
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
Bălți, 2020
Cuprins
Introducere ..................................................................................................................................... 1
CONCLUZII ................................................................................................................................ 48
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 52
ANEXE ......................................................................................................................................... 60
Lista tabelelor
Forma respectivă de turism devine din ce în ce mai populară din motivul că turiștii doresc
să ia parte în mod individual și să trăiască aceste tradiții. Dezvoltarea acestei forme de turism a
permis crearea unor factori de declanșare a schimbărilor în ceea ce ține de modul de abordare a
turismului, formelor de turism și nu în ultimul rînd a pachetelor turistice propuse. La ora actuală
tot mai multe destinații turistice își cunosc turiștii săi prin intermediul tradițiilor. Turiștii sunt cei
ce aleg din numeroasele oferte ce le sunt propuse.
Efectuând o referință cu privire la potențialul turistic al Republicii Moldova, putem
menționa că atât resursele naturale de care dispune pe de o parte, și cele artistice pe de alta au
contribuit ca numărul turiștilor care aleg să viziteze țara este într-o continuă creștere.
Ospitalitatea, liniștea și tradițiile sunt cartea de vizită a țării noastre.
Valorificarea potențialului turistic permite o notorietate mai mare regiunii, care la rândul
său atrage turiștii prin intermediul potențialului de care dispune, creând premise de dezvoltare a
turismului rural.
Fiecare regiune a țării este specifică în felul său. Fiecare din ele păstrează tradiții cât mai
diverse. Este o datorie de a le crea oportunitatea ca acestea să fie vizitate de un număr cât mai
mare de turiști, ca aceștia să trăiască emoțiile propria piele de către fiecare turist în parte, astfel
încît aceștia să devină o parte componentă a regiunii pe care au vizitat-o.
1
Fiecare cultură este specifică și unică în felul său. Promovarea valorilor de care dispunem
și valorificarea potențialului turistic actual ar permite ca din ce în ce mai mulți turiști să dorească
să viziteze țara cu valorile sale, oamenii și tradițiile. Prin tradiții ne deosebim de alte popoare,
devenim unici, irepetabili. Din aceste considerente temele axate pe cercetarea potențialului
turistic, a importanței tradițiilor și valorificării resurselor unei regiuni spre beneficiul tuturor vor
fi actuale mereu.
Lucrarea respectivă are ca scop determinarea importanței tradițiilor în regiunea Orheiul
Vechi în valorificarea potențialului turistic de care dispune regiunea respectivă.
Notorietatea regiunii nu poate fi contestată din motivul că anual aceasta atrage mii de turiști. Aici
s-au păstrat o serie de tradiții care pot fi întâlnite cu regularitate în fiecare an. Anume acestea au
devenit un pol de atracție atât pentru turiștii locali cât și pentru turiștii din extern.
Valorificarea tradițiilor regiunii poate atrage după sine o serie de beneficia: poate deschide ușa
pentru turiștii străini dornici de a cunoaște cultura locală, tradițiile țării care au fost acumulate
anume în această regiune.
2
CAPITOLUL I: ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE
1
Plăcintă V., Slobozia Mare prin fereastra istoriei, 1996, p.79
2
Buzila V., Ospitalitatea românilor – necessitate și exces, 2004, p.98
3
Băieșu N., Tradiții etno-folclorice ale sărbătorilor de iarnă, 2008, p.18
3
2. Tradiții de primăvară-vară:4
Mărțișorul;
Lăsatul secului înaintea Paștelui și postul Paștelui;
Floriile și Paștele cu toate tradițiile specifice;
Paștele Blajinilor și Ispasul;
Duminica Mare – împodobirea spațiilor cu ramuri verzi;
Rusaliile – curățitul izvoarelor și fântâinilor;
Sânzâienele – obicei agrar legat de strângerea recoltei cerealelor.
3. Tradiții de toamnă:5
Sâmbetele morților – pomenirile acestora;
Sfântul Dumitru – încheierea anului păstoresc.
II. Ciclul tradițiilor familiale:
Tradiții ce țin naștere (Scăldătoarea, Cumătria, împlinirea unui an de naștere cu toate
practicile aferente tradițiilor respective);
Tradiții ce țin de socializarea tinerilor (ieșirea la horă, Claca și participarea la aceasta);
Petrecerea în armată.
Tradiții prenupțiale (Pețitul, Logodna, Răspunsul);
Tradițiile nunții ritualurile aferente acesteia;
Tradițiile postnupțiale imediate (Colacul, Calea, La zeamă);
Tradiții de finalizare a intregrării tinerilor familii în sociatate (Calea primară, Pâine și
sare);
Tradiții legate de primenirea și jelirea decedatului (priveghiul, scăldatul);
Înmormântarea decedatului conform statutului social: înmormîntarea pruncilor,
celibatarilor, moașelor, preoților, celor ce au avut moarte violentă, a sinucigașilor
(petrecerea pe ultimul drum, podurile/punțile, pomenile acordate).
III. Tradițiile de întemeiere:6
Tradițiile de întemeiere a localității;
Tradițiile întemeiere a stânei;
Tradițiile de întemeiere a cimitirului;
Tradițiile de închidere a cimitirului.
IV. Tradițiile comunitare:7
Claca la contruit casa (la pregătitul lutului, făcutul lampacilor, pusul podului, unsul
pereților);
Claca la construitul bisericii;
Întovărășirile legate de activitățile de colectare a recoltei;
Hora satului.
Efectuând o revizuire a literaturii de specialitate putem identifica o combinație sau chiar o
simbioză a acestor două noțiuni: tradiții și turism. Anume, factorul cultural care include
totalitatea tradițiilor care condiționează formarea setului de percepții, valori, preferințe și norme
distinctive comportamentale. Aceste trăsături distinctive fac diferența între un grup sau
4
Buzila V., Frunarii verzi în contextual sărbătorilor de la începutul verii, 2004, p.126
5
Buzila V., Ritual breads through the seasons, 2005, p.301-305.
6
Buzila V., Firul vietii în ciclul obiceiurilor de la nașterea și moartea omului, 1992, p.96-101.
7
Madan G. Un sat basarabean de Codru, 2008, p.14.
4
comunitate umană față de altele prin intermediul limbii vorbite, ritualurilor, vestimentației, artei
populare, religiei, modului de comportament și până într-un final al gândirii politice.
Numărul mare de oferte turistice axate pe latura tradițiilor sunt apreciate de numeroși
turiști din diferite regiuni și țări. În funcție de gama tradițiilor de care se dispune depinde în mod
direct numărul de turiști ce urmează să viziteze regiunea respectivă.8
Importanța tradițiilor nu a fost supusă niciodată îndoielii, iar valoarea cu care contribue
acestea au efect de lungă durată. Tradițiile sunt cele ce pun în valoare rolul pe care îl au în
dezvoltarea strategică a turismului cultural în prim plan, și în general a turismului. În acest sens
au fost elaborate numeroase programe de dezvoltare rurală bazat pe tradițiile unei regiuni, țări. În
acest mod, aceste programe oferă turistului încă un motiv în plus prin care acesta să viziteze
suplimentar o regiune ce prezintă interes prin prisma produsului ce i se oferă.9
Turiștii își setează din timp locația/locațiile ce urmează a fi vizitate din motivul
interesului manifestat pentru acestea. Ele pot fi vizitate indiferent de anotimp, perioadă de sezon
sau alt criteriu. Cel mai important criteriu fiind cel cultural. Tradițiile, care sunt desfășurate în
cadrul unei regiuni într-o anumită perioadă de timp reprezintă instrumente eficiente prin
intermediul cărora turiștii sunt atrași pentru prima dată, după care turiștii tind să accepte această
formă de turism și să identifice noi tradiții.
Studiile realizate în sfera tradițiilor și obiceiurilor arată că turiștii doresc să ia parte în
mod direct la tradițiile unei regiuni turistice. Circa 88% din turiști sunt de acord cu faptul că
festivalurile culturale și evenimentele ce implică tradițiile unei regiuni au un rol special pentru
turiștii care aleg să viziteze locația respectivă.10 Tot aici am remarca și valoarea pe care o are
programul propriu-zis al evenimentului care influențează direct decizia de cumpărare a
pachetului turustic propus. Festivalurile muzicale, paradele, festivalurile folclorice, festivalurile
gastronomice reprezintă modalități de contribuire la procesului de dezvoltare a economiei țării.
Modul prin intermediul căruia o regiune sau o țară își atrage turiștii prin intermediul
instrumentelor de care dispune reprezintă un know-how. În acest sens a fost identificat termenul
de cultură creativă care presupune crearea conexiunii celor ce dispun de un loc cu tradiții și a
celor care doresc să trăiască din plin aceste tradiții. În literatura de specialitateeste reprezentată
schema culturii bazate pe creativitate.
Potențialu
l turistic
Programul
Abilitățile
artistic
artistice
propus
Cultura
creativă
8
Shilipi Singh el all., Role of Culture and Tradition n Promotion of Tourism, 2016, p.72.
9
Richards G., The Impact of Culture on Tourism, OECD, 2009
10
Richards G., City tourism and culture, 2005, p.44
11
Comisia Europeană (2020), Study impact cult creativity,
5
Cultura creativă reprezintă cel mai recent trend de investigare prin intermediul căruia sunt
atrași turiștii. Astfel că creativitatea și cultura reprezintă noțiuni care, aparent nu ar avea nimic în
comun, însă prin intermediul efortului creativ depus sunt mobilizate resursele regiunii, expuse
printr-o anumită manieră cu scopul atragerii unui număr mare de persoane. Este forța care duce
spre dezvoltare, atragere de resurse și investiții, și respectiv spre sporirea popularității regiunii
turistice.12
Cu privire la rolul tradițiilor putem menționa că turismul în sec.21 reprezintă un sistem
interdependent axat pe experiența unei regiuni, timp și spațiu pe de o parte, iar pe de alta de
perspective atât cantitative cât și calitative. Cu privire la aspectele turismului cultural axat pe
tradiții pot fi identificate o serie de efecte ce sunt reflectate în tabelul 1 astfel:
Turismul cultural axat pe tradiții va fi viabil și atractiv pentru un număr de turiști din ce
în ce mai mare – cu condiția în care se ia în calcul și atragerea de investiții, promovarea
tradițiilor, dezvoltarea produsului turistic existent în concordanță cu solicitările turiștilor și
individualizarea pachetului turistic.14
În baza unui studiu de evaluare a produsului turistic propus turistului au fost scoase în
evidență principalele elemente care participă la schimbarea industriei turismului:
Potențial înalt
Elementele
Calitate Beneficiul economic Creativitate
distinctive
Numeroase țări s-au făcut remarcate prin diferite aspecte care au rămas în memoria
turiștilor drept o trăsătură specifică și unică acelei țări, sau regiuni. Spre exemplu principala
asociație pentru Las Vegas îl reprezintă capitala Cazinoului, deși Las Vegas este situat într-un
pustiu. Pentru Paris turiștii asociază cu – capitala modei, Egiptul este de cele mai dese ori asociat
16
Richards G., Exploration of the relationship between culture and Tourism, 2009, p.86.
17
Introduction to World tourism, 2008, p.16.
18
Miron V., Turismul rural în Moldova. 2002, p.36.
19
Nagle G.,Tourism, Leisure&Recreation, 2000, p.9-13.
7
cu piramidele antice și faraonii, China prin intermediul culturii sale specifice și unice în lume, iar
țările continentului european prin intermediul dansurilor și muzicii specifice.20
Fiecare din cele menționate mai sus la rîndul său au depus efortul necesar pentru care
astăzi este cunoscut. Țările care astăzi se bucură de o recunoaștere pe plan internațional datorită
gamei bogate de tradiții pentru care au fost alocate resursele necesare, în timp și-au permis
elaborarea de strategii, politici de susținere și promovare a valorilor și potențialului său turistic
de care dispun.
Conform OMT și statisticilor prezentate de aceasta, destinația turistică cu cel mai mare
număr de vizitatori este Europa, cu un număr de circa 589 milioane vizitatori, urmată de Asia cu
417 milioane turiști și respectiv SUA cu 75 milioane vizitatori. Un rol important în promovarea
și dezvoltarea turismului pe plan internațional îi revine OMT care are în componența sa 155 de
țări membre pe toate continentele, cu care a elaborat politici pentru promovarea și dezvoltarea
unui turism durabil. Conform datelor prezentate de aceiași sursă, topul destinațiilor turistice
conform numărului de vizitatori ce au ales să viziteze locația respectivă sunt redate în figura 3:
60,7 58,3
37,6 37,5
20
Sanchey M., Tourism: policies&planning&governance, 2005, p.12-19
21 World Tourism Organization, 2017, p.6-7. https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284419029,
02.03.2020
8
Dacă este să efectuăm o reflectare a impactului potențialului turistic prin intermediul
valorificării resurselor de care se dispune în concordanță cu clasamentul prezentat anterior,
putem menționa:22
Locul de frunte al Franței este determinată de numeroasele obiective turistice de care
acesta dispune, fie naturale, fie antropice. Acestea permit dezvoltarea diferitor tipuri de
turism: cultural, vitivinicol, de afaceri, motan, maritim. Tradițiile pot fi identificate în
Vechea Franță cu sate și piețe, tradiții și obiceiuri regionale. Printre renumitele atracți
turistice ale acestei țări pot fi enumerate: Parisul – sau Orașul luminilor cum mai este
cunoscut. Tot aici pot vi vizitate Catedrala Notre-Dame, Turnul Eiffel, Louvre-ul, Champs
Elysees și altele. Aceste monumente duc cu sine o bogată cultură a istoriei țării lor. Tot în
calitate de atracție a acestei tăți putem menționa gastronomia. Meniul diversificat și
specific poate fi întâlnit doar aici. Tot aici la capitolul meniu am menționa cele de peste
400 de feluri de brânză, vinurile și podgoriile de care acesta dispune. Tot la caracteristica
acestei țări am menționa numeroasele festivaluri, tradiții regionale și la nivel de țară care
permit acesteia anual ă atragă un număr din ce în ce mai mare de turiști.
SUA reprezintă o țară alcătuită din 50 de state, înconjurată de 2 oceane. Taxiurile galbene,
Manhatan-ul, omniprezența hamburgherilor, jazz-ul sunt principalii indicatori ce definesc o
călătorie în această țară. Oamenii din întrega lume vin aici pentru identificarea visului
(American Dream). Este cea mai bogată și puternică țară din lume, unde pot fi identificate
toate culturile lumii. Printre cele mai căutate atracții turistice pot fi menționate: Statuia
Libertății din New York, Cascada Niagara, Marele Canyon, Podul Brooklyn. Este țara care
a investit în oameni care au dorit să facă schimbarea. Clasarea acesteia în numeroasele
clasamente pe plan mondial indică faptul că se cunosc resursele de care se dispune aici, iar
utilizarea acestora se efectuează în mod echilibrat și rațional, iar în cazul în care apare o
nouă oportunitate, ei nu ratează șansa.23
China reprezintă un sac de comori al continentului asiatic. Bogata istorie de peste 5000 de
ani și resursele culturale de care dispune țara au permis ca aceasta să devină un pol de
atracție turistică pentru turiștii din întreaga lume. În cadrul acestei țări apar trăsăturile
contradictorii: zgârâie nori din Shanghai ce intră în contrast cu bogățiile istorice din
Beijing și slaba dezvoltare a comunităților rurale.24 Anume aici se află 33 de locuri
declarate de către UNESCO drept patrimoniu mondial, iar bucătăria chinezească este una
preferată de milioane de oameni din întreaga lume. China este un tărâm al atracțiilor ce
tind spre infinit. Printre cele mai renumite atracții turistice ce prezintă un potențial turistic
ridicat pentru această țară putem remarca: Zidul Chinezesc, grădinile Hong Kong, orașul
interzis, campingul Everest, peștera Dragonul Galben și altele. China a fost țara care a
profitat de bogata sa istorie, s-a deschi turiștilor și a recăpătat renume pe plan mondial.
Spania reprezintă destinația perfectă pentru turiștii doriți de aventură, pentru gurmanzi,
pentru iubitorii de artă și cultură. Diversitatea geografică a țării a permis atragerea unui
număr mare de turiști care au ales această destinație turistică anume pentru plajele sale și
turismul de litoral. Resursele naturale de care dispune această țară permite atragerea unei
game mari de turiști. Anual țara este vizitată de milioane de oameni. Locația cea mai
cunoscută fiind capitala – Madrid, orașul care nu doarme niciodată. Barcelona reprezintă
22
Somerville C., National Geographic, 2010, p.398.
23
Dunlop F., National Geographic Traveler, 2010, p.395.
24
Dinu M., Geografia turismului, 2005, p. 331
9
un alt pol de atracție ce este selectată din ce în ce de mai mulți turiști. Datorită arhitecturii
unice creată de către arhitectul Gaudi aceasta s-a făcut remarcată în întreaga lume. Pe lângă
cele menționate mai sus, cultura acestei țări este unică și irepetabilă în lume, de aceea cei
ce doresc să trăiască pe viu o Corida, sau o luptă cu roșii sunt invitați aici.25
Italia este o altă destinație a turismului. Ea este selectată de cei iubitori de istorie. Aici se
numără peste 3000 de muzee și biserici, diverse situri arheologice încă din vremea
romanilor și grecilor. Tot aici am remarcat meniul italian unic, vinurile și shoping-urile,
care, pe fundalul peisajelor fascinante și a culturii care îmbină modernul cu anticul oferă
posibilitatea trăirii unor senzații unice și irepetabile. Italia este cu totul diferită de la turist
la turist. Ea înseamnă pizza, ruine, opere pentru unii și vinuri alese, plaje fierbinți pentru
alții. Gradul de satisfacție al turiștilor în urma vizitării acestei țări este unul maxim. Printre
cele mai puternice poluri de atracție turistică ce pot fi identificate aici sunt: Veneția –
orașul îndrăgostiților, Verona – cu balconul Julietei, Milano – orașul shoping-ului,
Coliseum, Vaticanul, Turnul din Pissa și alte atracții. În acest sens am menționat că
potențialul turistic al acestei țări este axat pe istorie și cultură, după care au apărut și alte
forme de turism cu scopul atragerii unui alt segment de turiști.26
Turcia reprezintă o țară unică nu doar prin faptul că se întinde pe 2 continente, ci și prin
cultura sa care reflectă atât Estul cât și Vestul. Nisipurile aurii, porturile maritime, natura,
cultura țării sunt practic perfecte pentru turiștii ce aleg turismul sportiv, de distracții,
cultural, etc.. Printre cele mai renumite destinații turistice putem menționa: Istambul,
Antalya, Marele bazar, Pamukale. Tot aici am menționat cultura, trecutul istoric care anual
atrage milioane de turiști.27
Germania reprezintă oportunitatea de a cunoaște o altă lume. Printre principalele atracții
ce au dus la dezvoltarea acestei țări putem menționa: Zidul Berlinului, Castelul
Frankenstrin, Casa lui Beethoven, Castelul Dresda și altele. Cultura germană, și
Octoberfest-ul permit ca anual aceasta să fie vizitată de un spectru larg de turiști. Necătând
la faptul că resursele de care aceasta dispune în comparație cu alte țări sunt relativ mai
mici, totuși potențialul de atracție turistică a acesteia este unul destul de ridicat.
Existența potențialului turistic din ce în ce mai variat și diversificat, unic și specific unei
țări sau regiuni, însă cel mai important aspect îl reprezintă motivația de bază pentru care turiștii
aleg să călătorească și să viziteze una sau altă destinație. Motivația turiștilor poate fi alimentată
cu anumite interese culturale, gastronomice, educative, făcând vacanța acestuia mai interesantă.
Fiecare turist alege destinația pe care dorește să o viziteze într-un mod destul de subiectiv: în
funcție de valoarea destinației, conform intereselor sale, conform modului de organizare și
desfășurare a călătoriei, în funcție de dorința completării cunoștințelor sale cu privire la istoria
sau cultura unei țări sau regiuni.
Potențialul turistic nu depinde doar de poziția geografică, atracțiile naturale sau antropice
ci și de cultură, obiceiuri și tradiții, a interesului acordat față de acestea. Conservând și păstrând
cultura, tradițiile unei regiuni, popor și ajustându-le la solicitările turiștilor apare oportunitatea
promovării și valorificării acestora prin implicarea lor în circuitul turistic atât național cât și
internațional sub forma unui pachet turistic.28
25
Dunlop F., National Geographic Traveller: Spania, 2010, p.402.
26
Idem, p.403.
27
World Tourism Organisation, Annual Report, 2016, https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284418725,
02.03.2020
28
Miron V., Turismul rural în Moldova, 2002, p.116.
10
Necesitatea stabilirii și identificării noilor categorii de resurse a apărut din motivul că
peisajele naturale, monumentele istorice au deja o capacitate relativ mai scăzută de a atrage
fluxurile de turiști și de a-i convinge să mai rămână sau să mai viziteze repetat acea locație.
Turistul modern dispune de valori și tind mereu să descopere ceva nou, cu noi senzații. Turistul
contemporan nu mai caută deja acele vizite la muzeu, sau plaja însorită, el este dornic de
cunoaștere, să exploreze lucruri noi, tradiții noi.
Sub alt aspect, țările ce dispun de un potențial turistic mai sărac, precum și nu dispun de
anumite obiective turistice naturale, însă cunosc importanța dezvoltării acestui sector în calitate
de ramură a economiei naționale, tind să atragă fluxurile turistice prin valorificarea specificului
tradițional local, a componentelor culturale locale și respectiv a valorificării talentelor de care
dispun.29
Este cunoscut faptul că turismul este unul din sectoarele economice cu cel mai înalt ritm
de creștere pe plan mondial. El permite crearea locurilor de muncă, a bunăstării populației,
protecției mediului, a conservării culturale și respectiv a reducerii sărăciei. În cazul în care acesta
este bine gestionat, el poate contrbui la conservarea patrimoniului natural și cultural de care
depinde, la împuternicirea comunităților gazdă la crearea de noi oportunități comerciale.30
În acest context putem menționa că Republica Moldova în contextul dezvoltării
economice ar trebui să aplice la toate oportunitățile cu scopul valorificării potențialului turistic
de care dispune. Acest lucru poate fi efectuat chiar dacă aceasta are un teritoriu limitat, spațiul de
care dispune, anumite avantaje competitive, în acest sens menționând argoturismul și turismul
vitivinicol. Partea practică a turismului arată că turismul reprezintă o strategie de acțiuni care
supun atenției anumite valori ale unor spații istorice sau naturale, culturale sau artistice.
Cu toate că numărul turiștilor este într-o continuă creștere, distribuția acestora nu este una
uniformă. Cea mai mare parte a acestora fiind distribuită pe partea continentului European. În
acest sens Republica Moldova dispune de un avantaj competitiv comparativ cu celelalte țări.
Turismul reprezintă un generator de progres socio-economic și de dezvoltare regională,
de atragere a investițiilor și creare a locurilor de muncă. Odată cu promovarea turismului are loc
și promovarea tradițiilor. Turiștii care aleg să viziteze pentru a 2-a oară Republica Moldova știu
că este țara plină de soare, a strugurilor, a fructelor și legumelor, o țară cu o natură frumoasă,
muzică bună și tradiții specifice.
Dacă la cele enumerate mai sus adăugăm și componenta istorică a țării, a monumentelor
istorice care au fost și care urmează a fi descoperite, putem menționa că turismul țări poate fi
dezvoltat doar prin intermediul politicilor și strategiilor de dezvoltare corespunzătoare.
Un punct forte al Republicii Moldova îl reprezintă turismul vitivinicol. Este o formă de
turism practicată de către turiști cu scopul vizitării întreprinderilor vitivinicole și a regiunilor
vinicole cu posibilitatea cunoașterii culturii locale și a tradițiilor. Pachetele turistice propuse spre
vînzare includ în mod obligatoriu un obiectiv sau cramă vitivinicolă.
Republica Moldova este o țară agrară care dispune de potențial pentru desfășurarea
activităților de turism rural31 – o fomă de turism specifică zonelor rurale ce este orientată spre
29
Mihailiuc O., Locul și rolu festivalurilor în valorificarea potențialului turistic, 2013, p.158
30
UNWTO Annual Report 2017, p.10. https://tourlib.net/wto/WTO_annual_report_2017.pdf, 17.03.2020
31
Miron V., Turismul rural în Moldova, 2002, p.85
11
utilizarea resurselor turistice locale, cunoașterea tradițiilor locale. Această formă de turism
presupune prestarea următoarelor tipuri de servicii: cazare, alimentație conform meniului
regiunii, implicarea în acțiuni culturale și de agrement. Multitudinea localităților rurale de care
dispune reprezintă potențialul de dezvoltare a acestei forme de turism. Dacă la aceasta se mai
adaugă și implicarea turiștilor în meșteșugărit, aceasta ar putea servi drept o motivație turistică în
plus pentru vizitarea acelor zone. Turismul gastronomic, sau practicarea acestuia pentru turiștii
ce doresc să cunoască arta culinară locală ar permite de asemenea atragerea unui număr mare de
turiști. Ospitalitatea și tradițiile au contribuit la dezvoltarea acestei forme de turism.
Modul de amplasare geografică a Republicii Moldova a făcut posibilă integrarea
regională între CSI și UE, și a creat oportunități de dezvoltare a turismului de tranzit.
Dezvoltarea acestei forme de turism poate avea un impact pozitiv pentru țară și dezvoltarea
turismului receptor.
Dacă este să efectuăm o analiză a numărului turiștilor în Republica Moldova în perioada
2010-2018 putem observa o creștere a numărului acestora.
100
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
32
http:/www.statistica.md/ accesat 18.03.2020
12
Număr turiști străini, mii
17,5 18,2
15,5 15,6
14,36
12,8 13,15
10,79
8,96
În baza figurii de mai sus putem observa trendul de creștere al numărului de turiști străini
ce aleg să viziteze Republica Moldova. Deși trendul este unul pozitiv, numărul acetora nu este
unul destul de impunător luând în calcul potențialul turistic al țării. În acest sens am menționat
importanța valorificării potențialului turistic prin promovarea pachetelor turistice existente
precum și ajustarea acestora la solicitările turiștilor.
Cu scopul identificării resurselor ce urmează a fi implicate în procesul de valorificare a
potențialului turistic pentru Republica Moldova, a fost realizată analiza SWOT a domeniului
turismului. Analiza este redată în tabelul de mai jos:33
33
HG Nr. 338 din 19.05.2014, p. 26-27.
13
- Lipsa personalului calificat ce cunosc limbi
de circulație internațională
Oportunități (O) Amenințări (T)
- Ospitalitate tradițională - Infrastructură slab dezvoltată la obiectivele
- Poziționare strategică a țării turistice de interes național
- Lipsa necesității vizelor pentru cetățenii - Lipsa climatului investițional favorabil
țărilor membre UE pentru investitorii care să dezvolte
- Reducerea numărului de țări care au statut infrastructura structurilor de primire
de țară cu risc sporit de migrație turistică
- Conexiuni cu principalele noduri - Competitivitatea redusă a ofertelor turistice
aeroportuare - Număr extrem de limitat de obiective
- Liberalizarea prețurilor la cursele aeriene incluse în lista patrimoniului UNESCO
și demonopolizarea sectorului aviatic - Insuficiența resurselor financiare pentru
- Existența proiectelor de asistență externă acțiuni de promovare a domeniului
pentru dezvoltarea turismului - Lipsa sau amenajarea necorespunzătoare a
- Număr mare de evenimente cu atractivitate grupurilor sanitare, precum și la stațiile
turistică: cultural-artistice, de agrement PECO menite să deservească turiști.
- Brand cunoscut de țară vitivinocolă
- Existența suportului politic
În baza analizei expuse mai sus putem menționa că există un potențial turistic al țării care
poate fi dezvoltat și care la rândul său poate aduce beneficii de durată sub forma investițiilor,
atragerii unui număr mare de turiști, promovării imaginii țării și a tradițiilor unice și specifice ce
pot fi întâlnite doar aici. Trebuie de luat în calcul oportunitățile ce reprezintă premise de
dezvoltare și deschidere în coraport cu amenințările se sunt impuse.34
Cu toate acestea este necesar în primul rând să vindem ce avem mai bun: tradițiile,
ospitalitatea, patrimoniul natural și artistic. Astfel vom contribui în primul rând la valorificarea
potențialului turistic de care se dispune la moment, și în paralel la creșterea calității vieții și
sporirea nivelului de trai al populației.
Un sudiu realizat anterior în baza proiectului CEED II al USAID efectuat pe un eșantion
de 658 de vizitatori internaționali a scos în evidență principalele elemente de satisfacție ale
acestora în urma vizitării de către aceștia a Republicii Moldova.
34
Madan G., Un sat basarabean de Codru, 2008, p.87
14
100 94 91
89
90 83 82 79 77
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Vinăriile Gastronomia Atracțiile Patrimoniul Cazarea și Ospitalitatea Muzee
rurale cultural dotările
35
HG Nr. 338 din 19.05.2014, p 6.
15
CAPITOLUL II
ORHEIUL VECHI – TRADIȚII ȘI POTENȚIAL TURISTIC
36
Dispoziții generale, Regulamentului de Organizare și Funționare a Rezervației Cultural-Naturale ”Orheiul
Vechi”, (23.03.2009), secțiunea: I. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111910&lang=ro#, 20.03.2020
37
Postică Ghe., Peisajul Cultural ”Orheiul-Vechi”, Chişinău (2010), p. 102-103.
38
Legii Nr. 251 privind constituirea Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi”din 04.12.2008.
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=12309&lang=ro#, 20.03.2020
16
Tabelul 2.1. Suprafaţa "Orheiului Vechi" şi a Zonei de protecţie în diviziune teritorial-
administrativă
39
Conform: „Legea privind crearea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi”, aprobată de Parlamentul
Republicii Moldova (nr. 251-XVI, 04.12.2008); https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=12309&lang=ro#,
20.03.2020
17
La rândul său, Administrația gestionează activitatea Rezervaţiei „Orheiul Vechi” în
baza legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova în domeniul culturii, științei și a mediului şi în
baza principiilor UNESCO în domeniul protecţiei patrimoniului cultural şi natural. Activitățile
sunt coordonate împreună cu Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Ecologiei şi
Resurselor Naturale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”,
cu autorităţile administraţiei publice locale, cu deţinătorii spaţiilor şi bunurilor de patrimoniu.
Pe teritoriul Complexului Arheologic „Orheiul Vechi” s-au păstrat multe construcţii din
perioada medievală, care prezintă un interes mare atât pentru istorici, arheologi, arhitecţi, cât şi
pentru turişti naționali și internaționali. Printre care se remarcă următoarele obiective:
Colecţii bogate de patrimoniu mobil (arheologie, etnografie, etc.);
Sală de expoziţie arheologică;
Casa-Muzeu din satul Butuceni;
Casa tradiţională de la marginea satului Butuceni;
Casa cu etaj din satul Morovaia;
Obiective de arhitectură medievală (valurile de pământ, citadela, carvan-serai, biserica
medievală, baia orientală);
Obiective de arhitectură rupestră (Mănăstirea lui Bosie, Schitul Peştera, Schiturile
Sihaştrilor, Schitul lui Albu-Maşcăuţi, Schitul „Stânca Corbului”);
Obiective arheologice geto-dacice (valuri de pământ, şanţuri adiacente, palisada citadelei).
Începând cu anii 2002, în cadrul Complexului „Orheiul Vechi” au fost deschise mai
multe unități private cu caracter turistic, redate în tabelul 4:
Tabelul 2.2. Clasificarea complexului privat după numărul de unități și
capacitatea lor
Unități turistice private Nr. unități Capacitatea (persoane)
Hotel 1 20
Pensiune, s. Trebujeni 5 34
Pensiune, s.Butuceni 5 25-30
Agropensiune, s.Butuceni 2 8
Cafenea 1 80
Sală de conferințe/restaurant 1 150
Sursa: Conform: „Legea privind crearea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi”,
aprobată de Parlamentul Republicii Moldova (nr. 251-XVI, 04.12.2008);
Structura organizatorică
Așa cum toate activățile rezervației sunt în gestiunea Administraţiei, mai jos sunt
prezentate subdiviziunile din care aceasta este formată:
a) Direcţia generală;
b) Consiliul consultativ de administrare;
c) Consiliul ştiinţific;
d) Secţia protecţie, cercetare şi monitorizare patrimoniu cultural;
e) Secţia protecţie, cercetare şi monitorizare patrimoniu natural;
18
f) Secţia colecţii patrimoniu cultural mobil;
g) Secţia expoziţii;
h) Secţia excursii, relaţii publice şi agenţii turistici;
i) Secţia relaţii internaţionale, relaţii cu ONG-uri şi promovare proiecte;
j) Secţia informatizare şi editare;
k) Secţia servicii (arhitectură şi amenajare teritoriului, administrativă, tehnică, de securitate,
de personal);
l) arhiva şi biblioteca;
m) cancelaria;
n) contabilitatea.
40
Postică Gh., Strategia de dezvoltare a rezervatiei cultural-naturale "Orheiul vechi" pentru anii (2009-2020).
41
Planul de Management al Rezervației cultural-naturale ”Orheiul Vechi”, 2009-2020.
https://ru.scribd.com/document/77759298/Plan-Turism-Orheiul-Vechi, 21.03.2020
19
Astfel, complexul ar putea face față unui flux de circa 35 mii de persoane în patru luni
de sezon şi de circa 10 mii de persoane în lunile pasive ale anului, în total circa 45 mii vizitatori
pe an.
Fluxul general poate fi asigurat în mod integral doar în cazul vizitării obiectivelor de
patrimoniu cultural aflate sub cerul liber (Valuri de pământ, Citadela din piatră, Moscheea,
Biserica, Baia tătărească etc.), Sala de expoziţie arheologică şi Casa-Muzeu de etnografie. Cele
cu spaţiu limitat (Schitul Peştera, Mănăstirea pârcălabului Bosie etc.) posedă o capacitate de
deservire de cel mult 180 vizitatori pe zi (6 ore pe zi câte 10 vizitatori la fiecare de 20 minute).
Cu toate că numărul turiștilor în ultimii ani a crescut considerabil, totuși estimările
elaborate anterior sunt departe de cifrele din realitate,capacitatea maximă de acces a vizitatorilor
fiind atinsă doar în zilele de sâmbătă și duminică şi de sărbători a lunilor de primăvară-vară
(mai-august), în total circa 25-30 de zile pe an42.
În timp ce populația țării preferă să se odihnească în străinătate, neglijând în acest sens
turismul intern, Orheiul Vechi pare a fi curioasă pentru un număr semnificativ de turişti străini
veniți din România, Rusia, Polonia, Germania, Ucraina, Italia, SUA, Austria, Franţa,
Muntenegru, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Bulgaria, Suedia, Olanda, Turcia,
Japonia şi Slovenia. Astfel, comparativ cu datele din anii precedenți, putem menționa despre o
creștere deosebită a procentajului turiștilor străini care aleg să viziteze locația respectivă și din
alte perspective decât cele istorice și anume din motivul menținerii tradițiilor în cadrul regiunii.
Complexul istorico-cultural Orheiul Vechi este un produs turistic ce oferă o gamă largă
de servicii care atrag turiștii și, în plus, mediul geografic subliniază acest fapt. Astfel, turiștii pot
beneficia de numeroase servicii, printre care cele mai solicitate sunt:
Servicii de ghidaj în limba română, rusă de către ghizii Complexului și alte limbi (engleză,
franceză, etc.) de translatori şi ghizi invitaţi din or. Chişinău;
Excursii tematice prin întreaga Rezervație istorico-culturală;
Servicii informative (broşuri, ghid turistic, pliante);
Expoziţii (casă-muzeu);
Posibilităţi de organizare seminare, mese rotunde, conferinţe ştiinţifice etc.;
Posibilități de cazare/ alimentație;
Participarea la Festivalul anual ”Gustar”;
Procurarea suvenirilor;
Plimbări cu căruţa cu cal;
Alpinism cultural, ș.a.
Analiza SWOT joacă un rol important în cadrul unei destinații turistice. Datorită acestei
analize, turiștii au posibilitatea de a determina punctele tari, punctele slabe, factorii ce ameniță
42
Date anuale privind evidența vizitatorilor Complexului muzeal ”Orheiul Vechi”
20
zona respectivă, oportunitățile. Pentru regiunea turistică Orheiul Vechi am identificat
următoarele aspect ale acestei analize, care sunt redate în tabelul 5:
Tabelul 2.3. Analiza SWOT a complexului Orheiul Vechi
Strengths (Puncte tari) Weaknesses (Puncte slabe)
Poziția fizico-geografică favorabilă; Infrastructura slab dezvoltată;
Păstrarea tradițiilor; Prețuri relativ înalte pentru populația
Diversitatea de lăcașuri sfinte; locală;
Diversitate de entități de cazare a turiștilor; Cerere scăzută în extrasezon;
Turiști din toate colțurile lumii sunt atrași Promovare scăzută;
aici; Condiții parțial nesatisfăcătoare în
Locuri pitorești; unele pensiuni;
Posibilitatea practicării sportului în zonă; Lipsa cunoștințelor în domeniul
Spațiu verde, liniștit; turismului rural a administrației pensiunilor;
Organizarea festivalurilor; Valorificarea tradiților în mică măsură;
Complex muzeal existent; Lipsa panourilor informaționale
referitoare la obiectivele turistice;
Obiecte de arhitectură în stare gravă;
Număr mic de parcări;
Activități insuficiente pentru atragerea
turiștilor;
Lipsa terenurilor de joacă pentru copii;
21
În cadrul acestor servicii se evidențiază trei mari categorii de produse forfetare propuse
turistului: produse integrate, produse tematice și produse personalizate:
A. Produsele turistice integrate
Din această categorie fac parte excursiile în grup, care pe lângă aceasta mai includ și
servicii de cazare și masă, fiind selectate special și rezervate din timp sau în momentul vizitării.
Produsele integrate au însă un neajuns. O dată programate, este dificil de modificat
traseul excursiei. Datele, dura şi preţurile sunt fixe şi care ar putea îndepărta pe mulţi potenţiali
turiști interesaţi. Totuși, produsele integrate rămân probabil cele mai solicitate pachete din partea
turiștilor, în special a celor externi, pentru că o excursie de acest gen este cel mai potrivit mod de
a cunoaşte destinaţia.
Produse turistice tematice
Sunt foarte asemănătoare cu un produs integrat, numai că ele rezultă din asamblarea
unor prestaţii de transport şi cazare în jurul unei singure activităţi motrice, cum ar fi participarea
la festivalul Gustar, care are loc anual pe teritoriul Complexului „Orheiul Vechi”. De-a lungul
anilor în care este organizat festivalul „Gustar", evenimentul a devenit unul de importanță
națională, fiind un spaţiu în care diferite culturi se strâng sub același cer frumos, cu muzică bună,
unde are loc schimbul intercultural prin turiștii care vin, prin persoanele din întreaga lume care
participă și prin trupele de muzică de pe tot globul, care își cântă cultura și o împart cu toată
lumea.
Programul festivalului include:
1. Ateliere interactive cu meșteșugari;
2. Târg de artizanat;
3. Bucătărie tradițională;
4. Curtea copiilor;
5. Excursii turistice prin rezervație: Băile tătărești, Citadina medievală, Palatul pârcălabului,
Locuințe de piatră, etc.
6. Zona cărții;
7. Vizitarea agropensiunilor din zonă;
8. Program artistic.
B. Produse personalizate se prezintă sub o formă "modulară" în care turistul poate
asambla componentele după dorinţă (există totuşi şi restricţii), creând astfel un produs
personalizat. Produsele turistice personalizate sunt adresate în general turiştilor individuali,
familiilor sau grupurilor mici de turişti care ţin mult la independenţa lor şi nu agreează excursiile
organizate, care impun anumite restricții. Un astfel de produs, ar putea fi un circuit de 5-7 zile,
care include vizitarea unui mare număr de locuri atractive din regiunea Orheiul Vechi. Circuitul
poate fi personalizat după preferințele turiştilor: modificarea itinerariului, adăugarea sau
eliminarea activităţilor, prelungirea sau scurtarea duratei circuitului. De asemenea, le sunt
asigurate serviciile unor ghizi, vorbitori de altă limbă decât rusa și româna, sau şoferi locali.
22
Există oferte pentru turişti individuali şi familii, cât şi pentru grupuri (prieteni, colegi de serviciu,
grupe de elevi sau studenţi etc.).
Pe teritoriul rezervaţiei, au loc activităţi tradiţionale cum ar fi: păşunatul, cultivarea
terenurilor, albinăritul, recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice, practicarea
pescuitului şi vânatul sportiv, precum şi prestarea serviciilor de turism şi agrement și a serviciilor
de transport.
Acesta este un loc îndrăgit pe lângă numeroşii turişti, şi de alpinişti, care au o stâncă
preferată deasupra satului Butuceni unde îşi fac antrenamentele, întrecerile și întrunirile. În mod
regulat la Orheiul Vechi îşi dau întâlnire amatorii practicilor transcendentale, care consideră, ca
anume acolo există un centru energetic deosebit.
Amatorii călătoriilor pedestre se pot bucura de plimbarea de-a lungul Răutului, prin
albia râului foarte pitorească între satele Trebujeni şi Furceni.
Activitatea economică se desfășoară în baza mijloacelor alocate de la bugetul de stat şi
de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în baza mijloacelor speciale, a donaţiilor
persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, de asemenea, în baza altor surse de finanţare
neinterzise de lege.43
Deși prețurile practicate pe teritoriul Complexului „Orheiul Vechi” se stabilesc în
funcție de anumiți factori, totuși există la mijloc o anumită strategie de preț, și anume strategia
prețurilor diferențiate. În zilele obișnuite sunt practicate prețuri mai scăzute, iar în momentul
când pe teritoriul Orheiului Vechi se desfășoară diferite manifestări, gen – festivaluri, prețurile
cresc considerabil.
În timp ce destinațiile cele mai vizitate din întreaga lume și-au câștigat deja
popularitatea prin monumentele sale istorice sau natural și alte atracții turistice, Complexul
„Orheiul Vechi” a început să-și prezinte nu demult imaginea remarcabilă și să-și elaboreze un
brand turistic de promovare eficient, care ar atrage atenția unui număr cât mai mare de
turiști.Fiecare turist care vine în Moldova ajunge şi pe la Orheiul Vechi.
Complexul muzeal „Orheiul Vechi” reprezintă Republica Moldova, în aceeași măsură
cum o fac şi celebrele vinării de la Cricova sau Mileştii Mici.
Pentru Orheiul Vechi este foarte important delimitarea avantajelor pe care destinația
dată poate să le ofere turiștilor, care sunt comunicate prin imaginea sa de excepție, a
componentele sale și a calității serviciilor prestate.
Cu toate că Complex turistic „Orheiul Vechi” are o personalitate și o identitate foarte
bogată, imaginea acestei destinații este puțin cunoscută și solicitată pe piața națională turistică,
nemaivorbind de cea internațională. Totuși, aceasta nu împiedică complexul să aibă peste 1400
de vizitatori anual, numărul crescînd în mare parte datorită organizării festivalului ”Gustar” – un
element al tradiției locale organizat anual.
Elementele care contribuie la atragerea unui număr mare de turiști anual sunt
următoarele:
43
Conform Regulamentului Rezervaţiei istorico-cultural ”Orheiul Vechi”
23
1. elementele de atracţie
În mod decisiv, acestea determină alegerea respectivei destinaţii de către turişti şi
influenţează comportamentul lor față de destinaţie. Astfel, aici sunt incluse elementele
patrimoniului natural-cultural al Orheiului Vechi: folclor, muzeu, expoziții festivalul Gustar etc.
2. facilităţile şi serviciile existente la destinaţie
În raport cu elementele de patrimoniu, aceste facilităţi sunt doar componente anexe ale
imaginii. Totuși, ele sunt necesare, uneori chiar indispensabile. Ne referim în special la
următoarele elemente:
- spaţiile de cazare disponibile în cadrul destinației culturale: pensiuni agroturistice, care
oferă la fel și servicii de servire a mesei;
- servicii de alimentaţie: pe teritoriul Complexului „Orheiul Vechi” se află un restaurant cu
bucătărie tradițională, o cafenea;
- transportul la destinaţie: autobuze la comandă, transport public (este cursă directă
Chișinău – Orheiul Vechi), taxi, rent a car.
- alte servicii: informaţii, poliţie, pompieri etc.
3. accesibilitatea destinaţiei:
Elementele de mai jos sunt cele care afectează durata, costul şi comoditatea cu care
turistul ajunge la destinaţie, respectiv și comportamentul acestuia:
- infrastructura turistică: Din punctul de vedere al turismului internaţional, Moldova se
bucură de o amplasare reuşită, aflându-se într-o regiune uşor accesibilă pentru turiştii din
Uniunea Europeană, dar şi pentru cei din spaţiul CSI. Însă, starea fizică a drumurilor în ţară este
la nivel foarte scăzut, iar preţurile la transportul turistic nu stimulează foarte mult dezvoltarea
turismului intern, ceea ce nu favorizează accesul la Orheiul Vechi. La etapa actuală accesul în
zona Rezervaţiei „Orheiul Vechi” se face prin 6 căi de comunicare, dintre care doar unul – cel
dinspre Brăneşti, este amenajat în modul corespunzător, conform normativelor contemporane,
celelalte reprezentând drumuri rurale, fără dotările necesare. Astfel, accesul turiștilor este
asigurat pe şoseaua Chişinău-Brăneşti-Butuceni, ajungînd până la Centrul de Vizitatori. În cadrul
Rezervaţiei există două parcări auto: lângă Centrul de Vizitatori şi lângă podul Butuceni.
4. percepţia destinaţiei
Atitudinile și percepţiile au un rol important în influenţarea comportamentului turistului.
Imaginea Orheiului Vechi nu este bazată în mod necesar pe experienţe anterioare. Este extrem de
important ca după o singură vizită a regiunii și participareala una din tradițiile propuse de
complexul turistic „Orheiul Vechi”, turiștii să devină mai entuziasmați și tentați să revină din
nou. În cazul în care aceștia vor oferi și un feed-back pozitiv cu privire la experiența preluată de
aici, atunci gradul de atractivitate prin intermediul tradițiilor din regiune va spori considerabil.
În cadrul Rezervației naturale „Orheiul Vechi”, de-a lungul timpului s-au conservat o
serie de tradiții. Printre principalele tradiții ce pot fi întâlnite doar aici se pot remarca:
24
1 Martie - care semnifică venirea primăverii. Cu privire la
acest eveniment, aici pot fi întâlnite o serie de tradiții:
dăruirea mărțișoarelor tuturor turiștilor care vizitează
rezervația. Tot în această zi femeile prăjesc boabe de
porumb. Dacă grăunțele sar în sus și floricelele se fac mari
– înseamnă că anul va fi unul bogat, iar agricultorii vor
avea parte de recolte substanțiale. În unele case, cu prilejul
acestei sărbători, copiilor mici li se leagă la mână pe lângă
mărțișor și câte un ban, ca acesta să aibă noroc la bani. Alte persoane leagă la gâtul
animalelor mărțișoare ca acestea să fie ferite de boli. O tradiție
mai veche a acestei regiuni este că fetele necăsătorite aruncau
mărțișoare în apele curgătoare cu scopul ca băieții de care acestea
sunt îndrăgostite să nu le părăsească.
Nu este lăsată cu vederea și tradiția de a lega mărțișoare la pomii
fructiferi pentru ca aceștia tot anul să fie roditori.
Paștele – care este însoțit de o serie de tradiții atât culinare cât și
nonculinare. Cu ocazia acestei sărbători gospodinele casei
încondeiază ouăle, ulterior pregătesc cozonacul, după care în noaptea Învierii membrii
familiei merg la sfințirea acestor bucate. Dimineața după sfințire, toți membrii familiei se
spală pe obraji cu un ou roșu și altul alb și bănuți ceea ce semnifică puritatea, bogăție și
puterea acestei sărbători.
Ziua Vinului – este sărbătorită în a doua săptămână a lunii octombrie. Conform tradiției are
loc familiarizarea participanților cu procesul de
producere a vinului. Au loc degustări de vinuri,
plăcinte, muzică populară tradițională. Hora
tradițională nu lasă indiferenți turiștii. Toți încep să se
miște într-un ritm vioi prin mișcări de dans ușor de
memorat.
25
Muzica și dansurile populare – reprezintă un conglomerat de
tradiții prin care s-a diferențiat regiunea turistică respectivă.
Doina moldovenească, lăutarii și cântecele populare cântate pe
la șezători atrag turiștii plini de curiozitate.
Originalitatea poporului poate fi caracterizată prin potențialul
său de tradiții de care dispune. Un loc aparte trebuie să îl ocupe
meșteșugurile și cultura populară. Neamul moldovenesc dispune de numeroase tradiții, cu
ajutorul acestora poporul devine unic și specific.
26
CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII
27
3.4 Ipotezele de cercetare
44
Conf. Dr. Farm. L ăcr ămioara Popa, Metodologia cercetării științifice și managementul proiectului de cercetare,
http://sorana.academicdirect.ro/pages/doc/Doc2012/_materiale/MCS_Curs.pdf
45
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, 283 pagini, https://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
28
privire la populația chestionată. Ancheta permite vederea atitudinii turiștilor față de complex și
față de tradițiile petrecute aici. Îndeplinirea anchetelor necesită parcurgerea unor pași bine
stabiliți, care trebuie să fie tratate cu maximum răspundere astfel încât rezultatele cercetării să nu
fie afectate de greșeli.46
46
Cristinel Constantin, Cercetarea de Marketing, 2009, pagini – 165, p. 59 - 67
29
tradițiilor pentru regiunea regiunii turistice Orheiul Vechi chestionar: 8; 9; 11
turistică Orheiul Vechi și sporesc interesul turiștilor în
interesului turiștilor față de vizitarea acesteia.
acesta.
O5. Evaluarea 5. Bărbații și femeile preferă Întrebările din
valorificării/nonvalorificării aceleași tradiții în cadrul regiunii chestionar: 10
importanței tradițiilor în turistice Orheiul Vechi.
activitatea turistică.
O6. Stabilirea 6. Nonvalorificarea tradițiilor Întrebările din
elementelor care prezintă regiunii Orheiul Vechi contribuie chestionar: 12; 15;
potențial de dezvoltare la menținerea notorietății slabe a
turistică a regiunii turistice regiunii.
Orheiul Vechi.
O7. Identificarea căilor 7. Nu există corelație între Întrebările din
de informare a potențialilor efectele valorificării tradițiilor chestionar: 13; 14; 16.
turiști privind tradițiile regiunii turistice Orheiul Vechi și
regiunii. frecvenței implicării turiștilor.
3.7 Eșantionarea
Pentru determinarea eșantionului a fost utilizată metoda eșantionării aleatoare. Grupul țintă
fiind turiștii care au vizitat cel puțin o dată regiunea turistică Orheiul Vechi. Aplicabilitatea a fost
unul din criteriile cheie ale chestionarului. Limbajul de aplicare a acestuia a fost unul accesibil,
ușor adaptabil pentru turist. Criteriul de bază pentru aplicarea chestionarului a fost vizitarea cel
puțin o dată a regiunii turistice respective de către respondenți și familiarizarea acestuia cu
tradițiile regiunii.
Statisticile descriptive (tabelul 2.2) arată că cei mai mulți respondenți sunt cuprinși între
vârsta de 18- 21 ani – 36,8%, cu studii superioare – 40,2% (Licență) de gen feminin 63,2%
Tabelul 3.2. Structura eșantionului
Număr Procent(%)
Perioada de colectare a rezultatelor a fost situată în intervalul: 29 mai 2020 – 04 iunie 2020 și
a fost aplicat pe un eșanțion de 130 de persoane care au vizitat regiunea turistică Orheiul Vechi.
Pe parcursul cercetării s-a folosit instrumentul auxiliar de culegere a datelor și de a face legătură
cu respondenții, Google Froms. Chestionarul a fost aplicat online prin intermediul „Google
Drive” și anume „Google Forms”.
Cercetarea s-a petrecut în mediu virtual, chestionarul a fost plasat pe rețelele de socializare
(Facebook).
47
Margine, L., Usatâi, A., Grejdeanu, T. (2015), Testarea matematica a formulelor de calcul al e_antionului
reprezentativ, p. 7
31
CAPITOLUL IV. REZULTATELE CERCETĂRII
Figura 4.1. Numărul respondenților care au participat cel puțin la o tradiție din cadrul
Orheiul Vechi
Cu privire la primul obiectiv propus cercetării ce ține de identificarea valorii generale a
tradițiilor în concepția turiștilor care au vizitat regiunea turistică putem menționa că datele au
fost selectate după filtrul ce ține de vizitarea regiunii turistice Orheiul Vechi și a turiștilor care au
vizitat cel puțin o tradiție în regiunea respectivă. În acest sens au fost analizate 113 răspunsuri ale
persoanelor care au perticipat la cercetare.
Rezultatele ce reflectă obiectivul mai sus enunțat sunt prezentate în figura de mai jos:
32
SPORESC BUNĂSTAREA POPULAȚIEI REGIUNII 5
NE DIFERENȚIAZĂ CA POPOR 29
ATRAG TURIȘTII 28
0 5 10 15 20 25 30 35
Număr persoane
33
60
50
40
30
20
10
0
Dorința de a Descoperirea Recreerea fizică Relaxare și Tendința de a
cunoaște ceva unei culturi și psihică recreere reâmprospăta
nou specifice cunoștințele
Figura 4.3. Motivele pentru care turiștii aleg să viziteze regiunea turistică Orheiul
Vechi
În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem menționa că principalul
motiv pentru care turiștii aleg să viziteze regiunea turistică Orheiul Vechi este tendința de
relaxare și recreere, 54 de răspunsuri au fost coletate în acest sens. Turiștii aleg să viziteze o
regiune bogată în tradiții cu scopul de a se relaxa și recrea. O cotă mai mică în răspunsuri a fost
recreerea fizică și psihică, unde 41 de persoane au menționat acest fapt. Motivele care au
acumulat cea mai mare cotă de răspunsuri reprezintă forța motrica care impulsionează turiștii ca
să aleagă în calitate de destinație turistică regiunea Orheiul Vechi. Aceste motive pot fi
considerate și motivele principale. Ulterior celelalte motive care au înregistrat cote mai mici de
răspunsuri resprezintă motive secundare: tendința de a reâmprospăta cunoștințele, descoperirea
unei culturi specifice, dorința de a cunoaște ceva nou. Principalul factor care a contribuit la faptul
ca aceste motive să fie plasate pe plan secundar este faptul că respondenții care au participat la
cercetarea respectivă sunt familiarizați cu cele mai importante tradiții ale regiunii respective din
alte surse (web, televizor, radiou, ziar, etc..).
O3: Identificarea și evaluarea celor mai populare tradiții ale regiunii cunoscute de către
turiști. În acest sens, respondenții au for întrebați cu privire la cele mai populare tradiții ce sunt
cunoscute de către turiști. Acestea au fost sistematizate sub forma figurii reprezentate mai jos:
34
53
24
22
14
9
4
3
2
1
1
Figura 4.4. Cele mai populare tradiții ale regiunii cunoscute de către turiști și
tradițiile la care aceștia au pariticipat
În baza datelor colectate în urma aplicării chestionarului, am scos în evidență cele mai
populare tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi, care sun cunoscute turiștilor și la care
aceștia au participat cel puțin odată la acestea. În baza datelor prezentate în figura de mai sus
putem afirma că cele mai populare tradiții ale regiunii respective sunt celea ce au un substrat
cultural și implică emoțional turistul. În opinia respondenților, festivalul vinului, sau Butoiaș,
este cea mai populară tradiție a regiunii. Acest fapt se poate datora implicării directe a turistului
în modul de producere a vinului și degustarea acestuia. Această tradiție are impact asupra
turiștilor și anual adună mii de turiști. Alte tradiții cunoscute de către turiști sunt Bostaniada,
unde 22 de respondenți au menționat acest lucru, și tradițiile de primăvară cunoscute sub
denumirea de Mărțișor – 22 de răspunsuri. Celelalte tradiții au inregistrat cote mai mici dim
motivul că, spre exemplu, tradițiile de Paște, de regulă se preferă ca să fie petrecute în sânul
familiei. Tradițiile ce țin de Nunți, Botezuri , Cumetrii sunt mai intime, din acest motiv la ele nu
au acces un număr mare de persoane – respectiv și cotele de răspunsuri înregistrate aici sunt
mici.
O altă abordare a temei cercetate a fost identificarea preferințelor pentru tradițiile regiunii
în funcție de anotimp.
35
52
33
17
4
TR ADIȚ IILE DE TR ADIȚ IILE DE TR ADIȚ IILE DE TR ADIȚ IILE DE
IAR NĂ PR IM ĂVAR Ă TOAMNĂ VARĂ
Figura 4.5. Preferințele turiștilor privind tradițiile regiunii Orheiul Vechi în funcție
de anotimp
Conform figurii de mai sus putem menționa că cele mai populare tradiții în concepția
respondenților sunt cele de toamnă, care au acumulat 52 de răspunsuri, urmate de tradițiile de
iarnă cu 33 de răspunsuri, tradițiile de privăvară cu 17 și cele de vară cu 4 răspunsuri.
O4: Determinarea valorii tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi și a
interesului turiștilor față de aceasta.
Pe lângă faptul că tradițiile ne diferențiază ca popor, acestea au ca scop atragerea de
turiști, care vizitează regiunea și cheltuiesc bani aici, ceea ce contribuie la sporirea economiei și
bunăstării regiunii. Astfel ne-am propus de a determina importanța pe care o au tradițiile în
cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi și valoarea cu care vin în interesul turiștilor:
10 82
9 30
8 5
MEDIA 9,65
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
36
10 110
9 6
8 1
MEDIA 9,93
0 20 40 60 80 100 120
4,88
4,83
4,81
4,79
4,79
4,77
4,61
4,59
4,54
4,5
4,5
4,3
37
deducem ideia că tradițiile investigate au un potențial înalt de dezvoltare deoarece au trecut de
media de 4. Printre tradițiile care prezintă cel mai înalt potențial de valorificare, sau asupra
cărora putem să ne concentrăm atenția în scopul valorificării lor sunt: Ziua vinului cu 4,91
puncte, Festivalul Gustar și Bostaniada cu 4,88 puncte, tradițiile de primăvară, în special
Mărțișorul. De asemenea conform figurii de mai sus putem observa și tradiții care prezintă
potențial însă care necesită a fi promovate pentru a-și avea efectul: Sfântul Andrei și Nicolai cu
4,3 puncte și tradițiile de Paște: Spălatul cu ouă roșii și ciocnitul ouălelor. Tradițiile familiale de
genul cumetriilor nu necesită promovare deoarece acestea reprezintă tradiții unice familiale și nu
toate familiile doresc prezența turiștilor la tradițiile sale.
Cu toate acestea, o serie de tradiții pot fi remarcate ca fiind cu impact asupra zonei
turistice Orheiul Vechi.
Tradiții de familie
Tradiții de Crăciun
19% 16%
2% Tradițiile de Paște
3%
Tradițiile de primăvară
22% 17%
Tradițiile de toamnă
21%
Bucătăria națională
Ziua vinului
38
Cunoașterea elementelor de potențial al unei regiuni turistice poate permite la dezvoltarea
acelei regiuni prin promovarea intensivă a acestora și atragerea turiștilor care sunt în căutarea de
astfel de elemente.
62
17
11
8 5 8
Cadrul natural Tradițiile specifice Cultura locală Istoricul regiunii Numeroasele Oportunități
bogat regiunii evenimente organizare tradiții
culturale
39
Sursele TV
3% Crearea unui
produs turistic
integrat
27%
Internet
70%
40
62
45
10
0
CEL PUȚIN 2-3 ORI PE AN 4-8 ORI PE AN MAI PUȚIN
ODATĂ ÎN AN DECÂT ODATĂ PE
AN
41
[VALUE]
Dorința de a cunoaște ceva nou Scop de relaxare și recreere
6
Figura 4.13. Motivul principal de călătorie în regiunea Orheiul Vechi pentru tinerii
cu vârsta cuprinsă între 22-29 ani
Conform datelor de mai sus putem afirma că există o diferență semnificativă între
numărul răspunsurilor furnizate de respondenții cu vârsta cuprinsă între 22-29 ani cu privire la
motivul de călătorie. Astfel principalul motiv de călătorie fiind relaxarea și recreerea, cu 9
răspunsuri ale respondenților pentru această variantă de răspuns, comparativ cu 6 răspunsuri
pentru dorința de a cunoaște ceva nou. În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem
afiram că se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza altenativă.
Ipoteza 3
Ipoteza H0: Cele mai populare tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile
ce presupun un cost redus.
Ipoteza H0: Cele mai populare tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile
cu cost ridicat.
În procesul de cercetare al lucrării respective ne-am propus să studiem corelația între
buget alocat și tradițiile regiunii turistice pentru a determina tradiția/tradițiile care atrag cel mai
mult turiștii și care din acestea au cel mai mare impact asupra turistului. Datele investigației sunt
prezentate mai jos:
42
63
50
Figura 4.14. Bugetul acordat pentru tradițiile regiunii turistice Orheiul Vechi
În baza figurii de mai sus putem menționa că cele mai populare tradiții ale regiunii
turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile care presupun un buget de până la 100 euro. În acest sens
au fost înregistrate 63 de răspunsuri. Tradițiile care solicită un buget cuprins în intervalul 101-
400 euro (tradițiile de iarnă ce presupun sejur, tradițiile de familie) au fost menționate de 50 de
respundenți, iar tradițiile ce solicită costuri de peste 400 euro au fost menționate de 4
respondenți. Astfel, putem menționa că se menține ipoteza nulă și se respinge ipoteza
alternativă. În calitate de explicație a acestor date mai poate fi și faptul că respondenții sunt cei
ce au practicat turismul intern, fără a solicita servicii de cazare în regiunea turistică respectivă,
iar durata sejurului nu a durat mai mult de o zi.
Ipoteza 4
Ipoteza H0: Tradițiile de primăvară ale regiunii turistice Orheiul Vechi sporesc interesul
turiștilor în vizitarea acesteia.
Ipoteza H1: Tradițiile de toamnă ale regiunii turistice Orheiul Vechi sporesc interesul
turiștilor în vizitarea acesteia.
În scopul testării acestor ipoteze, am făcut apel la popularitatea tradițiilor regiunii
turistice cercetare. În acest sens am tins să scoatem în evidență cele mai populare tradiții ale
regiunii. În funcție de notorietatea fiecărei tradiții putem face previziuni ce țin de fluxul turiștilor
pentru vizitarea fiecărei tradiții în parte sau putem efectua planificarea încasărilor în urma
desfășurării unei sau altei tradiții. Plus la asta putem determina punctele forte și slabe ale fiecărei
tradiții și adaptarea acestora la cerințele turiștilor cu scopul promovării regiunii și atragerii unui
număr mai mare de turiști.
43
50
45
40
35
30
25
20
15
10
0
Tradițiile de Tradițiile de Tradițiile de Paște Tradițiile de Tradițiile de Tradițiile legate
Crăciun familie primăvară toamnă de bucătăria
națională
Figura 4.15. Interesul turiștilor față de tradițiile regiunii turiștice Orheiul Vechi
În bza figurii de mai sus putem observa că cel mai interes acordat de către turiști este cel
față de tradițiile de Crăciun și Paște, atunci când aceștia petrec aceste sărbători în sânul familiilor
sale. Interesul față de tradițiile din acesată regiune poate fi observat odată cu tradițiile de familie,
unde 19 respondenți au remarcat acest lucru. De asemnea un interes sporit, poate fi observat față
de tradițiile de primăvară – 20 de respondenți, trațidiile legate de bucătăria națională – 26 de
respondenți, și cel mai mare interes fiind acordat tradițiilor de toamnă (bostaniada, ziua vinului,
etc..) – 47 de respondenți. Datele din fig.22 ne permit să afirmăm că se respinge ipoteza nulă și
se acceptă ipoteza altenativă.
Ipoteza 5
Ipoteza H0: Bărbații și femeile preferă aceleași tradiții în cadrul regiunii turistice
Orheiul Vechi.
Ipoteza H1: Bărbații și femeile preferă tradiții diferite în regiunea turistică Orheiul
Vechi.
În abordarea lucrării respective ne-am propus determinarea preferințelor față de tradițiile
din cadrul regiunii Orheiul Vechi în funcție de gen pentru a determina tradițiile în fucție de
anotimp care au influență ridicată asupra bărbaților și femeilor.
În figura de mai jos sunt ilustrate datele cu privire la ipoteza cercetată.
44
Femei Bărbați
29
23
22
21
11
2
TRADIȚIILE DE TRADIȚIILE DE TRADIȚIILE DE TRADIȚIILE DE
IARNĂ PRIMĂVARĂ TOAMNĂ VARĂ
Figura 4.16. Preferințele față de tradițiile regiunii Orheiul Vechi în funcție de gen
În baza figurii de mai sus putem observa că există diferențe privind preferințele tradițiilor
din regiunea turistică Orheiul Vechi. Astfel, bărbații acordă un rol primordial tradițiilor de
toamnă – 23 de respondenți, ulterior celor de iarnă – 11 și primăvară – 7 de respondenți, iar
femeile preferă tradițiile de toamnă în proporție de 29 de respondenți, urmate de cele de iarnă cu
22, și cele de primăvară cu 21 de respondenți.
În baza datelor reflectate în tabelul de mai sus putem afirma că se menține ipoteza H0 și
se respinge H1 întrucât atât bărbații cât și femeile au aceleași preferințe privind tradițiile în
această regiune turistică.
Ipoteza 6
Ipoteza H0: Nonvalorificarea tradițiilor regiunii Orheiul Vechi contribuie la menținerea
notorietății slabe a regiunii.
Ipoteza H1: Nonvalorificarea tradițiilor regiunii Orheiul Vechi contribuie la absența
investițiilor în regiune.
Efectele valorificării potențialului turistic ale unei regiuni, culturi sau țări aduce efecte
benefice asupra acestora. Lipsa de valorificare a unui potențial turistic de asemenea atrage după
sine o serie de efecte care sunt resimțite ulterior. Primul efect direct al acestora este lipsa
turiștilor. Ulterior are loc o reacție în lanț al efectelor ce au loc după – o criză economică a
regiunii manifestată sub o serie de forme.
În acest sens ne-am propus investigarea efectelor ce pot apărea în urma nonvalorificării
potențialului turistic al regiunii Orheiul Vechi prin prisma turiștilor.
45
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Absența investițiilor Dezvoltarea economică Notorietatea slabă a Potențial slab de atracție
slabă a regiunii regiunii turistică
46
50
45
45
40
35
29
30
25
20
15
9 8
10 7
5
5 2 3 2
1 1 1 0 0 1
0
Creșterea nivelului de Creșterea nivelului de Familiarizarea cu Posibilitatea atragerii Sporirea notorietății
poluare trai tradițiile specifice investițiilor regiunii
regiunii
47
CONCLUZII
În urma cercetării lucrării respective putem menționa că turismul în calitate de domeniu
de cercetare este pe cât de vast pe atât de interesant. Numeroasele cercetări asupra cărora acesta a
fost supus au scos în evidență o serie de particularități ce țin de evoluția acestuia ca număr de
turiști implicați în turism, resurse implicate în promovarea turismului, precum și beneficiile
înregistrate în urma practicării lui.
Turismul reprezintă până într-un final un conglomerat de motive care impulsionează
turistul să se deplaseze dintr-o locație în alta cu scopul satisfacerii unor nevoi. În satisfacerea
acestora turistul antrenează resursele sale cognitive (se informează privind destinația ce urmează
a fi vizitată), financiare (alocă un buget special destinat călătoriei) și respectiv de timp –
deoarece călătoria propriu-zisă necesită prezența fizică a turistului și necesită timp.
Fiecare formă de turism este specifică și diferită în felul său. Spre exemplu turismul
montan atrage turiștii prin intermediul aerului curat, dorința de a explora ceva nou prin
intermediul drumețiilor; pe când turismul maritim presupune relaxarea și petrecerea timpului sub
razele solare. Aceste și alte forme de turism cunoscute anual atrag milioane de turiști. Pe lângă
sporirea notorietății unei regiuni prin intermediul promovării și practicării intense a turismului
turismul vine în suportul acelei regiuni cu resurse financiare pe care turiștii le consumă.
Resursele respective devin sursă de investiții pentru regiunea respectivă.
Un aspect important ce trebuie de luat în calcul în procesul de selecție al vizitării unei sau
altei regiuni turistice de către turist este popularitatea regiunii, notorietatea și gradul de interes cu
care regiunea îl poate motiva pe turist să o viziteze.
Pe lângă avantajele sus-menționate ce sunt aduse de către turism în urma practicării
acestuia mai putem adăuga că acesta este vulnerabil la condițiile de mediu și de criză economică.
Acest lucru se poate argumenta prin faptul că turiștii vor realoca sursele financiare prevăzute
pentru o eventuală călătorie pentru acoperirea altor cheltuieli în caz de criză. Acest fapt poate fi
observat în perioada crizei economice care a avut loc în ultima perioadă, atunci când numărul de
turiști s-a redus semnificativ față de perioadele precedente, și respectiv tendința de creștere a
numărului de turiști după perioada de criză. Tot aici am mai adăuga că turiștii sunt tentați să
viziteze zonele de unde au de acumulat noi cunoștințe și experiențe comparativ cu zonele ce pot
prezenta risc asupra vieții acestora.
Un domeniu de interes pentru turiști a fost din totdeauna dorința de a cunoaște cultura
unui popor, elementele ce îl diferențează pe acesta și îl face specific îl felul său. În acest sens
turiștii sunt tentați să viziteze cartea de vizită a țării sau cele mai remarcabile monumente de
arhitectură care o diferențiază de celelalte țări sau popoare.
Pentru Republica Moldova sunt de menționat câteva cărți de vizită: Vinăria Cricova,
Beciurile Mileștii Mici, Orheiul Vechi. Fiecare din acestea își au istoria și specificul său aparte
prin intermediul cărora atrag anual mii de turiști.
Fiecare destinație turistică din Republica Moldova își are cultura și istoria sa aparte, și
doar în cadrul Orheiului Vechi ca destinație turistică poate fi întâlnită istoria, cultura,
ospitalitatea și tradițiile acestui popor. Din acest motiv numeroși turiști anual selectează această
destinație turistică în prim plan când vine vorba de a vizita Republica Moldova.
Situată în cadrul rezervației naturale a Orheiului, regiunea turistică Orheiul Vechi permite
turiștilor familiarizarea cu ospitalitatea poporului moldovenesc, savurarea din bucatele naționale
și cunoașterea istoriei regiunii.
48
Tot în cadrul rezervației naturale Orheiul Vechi s-au colectat și menținut cele mai
frumoase tradiții atât ale regiunii cât și ale țării. Cu acestea sunt întâmpinați turiștii care aleg să
viziteze regiunea (pâine și cu sare, cântece populare), după care sunt serviți cu cele mai alese
bucate tradiționale (mămăligă, sarmale, plăcinte, etc..). Regiunea respectivă a stârnit interesul
turistilor nu doar prin intermediul instoriei bogate și monumentelor instorice prezente aici ci și
prin intermediul tradițiilor ce pot fi întâlnite aici.
Anual, în cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi se organizează numeroase sărbători,
festivaluri, tradiții care au ca scop atragerea unui număr cât mai mare de turiști. În acest sens,
tradițiile prezente aici sunt dispersate în funcție de anotimpuri cu scopul ca turiștii să fie
interesați să viziteze repetat această regiune turistică.
În lucrarea respectivă am scos în evidență o serie de aspecte ce vizează tradițiile și
importanța acestora în cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi.
În concordanță cu obiectivele propuse pentru cercetare au fost supuși cercetării 125 de
respondenți, valabile fiind datele a doar 117 persoane care au vizitat cel puțin odată regiunea
turistică Orheiul Vechi și a unei tradiții din cadrul acesteia.
În urma colectării datelor putem menționa că în opinia respondenților, tradițiile ne
diferențiază ca popor și au ca scop atragerea turiștilor și de a promova ce este mai bun. Ulterior,
în cursul cercetării am scos în evidență faptul că turiștii vizitează regiunea turistică Orheiul
Vechi în scop de recreere și relaxare (fig. 10), iar principalele tradiții ce sunt selectate pentru
vizitare de către turiști sunt tradițiile de toamnă (fig.12). În opinia respondenților ce au participat
la cercetare, valoarea tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi fiind evaluată pe o scală
de la 1 la 10, unde 1 reprezintă valoare minimală, iar 10 valoarea maximală, a fost calculată o
medie de 9,65 – ceea ce reprezintă o valoare ridicată a tradițiilor regiunii tuistice Orheiul Vechi
pentru turiști, iar gradul de interes al respondenților față de tradițiile moldovenești s-a situat la
media de 9,93 – fapt ce confirmă interesul ridicat al turiștilor față de tradițiile moldovenești.
Ulterior am tins către evaluarea anumitor tradiții care au impact asupra regiunii turistice,
și care au ca scop atragerea turiștilor. În acest sens, turiștilor li s-a propus evaluarea unor tradiții
în scopul determinării valorificării acestora pentru atragerea turiștilor (fig. 15). Datele
înregistrate au scos în evidență aceleași rezultate: cele mai preferate tradiții sunt cele de toamnă,
tradițiile ce țin de familii sunt importante, însă sunt desfășurate într-un cerc mai restrâns.
Pentru atragerea unui număr mai mare de turiști se necesită a fi efectuată o cercetare care
va scoate în evidență elementele care prezintă potențial de dezvoltare. Acest aspect a fost
investigat și în cadrul lucrării respective, unde a fost constatat că potențial de dezvoltare prezintă
tradițiile specifice regiunii (fig. 17). Cu privire la căile de promovare a potențialului turistic
putem menționa că turiștii se documentează cel mai mult prin intermediul internetului, astfel că
promovarea potențialului turistic prin intermediul acestui canal (fig. 18) va permite atragerea
după sine a unui număr mare de turiști interesați de tradițiile regiunii.
După reflectarea obictivelor propuse pentru cercetare, au fost elaborate o serie de ipoteze
ce au ca scop sublinierea unor idei ce vor contribui la sporirea interesului pentru cunoașterea
tradițiilor regiunii. În acest sens, am stabilit că respondenții sunt implicați în valorificarea
potențialului turistic în mediu de 2-3 ori pe an (fig. 19), iar principalul motiv de călătorie pentru
tinerii cuprinși în intervalul de vârstă 22-29 ani este cel ce ține de relaxare și recreere (fig. 20).
Tot aici am adăuga faptul că turiștii preferă să acorde un buget minim în procesul de cunoaștere a
tradițiilor unor regiuni turistice (fig.21), iar preferințele turiștilor nu sunt semnificative în funcție
de genul acestora.
49
În cazul în care potențialul de dezvoltare al regiunii nu va fi valorificat, atunci, în primul
rând regiunea turistică se va confrunta cu absența investițiilor care este într-o strânsă legătură cu
numărul turiștilor care aleg să viziteze regiunea turistică (fig. 24).
Sumând cele mentionate mai sus putem menționa că regiunea turistică Orheiul Vechi
prezintă potențial de dezvoltare turistică, iar irformația colectată în urma cercetării a scos în
evidență o serie de factori care pot contribui la valorificarea tradițiilor de care se dispune în
cadrul regiunii turistice.
Ca urmare a valorificării potențialului turistic (tradițiilor) vor urma o serie de beneficii:
- Sporirea numărului de turiști;
- Creșterea gradului de notorietate al regiunii;
- Atragerea de proiecte investiționale;
- Promovarea imaginii regiunii/țării;
- Familiarizarea turiștilor privind tradițiile regiunii.
În urma valorificării potențialului vom putea aborda subiectul dezvoltării economice al regiunii
turistice Orheiul Vechi în contextul promovării tradițiilor acestuia.
Recomandări
50
Limite ale cercetării
Pe durata aplicării practice a chestionarului, cercetarea a fost supusă unor limite:
- Lipsa oportunității de contactare și completare a chestionarului în formă tipizată din
cauza pandemiei;
- Numărul relativ mic de persoane care s-au arătat dispuse să participe la cercetarea
propriu-zisă;
- Dificultatea identificării în starea de pandemie a turiștilor care au vizitat Orheiul
Vechi și care au fost implicați într-o tradiție locală.
51
BIBLIOGRAFIE
Bilbliografie străină
1. Berki M., Csapo J., The Geographical Basis for the Development of Thematic Routes.
University of Geography. Geographica Pannonica Nova 3, 2010, 173.;
2. Dunlop F., National Geographic Traveler, 2010, 398 p.;
3. Hofstede G., Cultures and Organizations: Software of the mind. 1997, 279p.;
4. Ihunweze F., Benefits of Eco-Tourism, 2009;
5. McKercher B., Hilary C., Cultural Tourism: The Partnership Between Tourism and
Cultural Heritage Management, 2002, 262p.;
6. Medlik S., Dictionary of Travel, Tourism and Hospitality Terms, 1996, 360.;
7. Mieczkowski Z., Enviromental Issues of Tourism and Recreation, 1995, 232p.;
8. Nagle G., Tourism, Leisure&Recreation, 2000;
9. Richards G., Cultural Tourism in Europe, 1996, 266p;
10. Richards G., Tourism development trajectories – From culture to creativity?, 2009,
254p.;
11. Richards G., The Impact of Culture on Tourism, OECD, 2009;
12.Richards G. Exploration of the relationship between culture and Tourism, 2009, 286p.
13. Sanchey M., Tourism: policies, planning&governance, Isha books publication, Vol.3,
2005;
14. Shackleford P., The social context of cultural tourism, 2001, 241p.;
15. Somerville C., National Geographic Traveler, 2010, 298 p.;
16.Shilipi Singh el all., Role of Culture and Tradition n Promotion of Tourism, 2016, p.72.
17. Stebbins R., Cultural Tourism as Serious Leisure, 1996, 950p.;
18. Sudhir A ., Introduction to Tourism&Hospitality Industry, 2009, 228p.
Bibliografie Română
52
13. Margine, L., Usatâi, A., Grejdeanu, T. (2015), Testarea matematica a formulelor de
calcul al e_antionului reprezentativ, p. 7
14. Mihailiuc O., Noni L., Locul si rolul festivalurilor în promovarea și valorificarea
potențialului turistic din raionul Cahul, 2013, 116p.;
15. Miron V., Turismul rural în Moldova. Ed. Știința, Chișinău 2002, 116p;
16. Noni L., Mihailiuc O., Valorificarea și impactul potențialului touristic pe plan
international, 2014, 216p.;
17. Peisajul Cultural ”Orheiul-Vechi”. Coordonator şi autor - Gheorghe Postică. Chişinău
(2010), p. 102-103.
18. Plăcintă V., Slobozia Mare prin fereastra istoriei, 1996;
19. Planul de Management al Rezervației cultural-naturale ”Orheiul Vechi”, 2009-2020.
20. Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, 283 pagini,
21. Zama I., Abordări noi și oportunități de promovare a turismului în Republica Moldova,
2018, 188p.;
Reviste electronice
Surse Web
53
17. https://www.slideshare.net/ghenador/strategia-de-dezvoltare-a-rezervatiei-
culturalnaturale-orheiul-vechi-pentru-anii-20092020 accesat la data de 20.03.2020
18. https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=293 accesat la data de 20.03.2020
54
Anexe
Chestionar
Bună ziua, mă numesc Suhin Dumitrița, studentă în anul II, la Universitatea ”Alexandu
Ioan Cuza”, din Iași - extensiune Bălți, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Specializarea Master Management în turism. Realizez un studiu cu privire la determinarea
importanței tradițiilor în valorificarea potențialului de dezvoltare a regiunii turistice „Orheiul
Vechi” . Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante pentru realizarea acestei cercetări.
Vă asigur de confidențialitatea răaspunsurilor primite.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11. În opinia Dvs. care dintre următoarele tradiții considerați că au cel mai mare impact
asupra valorificării turismului în regiunea turistică Orheiul Vechi?
□ __Tradițiile de primăvară (Mărțișorul, 8 Martie)
□ __Tradițiile de Paște (spălatul cu ouă roșii, ciocnitul ouălelor)
□ __Tradițiile de Crăciun (colindul, Steaua, Plugușorul)
□ __Tradițiile de familie (nunțile, boboteaza, cumetriile)
□ __Tradițiile legate de bucătăria națională (Gustarul)
□ __Ziua Vinului (Butoiaș)
□ __Tradițiile de toamnă (Bostaniada)
12. În opinia Dvs. care dintre următoarele elemente reprezintă un posibil potențial în
dezvoltarea regiunii turistice Orheiul Vechi?
□ Cadrul natural bogat
□ Numeroasele evenimente culturale prezente aici
□ Istoricul regiunii
□ Cultura locală
□ Tradițiile specifice regiunii
56
□ Oportunitarea de organizare a tradițiilor regiunii accesibile unui număr mare de
turiști
□ Altele______________
13. În opinia Dvs. care ar fi căile prin intermediul cărora ar avea loc valorificarea eficientă a
tradițiilor și a resurselor turistice prezente în cadrul rezervației naturale Orheiul Vechi?
□ Internet
□ Crearea și includerea unui program privind tradițiile într-un produs turistic
□ Sursele TV
□ Surse radio
□ Postere, Flyere
□ Ziare
□ Altele___________________
14. Care ar fi efectele în urma valorificării potențialului turistic din regiunea respectivă?
□ Creșterea nivelului de trai al populației
□ Sporirea notorietății regiunii
□ Posibilitatea atragerii investițiilor
□ Creșterea nivelului de poluare al regiunii
□ Familiarizarea turiștilor cu tradițiile unice specific regiunii
□ Deteriorarea infrastructurii
□ Altele_________________
15. În opinia Dvs. care ar fi efectele negative înregistrate de regiunea turistică Orheiul Vechi
ca rezultat a nonvalorificării tradițiilor regiunii?
□ Notorietate slabă a regiunii
□ Potențial slab de atracție turistică
□ Dezvoltare economică slabă a regiunii
□ Absența investițiilor
□ Reducerea nivelului de trai al populației
□ Altele____________________
16. Care este frecvența implicării Dvs. în valorificarea tradițiilor?
□ Cel puțin o dată în an
□ 2-3 ori pe an
□ 4-8 ori pe an
□ Practic nu mă implic
17. Care este vârsta Dvs.?
□ Sub 18 ani
□ 18-21
□ 22-29
□ 30-45
□ 46-60
□ Peste 60 ani
18. Bugetul alocat pentru o călătorie este de:
□ Până la 100 euro
□ 101-400 euro
□ Mai mult de 400 euro
19. Nivelul studiilor obținute:
57
□ Liceu
□ Licență
□ Masterat
□ Doctorat
□ Altele ____________________
20. Care este genul dumneavoastră?
□ Feminin
□ Masculin
58
Anexa 2
Rezultatele chestionarului
□ Da - 125
□ Nu - 5
o Da -117
o Nu-8
3. Alegeți din lista de mai jos preferințele privind valoarea tradițiilor pentru Dvs.?
□ Ne diferențiază ca popor - 44
□ Promovează ce avem mai bun- 37
□ Atrag turiștii- 52
□ Contribuie la creșterea economiei regiunii- 6
□ Sporesc bunăstarea populației regiunii- 7
□ Informează turiștii cu privire la potențialul turistic al regiunii/țării- 34
□ Altele_______________________
4. Care considerați că sunt argumentele pentru care turiștii tind să cunoscă tradițiile
regiunii Orheiul Vechi?
□ Dorința de a cunoaște ceva nou - 54
□ Tendința de a reîmprospăta cunoștințele- 24
□ Scopul de recreere și relaxare- 96
□ Descoperirea unei culture specifice- 25
□ Recreerea fizică și psihică- 51
□ Altele________________________
5. Care sunt cele mai cunoscute tradiții de Dvs.? (enumerați minimum 3 astfel de
tradiții)
8 -5
9 - 30
10 - 82
10. În opinia Dvs. care dintre următoarele tradiții considerați că au cel mai mare impact
asupra valorificării turismului în regiunea turistică Orheiul Vechi?
□ __Tradițiile de primăvară (Mărțișorul, 8 Martie)- 20
□ __Tradițiile de Paște (spălatul cu ouă roșii, ciocnitul ouălelor)- 3
□ __Tradițiile de Crăciun (colindul, Steaua, Plugușorul)- 3
□ __Tradițiile de familie (nunțile, boboteaza, cumetriile)- 21
□ __Tradițiile legate de bucătăria națională (Gustarul)- 43
□ __Ziua Vinului (Butoiaș)- 53
□ __Tradițiile de toamnă (Bostaniada)- 56
11. În opinia Dvs. care dintre următoarele elemente reprezintă un posibil potențial în
dezvoltarea regiunii turistice Orheiul Vechi?
60
□ Cadrul natural bogat- 25
□ Numeroasele evenimente culturale prezente aici- 13
□ Istoricul regiunii- 25
□ Cultura locală- 9
□ Tradițiile specifice regiunii- 86
□ Oportunitarea de organizare a tradițiilor regiunii accesibile unui număr mare de
turiști- 36
□ Altele______________
12. În opinia Dvs. care ar fi căile prin intermediul cărora ar avea loc valorificarea
eficientă a tradițiilor și a resurselor turistice prezente în cadrul rezervației naturale
Orheiul Vechi?
□ Internet- 82
□ Crearea și includerea unui program privind tradițiile într-un produs turistic- 31
□ Sursele TV- 4
□ Surse radio
□ Postere, Flyere
□ Ziare
□ Altele___________________
13. Care ar fi efectele în urma valorificării potențialului turistic din regiunea respectivă?
□ Creșterea nivelului de trai al populației- 5
□ Sporirea notorietății regiunii-6
□ Posibilitatea atragerii investițiilor- 17
□ Creșterea nivelului de poluare al regiunii- 10
□ Familiarizarea turiștilor cu tradițiile unice specific regiunii- 79
□ Deteriorarea infrastructurii -0
□ Altele_________________
14. În opinia Dvs. care ar fi efectele negative înregistrate de regiunea turistică Orheiul
Vechi ca rezultat a nonvalorificării tradițiilor regiunii?
□ Notorietate slabă a regiunii- 5
□ Potențial slab de atracție turistică- 2
□ Dezvoltare economică slabă a regiunii- 22
□ Absența investițiilor- 88
□ Reducerea nivelului de trai al populației- 0
□ Altele____________________
15. Care este frecvența implicării Dvs. în valorificarea tradițiilor?
□ Cel puțin o dată în an -29
□ 2-3 ori pe an- 62
□ 4-8 ori pe an- 10
□ Practic nu mă implic- 0
□ Cel mult odată în an- 16
16. Care este vârsta Dvs.?
□ Sub 18 ani- 19
□ 18-21- 43
□ 22-29- 37
□ 30-45- 18
61
□ 46-60- 0
□ Peste 60 ani- 0
62