Art. NCP Art. 257.

Ultrajul
(1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea
corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură
cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite
speciale se majorează cu o treime.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea
atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale
se majorează cu o treime.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al
funcţionarului public.
(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu
sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune,
ale cărei limite se majorează cu jumătate.
Obiect • are un obiect juridic complex.
juridic - principal = relaţiile sociale privind respectul datorat autorităţii de stat
- secundar = alte valori sociale - libertatea psihică, integritatea fizică&psihică, sănătatea&viaţa persoanei
Obiect • in principiu, nu exista
material - fapta este săvârşită prin exercitarea de violenţe fizice, există un obiect material secundar = corpul persoanei vătămate.
- fapta este săvârşită prin ameninţare, nu are obiect material secundar.
Subiectii • Subiectul activ = necircumstanţiat, poate fi orice persoană.
• Participaţia este posibilă în toate formele (coautorat, instigare, complicitate).
• Subiectul pasiv:
- Principal = instituţia ce exercită puterea de stat (autoritatea publică), în cadrul căreia îşi desraşoară activitatea
uncţionarul public.
- secundar sau adiacent - funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în
exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
- alin. (2) - valabile explicatiile alin. (1), inclusiv în situaţia în care infracţiunea este îndreptată împotriva bunurilor
funcţionarului public
- alin. (3) subiectul pasiv secundar = un membru de familie al funcţionarului public
- alin. (4) subiectul pasiv = doar un poliţist sau jandarm

! trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii:

- să fie funcţionar public conform dispoziţiilor art. 175 C.pen.
- să îndeplinească o functie ce implică exerciţiul autorităţii de stat

! NU POT FI SUBIECTI PASIVI: directorul unei persoane juridice cu capital integral / majoritar de stat, profesorul,
medicul, contabilul care lucrează în sistemul public, expertul judiciar sau interpret, magistratul, rectorul unei
universităţi publice, directorul unei regii autonome cu capital integral sau
majoritar de stat, medicul angajat al unei instituţii medicale publice.
! în cazul funcţionarilor publici asimilati prev. la alin. (2), art. 175, trebuie văzut dacă îndeplinesc o funcţie ce
implică exerciţiul autorităţii de stat
POT FI SUBIECTIVI PASIVI: contabilul angajat la o instanţă judecătorească, grefierul, secretarul unui birou
parlamentar, poliţistul, jandarmul, ministrul, primarul, deputatul, senatorul, notarul public, executorul judecătoresc,
pădurarul, primarul comunei, paznicul unei unităţi

! La data săvârşirii faptei subiectul pasiv nu mai deţinea o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, nu se poate
reţine infracţiunea de ultraj, chiar dacă a fost săvârşită în legătură cu exerciţiul funcţiuni
!!! Pluralitatea de subiecţi pasivi atrage reţinerea unui concurs de infracţiuni

Situatie = îndeplinirea de către funcţionarul public a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat
premisa
Latura
obiectiva
Element • alin. (1) = în acţiunile ce caracterizeaza elementulut material al fiecăreia din infracţiunile la care se face referire;
material ! modalitatea amenintarii - infractiunea există indiferent dacă aceasta e săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare
directă
 - Cerinta esentiala: fapta trebuie săvârşită împotriva unui funcţionar aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte
îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.
! infractiunea există dacă funcţionarul se află în exerciţiul functiunii, indiferent dacă faptele au sau nu legătură cu aceasta
! când funcţionarul nu se află în exerciţiul funcţiunii, este necesar ca fapta să fie comis pentru acte săvârşite în exerciţiul
funcţiunii
! Funcţionarul public nu trebuie să-şi depăşească atribuţiile legale, să le încalce sau să le exercite abuziv
! atunci când s-au realizat acte materiale ce corespund mai multor infracţiuni la care se face referire, se reţine o unică
infracţiune, pedeapsa fiind a celei mai grave infracţiuni componente, cu majorările impuse de art.
• alin. (2) = săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică
exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare <=> corespunde
elementului material al oricărei infracţiuni contra patrimoniului sau contra persoanei; referirea nu este limitată la
aceste infracţiuni
! cerinţă esenţială: infracţiunea să se producă în scop de intimidare sau răzbunare, si trebuie să se săvârşească în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu (conditii mai restrictive fata de (1))
• alin. (3) = comun cu cel al variantei de la alin.(2), împotriva unui membru de familie al functionarului public /
asupra bunurilor acestuia;
! necesară îndeplinirea celor doua cerinte esentiale de la (2).
• alin. (4) reia elementele materiale ale variantelor din alin. (1)-(3), savarsite impotriva unui politist sau jandarm
! se poate realiza şi prin inactiune, daca infractiunea la care face referire poate fi săvârşită prin omisiune
Urmare • principală = starea de pericol creată pentru autoritatea sau institutia în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul
imediata public
• secundara = atingerea adusă libertăţii psihice, integrităţii corporale, sănătăţii sau vieţii persoanei.
- alin. (2): exista urmare imediata secundara in măsura în care infracţiunile la care face referire textul au o altă urmare
imediata decat starea de pericol.
Leg.de • rezulta ex re
cauz ! in cazul in care elementul material corespunde infractiunii de vătămare corporală / loviri sau vătămari
cauzatoare de moarte/ omor trebuie stabilită
Latura
sub
Vinovati • Intenţia directă / indirectă şi praeterintenţia (modalitatea de săvârşire e cea a lovirilor / vătămărilor cauzatoare de
a moarte)
!!! forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte este totdeauna cea a infracţiunii la care face referire
! făptuitorul să cunoască aspectul că subiectul pasiv = funcţionar public si că se află în exerciţiul funcţiunii sau că
actele acestuia au fost îndeplinite în exerciţiul funcţiunii <=> necunoaşterea acestor împrejurări conduce la reţinerea
uneia din infracţiunile la care face se referire
Mobilul • scop în cazul variantelor prevăzutede alin. (2) şi (3) ale = de intimidare sau răzbunare
si scopul ! doar intimidarea este un scop, răzbunarea fiind un mobil
Variante • o variantă tip = alin. (1)
• o variantă asimilată = alin. (2).
• Alin. (3) = variantă asimilată a variantei de la alin. (2) <=> se sancţionează cu aceeaşi pedeapsă dacă privesc un
membru de familie al funcţionarului
• alin. (4) = o variantă agravată a alin. (1)-(3), dacă subiectul pasiv secundar este poliţist sau jandarm
Forme • infracţiunea la care se face referire se va comite în formă tentativei, se reţine infracţiunea de ultraj (formă
consumată) raportată la tentativa respectivei infracţiuni (în măsura în care tentativa e posibilă şi se sancţionează)
• se consumă în momentul savarsirii infracţiunii la care se face referire (forma consumată / tentată, dacă e
pedepsibilă).
• poate avea formă continuată în unele modalităţi
Sanctiuni • nu menţioneaza o pedeapsă
- alin. (1), (2), (3) = pedepsele prevăzute pentru infracţiunile respective, ale căror limite se majorează cu 1/3
- alin. (4) = pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea respectivă, ale cărei limite se majorează 1/2
Apecte • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
procesual • Urmarirea penală se efectuează obligatoriu de procuror
e • competenţa de soluţionare va fi cea valabilă în cazul infracţiunii de baza
Art. NCP Art. 258. Uzurparea de calităţi oficiale
(1) Folosirea fără drept a unei calităţi oficiale care implică exerciţiul autorităţii de stat, însoţită sau urmată de
îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta funcţionarului public care continuă să exercite o funcţie ce implică
exerciţiul autorităţii de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost săvârşite de o persoană care poartă, fără drept, uniforme sau
semne distinctive ale unei autorităţi publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
Obiect • relațiile sociale a căror normală desfășurare implică exercitarea unei calități oficiale care implică exercițiul
juridic autorității de stat numai de către cei care o dețin
Obiect • varianta tip (1) + varianta asimilată (2) = NU are
material • varianta agravată (3) = uniforma / semnul distinctiv al autorității publice de care se folosește făptuitorul
Subiectii • activ = necircumstanțiat pentru alin. (1) și (3), putand fi chiar și cei care își desfășoară activitatea într-o structură
în care poate fi exercitată respectiva calitate, dar ei nu o dețin / cei care continuă să exercite o funcție ce implică
exercițiul autorității de stat, după ce au pierdut acest drept conform legii
• participația penală = coautoratul NU e posibil
• pasiv:
- principal = statul
- secundari = instituțiile unde se exercită calitatea oficială ce implică exercițiul autorității de stat / persoana care
exercită o astfel de funcție
Situatie • existența unei calități oficiale, ce implică exercițiul autorității de stat, de care să se prevaleze făptuitorul fără a avea
premisa vreun drept, atunci când emite vreun act legat de aceasta
Lat. Ob.
Element • varianta tip - alin.(1) = săvârşirea cumulativă a două acţiuni: de folosire a unei calităţi oficiale care implică exerciţiul
material autorităţii de stat + de îndeplinire a unui act legat de acea calitate care poate fi concomitentă sau poate succeda
- Folosirea unei calităţi oficiale = atribuirea (invocarea) de către subiectul activ a unei calităţi oficiale pe care nu o deţine
sau nu o mai deţine
- Îndeplinirea unui act legat de calitatea oficială = îndeplinirea oricărui act ce intră în atribuţiile funcţiei pe care o implică
acea calitate oficială
• varianta asimilată - alin. (2) = exercitarea unei functii ce implică exerciţiul autorităţii de stat de către un funcţionar
public, după ce a pierdut acest drept
• varianta agravată - alin. (3) = cel de la alin (1) / (2), realizat concomitent cu acţiunea de purtare de uniforme sau
semnelor distinctive ale unei autorităţi publice
- Purtarea = desfăşurare in timp a acţiunii, nefiind suficientă o manifestare momentana
• Cerinţa esenţială
- varianta tip = constatarea ca folosirea calităţii oficiale să se facă fără drept
- varianta asimilata = făptuitorul să fi pierdut dreptul de a exercita funcţia
- varianta agravată = purtarea uniformelor sau semnelor distinctive să se facă fără drept
Urmare • Principala = crearea unei stări de pericol pentru autoritatea statului şi a instituţiei de care este legată calitatea oficială
imediata • secundară = în măsura în care fapta a creat prejudicii persoanei fata de care a fost îndeplinit actul ce implica
existenţa calitătii ofciale (producerea acesteia conditioneaza existenta infractiunii)
Leg.cauz • rezultă ex re
Lat.sub.
Vinov • intenţie directă sau indirectă.
Mobilul -
Forme • Tentativa este posibilă, dar nu se sancţionează.
• Se consumă în momentul în care este realizat elementul material şi cerinţa esenţială (săvârşirea doar a elementului
material fara cerinţa esenţiala - îndeplinirea unui act legat de acea calitate = tentativa neincriminata)
• Repetarea faptelor prev. în alin. (1) poate conduce la forma continuata, existand şi momentul epuizării.
!!! Varianta alin. (3) - totdeauna forma continuă (activitate infracţională susceptibilă de întreruperi - infracţiune
continuă succesivă)
Variante • variantă tip = alin. (1)
• variantă asimilată = alin. (2)
• variantă calificată = alin. (3)
Sanctiuni • Varianta tip + asimilată - închisoare de la 6 luni la 3 ani / amenda.
• Varianta calificată – închisoare între unu şi 5 ani.
Art. Art. 259. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.
NCP (1) Sustragerea ori distrugerea unui înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unei persoane dintre cele prevăzute
în art. 176 sau art. 175 alin. (2) se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta este săvârşită de un funcţionar public în exercitarea atribuţiilor de serviciu, limitele speciale ale pedepsei
se majorează cu o treime.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • autoritatea întruchipată în înscrisurile aflate în păstrarea / deţinerea unui funcţionar public, a unei autorităţi publice,
juridic a unei instituţii publice sau a unei persoane care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică.
Obiect • înscrisurile aflate în păstrarea / deţinerea unei persoane dintre cele prevăzute în art. 176 / 175, alin. (2)
material !!! Nu orice înscris aflat în păstrarea / deţinerea unui funcţionar public poate face obiectul infracţiunii, doar cele care
au legătură cu atribuţiile de serviciu ale funcţionarului public
Subiecti • Activ = necircumstanţiat, poate fi săvârşită de orice persoană
- varianta calificată: subiectul activ = funcţionar public
• Pasiv = statul, prin instituţia publică, autoritatea publică sau funcţionarul ce deţine / păstrează înscrisul
Situatie • preexistenţa unor înscrisuri aflate în deţinerea / păstrarea unei persoane dintre cele prev. la art. 176 / 175, alin. (2)
premisa ! inscrisul nu trebuie să slujească aflării adevărului într-o procedura judiciara <=> distrugerea lor / împiedicarea ca
un înscris necesar soluţionării unei cauze să ajungă la destinatar = art. 275 C.pen., infracţiune c. înfăptuirii justiţiei
Lat ob
Element • actiune = sustragere sau distrugere totală / parţială
material ! Distrugerea poate fi realizată şi prin inacţiune = făptuitorul avea obligaţia protejării înscrisului
!!! fiind normă specială, se aplică prioritar in raport cu infr. de furt şi de distrugere (au acelaşi element material)
Urmare • stare de pericol pentru autoritatea de stat şi pentru autoritatea persoanei prev. la art. 176 / art. 175 alin. (2) care are
imediata înscrisul în păstrare / deţinere
Leg • rezulta ex re
cauz
Lat sub
Vinov • intenţie directă / indirectă,
• nu sunt incriminate faptele săvârşite din culpă
Mobilul • Nu intereseaza
si scopul
Forme • Tentativa este posibilă şi se pedepseşte.
• Consumarea - la momentul realizării elementului material.
• Forma continuată [sunt sustrase la diferite intervale de timp înscrisuri aflate în păstrarea aceleiaşi persoane] <=>
moment al epuizării, când are loc ultimul act material.
Variante • variantă tip = alin. (1)
• variantă agravată = alin. (2), când subiectul activ este funcţionar public în exercitarea atribuţiilor de serviciu; pentru
retinerea acestei variante, nu este necesar ca funcţionarul public să lucreze pentru aceeaşi autoritate publică sau
instituţie publică ce deţine sau păstrează înscrisul, este suficient ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să sustragă
sau să distrugă un astfel de înscris
Sanctiun • alin. (1) = inchisoare de la unu la 5 ani
i • alin (2) = limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime
Apecte -
procesu
ale
Art. NCP Art. 260. Ruperea de sigilii.
(1) Înlăturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă fapta a fost săvârşită de custode, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Ob • relaţiile sociale ref. la respectul datorat autorităţii, ce trebuie manifestat şi faţă de sigiliile legal aplicate
juridic
Obiect • sigiliul legal aplicat, în materialul pe care a fost lăsată impresiunea (amprenta) sigiliului (doar sigiliile aparţinând
material unei persoane dintre cele prev. în art. 176 / art.175 alin. (2))
- sigiliul = instrumentul de care se servesc organizaţiile de stat pentru a asigura conservarea sau identificarea anumitor
bunuri mobile sau imobile
Subiectii • Activ = orice persoană (varianta tip); calificat – custodele (varianta agravată)
• Participaţia penală - posibilă sub toate formele
• Pasiv principal = statul
- pasiv subsidiar = funcţionarul public, instituţia sau autoritatea publică căreia îi aparţine sigiliul.
Sit prem • Existenta unui sigiliu aplicat conform procedurilor legale
Lat ob
Element • acţiune ce se poate realiza în două modalităţi alternative: înlăturare sau distrugere
material - Înlăturarea = îndepărtarea sigiliului fără a afecta integritatea materialului pe care a fost imprimată amprenta sigiliului
- Distrugerea = degradarea, exercitarea unor acţiuni de natură a afecta integritatea impresiunii lăsate în materialul
respectiv
! Dacă sunt distruse şi alte bunuri, infracţiunea va fi reţinută în concurs cu cea de distrugere
! Dacă după ruperea sigiliului este distrusă şi o încuietoare pentru a fi sustrase bunuri, se reţine concursul între furt
calificat săvârşit prin efracţie şi rupere de sigilii
Urm imd • stare de pericol pentru autoritatea statului sau a instituţiei căreia îi aparţine sigiliu
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinov • intenţia directă sau indirectă
Mobilul • Fara relevanta
Forme • Tentativa posibilă, dar nesactionata.
• Consumarea = momentul înlăturării sau distrugerii sigiliului.
• Mai greu de întâlnit în practică, dar infracţiunea poate fi realizată şi în formă continuată => moment al epuizării
Variante • variantă tip = alin. (1)
• variantă agravată = alin. (2) - fapta este săvârşită de un custode legal învestit cu această calitate
Sanctiuni • varianta tip = închisoare de la 3 luni la un an / amenda
• varianta agravată = închisoarea de la 6 luni la 2 ani / cu amenda.
Apecte
procesual
e
Art. Art. 261. Sustragerea de sub sechestru.
NCP (1) Sustragerea unui bun care este legal sechestrat se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă fapta a fost săvârşită de custode, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Obiect • Principal = relaţiile sociale privind respectul datorat autorităţii de stat şi sechestrului legal aplicat
juridic • Secundar = relaţiile sociale privind patrimoniul (sustragerea bunului aflat sub sechestru este susceptibilă de a
produce o pagubă)
Ob mat • bunul legal sechestrat care este sustras de sub sechestru (mobil / imobil)
Subiecti • activ = orice persoană (v. tip); = custode al bunului (v. agravată)
• Participaţia penală - posibilă sub toate formele
• pasiv principal= statul, iar in subsidiar, institutia care a aplicat sechestrul legal
Situatie • anterior sustragerii bunului să existe un sechestru legal aplicat acestuia
premisa ! pentru a fi legal, sechestrul trebuie aplicat de un organ competent, în baza dispoziţiei unui organ competent, cu
respectarea condiţiilor privind natura bunurilor ce urmeaza a fi sechestrate
Lat ob
Element • acţiunea de a sustrage bunul aflat sub sechestru
material - Sustragerea = scoaterea bunului de sub imperiul sechestrului şi trecerea lui în puterea de dispoziţie a făptuitorului
! acţiunea de “a sustrage” bunul ce constituie elementul material nu poate fi echivalată cu elementul material al
furtului; când bunurile sunt încredinţate unui custode şi acesta le “sustrage” de sub sechestru, nu se poate vorbi
despre o infracţiune de furt.
! dacă proprietarul este custodele, iar bunurile mobile sunt înstrăinate de către acesta cât sunt încă legal sechestrate,
nu se poate reţine decât infracţiunea prevăzută de art. 261 C.pen., nefiind îndeplinite condiţiile prev. art. 228 C.pen.
(la momentul săvârşirii faptei acel bun să se găsească în posesia sau detenţia altei persoane decât proprietarul); Se
poate reţine un concurs între cele două doar dacă proprietarul bunului este cel care îl ia fară acordul custodelui căruia
bunul i-a fost încredinţat în mod legal.
! Dacă bunul mobil nu este proprietatea custodelui, dar acesta şi-l însuşeşte sau dispune de el cât timp este sechestrat,
infracţiunea de sustragere de sub sechestru în v. agravată va intra în concurs cu infracţiunea de abuz deîncredere
Urmare • Principala = stare de pericol pentru prestigiul instituţiei care a aplicat sechestrul
imediata • Secundară = prejudicierea intereselor persoanei în favoarea căreia s-a instituit sechestrul
Lg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinov • forma intenţiei directe sau indirecte.
!!! Făptuitorul trebuie să cunoască aspectul că bunul este legal sechestrat.
Mobilul -
Forme • Tentativa posibilă, nu este sancţionată
• Consumare = momentul producerii urmării imediate.
• Caracter continuat = mai multe bunuri sunt sechestrate şi, la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii
infracţionale, sunt sustrase de sub sechestru
Variante • variantă tip = alin. (1)
• variantă agravată = alin. (2) - săvârşită de custodele bunurilor sechestrat
Sanctiu • Varianta tip = inchisoare de la 3 luni la un an / amendă
ni • Varianta agravata = închisoarea de la 6 luni la 2 ani / amenda.
Apecte -
procesu
ale
Art. NCP TITLUL IV
Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei

Art. 266. Nedenunţarea.

(1) Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii sau care a
avut ca urmare moartea unei persoane, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 2 ani sau cu amendă.
(2) Nedenunţarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
(3) Nu se pedepseşte persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei persoane pentru
săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştiinţează autorităţile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea
în mişcare a acţiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
Ob jur • relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei. Infracţiunea are şi un obiect juridic
• special = relaţiile privind înfăptuirea justiţiei penale ce presupun sprijinirea autorităţilor în luarea la cunoştinţă
despre comiterea unor infracţiuni grave (cele contra vieţii sau cele care au avut ca urmare moartea unei persoane)
Ob mat • nu are obiect material
Subiecti • activ al infracţiunii - necircumstanţiat, putând fi orice persoană care ia la cunoştinţă despre comiterea unei
infracţiuni grave, dintre cele la care se referă textul de lege.
! Persoana juridică poate răspunde pentru această infracţiune în calitate de autor
! Participanţii la fapta prevăzută de legea penală contra vieţii sau care a avut ca urmare moartea victimei nu vor
fi şi subiecţi activi ai infracţiunii de nedenunţare, întrucât în sarcina lor nu se poate reţine obligaţia de a denunţa
faptele penale
! tăinuitor sau favorizator al unei infracţiuni dintre cele la care se referă art. 266 - se va reţine doar tăinuirea
sau, după caz, favorizarea făptuitorului

• Participaţia penală - greu de reţinut în practică.

- coautoratul la această infracţiune nu este posibil, întrucât există o obligaţie individuală a fiecărei persoane
- Complicitatea ori instigarea pedepsibile sunt greu de imaginat, întrucât dacă o persoană ajută sau instigă la comiterea
nedenunţării, înseamnă ca a luat deja cunoştinţă de săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, deci a devenit autor

• pasiv = stat, prin organul de justiţie a cărui activitate este perturbată prin nedenunţare.
Situatie • preexistenţa unei fapte prevăzute de legea penală, cunoscută de făptuitor
premisa - fapta trebuie să fi fost deja comisă
- Fapta trebuie sa fie una contra vieţii, fie una care a avut ca urmare moartea unei persoane
- Cunoaşterea faptei să aibă loc înainte ca organele de cercetare penală să efectueze cercetări cu privire la respectiva
faptă;
Lat ob
Element • Inacţiune = neaducerea la cunoştinţa autorităţilor a faptei grave de care subiectul activ a luat cunoştinţa
material ! daca făptuitorul omite să denunţe fapta despre care a luat cunoştinţă şi efectuează acte de tăinuire sau favorizare
a făptuitorului, se va reţine doar una din aceste din urmă infracţiuni
! daca persoana află, cu aceeaşi ocazie, despre săvârşirea mai multor fapte şi omite să le denunţe = o singură
infracţiune de nedenunţare
! dacă ia cunoştinţă despre săvârşirea faptelor respective pe rând şi nu le denunţă = concurs de infracţiuni
(interesează momentul la care ia naştere obligaţia de denunţare)
! Dacă o persoană nu încunoştinţează autorităţile cu privire la săvârşirea fapte penale si fiind chemat ca martor
în procesul privind fapta respectivă, omite să declare ceea ce ştie sau face declaraţii mincinoase = concurs intre
nedenunţare si mărturie mincinoasă
! poate intra în concurs cu lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate

• Cerinţa ataşată = făptuitorul să nu înştiinţeze de îndată autorităţile (la scurt timp după luarea la cunoştinţă de
săvârşirea faptei)
- Nu există un termen prevăzut, fiind o apreciere care se face de la caz la caz
- o înştiinţare tardivă şi nejustificată = o încălcare a termenului prevăzut de lege => se reţine nedenunţarea
- Destinatarii înştiintării = autorităţile - cele care au atribuţii în această situaţie (ar trebui sesizat organul de urmărire
penală)
!!! nu se va reţine infracţiunea de nedenunţare dacă o persoană se adresează organelor necompetente
Urmare • stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei.
imediata - Nu este nevoie şi de un rezultat, dar acesta se poate produce fără a influenţa existenţa infracţiunii
Leg cauz • Rezulta din materialitatea faptei
Lat sub
Vinovatia • intenţie directă / indirectă
- culpa este exclusă
- Nu va exista infracţiunea în cazul faptelor praeterintenţionate, când decesul se produce mai tarziu, făptuitorul
neputând anticipa deznodamântul = obligaţia de nedenunţare există din momentul în care survine decesul victimei
Mobil&scop • nu se cer; pot fi avute în vedere de instanţă la individualizarea sancţiunii
Forme • actele de pregătire şi tentativa nu sunt posibile.
• Consumarea = momentul în care expiră termenul prevăzut de legiuitor (de îndată)
• nu este continuă şi nu poate fi săvârşită in formă continuată
Sanctiuni • alternativ închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda
• art. 1369, alin. (2) C.civ - cel care nu denunţă o faptă din cele la care se referă art. 266 C.pen., împiedicând sau
întârziind tragerea la răspundere penală a autorului faptei, poate răspunde civil pentru prejudiciul material cauzat
victimei respectivei fapte.
Cauze de • alin. (2) = nedenunţarea săvârşită de un membru de familie (art. 177)
nepedepsire • alin. (3) = persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei persoane pentru
săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau care, chiar după
punerea în mişcare a acţiunii penale, a inlesnit tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanţilor -
presupune aşadar o depăşire a termenului stabilit la alin. (1) cu o afectare minimă a procesului penal şi în
condiţiile în care autorul cooperează cu organele penale
Apecte • Acţiunea penala se pune în mişcare din oficiu
procesuale • infracţiunea este supusă regulilor comune privind urmărirea penală.
• Competenţa - instanţei care judecă infracţiunea la care nedenunţarea se referă, iar în cazul în care competenţa
după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite
revine instanţei superioare în grad
Art. Art. 267. Omisiunea sesizării.
NCP (1) Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul
în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Obiect • special = relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei penale; Adiacent = relaţiile sociale care presupun obligaţia
juridic funcţionarului public de a sesiza existenţa unor fapte penale care au legătură cu serviciul.
Ob.m. • Nu are obiect material
Sub • activ – circumstanţiat = numai funcţionarul public, în sensul art. 175
!!! participanţii la fapta prevăzută de legea penală la care se referă art. 267 C.pen. nu pot răspunde pentru infracţiunea
de omisiunea sesizării <=> obligaţia de sesizare are în vedere doar persoanele străine de respectiva faptă; tăinuitorul şi
favorizatorul vor răspunde pentru respectivele infracţiuni, nu pentru cea de omisiunea sesizării.
• Participaţia penală posibilă sub forma nstigării şi a complicităţii; coautorat - există o obligaţie personală de sesizare a
autorităţilor <=> chiar dacă mai multe persoane săvârşesc această infracţiune, fiecare va răspunde ca autor.
• pasiv = statul, prin organul de justiţie a cărui activitate a fost prejudiciată. în mod
- in subsidiar = instituţia în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.
Sit • preexistenţa unei fapte prevăzute de legea penală (nu doar o infracţiune) în legătură cu serviciul
prem !!! fapta trebuie să fie comisă în legătură cu serviciul, nu (doar) luarea la cunoştinţă trebuie să se facă în timpul
serviciului ori cu ocazia exercitării atribuţiilor e serviciu
! Fapta în legătură cu serviciul poate îmbrăca şi forma tentativei, în măsura în care aceasta este posibilă.
- fapta care constituie situaţie premisă trebuie să fie cunoscută de făptuitor
- Luarea la cunoştinţă trebuie să fie efectivă <=> nu este suficient ca funcţionarul public să aibă simple bânuieli cu privire
la săvârşirea faptei
- cunoaşterea faptei la care se referă art. 267 C.pen. şi omisiunea de sesizare trebuie să aibă loc înainte ca organele de
cercetare penală să efectueze cercetări cu privire la respectiva faptă;
Lat.ob
Elen • inacţiune = nesesizarea organelor de urmărire penală (infracţiunea = omisivă proprie)
mat - dacă făptuitorul nu sesizează organele penale cu privire la fapta despre care a luat cunoştinţă şi efectuează acte de tăinuire
sau favorizare a fiptuitorului, se va reţine doar una dintre aceste din urma infracţiuni, întrucât nu exista obligaţia de
denunţare a unei fapte la care o persoană a participat
- în cazul în care o persoană află, cu aceeaşi ocazie, despre săvârşirea mai multor fapte şi omite să le denunţe, se va reţine o
singură infracţiune
- dacă ia cunoştinţă despre săvârşirea faptelor respective pe rand şi nu sesizează organele penale, se va reţine un concurs de
infracţiuni de omisiunea sesizării (interesează momentul la care ia naştere obligaţia de sesizare)
! Dacă funcţionarul public primeşte o sumă de bani pentru a nu sesiza organele penale cu privire la o faptă din cele la
care se referă art. 267 C.pen = concurs între aceasta şi cea de luare de mită
• Cerinţa esenţială = făptuitorul să nu sesizeze de îndată organele de urmărire penală
!!! Infracţiunea există dacă organele penale află pe altă cale despre săvârşirea faptei, iar termenul în care se putea face
denunţul a expirat
- destinatarii sesizării sunt clar specificaţi <=> fapta trebuie sesizată organelor de urmărire penală (nu neapărat celor care
sunt competente material ori teritorial cu privire la respectiva infracţiune).
! Cel puţin teoretic, elementul material se realizează deci şi dacă funcţionarul public sesizează o altă autoritate; va fi
totuşi greu de stabilit existenţa laturii subiective - dar, pentru a se reţine lipsa vinovăţiei, sesizarea trebuie să fie efectivă,
adică să se refere în mod expres la săvârşirea unei fapte penale
- sesizarea nu trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de CPP pentru denunţ, plângere sau plângere prealabilă
Uimd • stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
- producerea unui rezultat nu influenţează existenţa infracţiunii; poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei.
Lg. cz • Rezulta din materialitatea faptei
Lt.sub
Vinov • alin. (1) = intenţia (directă sau indirectă); alin. (2) = culpa
Mobil • nu sunt relevante pentru existenţa infracţiunii; pot servi la individualizarea sancţiunii
Forme • Actele preparatorii şi tentativa nu sunt posibile. Consumarea = momentul în care expiră termenul prevăzut in art. – ‘de
indata’). Infracţiunea nu este una continuă şi nu poate fi săvârşită în forma continuată
Var • alin. (2) - variantă atenuată: diferă de varianta tip doar prin forma de vinovăţie.
Sanct • Alin (1) = închisoarea de la 3 luni la 3 ani / amenda; Alin. (2) = închisoarea de la 3 luni la un an / amenda.
proc. • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu; reguli comune privind urmărirea penală şi judecata în primă instanţă
Art. NCP Art. 268. Inducerea în eroare a organelor judiciare.
(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în
legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţaunei fapte prevăzute de legea penală ori
săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară, înainte de
reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare aacţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut denunţul sau
plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale.
Ob jur • Special = relatiile sociale privind înfăptuirea justitei penale, care presupun ca activitatea organelor de urmărire
penală şi a instantelor penale să nu fie deturnată de la cursul firesc, prin sesizări / probe care să nu corespundă
adevărului.
• Secundar = drepturile şi libertăţile persoanei eventual învinuite pe nedrept
Ob mat • nu are obiect material
- Probele nereale reprezinta, eventual, un produs al acesteia sau mijloace folosite pentru sav. infr.
Subiectii • Activ = necircumstanţiat
- alin. (2) - dacă elementul material este savarsit de un organ de cercetare penală, procuror sau judecător = cercetare
abuzivă, în varianta specială
- persoana juridică poate raspunde pentru această infracţiune in calitate de autor.
• Participaţia penală - posibilă sub toate formele
- coautorat = două sau mai multe persoane întocmesc împreună o sesizare neadevarata
- o persoană formulează o sesizare mincinoasă, iar alta ticluieste sau produce probe în sprijinul unei asemenea sesizari,
fiecare raspunde in calitate de autor (prima – alin. (1); a doua – alin. (2))
- Dacă o persoană depune sesizarea prin mandatar care are cunoştinţă despre caracterul nedrept al învinuirii => prima
persoana = autor (alin. (1)); mandatarul = complice
• Pasiv = statul, prin organele de justiţie;
- pasiv secundar = persoana invinuita mincinos
! Dacă prin sesizări succesive / prin aceeaşi sesizare sunt invinuite mincinos mai multe persoane = concurs
Lat ob
Element • varianta tip = actiune - de a sesiza organele judiciare.
material - Sesizarea poate fi facuta prin plangere, plângere prealabila sau denunţ (anonim / semnat cu nume fictiv sau pseudonim)
- nu este necesară respectarea tuturor condiţiilor cerute de lege pentru modul de sesizare

• Textul de lege are în vedere două ipoteze:

- sesizarea se face cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală (nu a unei infracţiuni).
- sesizarea se face cu privire la o persoană care ar fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (persoana să fie identificată
prin nume şi prenume ori prin alte elemente prin care să poată fi identificată fara echivoc)
! Persoana la care se refera textul de lege poate fi şi o persoană juridică.
! Fapta nu reprezintă infracţiune cand o persoană se autoînvinuieşte mincinos ori produce probe împotriva sa,
putându-se ridica problema favorizării făptuitorului
! Dacă prin aceeaşi sesizare sau prin sesizări succesive sunt învinuite mincinos mai multe persoane = concurs
• Cerinta esenţială in varianta tip = fapta să fie nereală, învinuirea să fie mincinoasă, aspect cunoscut de făptuitor
- sesizarea trebuie să se facă cu privire la o faptă prevăzută de legea penala (adresata organelor abilitate în acest sens),
nu cu privire la contravenţie, faptă disciplinară sau de altă natură.
- o persoană formulează o sesizare în care arată că o faptă a fost comisă de o anumită persoană, ştiind că în realitate
autorul este o altă persoană = inducere în eroare a organelor judiciare - alin. (2)
- Producerea de probe = aducerea, depunerea la organele judiciare a unor probe în care adevărul este alterat
- Ticluirea = crearea unei aparenţe care să fie luată drept probă; autorul construieşte probele, le născoceşte, făcând ca o
situaţie de fapt să pară reală; probele pot fi şi reale, dar amplasarea lor într-un alt context conduce la reţinerea unei
realităţi deformate
- Dacă producerea sau ticluirea de probe constituie prin ea însăşi infracţiune, vor fi aplicabile dispoziţiile privind
concursul de infracţiuni.
- Dacă făptuitorul produce anumite probe mincinoase şi ticluieşte alte asemenea probe = o singură infracţiune
- o persoană denunţă în mod mincinos comiterea unei fapte prevăzute de legea penală si produce sau ticluieşte probe în
sprijinul unei asemenea învinuiri nedrepte = o singură infracţiune
Urmare • stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei penale.
imediata - Secundară = vătămarea drepturilor unei persoane nevinovate
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinov • doar cu intenţie directă si indirectă
- Condiţia ataşată laturii subiective = sesizarea să se facă cu rea-credinţă (autorul să stie că fapta sau învinuirea este
nereală, persoana este nevinovată)
! Nu orice învinuire neadevărată conduce la reţinerea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare
(învinuirea nedreaptă poate fi făcută şi cu bună-credintă atunci când făptuitorul este convins că cel pe seama căruia
a fost pusă săvârşirea unei infracţiuni este vinovat, acela nefiind vinovat în realitate)
Mobil • nu interesează mobilul sau scopul; pot fi avute în vedere de instanţă la individualizarea pedepsei
Forme • Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile, dar nu se pedepsesc
- făptuitorul încearcă să ticluiască sau să producă probe nereale, realizându-se conţinutul constitutiv al altei infracţiuni
în forma tentativei, iar tentativa la aceasta se pedepseşte, se va reţine doar o asemenea faptă
• se consumă fie în momentul în care sesizarea sau denunţul a ajuns la organele de urmărire penală, fie atunci când
probele produse sau ticluite au fost folosite în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori
săvârşirea acesteia de către o anumită persoană
! Simpla producere ori ticluire de probe mincinoase nu poate fi considerată infracţiune
• formă continuată: momentul epuizării = ultimul act de executare (pentru reţinerea formei continuate, este necesar
ca sesizările să se refere la aceeaşi persoană; dacă nu se poate stabili unitatea de rezoluţie infracţională, se va reţine
un concurs real de infracţiuni)
• alin. (2): se poate reţine formă continuată dacă făptuitorul produce sau ticluieşte probe nereale, în dovedirea
aceleiaşi fapte ori a unor fapte diferite, la diferite intervale de tirnp
Variante • variantă tip = alin. (1)
• altă variantă, speciala (desi are limitele de pedeapsa mai mari, are autonomie) = alin. (2)
!!! nu poate intra în concurs cu varianta tip, pentru că ar fi încălcat caracterul unitar al infracţiunii,
!!! daca producerea sau ticluirea de probe se realizează la o distanţă considerabilă în timp faţă de sesizarea
mincinoasă, se va reţine un concurs de infracţiuni sau o infracţiune continuată
Sanctiuni • alin. (1) = inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda
• alin. (2) = doar închisoarea de la unu la 5 ani.
Cauza de • autorul declară înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de
neped care s-a făcut denunţul / plângerea / s-au produs probele că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale (alin. (3))
Apecte • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu,
proc • urmărirea penală şi judecata sunt supuse regulilor de competenţă de drept comun.
Art. NCP Art. 269. Favorizarea făptuitorului.
(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la
răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la
5 ani sau cu amendă.
(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de
autor.
(3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
Obi jur • relaţiile privind înfăptuirea justiţiei penale, care presupun interdicţia împiedicării realizării justiţiei prin ajutarea
infractorului.
Ob mat. • Nu are
Subiectii • activ = necircumstanţiat (persoană fizică sau juridică care ajută o persoană într-unul din scopurile prevăzutede
lege)
- Participantul la acţiunea faptuitorului nu mai răspunde şi pentru infracţiunea de favorizarea făptuitorului, chiar dacă
ulterior îl ajută pe acesta în scopul prevăzut
- nici autorul faptei nu poate răspunde pentru favorizare la propria faptă;
- persoana care declară în mod mincinos că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, pentru a-1 ajuta pe autorul
acesteia să se sustragă de la răspundere penală, răspunde pentru infracţiunea de favorizarea făptuitorului.
! Avocatul poate fi subiect activ al infracţiunii de favorizarea făptuitorului; el nu va putea răspunde penal dacă
reuşeşte, utilizând căile legale să obţină o hotărâre prin care se respinge propunerea de arestare preventivă sau
una de achitare, chiar dacă clientul său este vinovat
! subiectul pasiv al unei infracţiuni care se urmăreşte la plângere prealabilă nu poate fi subiect activ al infracţiunii
de favorizarea făptuitorului dacă decide să nu formuleze o astfel de plângere sau dacă îşi retrage plângerea
prealabilă; poate fi subiect activ numai după pronunţarea hotărârii de condamnare privind respectiva fapt
! în alte situaţii, persoana vătămată poate fi subiect activ al infracţiunii
! Membrii de familie de o cauză de nepedepsire (alin. (3))
• Participaţia - posibilă în toate formele
• pasiv = statul, prin organul judiciar a carui activitate este perturbata
Locul si • cerinţă de timp = infracţiunea poate fi săvârşită doar după comiterea faptei prevăzute de legea penală.
timpul • Locul nu prezintă relevanţă pentru existenţa acesteia
Situatia • cauză penală potenţială sau aflată în cercetare ori în fază de judecată (prima teză) şi existenţa unei hotărâri prin
premisa care s-a pronunţat o pedeapsă sau o măsură privativă de libertate (teza a II-a = ajutorul dat pentru a împiedica
executarea unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate).
- cauza penală potenţială = existenţa unor împrejurări care să facă probabilă declanşarea unor cercetări penale, nefiind
nevoie de existenţa unei fapte reale (poate fi şi imaginară); poate avea în vedere orice faptă prevăzută de legea penală,
consumată sau tentată.
!!! Poate exista inclusiv favorizare la favorizare.
- Fapta al cărei autor este favorizat poate fi şi una comisă din culpă
- Uneori, în funcţie de fapta penală la care se referă, ajutorul poate îmbrăca forma altei infracţiuni
Lat ob
Element • Actiune, dar si inactiune = ajutorul dat făptuitorului, fiind vorba de o favorizare personală
material - Ajutorul poate fi dat în mod direct sau indirect, pe faţă sau în mod clandestin, poate fi material sau intelectual; poate
interveni oricând de la momentul săvârşirii faptei, inclusiv după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
! dacă ajutorul este dat ca urmare a unei înţelegeri anterioare sau concomitente săvârşirii faptei, se ridică
problema complicităţii la fapta respectivă
! dacă ajutorul este dat sub forma unei mărturii mincinoase, se va reţine doar această din urmă infracţiune
! dacă ajutorul presupune o declaraţie dată în condiţiile art. 326 C.pen., se reţine doar fals în declaraţii
! dacă ajutorul este dat într-una din modalităţile prev. la art. 270 C.pen., se va reţine doar tăinuire
! daca ajutorul se realizează într-o modalitate care constituie prin ea insăşi infracţiune, iar conţinutul constitutiv
al acesteia este diferit de cel al favorizării = concurs între favorizarea făptuitorului şi acea infracţiune
- subiectul activ are o calitate speciala - se poate reţine infractiunea de abuz în serviciu; totuşi, nu se poate reţine decât
dacă e vorba de un act ce intră în atribuţiile de serviciu ale autorului şi dacă se creează o vătămare drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane)
- poate fi reţinută în concurs şi cu luarea de mită, dacă autorul acesteia are calitatea cerută de lege şi pretinde, primeşte
sau acceptă promisiunea de bani, bunuri sau alte foloase

• Condiţia ataşată = acţiunea de ajutorare să fie făcută în scopul:

- impiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală
- împiedicării sau îngreunării tragerii la răspundere penală
- împiedicării sau îngreunării executării unei pedepse
 - împiedicării sau îngreunării executării unei măsuri privative de libertate
Urmare • stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
imediata - această caracteristică face ca infracţiunea să existe chiar dacă scopul în care a fost acordat ajutorul nu s-a realizat
Leg. cauz • Rezulta din materialitatea faptei
Lat. Sub.
Vinovatia • intenţie directă sau indirectă
!!! Trebuie avută în vedere condiţia ataşată laturii obiective, care vizează şi latura subiectivă = favorizatorul
ştie, în momentul comiterii faptei, că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, pe al cărei autor il ajută prin
acţiunea sau inacţiunea sa
- nu întotdeauna favorizatorul unnăreşte să creeze o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei, dar acceptă implicit
acest rezultat, ceea ce face posibilă comiterea faptei cu intenţie indirectă
- nu este necesar ca persoana favorizată să ştie că este ajutată
Mobilul • Nu prezinta importanta
Forme • Actele preparatorii şi tentativa posibile, nu sunt pedepsite
• Consumarea = momentul realizării elementului material
• poate fi comisă şi în formă continuată => epuizarea se produce odată cu săvârşirea ultimului act de executare.
Sanctiuni • inchisoare de la unu la 5 ani / amenda
!!! specificul infractiunii = pedeapsa concretă (aplicata) nu poate depaşi pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta
săvârşită de autor.
• art. 1369 = favorizatorul ar putea răspunde civil în solidar cu autorul faptei la care si-a dat ajutorul
Cauza de • alin. (3) = fapta comisa de un membru de familie
nepedepsire - este suficient ca favorizatorul sa fie membru de familie doar cu unul dintre participanţi
Apecte • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu
procesuale • urmărirea penală se efectuează potrivit regulilor generale de competenţă
- Competenţa în cazul judecăţii aparţine instanţei care judecă infracţiunea la care favorizarea se referă, iar în cazul
în care competenţa după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate
cauzele reunite revine instanţei superioare în grad
Art. NCP Art. 270. Tăinuirea.
(1) Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut,
fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar
fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prev. de lege pentru fapta săvârşită de autor.
(3) Tăinuirea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
Ob jur • generic = relaţiile privind înfăptuirea justiţiei
• special = relaţiile privind înfăptuirea justiţiei penale, relaţii care nu trebuie să fie perturbate prin ascunderea
bunurilor ce au provenienţă infracţională
• adiacent = relaţiile patrimoniale a căror normală derulare presupune împiedicarea introducerii în circuitul civil a
bunurilor ce au o provenienţă infracţională
Ob mat • nu are un obiect material principal,
• obiect material adiacent = bunul provenit din comiterea unei fapte penale (mobile)
Subiectii • activ = necircumstanţiat.
! in mod excepţional, tainuitorul poate fi chiar proprietarul bunului, când bunul provine dintr-o faptă prevăzută
de legea penală săvârşită fată de o persoană care detinea în mod legitim acel bun
- Membrii de familie nu răspund penal (alin. (3))
- Participantul la fapta penală din care provine bunul nu poate fi şi subiect activ al acestei infractiuni;
- dacă există o înţelegere prealabilă săvârşirii respectivei fapte privind tainuirea bunurilor ce vor fi obţinute =
complicitatea la fapta respectivă, nu tăinuire
- Poate răspunde în calitate de autor al infracţiunii şi persoana juridică.

• Participatia penala este posibila in toate formele

• pasiv principal = statul, prin organele de justiţie a căror activitate este perturbată
- pasiv adiacent nu este circumstanţiat; poate fi atât persoană fizică, cât şi una juridică.

! Specific pentru tăinuire este faptul că subiectul pasiv adiacent = indirect = coincide cu subiectul pasiv al
infractiunii principale
Loc&timp • cerinţă de timp implicită = infracţiunea poate fi săvârşită doar după comiterea faptei la care se referă art. 270
• Locul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă pentru existenţa acesteia
Situatia • existenţa unui bun provenit din comiterea unei fapte prevăzute de legea penală ( => caracterizează tăinuirea ca
premisa infractiune corelativă)
! va exista infracţiunea de tăinuire chiar dacă faţă de fapta anterioară, din care provine bunul, este incidentă vreuna
din cauzele de neimputabilitate
! fapta anterioară nu este întotdeauna o infracţiune contra patrimoniului.
Lat ob
Element • acţiune ce poate fi realizată într-una din cele patru modalităţi: primirea, dobândirea, transformarea sau înlesnirea
material valorificării unui bun provenit dintr-o faptă penală.
- oricare din modalităţile elementului material contribuie la ascunderea bunului, prin pierderea legăturii dintre acesta
şi proprietar şi, totodată, prin pierderea legăturii cu infracţiunea principală.
- Primirea bunului = echivalentul unei detenţii precare a acestuia;
- Dobândirea bunului = a-l lua în stăpânire, a deveni proprietarul acestuia.
- Transformarea bunului = modificarea substanţei sau formei acestuia;
- Înlesnirea valorificării bunului = a ajuta, a sprijini înstrăinarea bunului contra obţinerii de bani sau alte foloase
- Modalităţile sunt alternative => pentru existenţa infractiunii este suficient ca una să se realizeze
- se realizează succesiv modalitati diferite = unitatea infracţiunii este păstrată
Urmare • principala = starea de pericol creată pentru relatiile sociale privind înfăptuirea justiţiei penale
imediata • adiacentă = schimbarea situatiei de fapt a bunului
Leg. cauz. • rezultă din materialitatea faptei.
- În ceea ce priveşte urmarea imediată adiacentă, între elementul material si aceasta există relaţie directa,inevitabilă
Lat sub
Vinovatia • cu intenţie directă si indirectă
• Cerinţa esenţială ataşată laturii subiective = făptuitorul să aibă cunoştinţă de faptul că bunul provine din comiterea
unei fapte penale (este suficient ca in momentul tăinuirii, făptuitorul să aibă reprezentarea faptului că bunul provine
din comiterea unei fapte penale) sau să fi prevăzut, din împrejurările concrete, că acesta provine din săvârşirea
unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia
!!! Cele două subcondiţii sunt alternative.
Mobilul
Forme • Actele preparatorii posibile, nu sunt incriminate
• tentativa nu este pedepsită.
• Consumarea = momentul realizării elementului material, în oricare din modalităţile prevăzute de text
• formă continuată (ex. în cazul transformării bunului, când această acţiune necesită o suită de operaţii => epuizare
= efectuarea ultimului act al acţiunii de tăinuire)
Sanctiuni • inchisoare de la unu la 5 ani / amenda
• Specificul sancţiunii: în limitele fixate de legiuitor, pedeapsa concretă (aplicată) nu poate depăşi pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracţiunea din care provine bunul
Neped • fapta comisa de un membru de familie
Apecte • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu; este supusă regulilor comune în ceea ce priveşte urmărirea penala
procesuale • Competenţa în cazul judecăţii aparţine instanţei care judecă infracţiunea la care tăinuirea se referă, iar în cazul în
care competenţa după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate
cauzele reunite revine instantei superioare în grad
Art. Art. 271. Obstrucţionarea justiţiei.
NCP (1) Persoana care, fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale:
a) împiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanţa să efectueze, în condiţiile legii, un act procedural;
b) refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele,
informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în condiţiile legii, în vederea
soluţionării unei cauze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care formează obiectul
procesului penal.
Ob. jur • relatiile sociale privind înfăptuirea justiţiei
Obiect • nu are obiect material;
material • când se solicită înscrisuri sau bunuri, se poate vorbi de un obiect material al infracţiunii, întrucât acestea servesc la
înfăptuirea justiţiei.
Subiecti • activ:
- alin. (1), lit. a) = necircumstanţiat (orice persoana caruia i se cere să colaboreze cu organele care înfăptuiesc justitia)
- alin. (1), lit. b) = persoana căreia i se cer informatii, înscrisuri sau bunuri.
- poate fi şi o persoană juridica
- Nu poate fi subiect activ persoana urmărită sau judecată pentru infracţiunea care formeaza obiectul procesului penal.
• alin. (2) nu reglementează o cauză de nepedepsire, ci conţine o clauză de excludere a anumitor categorii de persoane
dintre destinatarii normei penale
• participaţia penală este posibilă în toate formele
- există şi obligaţii de colaborare care se exercită împreună - de ex. în cazul corporaţiilor, când deciziile de a pune la
dispoziţie anumite documente se iau doar de două persoane împreună.
• pasiv = statul, ca titular al înfăptuirii justiţiei
Situatie • existenţa unui cadru procesual; numai astfel se poate vorbi de obstrucţionarea justiţiei.
premisa ! Dacă sunt solicitate informaţii în alte condiţii, fapta nu reprezintă infracţiune
• existenţa infracţiunii se grefează pe o avertizare adresată subiectului activ prin care i se transmite că, dacă nu se va
conforma obligaţiilor care ii revin, fapta sa constituie infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei (avertizare & solicitare
explicite adresate subiectului activ)
!!! este nevoie ca organul judiciar să acţioneze în condiţiile legii
!!! Dacă actul procedural este vădit nelegal, nu se poate retine infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei. Nelegalitatea
trebuie să fie evidentă
Lat ob
Element • alin. (1) lit. a) = împiedicarea organului de urmărire ori a instanţei să efectueze un act procedural
material - Împiedicarea = opoziţia privind efectuarea actului respectiv, care se poate comite inclusiv prin opunere de rezistenţă
(atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune)
! prin împiedicare sunt întrunite şi elementele constitutive ale altei infracţiuni = concurs cu obstructionarea justitiei
- cerinta esentială a elementului material = împiedicarea să se facă fără drept
• alin. (1) lit. b) = refuzul de a pune la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic datele,
informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute (atât într-o acţiune, cat si intr-o inactiune)
!!! trebuie să fi fost solicitate în mod explicit şi în condiţiile legii si trebuie să servească la soluţionarea unei cauze,
dar nu să constituie probe, întrucât în această situaţie se poate reţine art. 275
- Dacă refuzul de a furniza informaţii este reţinut în sarcina unui martor, se poate reţine infracţiunea de mărturie
mincinoasă, nu obstrucţionarea justiţiei.
- Dacă se realizează în vederea ajutării unei persoane intr-unul din scopurile prev. la art. 269 C.pen., se va reţine doar
favorizarea faptuitorului
Urmare • stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
imediata - nu se cere aşadar producerea unui rezultat, însă poate exista
Lg cauz • Rezulta din materialitatea faptei
Lat sub
Vinov • cu intenţie directă (mai probabilă având în vedere avertizarea prealabilă), cât şi indirectă.
Mobilul • Mobilul şi scopul nu au relevanţă, dar pot servi la individualizarea pedepsei.
Forme • Actele preparatorii şi tentativa posibile, dar nu sunt pedepsite.
• consumare = momentul săvârşirii elementului material = momentul împiedicării organului abilitat să efectueze un
act procedural ori la momentul refuzului explicit de a fumiza date, informaţii, înscrisuri ori bunuri
- în această din urmă modalitate, infracţiunea se poate consuma şi la expirarea termenului acordat pentru comunicarea
sau transmiterea datelor, informaţiilor, înscrisurilor sau bunurilor.
• alin. (l) lit. a), infracţiunea poate fi săvârşită în formă continuată
Variante • variantă tip = alin. (1) lit. a)
 • Variantă specială = alin. (1) lit. b)
- dacă o persoană comite elementul material al faptei de la alin. (1) lit. a) şi lit. b), în legătură cu aceeaşi cauză şi cu
aceeaşi ocazie, se va reţine o singură infracţiune (va conta la individualizarea pedepsei)
Sanct • închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
- alin. (2) nu reglementează o cauză de nepedepsire, ci o cauză de excludere a tipicităţii faptei
Apecte • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu
proc • urmărirea penală şi judecata sunt supuse regulilor comune privind competenţa.
Art. NCP Art. 272. Influenţarea declaraţiilor.
(1) Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin
constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant, săvârşită asupra sa ori asupra unui membru de familie al
aceteia, să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii
mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice ltă procedură judiciară, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă actul de intimidare sau corupere constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică
regulile privind concursul de infracţiuni.
(2) Nu constituie infracţiune înţelegerea patrimonială dintre infractor şi persoana vătămată, intervenită în cazul
infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă sau pentru care intervine
împăcarea.
Obiect • relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei
juridic • adiacent = libertatea psihică ori alte drepturi ale persoanei, aceasta fiind în măsură să dea declaraţiile pe care le
considera de cuviinţă, să nu dea declaraţii ori să îşi retragă declaraţiile sau să prezinte probe in limitele legii
• secundar, specific infracţiunii absorbite
Ob mat • nu are obiect material.
- când fapta se realizează prin constrângere fizică, se poate vorbi despre un obiect material secundar
Sub • activ = necircumstanţiat.
- Daca subiectul activ = un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător = cercetare abuziva
- dacă subiectul activ = un funcţionar public care exercită o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi fapta
se realizează prin puternice suferinţe fizice sau psihice, se va putea retine tortura
- persoana juridică poate răspunde în calitate de autor al infracţiunii
• Participaţia penală este posibilă în toate formele
• pasiv = statul, ca titular al înfăptuirii justiţiei.
- pasiv adiacent ori chiar secundar care poate fi persoana care este determinată ori a carei determinare se încearcă;
poate fi orice persoana indiferent de calitatea acesteia; este întotdeauna persoana asupra căreia se exercită
coruperea (dacă nu acceptă cele oferite, în caz contrar neputând fi vorba de un subiect pasiv), constrângerea ori
fapta cu efect vădit intimidant.
- În ipoteza în care asemenea acţiuni se exercită asupra unui membru de familie al persoanei care se doreşte a fi
influenţată, respectivul membru va fi doar subiectul pasiv al altei infracţiuni.
- Dacă se încearcă ori se determină mai multe persoane = concurs de infracţiuni de influenţare a declaraţiilor.
- Dacă fapta se comite asupra aceleiaşi persoane, dar prin săvârşirea altei fapte intimidante asupra a doi membri de
familie ai acesteia = infracţiune de influenţarea declaraţiilor în concurs, eventual, cu două infracţiuni de lovire,
ameninţare etc. îndreptate asupra membrilor de familie
Loc&timp • nu prezintă relevanţă pentru existenţa acesteia.
Situatia • în modalitatea în care unei persoane i se cere să nu sesizeze organele de urmărire penală = existenţa unei fapte în
premisa curs de urmărire penală sau susceptibilă de a fi urmărită penal.
• În ipotezele care presupun darea de declaraţii mincinoase, absenţa declaraţiilor, retragerea declaraţiilor ori
prezentarea de probe = existenţa unei cauze, a unui proces penal, civil sau altă procedură judiciara
!!! săvârşirea faptei nu poate fi exclusă nici înainte de existenţa unei astfel de proceduri.
Latura ob
Element • Actiune: încercarea de a determina / determinarea unei persoane să adopte o anumită conduita în legătură cu
material existenţa unei cauze ce este ori ar putea fi dedusă organelor abilitate spre soluţionare.
 incercarea de a determina o persoană să aibă o anumită conduită = modalitate de sancţionare a unei tentative
de instigare, dar instigarea nu reuşeşte - persoana respectivă nu este convinsă în sensul dorit de subiectul activ
 Determinarea unei persoane să adopte o anumită conduită = instigare (reuşita) - subiectul activ a reuşit să
convingă persoana împotriva căreia s-a îndreptat să întreprindă una din acţiunile prevăzute de textul de lege.
!!! Instigarea la fapta respectivă nu se va reţine distinct, ci este absorbită de influenţarea declaraţiilor
- Nu orice încercare de determinare sau determinare reprezintă infracţiune, ci doar acelea care se realizează prin
corupere, constrângere sau altă faptă cu efect vădit intimidant ( = cerinte esenţiale alternative)
 Coruperea = oferirea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării unei persoane să adopte o anumită
conduita (uneori intra in concurs cu alta infractiune, de ex. dare de mita);
!!! Dacă persoana căreia i se oferă banii, bunurile sau alte foloase le primeşte sau acceptă promisiunea subiectului
activ, aceasta va fi de asemenea subiect activ al unei infracţiuni
! Dacă hotărărea de savarsire a infracţiunii fusese deja luată şi se oferă bani, bunuri sau alte folose = complicitate
la infractiunea respectiva
 Constrângerea poate fi atât fizică, dar şi morală; Daca persoana asupra căreia se exercită constrângerea adopta
atitudinea ceruta de subiectul activ, în sarcina ei se va reţine cauza de neimputabilitate
 ! dacă actul de intimidare sau corupere constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile de la concurs
• Cele trei cerinţe esenţiale alternative pot fi săvârşite atât împotriva persoanei de la care se cere să adopte o anumită
conduită, cât şi împotriva unui membru de familie al acestuia
 Săvârşirea faptei prin alte metode = inexistenţa infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, în acest caz putându-
se reţine, eventual, instigarea la o altă faptă prevăzută de legea penală, dacă aceasta s-a comis
• Scopul urmărit = limitativ prevăzut de legiuitor, poate consta în dorinţa ca respectiva persoană:
 să nu sesizeze organele de urmărire penală
! Nu va exista această infracţiune dacă se încearcă determinarea sau se determină o persoană să nu introducă o
cerere de chemare în judecată într-un proces civil, administrativ, de dreptul muncii etc. ori o altă cerere accesorie,
incidentală etc., nici în cazul în care fapta se referă la cererea de constituire de parte civila, putându-se reţine,
eventual, alte infracţiuni împotriva persoanei.
 să nu dea declaraţii - fapta poate fi îndreptată asupra unei persoane implicate într-un proces, dar şi împotriva
unei persoane care doar are vocaţia de a dobândi o astfel de calitate
! Declaraţii – sens larg
! instigarea la mărturie mincinoasă va fi absorbită în influenţarea declaraţiilor.
!!! Dacă persoana care urmează să dea declaraţii primeste bani pentru a spune adevarul, nu se poate retine
infracţiunea de influentare a declaratiilor, ci altă infracţiune
 Sa isi retragă declaraţiile
 să nu prezinte probe - poate reprezenta o tentativă de instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori de
înscrisuri sau o instigare la această infracţiune (se va reţine doar influenţarea declaraţiilor)
! Dacă făptuitorul doreşte ca o persoană să prezinte probe mincinoase, nu se va reţine infracţiunea de influenţare
a declaraţiilor, ci instigare la infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare
! in cazul în care făptuitorul încearcă, în aceeaşi împrejurare, să determine sau determină o persoană să săvârşească
două sau mai multe din faptele prevăzute de textul de lege = o singură infracţiune
! Dacă subiectul activ urmăreşte să ajute o persoană care a săvârşit o fapta penală în scopul al impiedicării sau
îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penala, executării unei pedepse sau măsuri
privative de libertate = DOAR influenţare a declaraţiilor, iar nu (şi) favorizarea făptuitorului
• Alin. (2) = cauză de excludere: înţelegerea patrimonială dintre infractor şi persoana vătămată, intervenită în cazul
infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabila/ pentru care intervine împăcarea
Urmare • stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
imediata - se va reţine influenţarea declaraţiilor şi dacă persoana asupra căreia s-a acţionat nu s-a lăsat convinsă
Lg cauz • Rezulta din materialitatea faptei
Lat sub
Vinovatia • cu intenţie directă sau indirectă (în situaţia în care se reţine modalitatea alternativă a încercării de a determina)
Mobil&scop • nu prezintă relevanţă; pot servi la individualizarea sancţiunii
Forme • Actele preparatorii posibile, nu se pedepsesc.
• Tentativa la determinare = infracţiune în formă consumată (prima modalitate)
• Consumare = fie la momentul la care are loc încercarea de determinare, fie atunci când s-a reuşit; Practic,
infracţiunea există din momentul în care se încearcă determinarea
• Forma continuată - posibilă; infracţiunea se epuizează la momentul ultimului act material
Sanctiuni • închisoarea de la unu la 5 ani
Apecte • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu,
procesuale • urmărirea penală şi judecata sunt supuse regulilor comune privind competenţa.
Art. NCP Art. 273. Mărturia mincinoasă.
(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii
mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Mărturia mincinoasă săvârşită:
a) de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecţie a martorilor;
b) de un investigator sub acoperire;
c) de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză ori de un interpret;
d) în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii peviaţă ori închisoarea de 10 ani sau mai mare
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere, arestare sau de punerea în
mişcare a acţiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie, ca
urmare a mărturiei mincinoase.
Ob jur • generic = relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei în general care presupun aflarea adevărului în cauzele în care
se audiaza martori cu identitate te protejată, se dispune xpertize, se folosesc interpreti sau investigatori
• adiacent = libertatea persoanei, patrimoniul acesteia ori alte drepturi (dacă produce asemenea consecinţe).
!!! Lipsa obiectului juridic adiacent nu atrage inexistenţa infracţiunii
Ob mat • nu are obiect material
!!! înscrisul în care se consemnează mărturia mincinoasă, raportul de expertiză ori documentul tradus = mijlocul
prin care se săvârşeşte infracţiunea.
Sub • activ – circumstantiat:
- alin. (1) = martorul (persoana chemată spre a fi audiată într-o cauză, deoarece se presupune că are cunoştinţe despre
împrejurări ce pot servi la aflarea adevărului)
! Dacă persoana care face declaraţia mincinoasă nu are calitatea de martor, ci, de exemplu, a dat o declaraţie doar în calitate
de persoană vătămată, se poate pune problema reţinerii altei infracţiuni
! nu pot fi subiecţi activi ai infracţiunii partea civilă şi persoana responsabilă civilmente din cauza respectivă

- alin. (2) = martorul cu identitate protejată sau aflat în Programul de protecţie a martorilor, investigatorul sub
acoperire, expertul şi interpretul
- Persoana juridică nu poate fi autor al infracţiunii de mărturie mincinoasă (cu excepţia situaţiei, puţin probabile, în
care s-ar desemna o societate specializată în traduceri să efectueze asemenea operaţiuni), dar poate răspunde în
calitate de instigator sau complice.
- Cu privire la participaţia penală, coautoratul nu este posibil decât în cazul experţilor sau al interpretilor
- infracţiunea nu este susceptibilă de coautorat în restul situaţiilor.
- Complicitatea şi instigarea sunt posibile
• pasiv = statul, prin organul judiciar a cărui activitate este perturbată
- marturia mincinoasa a produs o vatamare a intereselor legitime ale unei persoane = un subiect pasiv adiacent
Situatie • existenţa unei cauze in care sunt implicate persoane dintre cele la care se referă art 273
premisa • Cauza nu este neapărat penala; poate fi orice cauza in care sunt folositi expertii sau interpretii
• cand este vorba de o cauză penală mărturia mincinoasa se poate savarsi si in faza de urmarire penala
Lat ob
Element • acțiunea unei persoane de a face afirmații mincinoase.
material • omisiunea de a declara tot ce știe
! nu va fi reținută dacă prin intermediul omisiunii, martorul invocă dreptul la tăcere /de a nu se autoincrimina.
! nu poate fi reținută in concurs formal cu infractiunea de favorizare a făptuitorului
! poate fi reținuta in concurs real cu infracțiunea de inducere in eroare a organelor judiciare (învinuirea mincinoasă
si producerea de probe mincinoase = infractiuni distincte)

- cerința esentială = acțiunea/ inacțiunea să fie in legătura cu fapte sau împrejurari esențiale ale cauzei, cu privire la
care martorul este întrebat (in cazul omisiunii)
!!! simpla ascunderea a unor fapte/ împrejurări cu privire la care nu este întrebat nu constituie mărturie mincinoasă
- fapte sau împrejurări esențiale = elemente care au legatura cu fondul cauzei si sunt esențiale pentru luarea deciziei;
caracterul esențial se stabileste in funcție de obiectul probei.
Urmare • stare de pericol pentru înfăptuirea justiției
imediata - nu prezintă relevanță dacă afirmațiile mincinoase au influențat sau nu soluția pronunțată
Lg cauz • rezultă din materialitatea faptei.
Lat sub
Vinov • intenție directă si indirectă
! tb stabilită cu atenție <=> martorul poate să nu aibă intenția de a minți, doar o percepție deformată asupra realitătii
- Lipsa de vinovăție cu privire la privilegiul martorului de a nu se autoincrimina:
 jurisprudenta CEDO a formulat teoria celor 3 alegeri dificile cu care se confruntă persoana, spunând că nu este
natural să i se ceară presupului făptuitor să aleagă între:
o a fi sancționat pentru refuzul lui de a coopera
o a furniza autortăților informatii incriminatoare
o a minți si a risca să fie condamnat pentru asta
Variante • varianta tip = alin. (1) (subiectul activ= martorul)
• varianta agravată = alin. (2) (subiectul activ = celelalte calități evocate - martor cu identitate protejată, investigator
sub acoperire, expert/ interpret in legătura cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viața/
închisoare de 10 ani sau mai mare)
Forme • actele preparatorii si tentativa posibile, nu sunt incriminate
• consumare = momentul realizării elementului material
• formă continuată = în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, in cadrul unor audieri diferite, o persoana face mai
multe declarații mincinoase
nepedeps • situația in care mărturia mincinoasă este retrasă in cauzele penale înainte de reținere / arestare / punerea in mișcare
a acțiunii penale (alin. (3))
• situația în care mărturia mincinoasă este retrasă in alte cauze inainte de a se fi pronunțat o hotarare/ de a se da o
soluție ca urmare a a mărturiei mincinoase (alin. (3))
! retragerea mărturiei mincinoase trebuie să fie efectivă => martorul să ofere detalii pe care le-a perceput direct
si care erau esențiale si despre care fusese special intrebat.
! nu contează daca împotriva martorului s-a dechis sau nu un proces in legatura cu mărturia mincinoasă
! profită doar autorului, nu si complicelui / instigatorului
Sanctiuni • alin. (1) – inchisoare de la 6 luni la 3 ani / amenda
• alin. (2) – inchisoare de la un an la 5 ani
Apecte • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
proc • urmarirea penala si judecata urmeaza regulile comune
! există motiv de revizuire dacă hotararea s-a bazat pe mărturia unui martor, etc care a săvârșit infractiunea de
mărturie mincinoasă
Art. Art. 274. Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei.
NCP Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv că a sesizat
organele de urmărire penală, a dat declaraţii ori a prezentat probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură
dintre cele prevăzute în art. 273, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite
speciale se majorează cu o treime.
Ob juri • relaţiile sociale privind înfaptuirea justiţiei, care presupun asigurarea libertăţii şi integrităţii persoanelor care spijiină
activitatea organelor de justiţie
• secundar = orice valoare socială căreia i se aduce atingere prin săvârşirea infracţiunii de catre subiectul activ
Ob mat • nu are obiect material principal.
• În funcţie de infracţiunea savarsita absorbită se va putea reţine un obiect material secundar
Sub • activ = necircumstanţiat = orice persoană, chiar neimplicată în cauza ori procedura judiciară în care subiectul pasiv
secundar a sesizat organele de urmărire penală, a dat declaraţii ori a prezentat probe
- poate fi şi o persoană juridică, dacă infracţiunea absorbită este susceptibilă de a fi comisă de aceasta
• Participaţia penală - posibilă sub toate formele în funcţie de specificul infracţiunii absorbite
• pasiv principal = statul, ca titular al înfăptuirii justiţiei
- pasiv secundar = persoana care a participat la o procedură judiciară; poate fi doar persoana care a adoptat conduita
pentru care făptuitorul se răzbună ori un membru de familie al acesteia
! o persoană juridică poate fi subiect pasiv secundar
! mai mulţi subiecţi pasivi secundari = atâtea infracţiuni de razbunare pentru ajutorul dat justiţiei câte infracţiuni s-ar
fi reţinut în absenţa faptei prevăzute de art. 274 C.pen.
Situatie • Condiţia de timp = existenţa unei sesizări a organelor de urmărire penală, a unor declaraţii date într-o cauză ori a
prem prezentării de probe => o activitate desfăşurată în cadrul unei proceduri judiciare de către o persoană, victimă directă
sau indirectă a infracţiunii
Lat ob
Elem • comun cu cel al infracţiunii comise (de bază): uciderea, lovirea, întrebuinţarea de violenţe, lipsirea de libertate,
mat violarea de domiciliu etc.
- infracţiunea respectivă poate fi comisă şi în forma tentativei, dacă aceasta este incriminată.
- infracţiunea comisă poate să reprezinte o agravantă a altei infracţiuni
! nu sunt avute în vedere numai infracţiunile contra persoanei, ci şi alte fapte prin care se aduce atingere drepturilor
şi libertăţilor persoanei
Urmare • principala = stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
imed • secundară = specifică infracţiunii la care se face trimitere; poate consta atât într-o stare de pericol, cât şi într-o atingere
adusă integrităţii corporale, sănătăţii, vieţii, patrimoniului persoanei vătămate.
Lg de • între elementul material şi urmarea imediată principală rezultă din materialitatea faptei.
cauz • cand elementul material corespunde unei infracţiuni pentru care trebuie stabilită legătura de cauzalitate, aceasta va
trebui dovedită în ceea ce priveşte urmarea imediată secundară
Lat sub
Vinov • vinovăţie specifică infracţiunii absorbite - pot fi incidente doar faptele comise cu intenţie directă, indirecta şi depăşită
- Culpa este exclusă.
Mobil • întotdeauna un mobil = se va reţine această infracţiune doar dacă fapta se săvârşeşte din răzbunare, în caz contrar
si scop fiind incidentă doar infracţiunea săvârşită.
• Scopul nu prezintă relevanţă pentru existenţa acesteia.
Forme • Actele preparatorii şi tentativa sunt posibile şi se pedepsesc doar în măsura în care se raportează la infracţiunea
absorbită, iar la aceasta din urmă ele sunt posibile şi se pedepsesc
!!! sancţionarea lor nu se va face ca acte preparatorii sau tentativă la infracţiunea de răzbunare pentru ajutorul dat
justiţiei, ci aceasta se va reţine în formă consumată prin raportare la tentativa săvârşită
Sanct • în funcţie de limitele prevăzute de legiuitor pentru infracţiunile de bază, care se majorează cu 1/3
Apecte • acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu indiferent de modalitatea în care se săvârşeşte
proc • Urmărirea penală şi judecata - supuse regulilor de competenţă specifice infracţiunii absorbite
Art. Art. 275. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.
NCP (1) Sustragerea, distrugerea, reţinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de probă sau de înscrisuri, în scopul
de a împiedica aflarea adevărului într-o procedură judiciară, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează împiedicarea, în orice alt mod, caun înscris necesar soluţionării unei cauze, emis
de către un organ judiciar sau adresat acestuia, să ajungă la destinatar.
Ob • relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei, care presupun respectarea siguranţei şi integrităţii înscrisurilor şi
jur mijloacelor de probă ce ţin de o procedură judiciară
! are în vedere orice procedură judiciară în care se folosesc mijloace materiale de probă / înscrisuri în vederea aflării adevărului
Ob • mijloacele materiale de probă ori în înscrisurile sustrase, distruse, reţinute, ascunse sau alterate
mat !!! chiar daca un înscris emană de la o instituţie publică, dar se află într-o cauză judiciară, acesta va reprezenta obiectul
material al infracţiunii prevăzute de art. 275, iar nu al art. 259
• alin. (2) = doar un înscris necesar soluţionării unei cauze, emis de către un organ judiciar / adresat acestuia
Sub • activ = necircumstanţiat în ambele variante
- poate fi si persoana cercetată într-o cauză penală
- poate fi subiect activ si membrul de familie al persoanei ajutate prin sustragerea sau distrugerea de probe ori de
înscrisuri
- Persoana juridică poate răspunde în calitate de autor
• participaţia penală - posibilă în toate formele
• pasiv = statul, prin organul a cărui activitate este prejudiciată
Sit • existenţa unei proceduri judiciare în care să se folosească înscrisuri şi mijloace materiale de probă.
prem ! În absenţa unei astfel de proceduri = alte infracţiuni – de ex. furt, distrugere, sustragere sau distrugere de înscrisuri
Latob
Elem • alin. (1) = acţiune, concretizată în cinci modalităţi:
mat - sustragerea = luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia (furtul va fi absorbit în această modalitate;
distincţia dintre cele două are loc la nivelul scopului)
- distrugere = desfiinţare totală
- retinerea = oprirea înscrisului ori a mijlocului de probă din parcursu1 normal în cauză;
- ascunderea = schimbarea situaţiei de fapt a bunului, a locului firesc al acestuia, aşa încât să devină inaccesibil
cauzei realizat de catre persoana ce are dreptul să deţină sau să manipuleze respectivele probe ori înscrisuri; în caz
contrar, se poate vorbi despre sustragere, nu de ascundere;
- alterarea = degradare a respectivului mijloc material de probă, astfel încât acesta să nu poată fi folosit în cauza
! se realizează mai multe modalităţi ale elementului material, în aceeaşi cauză, cu acelaşi scop = o singura infractiune
! daca sunt vizate probe ori înscrisuri diferite, asupra cărora se acţionează la diferite intervale de timp, în realizarea
aceleiaşi rezoluţii infracţionale = infractiune unică, în formă continuată.
• alin. (2) = împiedicarea ca un înscris necesar soluţionării unei cauze să ajunga la destinatar, subiectul activ intervenind
între momentul expedierii înscrisului şi cel sosirii la destinatar
Urm • principal = stare de pericol pentru infaptuirea justitiei
imd • subsidiar = o atingere adusă integritătii inscrisurilor ori a probelor
Lg.cz • Rezulta din materialitatea faptei
Lt.sub
Vinov • intenţie directă calificată prin scop ( = impiedicarea aflării adevărului)
! este necesar ca autorul să urmărească (şi) afectarea relaţiilor privind înfăptuirea justiţiei; în caz contrar, se va putea
reţine o altă infracţiune (de ex. furt, distrugere)
Mobi • nu prezintă relevanţă pentru existenţa acesteia; poate servi la individualizarea pedepsei
Forme • Actele preparatorii şi tentativa posibile, nu se pedepsesc
- tentativa la distrugere poate avea forma altei modalităţi de săvârşire a elementului material - se pedepseşte ca atare
• consumare = momentul săvârşirii elementului material
• formă continuată: epuizare = odată cu săvârşirea ultimului act de executare.
Varia • variantă tip = alin. (1)
nte • varianta asimilata = alin. (2)
Sanct • inchisoare de la 6 luni la 5 ani
Apect • Actiunea penală se pune în mişcare din oficiu
proc • urmărirea penală şi judecata în prima instanţa - supuse regulilor comune privind competenţa.
Art. Art. 277. Compromiterea intereselor justiţiei.
NCP (1) Divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează
să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea
funcţiei, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o
soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă
de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
(3) Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când
această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu
amendă.
(4) Nu constituie infracţiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi vădit ilegale comise de
autorităţi într-o cauză penală.
Ob.jur • relaţiile sociale privind înfăptuirea justitiei, care pot fi îngreunate sau împiedicate prin săvârşirea unor fapte care au
în vedere dezvăluirea de mijloace de probe şi informaţii din procedurile judiciare
! doar înfăptuirea justiţiei penale
! Fiecare dintre cele trei variante protejează în mod specific un alt tip de relaţii sociale:
 alin. (1) - confidenţialitatea informaţiilor privind administrarea probelor, astfel încât bunul mers al procesului să
nu fie afectat
 alin. (2) şi (3) - prezumţia de nevinovatie, prin împiedicarea expunerii unei persoane percepţiei publice
nefavorabile inainte ca procesul penal care o priveşte să primească o soluţie definitivă
 alin. (1) şi (2), subsidiar - relaţiile de serviciu, care presupun obligaţia funcţionarilor publici de a păstra
confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţiei
Ob.mat • poate avea în varianta de la alin. (2) = mijloacele le de probă ori înscrisurile oficiale dezvăluite
.
Sub • activ = circumstanţiat în toate cele trei variante:
 alin. (1) şi (2) = doar un magisstrat / un alt funcţionar public care a luat la cunoştinţă de mijloace de proba in
virtutea funcţiei
! părţile, alţi subiecti procesuali şi avocatii pot divulga mijloacele de probă ori înscrisurile oficiale dintr-o cauza
penala făra ca o asemenea faptă să reprezinte infracţiune, dacă nu există alte texte de lege care sa o interzica
 alin. (3) - martorul, expertul sau interpretul
- Persoana juridică nu poate răspunde in calitate de autor
• Participaţia penală - posibilă în variantele de la alin. (1) şi (2) sub toate formele; alin. (3), coautoratul nu este posibil
! faptele comise de interpret sau expert - coautoratul poate exista atunci când două sau mai multe persoane trebuie sa
intocmeasca impreuna un raport de expertiză sau o traducere
• pasiv = statul, prin organul judiciar a carui activitate este prejudiciată
- alin. (2) şi (3) – subiect pasiv adiacent = persoana al cărei drept la un proces echitabil poate fi încălcat
Timp • alin. (2) = inainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată sau o solutie definitiva asupra unei cauze penale.
Sit • alin (1) = existența unei proceduri judiciare penale in care să se administreze probe (doar in faza de urmarire penala)
prem • alin (2) = existența unei cauze penale care se află fie in faza de urmarire penala / judecatii
• alin (3) = existența unei cauze penale unde s-au ascultat martorii / expertii / interpretii
Lt ob
Elem • acțiunea de divulgare / dezvăluire a unor informatii, mijloace de probă, înscrisuri oficiale
mat • cerință estențială = divulgarea / dezvăluirea să se facă fără drept
• Alin (1) - divulgarea fără drept a unor informatii confidenţiale privind administrarea unei probe.
! doar divulgările de natura sa ingreuneze urmarirea penala
! reprezintă o formă specială a favorizării => nu se va reţine si favorizarea
• Alin (2) - dezvăluirea fără drept vizează mijloacele de proba / înscrisurile oficiale dintr-o cauză penală, mai inainte
de dispunerea unei soluţii de netrimitere in judecata / soluţionare definitiva
• Alin (3) - dezvăluirea fără drept are in vedere situatia in care martorul / expertul/ interpretul are obligatia de a nu
dezvălui informatii dintr-o cauză penală
• Alin (4) - cauză de excludere aplicabilă tuturor variantelor
! nu este infractiune dacă se divulgă / dezvăluie acte / activităţi vădit ilegale comise de autorităţi intr-o cauză penală.
! cele 3 variante = fapte de sine stătătoare => se realizeaza si fapta de la alin. (1) si (2) = concurs
! dacă se realizează si elementele constitutive ale divulgarii informatiilor secrete de serviciu sau nepublice = concurs
cu compromiterea intereselor justiției.
! se poate retine concurs luare de mită si compromiterea intereselor justiției
Ur. imd • stare de pericol pt înfăptuirea justiției
Lg. cz • Rezulta din materialitatea faptei
Lat sub
Vinov • intenție directă si indirectă
! dezvăluirea din culpă a informatiilor poate reprezenta neglijență in serviciu
Var • trei variante, fiecare reprezentand fapte de sine statatoare
Forme • actele preparatorii si tentativa posibile, nu sunt incriminate
• consumare = săvarsirea elem material = când informatile / mijloacele de probă ajung la cunoștința altei persoane
• formă continuată: epuizarea = la momentul ultimului act de executare
Sanct • Alin (1) – inchisoare de la 3 luni la 2 ani / amenda
• Alin (2) - inchisoare de la 1 lună la 1 an / amendă
• Alin (3) - inchisoare de la 1 lună la 1 an / amendă
• Alin (4) - cauză de excludere aplicabilă tuturor variantelor
Apecte • acțiune penală se pune in mișcare din oficiu
proc • urmarirea penala se realizeaza de catre procuor
Art. Art. 278. Încălcarea solemnităţii şedinţei.
NCP Întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe activitatea instanţei, de către o persoană
care participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară în faţa instanţei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3
luni sau cu amendă.
Obiect • relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei, ce presupun respectarea solemnităţii procedurilor desfăşurate in fata
juridic instanţei, indiferent de natura procedurii
- specific, infracţiunea protejează buna desfăşurare a judecăţii unei cauze
- dacă se exercită amenințări sau violențe asupra persoanelor care realizează actul de justiție ori a celor care sunt prezenți
în sala de judecată => concurs de infracțiuni
Ob.m. • nu are obiect material
Sub • activ = necircumstanţiat - orice persoană care participă sau asistă la o procedură judiciară
- Dacă subiectul activ = magistrat sau altă persoană implicată în desfăşurarea cauzei în executarea atribuţiilor de
serviciu, iar cuvintele jignitoare se folosesc faţă de o altă persoană care participă la proces = purtare abuzivă
- Persoana juridică nu poate răspunde în calitate de autor.
• Participaţia penală - posibilă sub toate formele
• pasiv principal = statul, prin organul judiciar a carui activitate este perturbată
- adiacent = persoana împotriva căreia se îndreaptă cuvintele ori gesturile jignitoare sau obscene
! Cand în aceeaşi împrejurare sunt întrebuinţate cuvinte / gesturi jignitoare / obscene faţă de mai multe persoane = o infracţiune
Loc • în timpul unei proceduri desfăşurate în faţa instanţei de judecată
timp ! scopul incriminării = protejarea solemnitatii şi bunei desfăşurari a procedurilor judiciare în faţa instanţei de judecată
Sit • desfaşurarea unei proceduri în faţa instanţei de judecată
prem - Nu are relevanţă natura cauzei
- poate fi săvârşită si cand şedinţa de judecată a fost declarată nepublică
- nu are importanţă nici faptul că este vorba despre soluţionarea unei cauze în fond, în apel, recurs, recurs în casaţie,
contestaţie în anulare, revizuire, contestaţie la executare etc
Lt. ob
Elem • acţiune = întrebuinţare de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene.
mat - nu vizează în mod necesar o anumită persoană
- se comite doar în faţa instanţei => pe cale verbală, ori prin gesturi sau chiar prin înmânarea unor cuvinte scrise pe
hârtie, câtă vreme se face în şedinţă
- întrebuinţarea de cuvinte obscene nu presupune adresarea lor unei persoane
- se poate săvârşi fără a fi necesară folosirea cuvintelor, dacă făptuitorul face anumite gesturi jignitoare sau obscene
!!! cand în aceeaşi împrejurare se săvârşesc mai multe modalităţi faptice =o singură infracţiune
• cerinţe esenţiale:
 necesitatea ca fapta să fie de natură să perturbe activitatea instanţei
! nu va constitui infracţiune fapta unei persoane care scrie cuvinte jignitoare sau obscene pe o foaie de hârtie pe
care o mototoleşte în buzunar ori care scrie un mesaj pe telefon unui prieten, folosind asemenea cuvinte la adresa
persoanelor implicate în actul de justiţie
! rămân în afara art. 278 anumite fapte care, deşi perturbă activitatea instanţei, nu se încadrează în elementul
material; Asemenea fapte pot reprezenta abatere judiciară
Urm • crearea unei stări de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
imed ! fapta nu trebuie să perturbe în mod efectiv activitatea instanţei, ci doar să fie susceptibilă să conducă la un astfel de rezultat
Lg.cz • Rezulta din materialitatea faptei
Lt.sub
Vinov • intenţie directă sau indirectă
Mobil • nu prezintă relevanţă, pot servi la individualizarea pedepsei
Forme • Actele preparatorii şi tentativa posibile, nu sunt incriminate
• Consumarea = momenul savarsirii elementului material
• formă continuată: epuizeazare = odată cu ultimul act de executare
Sanct • închisoarea de la o lună la 3 luni sau cu amenda
Apect • Acţiunea penală mişcare din oficiu.
proc • Urmărirea penală şi judecata în primă instanţa se desfăşoară potrivit regulilor comune
Art. Art. 279. Ultrajul judiciar.
NCP (1) Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul,
săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de
intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţi nează cu pedeapsa prevăzută de
lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al
judecătorului sau al procurorului.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu
exercitarea profesiei.
Ob jur • Principal = relațiile sociale privind înfăptuirea justiției
• secundar:
 alin (1)= libertatea psihică / sănătatea / viața persoanei
 alin (2) / alin (3) = valoarea socială lezată prin respectiva faptă (libertatea fizică / patrimoniul / viața privata)
Ob • nu are obiect material principal
mat • poate avea obiect material secundar, în funcție de modalitatea de săvârșire
Sub • activ = necircumstanțiat – orice persoana fizica
• Persoana juridica poate răspunde in calitate de autor
• participația penală - posibilă in toate formele
• pasiv principal = stat, prin organul in care isi desfasoara activitatea judiciara / procurorul
• pasiv secundar = judecatorul / procurorul aflat in exercitarea atributiilor de serviciu
! dacă la data săvarsirii elementului material, persoana in cauză pierduse calitatea de judecător sau procuror, nu se mai
reține infractiunea, chiar dacă fapta este comisă in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.
! numai pierderea definitivă a calității de magistrat atrage după sine imposibilitatea reținerii infracțiunii
 alin (3) - pasiv secundar = membru de familie al judecatorului / procurorului
 alin (4) - pasiv secundar = avocat / membru de familie al avocatului
! pluritatea de subiecti pasivi secundari = concurs de infractiuni
! dacă fapta se săvârșește prin omor asupra mai multor persoane = o singura infractiune de ultraj judiciar
raportată la omor calificat
Timp • doar in timp ce judecatorul / procurorul se află in exercitarea atributiilor de serviciu
Lt ob
Elem • acțiunile caracteristice elementului materiale ale fiecăreia dintre infractiunile componente (amenințarea / lovirea sau
mat alte violențe / vătămarea corporală / uciderea)
! dacă sunt realizate mai multe modalități ale elementului material, in aceeași imprejurare = o singura infractiune
(unitatea / pluralitatea infractiunii complexe este dată de unitatea / pluralitatea infractiunilor principale / absorbite)
• Cerințe esentială:
 alin (1) = fapta să se săvârșească împotriva unui judecator / procuror aflat in exercițiul atributiilor de stat
 alin (2) = elementul material coincide cu cel al infractiunii comise efectiv imp. subiectului pasiv secundar
(furt/ lipsire de liberate) si faptele avute in vedere la (1) comise in legatura cu indeplinirea atributiilor de
serviciu.
 alin (2), (3), (4) = fapta trebuie comisă in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu.
!!!! Pentru a beneficia de protecția specială, subiectul pasiv trebuie să nu-si depăseasca atributiile legale / să nu le
incalce / să nu le exercite abuziv.
Urm • principală = starea de pericol creată pentru instituția în care lucrează judecatorul/ procurorul
imd • secundară = atingerea adusă libertății psihice / integrității corporale / sănătății / vieții persoanei
Leg • rezulta din materialitatea faptei.
cauz ! dacă elementul material coresupunde infractiunii de vătamare corporală / loviri sau vătămări cauzatoare de moarte /
omor trebuie stabilita legatura de cauzalitate cu urmarea imediată secundară
Lt sb
Vina • vinovăția autorului trebuie raportata la urmarea imediată
 urmare imediata principală = atingerea adusă infăpturii justiției; totusi, autorul vrea să aducă atingere
subiectului pasiv secundar

 vinovăția = intenție directă / indirectă / depașită (elementul material raportat la infractiunile de loviri /
vătămări cauzatorare de moarte)
• condiție = făptuitorul să cunoască faptul ca subiectul pasiv este un judecator / procuror si faptul că acesta se află in
exercițiul funcțiunii
 !!! necunoașterea duce la reținerea infractiunii absorbite in ultrajul judiciar
 alin (2) = intentie directă / indirectă / depășită
• in scop de intimidare / răzbunare = nu califică intenția, reprezintă mai mult un mobil
Var • alin. (1) = varianta tip - săvarsirea faptei împotriva unui judecator / procuror numai in cazul in care acesta se află in
exercitarea atributiilor de serviciu
• alin. (2) = varianta tip - săvarsirea faptei împotriva unui judecator / procuror in legătura cu atributiile de serviciu si
numai dacă fapta este comisă in scop de intimidare / răzbunare.
! dacă e vorba de un avocat, nu se poate reține ultraj si s-ar reține infractiunea comisa
• alin. (3) = varianta asimilată - faptele comise in aceleași conditii, dar să vizeze un membru de familie al procurorului
/ judecatorului
• alin. (4) = se referă la oricare din alin. precedente
Forme • actele preparatorii posibile, nu sunt pedepsite
• tentativa e posibilă si pedepsită dacă infractiunea absorbită e susceptibilă de tentativă
• consumare = momentul in care se produce urmarea imediată principală = momentul in care se comite elementul
material
• forma continuată - dacă infractiunea absorbită e susceptibila
! nu se poate reține formă continuată atunci când subiectul activ, chiar in realizarea aceleiași hotarari infracționale,
amenință / lovește / incearcă să ucidă, pentru că acțiunea sau inacțiunea care prezintă, fiecare in parte conținutul,
aceleiași infractiuni, trebuie să se raporteze la aceeași infractiune
Sanct • pedepsele infractiunilor absorbite, ale căror limite de pedeapsă se majorează cu jumătate
Apect • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
proc • urmarirea penala se realizează de procuror
• judecata se desfasoara conform regulilor de competență raportate la infractiunea absorbită
Art. Art. 280. Cercetarea abuzivă.
NCP (1) Întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane urmărite sau judecate într-o cauză
penală, de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător, pentru a o determina să dea ori să nu dea
declaraţii, să dea declaraţii mincinoase ori să îşi retragă declaraţiile, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de către un organ de
cercetare penală, un procuror sau un judecător.
Ob jur • principal = relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei penale, ce presupun interzicerea oricăror abuzuri din partea
reprezentanţilor organelor judiciare
• adiacent = relaţiile de serviciu, autorul încălcandu-şi obligaţiile pe care le are în exercitarea atribuţiilor sale
• secundar = relaţiile sociale privind libertatea psihică ori integritatea psihică a persoanei
Ob • nu are obiect material principal
mat • când se săvârşeşte prin violenţe, se poate vorbi de un obiect material secundar - corpul persoanei
 alin. (2): probele nereale la care se referă textul = un produs al acesteia sau mijloace de săvârşire a infracţiunii
Sub • activ = circumstanţiat - poate fi doar un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecator
• persoana juridică nu poate raspunde în calitate de autor
• Participaţia penală - posibilă sub toate formele
• în cazul coautoratului, subiecţii activi trebuie să aibă, fiecare, calitatea cerută de lege
• pasiv principal = statul, ca titular al înfăptuirii justiţiei penale a cărei credibilitate este afectată
• pasiv secundar = persoana urmărită sau judecată într-o cauză penală (suspectul sau inculpatul)
! Dacă aceeaşi faptă se îndreaptă împotriva unei alte părţi din proces sau a altui subiect procesual = purtare
abuzivă / abuz în serviciu în concurs cu influenţarea declaraţiilor
Sit • existenta unui proces penal desfaşurat împotriva unei persoane
prem ! este necesar ca urmarirea penală să fi fost începută in personam = sa existe o persoană cercetată ca suspect ori inculpat
Lt ob
Elem • varianta tip (alin. (1)) - se poate săvârşi prin trei modalităţi alternative:
mat  intrebuintarea de promisiuni, care pot viza foloase patrimoniale sau nepatrimoniale
! există indiferent daca promisiunea este sau nu îndeplinită ulterior
! nu va exista infracţiunea de cercetare abuzivă în condiţiile încheierii un acord de recunoaştere a vinovăţiei,
 amenintare = fapta prevăzută la art. 206 care va fi absorbită în cercetarea abuzivă
 folosirea de violente; infracţiunea de lovire sau alte violente va fi absorbită în cercetarea abuzivă
! Celelalte infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii săvârşite în condiţiile art. 280 ori cele contra
vieţii vor fi reţinute în concurs cu cercetarea abuzivă
! Dacă fapta se realizează prin alte modalităţi decât cele prevăzute de art. 280 = abuz în serviciu, eventual în
concurs cu infracţiunea de influenţare a declaraţiilor
• Cerinta esenţială = promisiunea, amenintarea sau violenţele să se realizeze pentru a determina o persoană să dea
declaraţii, să nu dea declaraţii, să dea declaraţii mincinoase, sa îşi retragă declaraţiile
! daca fapta se săvârşeşte prin ameninţare sau violenţe, dar lipseşte cerinţa esentiala, nu se poate reţine cercetarea
abuzivă, ci purtarea abuziva
! elementul material trebuie să se savarseasca în exercitarea atribuţiilor de serviciu ale subiectului activ
! nu se va reţine cercetare abuzivă dacă un judecător promite diferite foloase unei persoane urmărite penal pentru a o
determina să dea declaraţii mincinoase împotriva unui coleg, din răzbunare
! cercetarea abuzivă = formă particulară de abuz în serviciu => trebuie respectate şi condiţiile prevăzute de art. 297
(1)
• varianta de la alin. (2) = producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale efectuate de acelaşi subiect activ ca în
cazul alin. (1).
! cercetarea abuzivă va intra în concurs cu o infracţiune de fals daca se comite printr-o asemenea modalitate
! textul de lege nu prevede un scop astfel încât nu este nevoie ca producerea, falsificarea sau ticluirea de probe nereale
să se facă în sprijinul unei învinuiri nedrepte
! este necesar ca elementul material să se săvârşească în vederea producerii unor consecinţe negative faţă de subiectul
pasiv secundar
Urm • principala = stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei
imed • secundară = atingerea adusă libertăţii psihice, integrităţii corporale ori sănătăţii persoanei.
! cand se produce un rezultat mai grav decât acestea, el va reprezenta urmarea imediată a altei infracţiuni, cu care
cercetarea abuzivă intră în concurs
Leg • rezultă din materialitatea faptei.
cauz • În cazul urmării imediate secundare, aceasta rezulta ex re sau trebuie dovedită, în funcţie de modalitatea de săvârşire
a elementului material.
Lt sb
Vina • intenţie directă sau indirectă, în ambele variante
Mobil • nu prezintă relevanta; poate servi la individualizarea pedepsei
Forme • Actele preparatorii şi tentativa posibile, nu sunt incriminate.
• consumarea = momentul producerii elementului
• susceptibilă de a fi comisă în formă continuată
Var • variantă tip – alin. (1)
• variantă asimilata – alin. (2) - poate fi considerata agravanta infractiunii de inducere în eroare a organelor judiciare
! dacă o persoană săvârşeşte, cu aceeaşi ocazie, atât elementul material de la alin. (1), cât şi cel de la alin. (2) - o
singură infractiune = pedeapsa va fi cea de la alin. (2), cu luarea in considerare, la individualizarea sancţiunii, şi a
împrejurării că s-a comis şi elementul material de la alin. (1)
Sanct • închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unei funcţii publice
Apect • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
proc • Urmarirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror
• judecata in primă instanţă este supusă regulilor comune privind competenţa
! daca subiectul activ = organ de cercetare penală, procuror sau judecator se vor aplica regulile speciale privind
competenţa dupa calitatea persoanei, astfel incat judecata in prima instantă se va face, după caz, de curtea de apel sau
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. Art. 281. Supunerea la rele tratamente.
NCP (1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative în alt mod decât cel prevăzut
de dispoziţiile legale se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o
funcţie publică.
(2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de reţinere, deţinere ori în executarea
unei măsuri de siguranţă sau educative, privative de libertate, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea
exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Ob jur • principal = relaţiile sociale privind înfăptuirea justitiei penale, mai exact acelea care privesc executarea pedepselor, a
măsurilor de siguranţă sau a celor educative, precum şi a măsurilor preventive privative de libertate
• secundar = demnitatea, libertatea, integritatea corporală ori sănătatea persoanei asupra căreia se îndreaptă elementul
material sau poate viza chiar alte drepturi ale acesteia
Ob • nu are obiect material principal
mat • se poate vorbi de un obiect material secundar = corpu1 persoanei asupra careia se exercită relele tratamente
Sub • activ - poate fi doar persoană care are atributii in legatura cu executarea pedepselor, măsurilor de siguranţă sau
educative (alin. (1)) ori în legătură cu pedepsele, reţinerea, arestarea preventivă ori cu măsurile de siguranţă sau
educative privative de libertate (alin. (2))
• poate fi subiect activ organul de poliţie, angajatul administratiei penitenciarelor, persoana care are atribuţii
privind paza detinutilor, procurorul (în cazul reţinerii) etc., în funcţie de modalitatea în care se comite infracţiunea
• greu de imaginat ca persoana juridica sa poata raspunde in calitate de autor
• participatia penala - posibilă în toate formele
• coautorat: calitatea cerută de lege trebuie să existe pentru fiecare participant
• pasiv principal = statul, ca titular al înfăptuirii justiţiei penale
• pasiv secundar = persoana căreia i se aduce atingere prin supunerea la rele tratamente - orice individ care este
supus executării unei pedepse, măsuri de siguranţă ori măsuri educative [alin. (1)] sau persoana aflată în stare de
reţinere, deţinere sau în executarea unei măsuri de siguranţă sau educative privative de libertate [alin. (2)].
Loc si • nu prezintă relevanţă pentru existenta acesteia.
timp • în varianta de la alin. (1) – măsuri si pedepse privative de libertate, şi în cea de la alin. (2), fapta se comite în general
în locul în care persoana respectiva execută pedeapsa sau masura
Sit • alin. (l) = existenţa unei fapte penale pentru care se aplică o pedeapsă, o măsura de siguranta sau educativă.
prem ! infracţiunea se poate comite doar dupa existenţa unei hotarari definitive sau doar executorii în acest sens
! daca o persoana este supusa unei masuri sau pedepse privative de libertate care nu a fost dispusa in realitate = lipsire
de libertate
• alin. (2) = existenţa unei hotărâri prin care s-a dispus executarea unei pedepse, prin care s-a luat măsura preventivă a
reţinerii ori cea a arestării preventive privative de libertate
! dacă asemenea măsuri sau pedepse se iau faţă de o persoana nevinovată = represiune nedreaptă
! textul are in vedere situatiile care intervin după pronunţarea unei hotărâri definitive sau executorii prin care o
persoană trebuie să execute măsuri sau pedepse privative de libertate
! alin. (2) nu este aplicabil şi în cazul măsurii preventive a arestului la domiciliu
Lt ob
Elem • alin. (1) = supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau măsuri educative
mat • se poate realiza prin acţiune sau inacţiune,
• cerinţa esenţială = supunerea să se realizeze în alt mod decât cel prevăzut de dispoziţiile legale.
• poate fi vorba de orice pedeapsă, măsură de siguranţă sau educativă, chiar neprivativă de libertate
• alin. (2) = actiunea sau inacţiunea de supunere la tratamente inumane sau degradante a unei persoane aflate în
executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative privative de libertate
• în cazul în care prin supunerea la tratamente degradante sau inumane se întruneşte şi conţinutul constitutiv al altei
infracţiuni contra persoanei = concurs intre aceasta si art. 281.
! aceste suferinţe nu trebuie să aibă o asemenea intensitate încât să fie considerate tortură (art. 282)
! nu constituie infracţiune suferinţele inerente executării pedepsei sau măsurilor privative de libertate dispuse
în mod legal
Urm • pericol pentru relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei
imd • subiectul pasiv secundar suferă o vătămare psihică sau fizică = urmare imediată secundară
Lg.cz • rezultă din materialitatea faptei
Lt sb
Vina • intenţie directă sau indirectă
• în general, infracţiunea se comite cu intentie directă
Mobil • nu au relevanţă, pot servi la individualizarea pedepsei.
Forme • Actele preparatorii şi tentativa posibile, nu sunt incriminate
• Consumare = momentul realizării elementului material sau, după caz, la momentul finalizării acţiunii făptuitorului
(dacă fapta are un caracter continuu) ori al ultimului act de executare (forma continuată)
Var • Varianta tip – alin (1)
• Varianta speciala – alin (2)
Sanct • Alin (1) = inchisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea dreptului de ocupa o funcţie publică
• Alin (2) = inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publică
Apect • acțiunea penală = din oficiu
proces • urmărirea penală = obligatoriu de procuror
• judecata în primă instanță = după calitatea subiectului pasiv
Art. Art. 282. Tortura.
NCP (1) Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care
acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe
fizice ori psihice:
a) în scopul obţinerii de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau declaraţii;
b) în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis;
c) în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terţe persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării
unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a avut ca urmare o vătămare corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani
şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.
(4) Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin. (1) se pedepseşte.
(5) Nicio împrejurare excepţională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starede război sau de ameninţări cu războiul, de
instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepţie, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura. De asemenea,
nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice.
(6) Nu constituie tortură durerea sau suferinţele ce rezultă exclusiv din sancţiuni legale şi care sunt inerente acestor
sancţiuni sau sunt ocazionate de ele.
Ob jur • principal = relațiile sociale privind înfăptuirea justiției
• secundar = integritatea corporală, sănătatea, libertatea psihică și fizică a persoanei
Ob mat • de regulă, nu are
• secundar = corpul persoanei torturate
Sub • activ = circumstanțiat - funcționar public ce îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat sau orice
persoană care acționează la instigarea sau cu consimțământul expres sau tacit al funcționarului public
• Participația penală - posibilă sub toate formele
• Pasiv principal = statul
• pasiv secundar = persoana căreia i se cauzează suferințe fizice sau psihice
! pluralitate de subiecți pasivi secundari = pluralitate de infracțiuni
Lt.ob
El • actiune sau inactiune
mat • acțiune = provocarea de puternice suferințe fizice ori psihice
! suficiența gravității se apreciază de la caz la caz
! nu prezintă relevanță mijloacele prin care se cauzează suferințele
• se poate săvârși și prin inactiune
! suferințele trebuie să se realizeze prin acte repetate ori să se întindă pe o durată în timp, chiar și mică (dacă
suferința este suficient de puternică)
• conditiile pentru a reține tortura sunt enumerate în Convenția împotriva torturii – infracțiunea trebuie să se
săvârșească:
a) în scopul obținerii de informații sau declarații de la persoana supusă suferințelor sau de la o terță pers.
 informațiile pot fi necesare într-o cauză judiciară (de orice natură) sau extrajudicară
 poate fi săvarsita și împotriva unei alte persoane decât cea care urmează să dea declarații sau să
furnizeze informații
! gravitatea suferințelor deosebește tortura de influențarea declarațiilor
b) în scopul pedepsirii unei persoane pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită
că l-a comis
c) în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra unei persoane ori de a intimida sau de a face presiuni
asupra unei terțe persoane
! gravitatea suferințelor deosebește tortura de cercetarea abuzivă sau influențarea declarațiilor
d) pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare
! purtarea abuzivă = absorbită
Ur imd • stare de pericol pentru înfăptuirea justiției
Lg cz • Rezulta ex re
Lt.sub
Vino • Intentie directă, indirectă sau depășită (alin. (3))
• Scopul analizat în cadrul laturii obiective întregește și latura subiectivă
Var • varianta tip = alin. (1)
• variantă agravată = alin. (2) = producerea unei vătămări corporale (infractiune care se absoarbe)
 • varianta agravată = alin. (3) = moartea victimei (infrac. de loviri / vatamari cauzatoare de moarte se absoarbe aici)
!!! scopul autorului = savarsirea infractiunii de la alin (1) => concurs între alin (1) și (2) sau (3)
Forme • actele preparatorii = posibile, dar nu se pedepsesc
• tentativa se pedepsește în varianta tip
• poate fi săvârșită în formă continuată
neped • alin (6) = pedepsele sau măsurile prevăzute de lege, prin natura lor, provoacă un anumit grad de durere care rămân în
limitele firești și nu pot fi încadrate ca tortură
• NU sunt cauze justificative:
• starea de război
• amenințarea cu războiul
• instabilitatea politică internă
• ordinul superiorului sau al autorității publice
• alte stări de excepție
Sanct • Alin (1) - închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi
• Alin (2) - închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi
• Alin (3) - închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Apecte • acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu
proc • urmarirea penala = obligatoriu de procuror
• instanța competentă = tribunalul
Art. Art. 283. Represiunea nedreaptă.
NCP (1) Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în
judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3
la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Ob jur • generic = relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei penale, ce presupun interdicţia tragerii la răspundere penală a
unei persoane nevinovate.
• Subsidiar = drepturile persoanei faţă de care se săvârşeşte infracţiunea, în special dreptul la libertate
• infracţiunea protejează şi relaţiile de serviciu specifice domeniului juridic
O.mat • nu are obiect material
Sub • activ = circumstanţiat (chiar dacă textul nu prevede în expres)
 alin. (1) = doar o persoană care are competenţa de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură
preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană; poate fi doar un procuror
(în toate cele trei situaţii) sau un judecător (pentru cea de-a doua ipoteză)
 alin. (2) = persoana care poate dispune reţinerea, arestarea sau condamnarea unei persoane; poate fi
organul de cercetare penală, procurorul sau judecătorul.
- persoana juridică nu poate răspunde în calitate de autor
• Participaţia penală - posibilă sub forma complicităţii şi a instigării;
- Coautoratul – posibil, dacă modalitatea de săv. a faptei permite participarea a două pers. având aceeaşi calitate
• pasiv principal = statul, ca titular al înfăptuirii justiţiei penale
- pasiv secundar = persoana faţă de care s-a dispus măsura nelegală, suspect sau inculpat; poate fi şi o persoană juridica.
!!! Chiar dacă fapta se comite prin acelaşi act, pluralitatea de subiecţi pasivi secundari = pluralitate de infracţiuni .
Sit • existenta unui cadru procesual în care se săvârşeşte elementul material
prem  alin. (1) = existenţa unui proces penal aflat în faza de urmărire penală, instrumentat de un organ de
cercetare penala ori de procuror; procesul se poate afla şi în faza judecăţii
 alin. (2) = existenta unui proces penal aflat fie în faza de urmărire penală, fie în faza de judecată, în
cadrul căruia se dispun respectivele măsuri.
Lt.ob
El mat • alin. (1) = punerea in mişcare a acţiunii penale, luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate sau trimiterea în
judecată a unei persoane
! nu orice dispunere a unor astfel de măsuri reprezintă infracţiune, ci doar aceea efectuată deşi nevinovatia persoanei
în cauză era cunoscută de subiectul activ
! în prima modalitate, textul sancţionează fapta unui procuror de a dispune punerea în mişcare a acţiunii penale, ştiind
că o persoana este nevinovată
! Nu se reţine represiunea nedreaptă dacă trimiterea în judecată se realizează, deşi inculpatul nu răspunde penal în
sensul că lipseşte plângerea prealabilă ori a intervenit amnistia sau prescripţia sau există alte cauze care înlătură
răspunderea penală.
• alin. (2) = reţinerea, arestarea sau condamnarea unei persoane
• retinerea - măsura preventivă
! infracţiunea se va reţine doar în situaţia în care subiectul activ cunoaşte ca persoana reţinută este nevinovată,
nu şi în cazul nerespectării altor condiţii privind reţinerea
• Arestarea = atât măsura arestului la domiciliu, cât şi cea a arestării preventive
! este necesar ca hotararea să fie definitivă, întrucât urmarea imediata se produce prin simpla existenţă a unei
hotărâri date împotriva unei persoane nevinovate, de către o persoană care cunoaşte acest aspect.
! infracţiunea de abuz în serviciu va fi absorbită în cea de represiune nedreaptă
Ur • Principala = stare de pericol pentru înfăptuirea justitiei penale
imd • urmare secundara = atingerea adusă onoarei sub. pasiv, libertăţii fizice ori a altor drepturi şi libertăţi
Lg cz • rezultă din materialitatea faptei
Lt sub
Vinov • intenţie, directă sau indirectă
Mobil • nu prezintă relevanţă pentru existenţa infracţiunii; pot servi la individualizarea pedepsei
Forme • Actele preparatorii posibile, nu sunt incriminate.
• tentativa nu este incriminată
! constituie faptă consumată condamnarea unei persoane în cazul în care hotararea nu este definitiva.
 ! constituie infracţiune consumata fapta prin care se săvârşeşte prin luarea unei măsuri preventive privative sau
neprivative de libertate
• forma continuată – epuizare odată cu producerea ultimului act de executare
Var • varianta tip – alin. (1)
• varianta specială – alin. (2)
! daca se comit cu aceeasi ocazie elemente materiale specifice ambelor alineate = o singură infracţiune, menţionându-
se ambele alineate; Pedeapsa = cea prev. la alin. (2), cu luarea în considerare la individualizarea sancţiunii şi a alin (1).
Sanct • alin. (1) = închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică
! infracţiunea de represiune nedreaptă va intra în concurs cu cea de abuz în serviciu
• alin. (2) = închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Apect • Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
proc • Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror
• Competenţa de soluţionare a cauzei in primă instanţă se va determina în funcţie de calitatea subiectului activ - Curţii
de apel ori Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. Art. 284. Asistenţa şi reprezentarea neloială.
NCP (1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în înţelegere frauduloasă cu o persoană cu interese
contrare în aceeaşi cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatămă interesele clientului sau ale persoanei
reprezentate se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează înţelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentantul unei persoane şi un terţ
interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză, în scopul vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Ob.jur • principal = relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, care presupun corecta asistare și reprezentare a justițiabililor
• subsidiare = drepturile și interesele persoanelor implicate în respectiva procedură judiciară
Ob mat • Nu are
Sub • activ = circumstanțiat = avocat sau reprezentant al persoanei
• dacă o persoană nu e avocat, dar se dă drept avocat și vatămă interesele persoanei asistare = exercitarea fără
drept a unei profesii sau activități
• reprezentantul poate fi legal, judiciar sau convențional
• Participația penală = posibilă sub toate formele
• pasiv principal = statul
• pasiv secundar = persoana fizică/ juridică vătămată prin înțelegerea frauduloasă a avocatului / reprezentantului
Situatie • existența unei proceduri notariale sau judiciare de orice natură
prem − în afara situațiilor prevazute, nu se poate reține infracțiunea
− existența infracțiunii se grefează pe existența unui raport de reprezentare
Lt ob
El • alin. (1) = vătămarea intereselor clientului avocatului ori ale părții vătămate în urma unei înțelegeri frauduloase cu o
mat persoană cu interese contrare în aceiași cauză
! în absența înțelegerii frauduloase, fapta nu e infracțiune
• înțelegere frauduloasă = ocultă, necunoscută de client/reprezentat
• vătămarea se poate realiza prin actiune sau inactiune
• alin. (2) = înțelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentant și o terță persoană interesată de soluția ce se va
pronunța în cauză, în scopul vătămării intereselor clientului său
• nu mai trebuie să existe o vătămare ca la alin. (1), e suficientă înțelegerea, chiar dacă vătamarea nu se produce
• se poate realiza doar prin actiune
Urmare • alin. (1) - vătămare concretă
imed • alin. (2) - stare de pericol
Leg • alin. (1) - trebuie dovedită
cauz • alin. (2) - rezultă ex re
Lt sub
Vinov • intentie directă sau indirectă
 alin. (2) = intenție calificata prin scop
Forme • actele preparatorii / tentativa posibile, nu sunt incriminate
• poate fi comisă în formă continuată
! Dacă avocatul întreprinde mai multe acte prin care vatămă interesele clientului său, nu se va reține forma continuată
Sancti • închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă
Apecte • acțiunea penală = la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
proc • urmarirea penala si judecata = procedura comună
! subiectul activ = avocat => instanță competentă = Curtea de Apel
Art. Art. 285. Evadarea.
NCP (1) Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinerese pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în
stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere.
(4) Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă la data evadării.
(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.
Obj • relațiile privind înfăptuirea justiției care presupun respectarea stării de reținere / arest
Ob • nu are
mat • când se folosesc violențe in vederea evadării => obiect material secundar = corpul persoanei
Sub • activ = circumstanțiat = persoană aflată in stare privativă de libertate
• persoana juridica nu poate răspunde penal in calitate de autor, dar poate fi instigator
• participația penală este posibilă in forma instigării
• coautoratul nu e posibil
• complicitatea este posibilă = inlesnirea evadării
! daca mai multe persoane evadează impreuna si se ajută = se retine doar evadare cu circumstanța agravantă
a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane
• pasiv principal = statul
• pasiv secundar - când evadarea se realizează prin violențe
Loc si • locurile special amenajate pentru reținerea si deținerea persoanelor arestate preventiv sau condamnate / sediul
timp parchetului / sediul instantei
• in timp ce persoana se află in stare de deținere/ reținere
• in cazul variantei asimilate, se realizează si in situatia in care persoana are o permisiune de iesire din penitenciar
/ prestare muncă folosul comunității
Sit • preexistența unei stări privative de libertate ca urmare a reținerii/ arestării preventive/ executării pedespei cu inchisoare
prem / detențiune pe viață.
• executarea unui mandat european de arestare, evadarea facandu-se dintr-o stare legală de reținere/ deținere.
! nu se reține infractiunea in situatia măsurii arestului la domiciliu
! nu se reține infractiunea nici in situatia in care persoana părăsește, fără a avea dreptul, unitatea sanitară unde se află
ca urmare a dispunerii măsurii de siguranta a internării medicale / centrul educativ / centrul de detenție = neexecutare
a sancțiunilor penale
! nu constituie evadare sustragerea unei persoane din fața organelor judiciare in situația in care este adus cu mandat de
aducere (această perioadă nefiind asimilata starii de reținere)
Lt ob
El • Alin (1) = acţiunea de evadare din starea legală de deţinere sau reţinere
mat • Alin. (2) = acţiunea de evadare din starea legală de deţinere/ reţinere comisa prin folosire de arme si violenţe specifice
infractiunii de lovire si alte violenţe
− dacă urmările sunt specifice altor infractiuni mai grave = concurs intre evadare si acea infractiune
− se poate retine concurs intre evadare si ultraj judiciar
− infractiunea absoarbe ameninţarea
− se poate reţine in concurs cu tentativa la omor
• Alin. (3)
• Omisiune = neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere dupa ce s-a aflat in mod legal
in stare de libertate (se afla in libertate in baza unei permisiuni pentru căsătorie/ examen/ inhumare rudă)
• părăsirea locului de muncă fără autorizare - se referă la persoanele care execută pedeapsa in regim deschis
! tentativa acestui alin. nu se pedepseste - varianta asimilata se poate raporta la varianta tip (toate ipotezele
alin. (3)) sau la varianta agravată (alin. (3) b))
Urm • principala = stare de pericol pentru infăptuirea justitiei
imed • alin. (2), secundara = comuna cu cea a unei infracţiuni contra persoanei ori contra autoritatii; consta in atingerea
adusă integrităţii corporale, sănătăţii libertatii psihice a persoanei fata de care se urmăreşte violenţa
Lg cz • rezultă direct, din materialitatea faptei
Lt sb
Vinov • intenție directă si indirectă
Vari • Alin. (1) = varianta tip
 • Alin. (2) = varianta agravata
• Alin. (3) = varianta asimilata
Forme • actele preparatorii posibile, nu sunt pedepsite.
• tentativa se pedepseste in cazul variantei tip si a celei agravate.
• consumarea = cand subiectul activ iese din starea de deținere/ reținere = părăsește incinta/ scapă de sub escortă
(varianta tip); = expirarea perioadei in care persoana se află legal in libertate/ momentul părăsirii spațiului destinat
desfasurarii muncii (varianta asimilata)
• nu poate avea formă continuată
! tentativa poate avea formă continuată (ex. făptuitorul vrea să evadeze încercând in fiecare seară să sară gardul
penitenciarului)
Sanct • Alin. (1) = inchisoare de la 6 luni la 3 ani
• Alin. (2) = inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi
• Alin. (4) = sancțiunea aplicată pentru evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă la data evadării
• se referă doar la evadarea dintr-un penitenciar, nu si la evadarea din starea de reținere/ arest preventiv
! dacă cel reținut / arestat preventiv va fi condamnat si pentru infractiunea care a generat măsura preventivă,
va fi reținut un concurs, nu se va aplica alin. (4)
• daca dupa evadare, condamnatul mai săvarseste o infractiune, mai intâi se aplică regulile de la concursul de
infractiuni, apoi regulile de la recidiva postcondamantorie/ pluralitate intermediară
Apect • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
proc • Urmarirea penala si judecata urmeaza reguli comune
• se va aplica procedura dării in urmărire
• măsura preventivă a arestului la domiciliu nu poate fi dispusă față de o persoana care a fost condamantă definitiv
pentru infractiunea de evadare
Art. Art. 286. Înlesnirea evadării.
CP (1) Înlesnirea prin orice mijloace a evadării se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Înlesnirea evadării:
a) săvârşită prin folosire de violenţe, arme, substanţe narcotice sau paralizante;
b) a două sau mai multor persoane în aceeaşi împrejurare;
c) unei persoane reţinute sau arestate pentru o infracţiune sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori cu
pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsă se sancţionează cu închisoarea de la 2
la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) sunt săvârşite de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel reţinut
sau deţinut, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(4) Înlesnirea evadării, săvârşită din culpă, de către o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel care a evadat, se
pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte.
Ob jur • principal = relații privind înfăptuirea justiției care presupun respectarea stării de deținere sau arest, dispusă de
organele competente
• secundar = libertarea psihică, sănătatea ori integritatea corporală (dacă se exercită violențe)
• alin. (3),(4) = au mereu unul secundar = relațiile de serviciu
O.m • Nu are
Sub • activ = necircumstanțiat
- de regulă este reținut sau deținut / o persoană care își desfășoară activitatea în acel loc
- Autorul nu poate răspunde și pentru evadare
- Evadează mai multe persoane împreună, fiecare ajutându-i pe ceilalți => o infractiune de evadare
- persoana juridică poate răspunde în calitate de autror
• alin. (3),(4) = subiect activ circumstanțiat = persoana care are îndatorirea de a-l păzi pe deținut/arestat
• Participația penală = posibilă sub toate formele
• pasiv principal = statul
- pasiv secundar = persoana împotriva căreia se folosesc violențe (dacă se folosesc)
timp • în timpul cât o persoană se află în stare de detenție sau deținere
S.pr. • preexistența unei stări legale de reținere sau deținere în care se află o persoana
Lt ob
El mat • fapta de a înlesni evadarea altei persoane
- poate consta fie într-o acțiune, fie într-o inacțiune
- se poare realiza prin orice mijloace
- fiind o complicitate la evadare, înlesnirea trebuie să fie anterioară sau cel mult concomitentă săvârșirii evadării
Urm • principală = stare de pericol pentru înfăptuirea justiției
imed - nu e necesar să se fi produs evadarea sau o încercare de evadare
• secundară = dacă se folosesc violențe
Lg cz • Rezulta ex re
Lt sb
Vinov • alin. (1), (2), (3) = intenție directă sau indirectă
atia • alin. (4) = culpă
Var • variantă tip = alin. (1)
• varianta agravată de la alin. (2) conține 3 ipoteze
 săvărșirea prin folosirea de violențe, arme, substanțe narcotice sau paralizante
- armele/ substanțele trebuie să fie efectiv folosite
- varianta absoarbe infractiunea de loviri sau alte violențe, DAR se va reține în concurs cu altă infracțiune contra persoanei
ori cu ultrajul sau ultrajul judiciar comis intr-una dintre aceste 3 modalități
 a două sau mai multe persoane în aceiași împrejurare
- nu interesează momentul la care se evadează, ci interesează momentul la care se acordă ajutorul
- ajutor unic, indiferent de numarul de persoane față de care se acordă/indiferent dacă împrejurările în care evadează sunt
diferite => infracțiune UNICĂ
- cocomitent săvârșirii faptei de către mai multe persoane = o singură infracțiune
- ajutor acordat la distanță de timp = se va reține un concurs de infracțiuni
 unei persoane reţinute sau arestate pentru o infracţiune sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe
viaţă ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsă
o subiectul activ este calificat
• varianta agravată de la al.(3) = fapta săvârțită de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel reţinut / deţinut
- se poate raporta atât la varianta tip, cât și la varianta agravată
 - condiție = persoana care înlesnește evadarea să aibă efectiv atribuția de pază a celui care evadează
- este o formă specială de abuz în serviciu care se absoarbe aici

• varianta atenuată de la alin. (4) = fapta de la alin. (3) săvârșită din culpă
- este o formă particulară de neglijență în serviciu care este absorbită aici
- modalitatea concretă de săvarsire a faptei = neîndeplinirea, din culpă, a unei îndatoriri de serviciu de către subiectul activ
Forme • actele preparatorii - posibile când fapta se comite cu intenție, dar NU sunt incriminate
• tentativa = se pedepsește, cu excepția variantei din culpă
- Dacă înlesnirea evadării s-a produs, dar evadarea nu a reușit = înlesnirea evadarii în formă consumată
- chiar dacă există mai multe acte de executare => se va reține o singură infracțiune
Sanc • Alin. 1 – inchisoare de la unu la 5 ani
• Alin. 2 - închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi
• Alin. 3 - limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime
• Alin. 4 - închisoarea de la 3 luni la 2 ani
• Alin. 5 – tentativa se pedepseste
Asp • acțiunea penală = se pune în mișcare din oficiu
proc • umarirea penala si judecata = supuse regulilor de drept comun privind competența
Art. Art. 287. Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.
CP (1) Nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti săvârşită prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenţă faţă de organul de executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care este obligat să îndeplinească
un anumit act;
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligaţie
conform legii;
d) neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat;
e) neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de15 zile de la data cererii de executare adresate
angajatorului de către partea interesată;
f) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea, plata, actualizarea şi recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti, de către
cel căruia îi este opozabilă hotărârea;
h) nerespectarea unei măsuri de protecţie dispuse în executarea unui ordin european de protecţie, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) În cazul faptelor prevăzute în lit. d)-g), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(3) În cazul faptei prevăzute la alin. (1) lit. h), împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Ob jur • relațiile sociale privind înfăptuirea justiției
- legiuitorul nu a ales să sancționeze simpla nerespectare a unei hotarari, ci doar nerespectarea realizată în anumite
circumstanțe, care imprimă faptei un caracter mai grav.
- doar hotararile care sunt definitive și/sau executorii trebuie executate
Ob • nu are
mat - in situația in care se săvârșește prin opunere de violență = concurs intre respectiva si nerespectarea a hotararilor
judecatoresti
Sub • activ:
 art 287 alin 1 lit a = orice persoană față de care se pune in executare o hotarare judecatoreasca
 art 287 alin 1 lit b = doar organele de executare = orice persoană care are atributii prev. de lege in
acest sens = executori judecătorești/ organe de cercetare penală + persoana juridica
 art 287 alin 1 lit c = persoana care are obligația de a sprijini organul de executare in punerea in aplicare
a hotararii - organ de poliție/ jandarmerie
- terțul poprit nu poate fi subiect activ pentru că nu e organ al statului, ci doar un particular.
 art 287 alin 1, lit e + d = angajatorul – persoana fizica / juridica si reprezentantul societății angajatoare
 art 287 alin 1 lit f = persoana care are atributii privind plata/ actualizarea/ recalcularea pensiilor
 art 287 alin 1 lit g = persoana căreia ii este opozabilă o hotarare prin care se atribuie folosința unui
imobil altei persoane
 art 287 alin 1 lit h = persoana care reprezintă un pericol si față de care s-au luat una sau mai multe
interdicții/ restricții (nu coautorat)
• Participația penală este posibilă in toate formele (pt coautorat, trebuie ca toti să aiba calitatea impusa subiectului activ)
• Pasiv = statul
- pasiv adiacent = subiectul pasiv principal al altei infractiuni = salariatul/ cel care a obținut un imobil in folosință
Sit • existența unei hotarari judecatoresti executorii
prem • lit d-g = hotararea judecatoareasca executorie poate privi doar anumite materii:
 reintegrarea in muncă
 plata salariilor
 pensiile
 folosința unui imobil
• lit h = emiterea unui ordin european de protecție
- existența altor titluri executorii nu poate reprezenta situatia premisă a infractiunii in absența unei hotarari judecatoresti
privind punerea lor in executare
Loc, • fapta se comite mereu după pronunțarea unei hotarari judecatoresti
timp ! lit e = neexecutarea hotararii jud. trebuie să subziste după cele 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului
Lt ob
Elem • nerespectarea hotararii judecatoresti in urmatoarele modalități:
mat  impotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organele de executare
o opunerea de rezistență = acțiuni care depășesc opunerea firească a celui executat silit
o in toate cazurile, dacă prin opunerea de rezistență se intrunesc elementele constitutive ale altei infractiuni - in
general, ultraj - se va reține concurs.
o Punerea in executare a hotararii judecatoresti trebuie să se realizeze in conditii normale si legale pentru că,
altfel, se va putea reține doar cealaltă infractiune
  refuzul organului de executare de a pune in aplicare o hotarare judecatoreasca, prin care este obligat
să indeplinească un act
o formă particulară de abuz in serviciu
o dacă executorul realizează o executare nelegala = abuz in servicu
o poate avea formă continuată
 refuzul de a sprijini organele de executare in punerea in aplicarea hotararii, de către persoanele care
au aceasta obligatie conform legii
o formă specială de abuz in serviciu
o refuzul trebuie să fie efectiv si trebuie să fie precedat de o cerere fermă din partea organului de executare, care
acționează in limitele prev. de lege.
o poate avea formă continuată
 neexecutarea hotararii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea in muncă a unui salariat
o pentru reținerea infrac este nevoie de o hotarare prin care instanta să fi constatat faptul că o decizie de
concediere este nelegală si să fi dispus, totodată, reintegrarea in funcția deținută anterior de salariat.
o există si dacă salariatul este integrat in altă funcție, desi cea anterioară inca există
o există si dacă salariatul este integrat in aceeași funcție, dar in conditii diferite
o e nevoie de plangere prealabilă
 neexecutarea hotararii judecatoresti privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de
executare adresate angajatorului de partea interesată
o termenul de 15 zile curge de la data cererii adresate angajatorului de către partea interesată.
o se consumă la expirarea termenului de 15 zile de la care salariatul a adresat cererea privind plata salariilor.
o Trebuie cercetat dacă neexecutarea = reală, nejustificată si dacă nu cumva e vorba doar de o amânare
explicabilă
o e nevoie de plangere prealabilă
 nerespecarea hotararii judecatoresti privind stabilirea/ plata/ actualizarea/ recalcularea pensiilor
o e nevoie de plangere prealabilă
 impiedicarea unei persoane de a folosi in tot sau in parte un imobil deținut in baza unei hotarari jud
o fapta se comite doar de către cel căruia ii este opozabilă hotărârea
o impiedicarea – acțiune / inacțiunea (refuzul de a părăsi imobilul)
o poate avea formă continuată
o e nevoie de plangere prealabilă
 nerespectarea unei măsuri de protecție dispuse in executarea unui ordin european de protecție
o incălcarea uneia din obligatii (interdicția de a se deplasa in anumite localități) dispuse față de persoana care
reprezintă un pericol
o poate avea formă continuată
o împăcarea inlătură răspunderea penală
Ur. im • starea de pericol pt infăptuirea justiției
Lg cz • Rezulta ex re
Lat ob
Vinov • intenție directă si indirectă
- când fapta se comite din culpă de organele de executare/ persoanele care au datoria să sprijine organele de executare =
neglijență in serviciu
Forme • actele preparatorii si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate
• consumarea = săvarsirea elementului material
• nu are in principiu caracter continuu (nu se poate vorbi de caracter continuu la infractiunea care se realizează prin refuz/
neexecutare/ nerespectare)
• lit a), c), g), h) - formă continuată (dacă nu se poate stabili unicitatea rezoluției infractionale - se reține concurs)
Sanct • închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Apect • Acţiunea penală pentru faptele prevăzute la art. 287 alin. (1) lit. a)-c) se pune în mişcare din oficiu; În ipotezele prevăzute
proc la lit. d)-g), este nevoie de plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
• În cazul prevăzut la lit. h), împăcarea înlătură răspunderea penală
• Urmărirea penală şi judecata sunt supuse regulilor comune privind competenţa.
Art. Art. 288. Neexecutarea sancţiunilor penale
NCP (1) Sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse complementare ori accesorii sau a măsurii
de siguranţă prev. în art. 108 lit. b) şi lit. c), de către persoana fizică faţă de care s-au dispus aceste sancţiuni, se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(2) Sustragerea de la executarea unei măsuri educative privative de libertate prin părăsirea fără drept a centrului educativ
sau a centrului de detenţie ori prin neprezentarea după expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Neexecutarea, de către mandatar sau administrator, a pedepselor complementare aplicate unei persoane juridice dintre
cele prevăzute în art. 141 se pedepseşte cu amendă.
Ob jur • relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei care presupun executarea sancţiunilor penale dispuse de instanţa de judecată
împotriva unei persoane fizice sau juridice.
Ob m • Nu are
Sub • activ = circumstanțiat în toate cele 3 variante
 alin. (1) = persoana fizică față de care s-a dispus pedepse complementare, accesorii ori măsura de
siguranță a internării medicale sau a interzicerii ocupării unei funcții sau exercitării unor drepturi
 alin. (2) = persoana fizică față de care s-a dispus măsura internării într-un centru educativ sau într-un
centru de detenție => poate fi atât un minor, cât și un major (care a comis infractiunea în timpul
minorității)
 alin. (3) = administratorul ori mandatarul unei persoane juridice față de care nu poate fi luată pedeapsa
complementară a dizolvării, ori cea a suspendării activității
• Participația penală = doar complicitate sau instigare
- coautoratul NU este posibil decât în varianta de la alin. (3), dacă toate persoanele au calitatea cerută de lege
• pasiv = statul
Sit.pre • existența unei hotărâri judecătorești executorii prin care au fost dispuse măsurile respective
Lt ob
El mat • alin. (1) = sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse complementare, accesorii ori măsura
de siguranță a internării medicale sau a interzicerii ocupării unei funcții sau exercitării unor drepturi
- se va reține această infracțiune numai dacă nu se va reține o faptă mai gravă
• alin. (2) = sustragerea de la executarea unei măsuri educative privative de libertate
- modalitatea de comitere a elementului material:
 părăsirea fără drept a centrului educativ sau a centrului de detenţie
 neprezentarea după expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate
- textul reprezintă o formă particulară de evadare, aplicabil numai în cazul în care se dispun măsuri educative, nu și pedepse,
pentru fapte comise în timpul minorității
 alin. (3) = neexecutarea pedepselor complementare (141 C.pen.) aplicate unei persoane juridice
- neexecutarea pedepselor complementare care NU sunt prevăzute de art 141 NU reprezintă infracțiune
- prin acestă infracțiune nu se sancționează o persoană juridică, ci o persoană fizică
Ur.im • stare de pericol pentru înfăptuirea justiției
Lg cz • Rezulta ex re
Lt sub
Vinov • intenție directă sau indirectă
Forme • actele preparatorii/ tentativa = posibile, dar NU sunt sancționate
• consumarea = săvarsirea elementului material
• NU este posibilă forma continuată
Sanct • Alin. 1 - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă
• Alin. 2 - închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda
• Alin. 3 - amenda
Apect • acțiunea penală = din oficiu
proc • urmarirea penala si judecata = supuse regulilor de drept comun privind competența
Art. Art. 290. Darea de mită.
NCP (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea
de la2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de
către cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organulde urmărire penală să fi fost sesizat cu privire
la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut
în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se
dispune confiscarea prin echivalent.
Ob jur • relațiile aflate în legătură cu serviciul, relații incompatibile cu faptele de corupere a funcționarilor publici sau privați
• relațiile de serviciu sunt afectate în mod indirect
O.m. • Nu are
Sub • activ = necircumstanțiat, poate fi inclusiv un funcționar public sau privat sau o persoană juridică
• Participația penală = posibilă în toate formele
- Persoana interpusă (intermediarul) NU se va substitui autorului, acesta poate fi instigator sau complice
- În sarcina complicelui NU poate fi reținut un concurs formal de infracțiuni pe baza uneia și aceleiași acțiuni =>
complicitate la dare de mită și complicitate la luare de mită = NU se poate
• pasiv = entitatea unde este angajat funcționarul public/privat care este mituit
Sit • existența unor îndatoriri de serviciu în legătură cu care se comite fapta
prem - nu este obligatoriu să existe un contract de muncă
Lt ob
Elem • acțiune de corupere ce se poate realiza în 3 modalități - promisiunea/ oferirea/ darea de bani sau alte foloase
mat  promisiune = angajamentul subiectului activ că va remite în viitor suma de bani sau alte foloase funcționarului
public sau privat
- spre deosebire de oferire, actul este strict formal și NU presupune și prezentarea folosului în materialitatea lui
- promisiune acceptată => darea și luarea = infracțiuni corelative
- NU are relevanță pentru existența infracțiunii care este reacția mituitului cu privire la promisiunea făcută
 oferirea = prezentarea, înfățișarea, punerea la vedere a bunurilor sau altor foloase, în vederea remiterii, respectiv
însușirii lor de către funcționar
- NU are relevanță conduita funcționarului => se consuma chiar dacă funcționarul refuză
 darea = remiterea efectivă = trecerea în posesia funcționarului a banilor sau a altor foloase
- această modalitate corespunde cu modalitatea primirii de la luarea de mită și este singura modalitate în care cele două
infracțiuni sunt în mod obligatoriu corelative
- NU poate exista dare fără primire și nici invers, primire fără dare
- Faptă unică îndreptată către mai multe persoane si in ACEIAȘI împrejurare = NU este concurs
• Condiții atașate:
 fapta să se raporteze la BANI sau la alte foloase
 fapta să fie comisă în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce
intră în îndatoririle de serviciu ale unui funcționar public sau privat, sau în legătură cu îndeplinirea unui act
contrar acestor îndatoriri
- sunt valabile precizările de la luarea de mită, inclusiv cele privitoare la funcționarii asimilați
Ur.im • stare de pericol pentru relațiile de serviciu
Lg cz • Rezulta ex re
Lt sub
Vinov • intenție directă sau indirectă
Var • varianta atenuată = când este comisă în legătură cu persoanele care exercită permanent sau temporar, cu sau fără o
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele enumerate la art. 175 alin. (2) ori
în cadrul oricărei persoane juridice
Forme • consumarea = la momentul realizării elementului material în oricare dintre cele 3 modalități
• tentativa NU este incriminată
- modalitățile promiterii sau oferirii reprezintă un început de executare, dar legiuitorul a asimilat tentativa faptei consumate
• poate avea formă continuată
• remiterea în tranșe a unei sume de bani promise = NU este formă continuată
Sanct  Alin. 1 = închisoarea de la 2 la 7 ani.
 alin. (2) = cauză de excludere a infracțiunii
- dacă mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita
 - cauză de neimputabilitate specială diferită de cele generale respectiv contrângerea fizică/morală
- Constrângerea este de un nivel inferior, ca intensitate, constrângerii fizice sau morale
 Alin. (3) = cauză de nepedepsire
- mituitorul denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta
- se aplică numai atunci când se realizează ambele laturi ale mitei: și activă și pasivă (trebuie să și accepte funcționarul)
 alin. (4) = restituirea bunurilor/ banilor/ valorilor
- operează atât în cazul alin. (2) - când mituitorul a fost contrâns, cât și în cazul alin. (3) - mituitorul denunță fapta
 alin. (5) = confiscarea prin echivalent
- când bunurile de la alin. (4) nu mai pot fi găsite
- sunt supuse confiscării numai banii sau foloasele oferite sau date, NU și cele promise
A.proc • dispozitiile Codului de Procedura Penala se completează cu dispoz. din Legea 78/2000 si OUG 43/2002 privind DNA
Art. Art. 291. Traficul de influenţă
NCP (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru
altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar
public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie
îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune
confiscarea prin echivalent.
Ob jur • relațiile in legătură cu serviciul, a căror normală desfasurare presupune că nu există suspiciuni că functionarul public
sau privat ar putea să se lase influentați/ manipulați de persoane care au o influență reală sau imaginară asupra lor.
Ob mat • Nu are
Sub • activ= necircumstanțiat
- persoana juridica poate fi subiect activ
- poate fi subiect activ inclusiv functionarul public care invocă o influență asupa unui alt functionar public
- pe lângă traficarea influenței, functionarul are si el atributii în indeplinirea actului = concurs de trafic de influență si
luare de mită.
• participația penală este posibilă in toate formele.
- Diferența dintre actele de autorat si actele de complicitate = trebuie să se verifice dacă participantul comite acte ce intră
in sfera elementului material al infractiunii sau realizează doar acte ce reprezintă sprijin/ ajutor.
- este posibil ca infractiunea de trafic de influență să intre in concurs cu infractiunea de complicitate la trafic de influența
• pasiv = entitatea pt care își desfasoara activitatea functionarul public/ privat = cel asupra căruia se pretinde influența
Sit pre • existența unor îndatoriri de serviciu ale functionarului public asupra căruia se pretinde existența unei influențe
Lt ob
Elem • actiune ce se poate concretiza in 3 modalități distincte:
mat  pretindere de bani sau alte foloase
 primire de bani sau alte foloase
 acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase
- modalitățile sunt alternative
- pretinderea/ primirea/ acceptarea promisiunii pot fi făcute atât direct/ indirect, atât pentru sine, cât si pentru altă
persoană.

• Conditii atașate:
 pretinderea/ primirea/ acceptarea trebuie să privească bani sau alte foloase
- in lipsa realizării acestei cerințe nu poate exista infractiunea de trafic de influență.
- in situația in care se realizează doar simpla promisiune de întervenție sau chiar si o intervenție a unei persoane pe lângă
un functionar public (sau privat) pentru ca acesta să aibă o anumită conduită în exercitarea atributiilor de serviciu, câtă
vreme nu are o miză financiară sau materială = NU realizează conținutul obiectiv al traficului de influență.
 subiectul activ să aibă influență sau să lase să se creadă că are influență asupra unui functionar public (sau privat
- varianta atenuată)
- functionarul public (sau privat) asupra căruia se afirmă existența influenței nu trebuie neapărat să fie nominalizat, fiind
suficiente referințele la functia acestuia si la calitatea sa
- influență = capacitatea unei persoane de a avea un impact si de a produce o schimbare in comportamentul unei alte
persoane sau de a-l influența in acest sens.
- a se lăsa să se creadă că are influență = a crea o imagine eronată asupra capacității de a influența
- pentru existența infractiunii nu este necesar ca influența să fie reală
 elementul material să fie însoțit de promisiunea subiectului activ că îl va determina pe functionarul public să
îndeplinească/ să nu indeplinească/ să urgenteze/ să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de
serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri
- subiectul activ trebuie să promită că îl va determina pe functionatul public la o anumită conduită, iar pt existența
infractiunii nu contează dacă subiectul activ respectă sau nu această promisiune sau dacă acțiunea de determinare a fost
sau nu eficientă.
- Promisiunea se referă la o conduită viitoare ceea ce plasează elementul material, in mod obligatoriu, anterior sau
concomitent indeplinirii actului in cauză.
- dacă actul a fost îndeplinit fără să se fi făcut vreo intervenție si totuși se pretind bani sau alte foloase = inșelăciune
 actul trebuie să intre in sfera îndatoririlor de serviciu ale functionatului public (sau privat) invocat de autor
 - se admite ca această conditie este îndeplinită si in situatia in care functionarul public indicat nu are atributii directe în
indeplinirea actului de serviciu ce il intereseaza pe cumparatorul de influență, dar prin propriile sale activități, poate
influența decizia finală
- condiția este indeplinită si in situația in care functionatul public invocat nu are competența exclusivă in privința actului
ce îl interesează pe cumparatorul de influență.
- dacă inflența pretinsă vizează o persoană ce nu are competenta in realizarea actului solicitat nici direct/ nici indirect=
înșelăciune.
Ur. imd • stare de pericol cu privire la relațiile de serviciu
Lg cz • rezultă din materialitatea faptei
Lt sub
Vin • intenție directă si indirectă
- in marea majoritate a cauzelor, autorul va acționa cu intenție indirectă în sensul că nu urmărește, dar acceptăpunerea in
pericol a relațiilor de serviciu.
Var  varianta atenuată prin raportare la art 308
 varianta agravată prin raportare la Legea 78/2000
Forme • consumarea = momentul realizării elementului material în oricare din modalități
- realizarea a 2 modalități ale elementului material nu afectează unitatea
• poate avea formă continuată dacă actele materiale specifice sunt repetate la diferite intervale de timp, dar in baza unei
rezoluții infractionale unice si vizând același act de serviciu.
• tentativa nu se pedepsește.
Sanct • Inchisoare de la 2 la 7 ani
• art 291 alin 2 - pot face obiect al confiscării numai bunurile primite efectiv.
- vor fi exceptate de la confiscare bunurile date după ce cumparatorul de influență s-a autodenunțat si au fost folosite la
realizarea flagrantului.
As. proc • dispozitiile din Codul de procedura penala trebuie completate cu dispozitiile din Legea 78/ 2000 si OUG privind DNA
Art. Art. 292. Cumpărarea de influenţă.
NCP (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, uneipersoane
care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să
îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu
sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitări
iunor drepturi.
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire
la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat ,dacă au fost date după denunţul prevăzut în
alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se
dispune confiscarea prin echivalent.
Ob jur • relațiile în legătură cu serviciul, a căror normală desfășurare presupune interdicția influențării activității funcționarilor
(publici sau privați) prin intermediul unor persoane care au o influență reală sau imaginară asupra lor
Ob.mat • Nu are
Sub • activ = necircumstanțiat, poate fi și o persoană juridică
• Participația penală = posibilă în toate formele
- coautorat = DOAR dacă participanții comit fiecare acte ce intră în conținutul obiectiv
- dacă există o persoană interpusă = complice
• pasiv = entitatea pentru care își desfășoară activitatea funcționarul
Sit pre • existența unor îndatoriri de serviciu ale funcționarului cu privire la care se pretinde existența unei influențe
Lat.ob
El mat • acțiune ce se poate realiza în 3 modalități alternative = promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase = identic
cu cel de la dare de mită => sunt valabile explicațiile de acolo
- cele 3 modalități pot fi săvârșite direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul
• Condiții atașate:
 fapta să se raporteze la BANI sau la alte foloase
 fapta să se realizeze în raport cu un traficant de influență pentru ca acesta să îl determine pe funcționar la o
anumită conduită (rămân valabile informațiile de la traficul de influență)
- Dacă persoana de la care se încearcă cumpărarea de influență nu are și nici nu a lăsat să se înțeleagă că are vreo influență
asupra unui funcționar => infracțiunea NU există => faptă putativă
- fapta trebuie să se realizeze anterior sau cel mult concomitent cu îndeplinirea, neîndeplinirea actului ce intră în atribuțiile
de serviciu
- Dacă dă bani după ce actul a fost efectuat => pentru subiectul activ nu se va reține nimic pentru că e faptă putativă, DAR,
pentru funcționar se va reține infracțiunea de inșelăciune
Ur. imd • stare de pericol cu privire la relațiile de serviciu
Lg. cz • Rezulta ex re
Lat.Ob.
Vin. •intenție directă sau indirectă
Var •varianta atenuată = când este comisă în legătură cu persoanele care exercită permanent sau temporar, cu sau fără o
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele enumerate la art. 175 alin. (2) ori
în cadrul oricărei persoane juridice.
Forme • consumarea = momentul realizării elementului material în oricare dintre cele 3 modalități
• tentativa NU este incriminată
- modalitățile promiterii / oferirii = un început de executare, dar legiuitorul a asimilat tentativa faptei consumate
• poate avea formă continuată
- remiterea în tranșe a unei sume de bani promise = nu este formă continuată
Sanct • inchisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi
• alin. (2) = cauză de nepedepsire - cumpărătorul de influență denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi
fost sesizat cu privire la aceasta
• alin. (3) = restituirea banilor, bunurilor, valorilor
- condiție = dacă au fost date DUPĂ denunțul de la alin. (2); Dacă denunță după ce remite bunul, i se va aplica cauza de
nepedepsire, dar nu i se vor mai înapoia banii, bunurile, valorile
• alin. (4) = confiscarea prin echivalent dacă bunurile de la alin. (3) nu se mai găsesc
Ap.proc CPP se completează cu dispoz. din L. 78/2000 si OUG 43/2002 privind DNA
Art. Art. 293. Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia
NCP Dispoziţiile art. 289 şi art. 290 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt
chemate săpronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare decătre părţile la acest acord,
indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.
Aspecte • normă de referire
generale • trebuie completat, după caz, cu art. 289. (luarea de mită) si cu cele ale art. 290 (darea de mită), reprezentand
infracţiunile „de bază".
! Dispoziţiile art. 293 din Codul penal se aplică indiferent dacă membrii instanţelor de arbitraj sunt români sau străini
• membrii instanţelor de arbitraj, români sau străini, pot fi subiecţi activi ai infracţiunii de luare de mită în condiţiile
respectivei infractiuni
• dispoziţiile art. 293 C.pen. completate cu luarea de mita trebuie să se raporteze şi la Legea nr. 78/2001 =>
membrii instanţelor de arbitraj care comit infracţiunea de luare de mită vor fi întotdeauna încadraţi la varianta
agravată, prin raportare la legea specială.
• În cazul dării de mită se vor aplica dispoziţiile sancţionatorii prevăzute în textul de hază.
• membrii instanţelor de arbitraj dobândesc această calitate potrivit legii procesual civile
 art. 555 C.proc.civ.: ‘Poate fi arbitru orice persoană fizică dacă are capacitate deplină de exerciţiu’
 persoana juridică nu poate avea calitatea de arbitru
 Calitatea de arbitru se obţine pe baza acordului de arbitraj şi durează din momentul acceptării
sarcinii de arbitru până în momentul în care litigiul a fost soluţionat, iar hotararea arbitrală a fost
comunicată părţilor devenind definitivă şi obligatorie
 Calitatea de arbitru poate înceta şi prin înlocuire, în caz de recuzare, revocare, abţinere etc.
 Calitatea de membru al unei instanţe de arbitraj există indiferent dacă partile îşi organizează singure
arbitrajul conform convenţiei arbitrale sau apelează la arbitrajul instituţionalizat (= formă de
jurisdicţie arbitrală, care funcţionează permanent, în cond. legii, pe baza unui regulament propriu)
Art. NCP Art. 294. Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia.
Prevederile prezentului capitol se aplică în privinţa următoarelor persoane, dacă, prin tratatele internaţionale la care
România este parte, nu se dispune altfel:
a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care
exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care
exercită atribuţii similare, încadrul Uniunii Europene;
d) persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de
România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin;
g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine.
Aprecieri • normă incompletă (de referire) <=> trebuie completat, cu dispoziţiile celor patru incriminări din capitol:
generale • art. 289 - luarea de mită,
• art. 290 - darea de mită,
• art. 291 - traficul de influenţă
• art. 292 - cumpărarea de influenţă
• Persoanele prevăzute, funcţionarii străini, pot fi, pe de o parte, subiecţi activi în cazul tuturor infracţiunilor din
capitol, inclusiv în cazul luării de mită, iar, pe de altă parte, pot fi persoanele în legătură cu care se comit
infracţiunile de corupţie
• Apartenenţa la una dintre cele şapte categorii la care se referă textul se va stabili, de la caz la caz, pe baza actelor
normative naţionale sau internaţionale care reglementează statutul şi atribuţiile de serviciu ale persoanei în cauză.
Art. CAPITOLUL II
NCP Infracţiuni de serviciu

Art. 295. Delapidarea.

(1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau
alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Ob jur • Principal = protejarea relaţiilor de serviciu
• adiacent = normala desfăşurare a relaţiilor patrimoniale.
Ob • nu are obiect material principal.
mat • adiacent = bani, valori sau alte bunuri aflate în administrarea sau gestiunea unui funcţionar
- bani = moneda metalică şi de hârtie (bancnotele),
- valori = cecuri, titluri de credit, obligaţiuni etc
- alte bunuri = bunurile care au o valoare economică.
Sub • activ - dublu circumstanțiat:
 să fie funcționar public: art 175 alin 1si 2; art 308: funcționar privat = legea trebuie interpretată intr-
un mod restricitv si să se atribuie calitatea de functionar privat doar celui ce se află in raporturi de
serviciu cu o persoana fizica / juridica dintre cele prev. de art 175 alin 2
 trebuie să aibă calitatea de administrator/ gestionar al bunurilor instituției sau unității
- gestionar = angajat al unei persoane juridice prevazute de art 176 care are ca atributii principale de serviciu primirea/
păstrarea/ eliberarea de bunuri aflate in administrarea/ folosința sau deținerea, chiar temporară a acesteia.
- gestiunea de fapt = când persoana nu are atributia gestiunii, dar păstrează/ primește si eliberează bunuri fără să aiba
calitatea de gestionar
- gestionarul de fapt poate fi subiect activ doar dacă este funcționar public sau angajat al funcționarului public prev de art
175 alin 2 sau al persoanei juridice
- administrator = persoana care desfasoara o activitate de conducere, realizând acte de dispozitie cu privire la situația
bunurilor aparținând subiectului pasiv
- subiectul activ poate fi:
o un funcționar public care administreaza/ gestionează banii unei instituții/ autorități/ regii autonome/ persoane
juridice cu capital majoritar sau integral de stat
o un angajat al functionarului public prev de art 175 alin 2 care gestionează, in drept sau in fapt, bunurile acestuia
o un angajat al unei persoane juridice care gestionează, in drept sau in fapt, bunurile acestuia
o administratorul unei persoane juridice/ o persoană care administreaza bunurile persoanei juridice
• participația penală = posibilă in toate formele
- Coautorat = toți participanții trebuie să aibă calitatea cerută de lege
- Cei care nu sunt functionari vor răspunde in calitate de complici/ instigatori.
- administratorul unei asociații de locatari care îsi insuseste o sumă de bani din fondurile asociației = delapidare
• pasiv = persoana fizica / juridica prev la art 175 alin 2 sau ale cărei bunuri sunt gestionate sau administrate
Sit • existența unor raporturi de administrare sau gestionare intr-o instituție (autoritate publică/ persoana juridica) si un
prem functionar public sau privat, pe de altă parte
Lt ob
El mat • acțiune ce poate îmbrăca una din cele 3 modalități alternative prev de lege:
 insușire = scoaterea bunului din sfera de stăpânire a unității si trecerea lui in patrimoniul sub. activ
- in cazul acestei modalitați, obiectul delapidării poate consta doar in bunuri mobile.
 Folosire = scoaterea temporară a bunului din sfera patrimonială a unității si utilizarea bunului de către
functionarul public sau de către terțe persoane cu titlu gratuit.
- in această modalitate, bunul poate fi atat mobil/ imobil
- utilizarea bunului cu titlu gratuit poate fi si in alte scopuri decât cele impuse de sarcinile de serviciu
- prejudiciul = contravaloarea lipsei de folosință a bunurilor sau contravaloarea uzurii bunului
 traficare = modalitate prin care bunul este scos temporar din sfera de stăpânire a unității si este dat
spre folosire unui terț contra unui câștig.
Urm • principală = stare de pericol pentru relațiile de serviciu
imd • secundară = prejudiciul produs instituției / persoanei juridice cu care subiectul activ se afla in raporturi de serviciu
- demonstrarea si cuantificarea prejudiciului nu reprezintă o condiție de tipicitate
Leg • rezultă ex re în cazul urmării imediate principale
de • pentru existenta urmării imediate secundare, trebuie dovedit că paguba a fost cauzată de însușirea/ folosirea/ traficarea
cauz bunului si nu de o neglijență/perisabilitatea bunului.
Lt sb
Vino • Intenţie directă sau indirectă.
Forme • tentativa este posibilă si se sancționează
• consumarea are loc la momentul scoaterii temporare sau permanente a bunului din patrimoniul persoanei juridice,
astfel incat aceasta să nu mai poată obține beneficii de pe urma lui.
• poate îmbrăca formă continuată in cazul însusirii repetate
• poate îmbrăcă formă continuă in cazul folosirii si traficării.
Var • Variantă tip
• Varianta calificată - art. 309 - atunci când faptele au produs consecinţe deosebit de grave = o pagubă materială mai
mare de 2.000.000 lei. Ca atare, diferenţa între varianta tip şi cea calificată se regăseşte doar la nivelul urmarii imediate
• Varianta atenuată - art. 183
- Există varianta atenuată atunci când subiectul activ nu este funcţionar public, dar îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.
308
Sanct • varianta tip = pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică,
• varianta calificată = limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate
• subiectul activ = o persoană ce îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 308 => limitele speciale ale pedepsei prevăzute
în art. 295 se reduc cu o treime
Art. Art. 296. Purtarea abuzivă.
NCP (1) Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu se
pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege
pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
Ob. • principal = normala desfăşurare a relaţiilor de serviciu.
jur • secundar = demnitatea, integritatea fizică şi sănătatea persoanei
Ob • infracţiunea este comisă prin lovire sau alte violente => obiect material = corpul persoanei împotriva căreia a fost
mat comisa fapta.
Sit pre • preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care legea leagă săvârşirea faptei.
Sub • activ = persoana care se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu; poate fi şi o persoană care îşi desfaşoară activitatea
în aceeaşi unitate cu persoana vătămată
! esenţial pentru reţinerea infracţiunii de purtare abuzivă este ca subiectul activ la momentul comiterii faptei să se afle
în exercitarea atribuţiilor de serviciu
• Participaţia - posibilă sub forma instigării şi complicităţii, iar pentru aceste forme de participaţie nu este necesară
calitatea cerută de lege pentru autor.
• Pasiv principal = institutia, unitatea sau persoana fizică al cărei angajat este făptuitorul
- pasiv secundar / adiacent = persoana fizică împotriva căreia se îndreaptă activitatea abuziva a făptuitorului
- Pluralitatea de subiecţi pasivi secundari = concurs de infracţiuni.
- Dacă în aceeaşi împrejurare cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu întrebuinţează expresii jignitoare, ameninţă ori
exercită acte de violenţă asupra mai multor persoane = atâtea infracţiuni câte persoane vătămate sunt
Lt ob
El mat • totdeauna printr-o acţiune
 alin. (1) = întrebuinţarea de expresii jignitoare faţa de o persoană
 alin. (2) = cel al infracţiunilor de ameninţare şi lovire sau alte violenţe
- săvârşirea mai multor acte materiale de natură diferită, dar în aceeaşi imprejurare = o singura infracţiune de purtare
abuzivă în varianta cea mai gravă, în care sunt absorbite variantele mai uşoare
Urm • stare de pericol pentru buna desfăşurare a relaţiilor de serviciu
imd • secundară = atingerea adusă integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei
Lg cz • rezultă ex re
• când a fost afectata integritatea corporală sau sănătatea persoanei, trebuie dovedită legătura de cauzalitate între
elementul material şi urmarea imediată.
Lt sub
Vino • intenţie, directă sau indirectă
Var • variantă tip - alin. (1)
• variantă agravată - alin. (2)
Forme • Tentativa nu se sancţionează.
• Consumarea = momentul producerii elementului material.
• Dacă faptele se produc la anumite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, se poate reţine forma
continuată, existand un moment al epuizării
Sanct • alin. (1) = închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda
• alin. (2) = pedeapsa prev. pentru norma de incriminare la care textul face referire, ale cărei limite se majorează cu 1/3
Art. Art. 297. Abuzul în serviciu.
NCP (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în
mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane
fizice sau ale unei persoane juridicese pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală
cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Ob jur • principal = relațiile care asigură buna desfasurare a relațiilor de serviciu
• adiacent = relațiile sociale privind ocrotirea patrimoniului, când se produce un prejudiciu
Ob • nu are
mat • activitatea infractionala se exercită asupra unui bun material = obiect material secundar
Sub • activ = functionar public
• Condiție necesară = existența unui raport de serviciu - fapta trebuie comisă in exercitarea atributiilor de serviciu
- Persoana juridica nu poate răspunde penal
• participația penală = posibilă sub toate formele
- coautorat: toti trebuie să aibă calitatea prevazuta de lege
• pasiv principal = institutia publica / autoritatea publică / persoana juridica / functionarul public pentru care lucrează
subiectul activ
- pasiv adiacent = persoana ale cărei interese au fost lezate
Lt ob
Elem • alin. (1) = varianta tip
mat  comis prin inacţiune = neîndeplinirea unui act, lasarea in nelucrare/ refuzul nejustificat, neîndeplinirea
poate fi totală sau parţială
 comis prin acţiune = îndeplinirea unui act in mod defectuos ( = îndeplinește prin încălcarea legii)
! neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la
atributiile de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară
• Alin. (2) – varianta asimilata
 îngrădirea exercitării unui drept
 crearea unei situaţii de inferioritate pe temei de rasă/ naţionalitate/ limbă/ religie/ sex
 acţiune: încadrarea unei persoane pe o functie inferioară pregătirii ei pe criteriu de rasă
 inacţiune: refuzul de a înscrie o persoana la un concurs pe temei de apartenenţă politică
Urm • Alin. (1) = pagubă / vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice
imd • Alin. (2) - îngrădirea drepturilor unei persoane sau crearea unei situatii de inferioritate, lezarea unui drept astfel încat
titulatul să fie împiedicat să il exercite
Lg cz • Rezulta ex re
Lt sb
Vin • Alin (1) - intenţie directă si indirectă
• Alin (2) - intenţie directa
Mobil • Alin (2) = elementul material să se realizeze pe temei de rasă/religie/ etc
Var • Alin (1) – varianta tip
• Alin (2) – varianta asimilata
Forme • tentativa nu se sancționeaza
- tentativa nu este posibilă dacă infractiunea se realizează prin inacțiune
• consumarea = momentul prouducerii urmarii imediate
• formă continuată = actele materiale sunt comise la intervale diferite de timp
• formă continuă = activitatea infractionala are o anumită durată in timp
Sanc • Inchisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. NCP Art. 298. Neglijenţa în serviciu.
Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin
îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămarea drepturilor sau intereselor legitime
ale unei persoane fizice sau ale unei per soane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Obiect • protejarea valorilor sociale privind buna desfășurare a relațiilor de serviciu și realizarea cu diligență a atribuțiilor de
juridic serviciu de către funcționarii publici sau persoanele prev la art. 308
Obiect • doar secundar = când fapta vizează un bun sau corpul unei persoane
material
Subiectii activ = circumstanțiat = funcționarul public sau o persoană care exercită permanent sau temporar, cu sau fără
•
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice (dintre cele prev la art. 175(2)) ori în
cadrul unei persoane juridice (conform art. 308)
- este necesară existența unui raport de serviciu
• pasiv principal = persoana juridică în serviciul căreia se află subiectul pasiv
- pasiv secundar = persoana ale cărei interese legitime au fost lezate prin săvarsirea faptei
Latura
obiectiva
Element • acțiune sau inacțiune
material  încălcarea unei atribuții de serviciu prin neîndeplinire sau îndeplinirea ei defectuoasă
- atribuții de serviciu = toate activitățile pe care trebuie să le realizeze subiectul activ
- nerespecraea ordinului superiorului poate constitui elementul material al acestei infracțiuni
 neîdeplinirea unor atribuții de serviciu = omisiunea de a îndeplini total / parțial o sarcină de
serviciu
- omisiunea de a îndeplini mai multe sarcini de serviciu în aceiași împrejurare => unitate de infracțiune
 îndeplinirea defectuoasă a unor îndatoriri de serviciu = îndeplinirea neglijentă a acestora, astfel
incat este posibilă producerea unei pagube pentru angajator
- CCR = defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu
Urmare • crearea unei pagube sau vătămarea drepturilor/ intereselor legitime ale unei persoane
imediata
Legatura • Trebuie dovedita
cauzalitate
Lt. sub.
Vinovatia • culpă, simplă sau cu prevedere
- există în principiu culpă atunci când, rămânând în pasivitate sau comportându-se neatent, făptuitorului ar fi trebuit și
ar fi putut să prevadă că prin aceasta se aduce atingere bunului mers al activității organizației respective și deci să
evite rezultatul dacă ar fi fost mai prevăzător.
Variante • varianta tip = art. 298
• variantă agravată = art. 309, urmând ca, dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale
pedepsei prevăzute de lege să se majoreze cu jumătate.
• variantă atenuată = dacă faptele sunt săvârşite de una din persoanele prevăzute în art. 308 - limitele speciale ale
pedepsei se reduc cu o treime.
Forme • tentativa nu este posibilă
• consumarea = momentul săvarsirii elementului material
Sanctiuni • pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.
Art. Art. 299. Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual.
NCP (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act
privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri
de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu
închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia
ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
(2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de
o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia
sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Ob jur • Principal = buna desfasurare a relațiilor de serviciu care nu poate fi concepută in situația in care se condiționează
realizarea sarcinilor de serviciu de obținerea unor favoruri sexuale sau in condițiile in care s-ar profita de o situație de
superioritate ori autoritate pentru procurarea unor astfel de favoruri.
• Secundar = libertatea vieții sexuale a persoanei
Ob m • nu are
Sub • activ = calificat – functionarul public
• participația penală – posibila in forma de instigare si complicitate, nu si coautorat
• pasiv principal = instituția sau unitatea în care functionarul public isi desfasoara activitatea.
- pasiv secundar - alin (1) = poate fi orice persoana de la care functionarul public primește/ pretinde favoruri sexuale
- pasiv secundar - alin (2) = o persoană aflată in stare de inferioritate sau asupra căruia functionarul public iși poate exercita
autoritatea
Sit • alin. (1) = existenţa unor îndatoriri de serviciu in legătura cu care se comite fapta
prem • alin. (2) = functionarul trebuie să se afle într-o situaţie de autoritate sau superioritate asupra victimei
! situatia de autoritate nu implică in mod automat un raport de subordonare
Lt ob
Elem • alin. (1)
mate a. pretinderea de favoruri de natură sexuală = solicitarea direct / indirect faţă de victima interesată de obţinerea actului
! pentru consumarea infractiunii nu este necesară acceptarea de către victimă
b. obţinerea de favoruri de natură sexuală = întreţinerea unui raport/ act sexual sau act de natură sexuală indiferent dacă
initiativa aparţine victimei sau făptuitorului
- cerintă esenţială = pretinderea/ obţinerea să privească favoruri de natură sexuală din partea unei persoane interesate direct
sau indirect de efectele actului de serviciu
- cerinţă esenţială = fapta să se comisa in scopul:
o neindeplinirii/ indeplinirii unui act
o întârzierii îndeplinirii unui act
o urgentării unui act
o de a face un act contrar indatoririlor de serviciu
! dacă functionarul pretinde/ primește/ acceptă promisiunea unor foloase (nu sexuale) dupa realizarea scopului = luare de mită
! persoana care este beneficiara actului si care oferă favorurile nu va răspunde penal

• alin. (2)
c. pretinderea/ obţinerea de favoruri de natură sexuală
- cerinţa esenţială = funcţionarul să profite de o situaţie de autoritate/ superioritate asupra victimei care să decurga din
funcţia detinuta
Urm • principala = o stare de pericol pentru relaţiile de serviciu, pentru prestigiul instituţiei (sau persoanei juridice) în care îşi
imed desfăşoară activitatea funcţionarul public
• secundară, respectiv punerea în pericol a libertăţii sexuale a persoanei.
Lg cz • rezultă din materialitatea faptei.
Lt sb
Vin • intentie directă si indirectă
Var • variantă tip = alin. (1)
• variantă specială = alin. (2)
• Prin raportare la art. 308, există şi o variantă atenuată a infracţiunii.
Forme • Tentativa la această infracţiune nu este posibilă în cazul pretinderii favorurilor; dacă modalitatea constă în obţinerea
favorurilor sexuale, tentativa ar fi posibilă.
 • în situaţia obtinerii favorurilor sexuale, iniţiativa poate aparţine făptuitorului ( => consumarea = momentul pretinderii)
sau poate aparţme victimei (tentativa posibila, dar nepedepsita)
• consumare = momentul producerii actiunii ce reprezinta elementul material.
• pretinderea sau obţinerea favorurilor sexuale de la aceeaşi victimă are caracter repetat => forma continuată
Sanc • alin. (1) = pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau
de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
• alin. (2) = închisoarea de la 3 luni la 2 ani alternativ cu pedeapsa amenzii, precum şi interzicerea exercitării dreptului de
a ocupa o functie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a fost savarsita fapta.
Art. NCP Art. 300. Uzurparea funcţiei.
Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin
aceasta s-a produs una dintre urmările prev. în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Obiect • buna desfășurare a relațiilor de serviciu, ceea ce impune ca fiecare funcționar să-și desfășoare activitatea conform
juridic atribuțiilor și competențelor sale
Obiect • Nu are
material
Subiectii • activ = circumstanțiat = funcționarul public sau o persoană care exercită permanent sau temporar, cu sau fără
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice (art. 175(2)) / unei persoane juridice
• pasiv = instituția, unitatea unde funcționarul public sau persoana prevazută de art. 308 își desfășoară activitatea
Loc, timp • fapta să fie comisă în timpul serviciului
Situatie • existența unui serviciu în care funcționarul public sau persoana prev la art. 308 își desfășoară activitatea
premisa
Latura
obiectiva
Element • îndeplinirea unui act ce nu intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului
material - cerință esențială = fapta să fi produs una din urmările prev la art. 297 (abuz în serviciu)
- Dacă fapta a fost delegată funcționarului public => NU se mai poate reține această infracțiune
- infracțiunea asta e o formă specială a abuzului în serviciu
 uzurparea funcției vs. fals material în înscrisuri oficiale:
o uzurparea funcției = funcționar semnează cu propriul nume un act de competența instituției în care lucrează,
dar pentru emiterea căruia el nu are atribuții de serviciu
o fals material în înscrisuri oficiale = făptuitorul falsifică semnătura unui funcționar îndriduit să emită
respectivul act
- falsul este o infracțiune de pericol, nu necesită producerea unui prejudiciu ori vătămarea drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane ca în cazul uzurpării de funcție.
 uzurparea funcției vs. exercitare fără drept a unei profesii sau activități:
o diferența este de subiect activ
o exercitarea fără drept se referă la profesiile liberale
o pot fi reținute și în CONCURS

- NU se poate reține niciodată concurs între uzurparea funcției și uzurpare de calități oficiale
- Dacă o persoană îndeplinește un act ce intră în atribuțiile unui subaltern și produce urmările prev la art 297 sau dacă,
în această situație, s-ar considera că actul, intrând în atribuțiile unui subaltern sunt în mod obligatoriu și de competența
sa = abuz în serviciu
Urmare • crearea unei pagube
imediata • vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice
• îngrădirea exercițiului lor
• crearea unei situații de inferioritate pe motive de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, sex, orientare sexuală,
apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică contagioasă sau infecții HIV/SIDA.
Leg cauz • Trebuie dovedita
Latura
subiectiva
Vinovatia • intenţie directa sau indirecta
Forme • tentativa = posibilă, dar NU este sancționată
• consumarea = momentul producerii urmării imediate
Variante • variantă tip
• variantă atenuată prin raportare la art. 308
• variantă agravată în art. 309, dacă fapta a produs consecințe deosebit de grave.
Sanctiuni • pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii
• varianta agravata = dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de
art. 300 se majorează cu jumătate.
Art. Art. 301. Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.
NCP (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un
folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor
şi limitelor prevăzute de aceasta.
Obiect • principal = protejarea relațiilor de serviciu, in special cele privind onestitatea deciziei neconstrânse, necondiționate de
juridic obligații pe care le-ar putea avea functionarul public față de anumite persoane.
Obiect • Nu are
material
Subiecti • Activ = funcționarul public să fie soț/ afin/ rudă gradul 2 inclusiv, cu persoana pt. care a obținut un folos patrimonial
• participația penală - instigare si complicitate
- coautoratul nu poate fi reținut
! nu se va reține instigarea/ complicitatea in sarcina celui care beneficiază de pe urma actelor/ deciziilor luate de functionar.
• pasiv principal = instituția/ unitatea unde e angajat functionarul public
- pasiv secundar = in situația in care decizia luată afectează si o persoana fizica/ juridica (suferă un prejudiciu)
Latura
obiectiv
Element • acțiune = îndeplinirea unui act
material • Cerințe esențiale:
 îndeplinirea actului să se realizeze în exercitarea atribuțiilor de serviciu
 îndeplinirea actului să genereze un folos material pentru functionarul public/ soț/ rudă / afin pana la
gradul 2 inclusiv
Urmare • infractiune de rezultat după condiționarea existenței ei de producerea unui folos patrimonial
imediata
Leg de • Rezulta ex re
cauza
Lat sub
Vinov • intenție directă si indirectă
Forme • tentativa nu se sancționează
• consumare = momentul producerii urmării imediate (dacă considerăm că e o infracțiune de rezultat)
- infractiunea se consumă in momentul producerii elementului material (dacă considerăm ca e o infractiune de pericol)
!!! ICCJ - infractiune de pericol
• consumare = condiționată de obținerea unui folos patrimonial
! chiar dacă se consideră ca este o infractiune de pericol, nu se poate face abstracție de faptul ca latura obiectivă
presupune, pe lângă indeplinirea elementului material și realizarea cerinței esențiale atașate elementului material, si
obținerea unui folos material.
Sanct • inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o functie publică pe o perioadă de 3 ani.
Art. Art. 302. Violarea secretului corespondenţei.
NCP (1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi
divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori
a fost deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comuni cări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc
electronic de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite de un funcţionar public care are obligaţia legală de a
respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa este închisoarea de la unu la
5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conţinutului
unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală
sau din întâmplare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă
avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
(6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(7) Pentru faptele prev. la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Obiect • principal = secretul coresondenței, libertatea pers. de a comunica în siguranță, fără imixtiuni din partea unor terți
juridic • secundar = relațiile de serviciu
Obiect • poate avea atunci când corespondența îmbracă forma scrisă materială și se acționează asupra ei prin deschidere,
material sustragere, distrugere sau reținere
! Mijloacele enumerate la alin. (6) nu reprezintă element material, ci doar un PRODUS al infractiunii
Subiecti • activ = necirsumstanțiat
- alin. (3) - subiect activ calificat = funcționar public ce are obligația de a respecta secretul profesional și confidențialitatea
informațiilor la care are acces
• Participația penală = posibilă sub toate formele
• pasiv = necircumstanțiat
Situatie • existența unei corespondențe, convorbiri, comunicări efectuate prin telefon sau alte mijloace electronice
premisa − corespondență = comunicare scrisă către un destinatar, indiferent de conținut
− convorbire = convorbire directă între 2 persoane aflate la distanță
− comunicare realizată prin mijloace electronice = transmitere de date realizată prin mijloace electronice
! comunicarea nemijlocită între doua persoane nu poate reprezenta o situație premisă pentru infracțiune
! Simpla ajungere a corespondenței în sfera de stăpânire a destinatarului nu exclude reținerea acestei infracțiuni.
Lat ob
Element • acțiune sau inacțiune prin mai multe modalități alternative
material  alin. (1) = deschiderea, sustragerea, distrugerea, reținerea sau divulgarea conținutului unei corespondențe
- cerință atașată = acțiunile să fie comise fără drept
 alin. (2) = interceptarea unei convorbiri sau a unei comunicări prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare
- cerință atașată = acțiunile să fie comise fără drept
 alin. (4) = divulgare, difuzare, prezentare sau transmitere către o altă persoană sau către public a conținutului unei
convorbiri sau comunicări interceptate
- cerință atașată = acțiunile să fie comise fără drept
! fapta e infracțiune chiar dacă făptuitorul a luat la cunoștință de conținutul convorbirii sau comunicării din greșeală
sau din întâmplare
 alin. (6) = deținerea sau confecționare de mijloace specifice de interceptare sau înregistrare a comunicațiilor
! Nu interesează scopul pentru care sunt deținute sau confecționate
! Un sot poate răspunde pentru violare corespondenței celuilalt soț – oblig. de fidelitate nu e temei pentru violarea vieții priv.
Ur. imd • încălcarea libertății persoanei de a comunica liber
Lg cauz • Rezulta ex re
Lt su
Vinov • Intentie directa sau indirecta
Mobilul • Nu prezinta relevanta
Forme • tentativa posibilă, nu se sancționează
• consumarea = momentul producerii elementului material în oricare dintre modalități
• poate îmbrăca forma continuă sau continuată
Variante • Variante tip – alin. (1), (2), (4), (6)
• Varianta agravata - alin. (3) cu subiect activ calificat
• Cauze justificative – alin. (5)
Sancti • Alin. (1) - inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
• Alin. (2) - inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda
• Alin. (3) - inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea unor drepturi
• Alin. (4) - inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
• Alin. (5) – cauza de excludere a infractiunii:
a) daca faptuitorul surprinde savarsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea savarsirii unei infractiuni;
b) daca surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata comunitatii si a caror divulgare prezinta
avantaje publice mai mari decat prejudiciul produs persoanei vatamate.
• Alin. (6) - inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Apecte • alin. (1) = acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
proces • celelalte variante - acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu
Art. NCP TITLUL VI
Infracţiuni de fals
CAPITOLUL I
Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori

Art. 310. Falsificarea de monede.

(1) Falsificarea de monedă cu valoare circulatorie se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea
exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează falsificarea unei monede, emise de către autorităţile competente, înainte de
punerea oficială în circulaţie a acesteia.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • principal = relaţiile sociale privind încrederea publică acordată autenticităţii şi realităţii monedelor cu valoare
juridic circulatorie.
Obiect • are, în măsura în care activitatea de falsificare constă în alterare, atunci când moneda adevărată, asupra căreia se
material realizează operaţia de alterare, este modificată pentru a avea o valoare mai mare sau eventual pentru a căpăta valoare
circulatorie
! Hârtia, metalul, cerneala şi alte materiale folosite la plăsmuire = bunuri care au servit la săvârşirea infracţiunii.
! monezile, si in cazul contrafacerii si în cel al alterării, moneda falsificată = produsul infracţiunii
Subiectii • activ = necircumstantiat - orice persoană.
! nu există niciun impediment ca persoana juridica sa fie subiect activ
• Participaţia - posibilă sub toate formele
• pasiv principal = statul, prin instituţia emitentă a monedei
- pasiv secundar = persoana care a primit ca fiind adevărată moneda falsificata
Situatie • existenta în prealabil a unei monede adevarate care să servească drept model, astfel încât făptuitorul să încerce, prin
premisa actiunea de falsificare să obţină un produs al infracţiunii cât mai asemanator cu moneda adevărată
Latura
obiectiva
Element acţiunea de falsificare a unei monede, iar aceasta se poate realiza prin:
•
material - contrafacere (plăsmuire) = producerea unor monede false prin imitarea monedei adevărate
! Nu va exista contrafacere atunci când confecţionarea de monedă s-a făcut în scopuri publicitare
- alterare = modificarea conţinutului / aspectului unei monede preexistente în scopul de a crea aparenţa unei monede în
circulaţie
• cerinţă esenţială = moneda să fie asemănătoare unei monede reale, aflată în circulaţie.
Urmare • stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită, şi anume încrederea publică în autenticitatea monedelor aflate în
imediata circulaţie
Legatura • rezultă din materialitatea faptei
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia • intentie directa sau indirecta

Variante • variantă tip = alin. (1)

• variantă asimilată = alin. (2)
! Dacă faptuitorul falsifică în aceeaşi împrejurare monedă cu valoare circulatorie şi monedă emisă de autoritătile
competente, înainte de punerea oficială în circulaţie = o unică infracţiune
Forme • Actele preparatorii posibile, nu sunt incriminate; sunt însă sancţionate prin intermediul unei infracţiuni distincte –
detinerea de instrumente in vederea falsificării de valori (art. 314 C.pen.)
• tentativa la falsificarea de monedă este sancţionată şi poate fi reţinută atunci când activitatea de falsificare a fost
demarata, dar întreruptă sau rămasă fara rezultat
• Consumare = când acţiunea de falsificare a fost dusă la capăt
! Pentru consumarea infracţiunii nu este necesar ca moneda să fi fost pusă în circulaţie
Sanctiuni • pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art Art. 311. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată
CP (1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a oricăror altor titluri ori valori
asemănătoare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte un instrument de plată electronică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Tentativa se pedepseşte.
Ob • relaţiile sociale bazate pe încrederea publică în autenticitatea titlurilor de credit, a instrumentelor pentru efectuarea plăţilor
jur sau a instrumentelor de plată electronică
Ob • prin alterare => titlul de credit real sau de instrumentul de plată real care este modificare
mat • contrafacere => nu are obiect material, decât în situaţia când se utilizează un formular tipizat real ( = obiect material)
• în cazul instrumentelor de plată electronică există doar în cazu1 alterării, nu şi în cazul contrafacerii.
- În toate situaţiile, titlul de credit, instrumentul pentru efectuarea plăţilor sau instrumentul de plată electronică falsificat ori
valorile asemănătoare falsificate = produsul infracţiunii.
Sub • activ = necircumstanţiat, poate fi oricine, inclusiv o persoană juridică.
• Participaţia este posibilă sub toate formele
• pasiv principal= statul, prin instituţia/entitatea care a emis titlul de credit, instrum. de plată / instrum. de plată electronica;
secundar = persoana fizică / juridică ce a suferit o pagubă de pe urma utilizării titlului de credit / a instrumentului de plată
falsificat
Sit • să existe un titlu de credit / un titlu sau instrument de plată real, care să fi servit drept model în acţiunea de falsificare.
pre - dacă titlul de credit nu îndeplineşte condiţiile de formă ale unui astfel de instrument => doar infracţiunea de înşelăciune
- În cazul instrumentelor de plată electronică nu este necesară existenţa unei asemănări care să tindă spre imitare între
instrumentul de plată real şi cel falsificat
L.ob
Elem • falsificarea unor titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a oricăror altor titluri ori valori
mat asemănătoare.
- Falsificarea poate consta in:
 Alterare = modificarea unui titlu sau instrument de plată ori instrument electronic
 Contrafacere = confecționare/ imitarea unui titlu sau instrument de plată ori instrument electronic
• Cerință esențială = titlul rezultat in urma falsificării să fie asemănător cu cel aflat in circulație
- cecurile intră in ipoteza textului
- ordinul de plată intră in categoria titlurilor sau instrumentelor pentru efectuarea plății
- alte valori asemănătoare = titluri de valoare improprii = bilete de călătorie, bilete la teatru
- in cazul falsificării biletului la loterie se va reține infractiunii de falisificare de titluri de credit sau instrumente de plată
 Distincția intre înscrisurile oficiale - art 320 alin 3 si înscrisurile - art 311:
o atunci când înscrisurile permit, in mod direct sau indirect, achiziționarea unei game variate de bunuri sau servicii,
aceste înscrisuri pot fi asimilate sintagmei ‘alte valori’ din art 311.
o atunci cănd înscrisurile nu pot fi folosite la achiziționarea de bunuri sau servicii = falisificarea lui duce la reținerea
infractiunii de fals material in înscrisuri oficiale - art 320
o numai in măsura in care poate fi asimilat unui înscris oficial, adică:
 emană de la o persoana juridica
 emana de la persoana prev. la art 175 alin 2
 aparține unor asemenea persoane
• acțiunea inculpatului de a se folosi de formularele tipizate emise de una din instituțiile de credit si pe care le-a completat,
fără să aibă acest drept, le-a semnat cu numele său si a aplicat ștamplila altei societăți, fără a avea împuternicire de la
societatea in numele căreia a acționat = falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată
- in cazul cecurilor nu trebuie să se înteleagă că putem vorbi de falsificare doar in ipoteza in care se contraface tipizatul emis
de instituția de credit (aceasta e o modalitate de falsificare, dar nu este singura)
• alin 2 - instrument de plată electronică = instrument care permite titularului să efectueze retrageri de numerar/ incărcarea si
descărcarea unui instrument de monedă electonică/ transferuri de fonduri)
- trebuie ca instumentul de plată electronică să aibă o existență fizică astfel incat să poată fi contrafăcut sau alterat.
Urm • stare de pericol pentru încrederea publică în titlurile de credit, titlurile / instrumentele de plata / instrumentele de plată
imd electronică autentice
Lg cz • Rezulta din materialitatea faptei
Lt sb
Vin • intenţiei directe sau indirecte.
Var • variantă tip = alin. (1); variantă calificată =alin. (2)
Form • Tentativa este posibilă şi se sancţionează; se consumă în momentul finalizării activităţii de falsificare
Sanct • Tip - închisoare 2 - 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi; calificată = închisoare 3 -10 ani şi interzicerea exercitării
unor drepturi
Art. NCP Art. 312. Falsificarea de timbre sau efecte poştale.
(1) Falsificarea de timbre de orice fel, mărci poştale, plicuri poştale, cărţi poştale sau cupoane răspuns internaţional
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Obiect jur. • relaţiile sociale bazate pe încrederea publică acordată autenticităţii timbrelor sau efectelor poştale.
Obiect • are totdeauna obiect material atunci când falsificarea se realizează prin alterare, acesta fiind reprezentat de timbrul,
material marca poştală, plicul poştal, cartea poştală sau cuponul de răspuns internaţional ce a fost supus modificării.
• în situaţia în care falsificarea se produce prin contrafacere, infracţiunea nu are obiect material.
- În ambele cazuri timbrele sau efectele poştale falsificate = produsul infracţiunii.
Subiectii • activ = necircumstanţiat, poate fi orice persoană.
• Participaţia este posibilă sub toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
• pasiv principal este statul, prin instituţia sau entitatea emitentă a timbrelor sau efectelor poştale.
Situatia • preexistenţa unor timbre, mărci poştale, cărţi postale, plicuri poştale sau cupoane raspuns international ce servesc
premisa drept model faptuitorului în acţiunea de falsificare.
Lt. obiect
Element • totdeauna printr-o acţiune de falsificarea a unor timbre sau efecte poştale.
material - Falsificarea = consta în contrafacerea (confecţionarea, utilizarea) timbrelor sau efectelor poştale sau în alterarea
(modificarea) unora preexistente.
Urmare • într-o stare de pericol pentru încrederea public in timbrele şi efectele poştale.
imediata
Lg.cauz. • Rezulta din materialitatea faptei
Lat. Sub.
Vinovatia • intenţie directă sau indirectă.
Variante • o singură variantă tip
Forme • Tentativa la această infracţiune este posibilă şi se sancţionează.
• Consumarea are loc în momentul finalizarii acţiunii de falsificare.
Sanctiuni • pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.
Art. NCP Art. 313. Punerea în circulaţie de valori falsificate.
(1) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, precum şi primirea, deţinerea sau transmiterea
acestora, în vederea punerii lor în circulaţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de
falsificare prin care au fost produse.
(2) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârşită de către autor sau un participant la
infracţiunea de falsificare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care
au fost produse.
(3) Repunerea în circulaţie a uneia dintre valorile prevăzute în art. 310-312, de către o persoană care a constatat, ulterior
intrării în posesia acesteia, că este falsificată, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de
falsificare prin care au fost produse, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate.
(4) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • încrederea publică în autenticitatea monedelor cu valoare circulatorie, titlurilor de credit si a instrumentelor de plată
juridic electronică, timbrelor si efectelor poștale
Ob mat • nu are
Subiectii • Activ = necircumstanțiat
• participația penală - posibilă in toate formele
• pasiv principal = instituția care a emis
- pasiv secundar = persoana care a fost indusă in eroare si a suferit o pagubă de pe urma punerii in circulație a acestor
valori falsificate.
! infractiunea poate fi reținută in concurs cu infractiunea de falsificare a acestor valori
Sit prem • existența unor monede/ titluri de credit/ etc
Lat ob
Element • acțiuni alternative:
material a) punere in circulație de valori falisificate / primire de valori falsificate = introducerea valorilor falsificate in circuitul
civil prin plăți/ depuneri
b) primirea de valori falsificate = recepționarea valorilor falsificate de către făptuitor si remiterea lor către alte
persoane (nu e condiționată de o perioadă de timp)
c) deținere de valori falsificate = stăpânirea în fapt a valorilor falsificate pt o perioadă de timp in scopul punerii in
circulație (presupune o acțiune desfasurata in timp)
d) transmitere de valori falsificate = înmânarea valorilor falsificate de către făptuitor altor persoane (nu e condiționată
de o perioadă de timp)
• alin. (2) = autorul/ instigatorul/ complicere la falsificare vor răspunde si pentru punerea in circulație a valorilor
falsificate doar dacă vor pune efectiv in circulație valorile falisificate
− in ipoteza de la alin. (2) = concurs intre fals si punere in circulație de valori falsificate
− realizarea oricărei modalități dintre duce la consumare
− dacă după ce infractiunea a fost consumată se mai realizează o modalitate, aceasta este lipsită de consecințe juridice
• alin. (3) = repunerea in circulatie - poate fi realizată doar de persoana care a constatat, ulterior intrării in posesia
valorilor, că acestea sunt false
! punere in circulație de valori falsificate si înșelăciune: dacă făptuitorul a oferit o valoare falsă stiind că este falsă,
dar nu s-a produs niciun prejudiciu, se reține doar punerea in circulație a unor valori falsificate; când remiterea unei
valori falsificate nu se face cu titlu gratuit, se va putea reține un concurs
Urmare • starea de pericol pentru increderea publică in autenticitatea valorilor
imediata
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinovati • Intentie directa sau indirecta
Variante • Alin. (1) – varianta tip
• Alin. (3) – varianta atenuata
Forme • tentativa e posibilă si se sancționeaza
• in situația deținerii = infractiune continuă = avem momentul consumării si al epuizării
• poate îmbrăca formă continuată = dacă actele materiale au fost săvarsite in realizarea aceleiași rezoluții infractionale
si la intervale diferite de timp
Sanctiuni • varianta tip = pedeapsa prevazuta pentru falisificare prin care au fost produse valorile respective
• varianta atenuată = pedeapsa prevazuta de lege pentru falisificare prin care au fost produse valorile respective, ale
cărei limite speciale se reduc la jumatate
Art. NCP Art. 314. Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
(1) Fabricarea, primirea, deţinerea sau transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea
valorilor sau titlurilor prevăzute în art. 310, art. 311 alin. (1) şi art. 312 se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fabricarea, primirea, deţinerea sau transmiterea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a
servi la falsifi carea instrumentelor de plată electronică, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care, după comiterea vreuneia dintre faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2), înainte
de descoperirea acestora şi înainte de a se fi trecut la săvârşirea faptei de falsifi care, predă instrumentele sau
materialele deţinute autorităţilor judiciare ori încunoştinţează aceste autorităţi despre existenţa lor.
Obiect • încrederea publică în autenticitatea valorilor puse in circulatie pe piata.
juridic
Obiect • nu are
material
Subiectii • activ = necircumstanţiat - orice persoană fizică sau juridică.
• Participaţia este posibilă sub toate formele
• pasiv principal = instituţia îndreptatita potrivit legii sa emita valorile ce pot face obiectul falsificării
Situatie • existenţa unor metode de falsificare ce implica folosirea unor instrumente sau materiale de genul celor ce fac obiectul
premisa material
Latura
obiectiva
Element • acţiunile de fabricare, primire, detinere sau transmitere de instrumente sau materiale.
material − fabricare = confecţionarea, producerea sau adaptarea unor astfel de instrumente ori în prelucrarea, producerea,
prepararea unor astfel de materiale
− primire = recepţionarea, obţinerea, dobandirea unor instrumente sau materiale
− Detinerea = păstrarea, stăpânirea în fapt a instrumentelor utilizate în operaţiunea de falsificare
− Transmiterea = predare, înmânare, remitere a unor astfel de instrumente sau materiale
! săvârşirea oricăreia din aceste acţiuni conduce la îndeplinirea condiţiilor de tipicitate din punct de vedere obiectiv.
− instrumente = uneltele, maşinile, aparatele utilizate în activitatea de falsificare
− materiale = materiile prime, consumabilele utilizate în acest proces.
• În cazul variantei agravate, prevăzute în alin. (2), textul de lege face referire la echipamente, inclusiv hardware sau
software, ce servesc pentru falsificarea mijloacelor de plată electronică. Dacă făptuitorul deţine instrumente ce pot
servi la falsificarea de monedă, dar şi la falsificarea altor valori cu putere circulatorie = unică infracţiune
• Cerinta esenţială = fabricarea, primirea, deţinerea, sau transmiterea instrumentelor, materialelor sau echipamentelor
să se realizeze cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor sau, după caz, la falsificarea instrumentelor
de plată electronică.
Urmare • crearea unei stări de pericol pentru încrederea publică în autenticitatea valorilor cu putere circulatorie
imediata
Legatura • Rezulta din materialitatea faptei
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia • forma intenţie directa sau indirecta
Variante • variantă tip = alin. (1)
• variantă agravată = alin. (2)
Forme • Tentativa posibilă, nu se sancţionează.
• Consumarea = momentul realizării oricăreia din modalităţile elementului material.
• Dacă infracţiunea se realizează prin deţinerea unor instrumente, materiale sau echipamente = totdeauna forma
continuă => epuizare = când activitatea infracţională este finalizată, indiferent dacă decizia aparţine sau nu
făptuitorului.
Sanctiuni • varianta tip = închisoarea de la unu la 5 ani,
• varianta agravata = închisoarea de la 2 la 7 ani
• cauză de nepedepsire = persoana care, după comiterea vreuneia din faptele prevăzute de lege în alin. (1) sau (2), dar
înainte de descoperirea acesteia şi înainte de a se fi trecut la săvârşirea faptei de falsificare predă instrumentele sau
materialele deţinute autorităţilor judiciare sau încunoştinţează aceste autorităţi despre existenţa lor.
Art. NCP Art. 316. Falsificarea de valori străine.
Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi în cazul când infracţiunea priveşte monede, timbre, titluri de valoare
ori instrumente de plată emise în străinătate.
Aspecte • normă de referire
generale • stabilește că faptele prevăzute în prezentul capitol reprezintă infracțiuni și în situația în care monedele, timbrele,
titlurile de valoare ori instrumentele de plată sunt emise în străinătate
• pentru a se putea reține incidența acestui text este necesar să fie îndeplinite condițiile de tipicitate ale uneia din
infracțiunile prev de art. 310 - 315, inclusiv aceea ca monedele, timbrele sau efectele poștale să aibă putere
circulatorie.
Art. NCP Art. 315. Emiterea frauduloasă de monedă.
(1) Confecţionarea de monedă autentică prin folosirea de instalaţii sau materiale destinate acestui scop, cu încălcarea
condiţiilor stabilite de autorităţile competente sau fără acordul acestora, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie a monedei confecţionate în condiţiile alin. (1), precum şi
primirea, deţinerea sau transmiterea acesteia, în vederea punerii ei în circulaţie.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • principal = încrederea publică in autenticitatea si valabilitatea monedelor aflate in circulație
juridic • subisidiar = siguranța circuitului economico- financiar/ stabilitatea pieței monetare
Obiect • nu are
material ! moneda confecționată = produsul infractiunii de la alin. (1)
! moneda confectionată = bun folosit la săvarsirea infractiunii la alin. (2)
Subiectii • activ = circumstanțiat = persoana fizica / juridica ce lucrează in cadrul instituției mandatate de către autoritatea
compententă să confecționeze monedă
- dacă fapta este săvarsita prin utilizarea materialelor folosite la confecționarea de monede reale, dar de persoane care
nu au fost abilitate să confecționeze monedă = falsificare de monedă in modalitatea contrafacerii
• participația penală - posibilă in forma instigării/ complicității
- coautoratul este posibil daca autorii au calitatea cerută de lege
• pasiv principal= statul, autoritatea competentă să emită monedă
Situatie • existența unui mandat dat de către autoritatea competentă unei persoane pentru a emite monedă
premisa • existența unor materiale si instalații in acest scop.
Latura
obiectiva
Element • alin. (1) = actiunea de confecționare de monedă autentică
material  Cerințele esențiale
− acțiunea de confecționarea monedei să se realizeze prin folosirea instalațiilor sau materialelor destinate in acest
scop
− confecționarea de monedă să se facă cu incălcarea conditiilor stabilite de autoritățile competente sau fără
acordul acestora
! in ambele situatii, moneda emisă - identică cu cea reală, dar nu corespunde manifestării de voință a autorității
competente
• alin. (2) = punerea in circulație/ primirea/ deținerea/ transmiterea monedei confecționate in vederea punerii in
circulație.
Urmare • stare de pericol pentru valorile protejate, adica increderea publică in autenticitatea si valabilitatea monedelor aflate
imediata in circulație
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat
subiectiv
Vinovati • Intentie directa / indirecta
Variante • Alin. (1) – varianta tip
• Alin. (2) – varianta asimilata
Forme • tentativa e posibilă si se pedepsește
• consumarea = momentul producerii elementului material
• formă continuă = detinere
• formă continuată = dacă la diverse intervale de timp pune in circulație moneda confecționată
Sanctiuni • inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Art. CAPITOLUL II
NCP Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare

Art. 317. Falsificarea de instrumente oficiale.

(1) Falsificarea unui sigiliu, a unei ştampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc persoanele prev. în
art. 176 sau persoanele fizice menţionate în art. 175 alin. (2) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.
(2) Falsificarea unui sigiliu, a unei ştampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc alte persoane decât
cele prevăzute în alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • încrederea publică în autenticitatea instrumentelor de marcare
juridic
Obiect •are, când instrumentul de marcare/ de aplicare a sigiliului/ stampilei este falisificat prin alterare
material - in situația in care falsificarea se realizează prin contrafacere, instrumentul respectiv reprezintă doar produsul
Subiecti • activ = necircumstanțiat
• participația penală este posibilă sub toate formele
• pasiv princial= persoanele prev de art 176/ art 175 alin 2/ alte persoane care folosesc sigiliu/ ștampilă sau alte
instrumente de marcat
Situatie • acțiunea de falsificare poate fi realizată in țară sau in străinătate
premisa - trebuie să preexiste niște sigilii/ ștampile/ instrumente de marcat folosite în mod oficial.
• asemănarea dintre instrumentul oficial si cel falsificat trb să existe sub aspectul amprentei pe care o lasă pentru că
aceasta este cea care va contribui la falsificarea adevărului.
• Reprezintă mijloc de săvarsire a unei înșelăciuni confecționarea unui instrument fără corespondent oficial
Latura
obiectiv
Element • acțiunea de falsificare care se realizează prin:
material  contrafacere
 alterare
- acțiunea de falsificare trebuie să privească instrumentul cu care este realizată amprenta
- dacă acțiunea de falsificare privește amprenta realizată nu se va reține fals in înscrisuri oficiale, ci de fals in înscrisuri/
falsificare
- este posibil ca falsificarea de instumente oficiale să fie incriminată si in legi speciale si in această situația se va reține
textul din legea specială
Urmare • crearea unei stări de pericol pt încrederea publică pentru că prin intermediul acestor instrumente se pot crea
imediata amprente false ce vor atesta inscrisuri neconforme cu realitatea
Leg • rezultă din materialitatea faptei
cauza
Latura
subiect
Vinovat • Intentie directa sau indirecta
Variante • Alin. 1 = varianta tip
• Alin. 2 = varianta atenuata
Forme • tentativa este posibilă si se sancționează
• infractiunea se consumă în momentul finalizării activității de falisificare
Sancti • Alin. 1 - inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
• Alin. 2 - inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda
Apecte
proces
Art. NCP Art. 318. Folosirea instrumentelor false.
Folosirea instrumentelor false prev. în art. 317 se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Obiect • increderea publică ce trebuie să existe în înscrisurile sau obiectele purtând amprenta instrumentelor oficiale de
juridic autentificare sau marcare
Obiect • Nu are
material
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• participația penală = posibilă sub toate formele
- dacă cel care a falsificat monedele le și folosește => concurs de infracțiuni între art. 317 și art. 318
• pasiv = instituția sau persoana al cărei instrument de autentificare sau marcare a fost falsificat și mai apoi folosit
Situatie • să existe în prealabil niște instrumente de autentificare sau marcare falsificate
premisa
Latura
obiectiva
Element • acțiune de folosire a unui instrument de autentificare sau marcare falsificat
material - folosirea să se facă în sensul pentru care instrumentele au fost falsificate = pentru autentificarea unor înscrisuri sau
marcarea unor obiecte astfel încât acestea să contravină realității
Urmare • starea de pericol pentru încrederea publică în autenticitatea unui înscris ce poartă o ștampilă sau un sigiliu sau a
imediata unui obiect ce poartă un semn de marcare
Legatura de • Rezulta ex re
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia intenție directă sau indirectă
•
- făptuitorul trebuie să cunoască faptul că instrumentul de autentificare/marcare folosesite sunt falsificate
Forme • tentativa = posibilă, dar NU se sancționează
• consumarea = atunci când instrumentul de autentificare sau marcare a fost folosit și s-a produs starea de pericol
prin realizarea unei autentificări sau marcări false
- NU are relevanță dacă înscrisul autentificat fals/ obiectul marcat fals au fost utilizate sau nu
- dacă instrumentul este folosit de mai multe ori dar pe același înscris/obiect => o singură infracțiune
Sanctiuni • închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă
Apecte
procesuale
Art. Art. 319. Falsificarea de instrumente de autentificare străine.
NCP Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi atunci când fapta priveşte instrumente de autentificare sau de marcare
folosite de autorităţile unui stat străin.
Obiect • Modul de redactare a articolului ridică problema dacă acest text este aplicabil şi în cazul instrumentelor de autentificare
juridic sau marcare folosite de alte persoane decât cele prevăzute în alin. (1) al art. 317 C.pen., spre exemplu, dacă este fabricată
şi folosită o ştampilă a unei societăţi cu sediul în străinătate.
• Dat fiind că art. 319 C.pen. se referă doar la autorităţile unui stat străin, textul nu este aplicabil în cazul instrumentelor
de marcare sau autentificare folosite de alte persoane decât cele prevăzute la art. 176 sau 175 alin. (2).
Art. NCP CAPITOLUL III
Falsuri în înscrisuri

Art. 320. Falsul material în înscrisuri oficiale.

(1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de
natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.
(4) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • încrederea publică în veridicitatea înscrisurilor oficiale
juridic
Obiect • poate să aibă, nu e obligatoriu
material - falsificare realizată prin alterare => înscrisul este și obiect material, și produs al infracțiunii
- falsificare prin contrafacere => materialele folosite NU sunt obiecte materiale
- Poate exista obiect material în cazul contrafacerii atunci când se utilizează un tipizat real, dar care este completat și
semnat de către o persoană care nu este competetă.
• Pentru existența infracțiunii:
- înscrisul poate fi falsificat total sau parțial
- falsul poate privi conținutul înscrisului sau semnătura
- falsul poate viza doar modul de autentificare, de atestare sau de certificare a acestuia
 înscris oficial = art. 178 alin. (2) C. pen. = orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre cele
la care se referă art. 176 ori de la persoana prevăzută de în art. 175 alin. (2) sau care aparține unor
asemenea persoane. => intră în sfera înscrisurilor oficiale orice înscris care emană de la o autoritate
publica, o institutie publica, altei persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunuri proprietate
publice sau persoane care exercita un serviciu de interes public sau care aparțin acestora.
 320 (3) C. pen. = sunt asimilate înscrisurilor oficiale: biletele, tichetele, orice alte imprimate producătoare
de consecințe juridice; ele trebuie să emane de la persoanele prev. de 175 sau 176; dacă nu este îndeplinită
condiția asta => fals în înscrisuri sub semnătură privată
Subiectii • Activ
- alin. (1) = necircumstanțiat
- alin. (2) = circumstanțiat = funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu
• participația penală = posibilă sub orice formă în cazul ambelor variante
- pentru reținerea coautoratului în cazul variantei agravate de la alin. (2) => toți făptuitorii trebuie să aibă calitatea
cerută de lege (funcționar public), iar fapta să fie comisă în exercițiul atribuțiilor de serviciu
- dacă autorul comite fapta în calitate de funcționar public, complicii și instigatorii vor răspunde pentru varianta
agravată numai dacă au cunoscut calitatea autorului
• pasiv principal = autoritatea/ instituția ori persoana prev. de art. 175 (2), cărei i se atribuie înscrisul falsificat
- pasiv eventual = persoana fizica sau juridica ale cărei interese au fost lezate de înscrisul falsificat
Situatie • faptă realizată prin alterare = preexistența unui înscris oficial asupra căruia să intervină
premisa - doctrina spune că săvarsirea unei asemenea infractiuni ar fi de neconceput fără preexistența unei stări de fapt sau de
drept care să facă necesară întocmirea unui înscris oficial
Latura
obiectiva
Element • falsificarea unui înscris (în sens de instrumentum)
material - acțiunea poate consta în contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau în alterarea unui document
 contrafacere = reproducerea, imitarea, dându-i caracter de autenticitate
 contrafacerea scrierii = imitarea scrierii unei persoane
- Specificul acestei infracțiuni este că acest gen de inscrisuri nu se prezintă în formă olografă
 contrafacerea scrierii = reproducerea conținutului obișnuit al unui astfel de înscris, fără de care documentul
fals nu ar avea aparența unui document real
 contrafacerea subscrierii = plăsmuirea unei semnături, indiferent dacă ea imită / nu semnătura celui în drept
- dacă pe lângă semnătură se mai aplică și o ștampilă => se poate reține concurs cu folosirea instrumentelor false
 alterare = modificare, denaturare, transfornare = modificarea unui înscris preexistent prin ștersături, adăugiri,
transformări de litere, cifre, cuvinte, fraze, semne de punctuație, etc indiferent de modalitatea utilizată -
procedee mecanice, chimice, grafice
- acțiuni de alterare + acțiuni de contrafacere = infracțiune UNICĂ
 - falsificări succesive asupra unui înscris = depinde de ipoteze
 IPOTEZA I: O singură finalitate urmărită = infracțiune UNICĂ, și NU în formă continuată => nu se poate reține
forma continuată și nici o nouă infracțiune pentru că cea de-a doua modificare operează asupra unui înscris care
deja este fals pentru că e contrafăcut.
 IPOTEZA II: Finalități diferite = infracțiuni DIFERITE ÎN CONCURS (NU concurs între variantele de fals în
înscrisuri oficiale, ci fals în înscrisuri oficiale în concurs cu altă infracțiune)
 IPOTEZA III: înscris modificat succesiv de PERSOANE DIFERITE care nu cunosc că faptul că înscrisul pe care
îl modifică este deja unul fals: se va reține răspunderea penală în sarcina primului făptuitor, iar în cazul celui de-
al doilea fapta va fi putativă.
• cerință esențială atașată = înscrisul falsificat să fie susceptibil de a produce consecințe juridice atunci când este
folosit => trebuie doar SĂ FIE APT să producă efecte juridice, nu să producă în concret
- înscrisul NU trebuie să fie folosit; dacă este folosit => concurs de infracțiuni cu uz de fals
- doctrina spune că falsificare poate fi privită din 2 perspective = una materială și una intelectuală
 teoria materială a falsului = (a) în cazul contrafacerii nu va exista identitate între autorul aparent al înscrisului și
cel de facto; (b) în cazul alterării nu va exista identitate între conținutul inițial al manifestării de voință, cuprins
în înscris, și cel rezultat în urma alterării.
 teoria intelectuală a falsului = falsul nu decurge automat din diferențe în materialitatea înscrisului: (a) în cazul
alterării, trebuie să evaluat dacă există inegalitate între manifestarea de voință a emitentului la momentul
întocmirii actului și manifestarea de voință consemnată în scris, după eventuala alterare. Dacă nu există o
asemenea inegalitate nu există, nu va exista nicio acțiune de falsificare materială (b) în cazul contrafacerii, trebuie
studiat dacă manifestarea de voință conținută în înscrisul contrafăcut are sau nu corespondent în realitatea
materială. Dacă un asemenea corespondent există, atunci contrafacerea nu va fi tipică.
!!! Teoria intelectuală a falsului nu poate fi aplicată. Textul impune condiția ca actul fals să fie de
natură a produce efecte juridice, ceea ce reprezintă o cale de mijloc între cele două teorii.

- NU orice alterare reprezintă infracțiune de fals cum ar rezulta din teoria meterială.
- nu reprezintă fals alterarea făcută în scopul de a îndrepta o eroare materială sau o lacună a actului
- nu reprezintă fals dacă o persoană semnează un înscris oficial cu numele alteia pe baza consimțământului prealabil
al acesteia sau pentru că persoana respectivă era împiedicată fortuit să semneze ea însăși
- uneori, nu reprezintă fals dacă actul alterat nu produce alte efecte juridice decăt cele pe care le-ar fi produs actul real;
la fel și în cazul contrafacerii => nu se poate susține întotdeauna că, dacă manifestarea de voință conținută în înscrisul
contrafăcut are corespondent în realitate, fapta de contrafacere nu este tipică
- legitimitatea scopului urmărit de autor nu exclude existența infracțiunii de fals
 cerința atașată nu permite îmbrățișarea în întregime nici a teoriei materiale a falsului, nici a teoriei
intelectuale a falsului.
Urmare • stare de pericol pentru încrederea cetățenilor în veridicitatea înscrisurilor oficiale și pentru siguranța circuitului civil
imediata
Legatura de • Rezulta ex re
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia Intentie directa sau indirecta
•
Variante • varianta tip = alin. (1)
• varianta agravată = alin. (2)
Forme • stare de pericol pentru încrederea cetățenilor în veridicitatea înscrisurilor oficiale și pentru siguranța circuitului civil
Sanctiuni • Alin. 1 - închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• Allin. 2 - închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Apecte • acțiunea penală - din oficiu
procesuale • competența = judecătorie
Art. Art. 321. Falsul intelectual.
CP (1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă
de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Ob.j • încrederea publică in inscrisurile oficiale
Ob.m • nu are
• înscrisul falsificat = produsul infractiunii
Sub • activ = funcționarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu
• participația penală este posibilă in toate formele
- coautoratul: inscrisul trebuie să fie întocmit de un organ colectiv
- dacă fapta este realizată in mod nemijlocit de mai multe persoane, dar numai una are calitatea de functionar public = autorat
- nu se va putea angaja răspunderea penală a functionarului public dacă acesta a menționat in actul încheiat aspecte ce nu
corespund realității relatate de o altă persoană fără ca el să cunoască adevărul; persoana va răspunde pentru participație
improprie la infractiunea de fals intelectual
• pasiv = instituția publică/regia autonomă/ operatorul economic/ persoana juridica cu capital integral sau majoritar
de stat unde își desfasoara activitatea functionarul public
Sit • este necesară preexistența unei situații de fapt/ a unui eveniment care să impună redactarea unui înscris
prem - doar un înscris legitim născut dintr-o stare de fapt determină întocmirea unui înscris oficial
- dacă un înscris oficial se referă la o stare de fapt/ eveniment inexistent = infractiune de fals material realizat in modalitatea
contrafacerii- plăsmuirii
Loc, • coincid cu locul si timpul când trebuie să aibă loc întocmirea înscrisului oficial
timp
Lt ob
Elem • 2 modalități alternative:
mat  atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului
- se reține această modalitate a elementului material atunci când, cu prilejul întocmirii unui inscris, se consemnează/ constată
cu știință lucruri ce nu corespund realității
 omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurari
• cerința esențială:
 falisificarea să se fi produs cu prilejul întocmirii înscrisului oficial de către funcționarul care are competența să
întocmească un asemenea act.
- dacă alterarea adevărului se produce după întocmirea înscrisului = infractiunea de fals material in înscrisuri oficiale
(diferența dintre fals intelectual si fals material in inscrisuri oficiale)
- dacă falsul se produce prin alterare de către un functionar public aflat în exercițiul atributiilor de serviciu, se va reține
intotdeauna infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale (nu contează dacă înscrisul a fost inițial întocmit de acesta
sau de alt functionar public)
• Situația in care falsul se produce cu prilejul întocmirii înscrisului:
 dacă inscrisul este întocmit de o altă persoană decât cea competentă, dar care este functionarul public in exercitarea
atributiilot de serviciu = se va reține infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale pt că acel functionar public nu
avea competența de a elibera înscrisul -> o contrafacere a semnăturii si, posibil, si a scrierii
 dacă înscrisul este întocmit de functionarul public competent să emită acel înscris:
o funcționarul atestă fapte sau împrejurari necorespunzătoare cu realitatea si astfel doar unele aspecte din înscris
sunt neadevărate
o functionarul atestă fapte sau împrejurari care nu au existat deloc in realitate
- trebuie să distingem intre infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale in varianta agravată si infracțiunea de fals
intelectual
- dacă înscrisul oficial s-ar referi în mod fals la o situație premisă inexistentă, înseamnă că el n-a fost întocmit, ci plăsmuit
in intregime = infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale
- este necesar ca atestarea mincinoasă sau omisiunea să privească fapte sau împrejurari referitoare la starea de fapt pentru a
cărei constatare se întocmește înscrisul si să fie producătoare de consecințe juridice.
U.im • producerea unei stări de pericol pt relațiile sociale referitoare la încrederea publică in înscrisurile oficiale
Lg.cz • rezultă din materialitatea faptei
Lt sb
Vino • intentie directa sau indirecta
• fapta comisă din culpă nu reprezintă infractiune
• dacă functionatul public întocmește un act in care face mențiuni necorespunzătoare adevărului din eroare sau
neglijență, fapta va putea constitui infractiunea de neglijență in serviciu
Vari • Doar varianta tip
Form • actele preparatorii nu sunt incriminate
• tentativa se pedepsește
• consumarea = momentul in care activitatea de falsificare este terminată, iar înscrisul este apt să producă efecte juridice
• nu contează pentru consumarea infractiunii dacă înscrisul a produs sau nu consecințe juridice
Sanct • inchisoarea de la unu la 5 ani
As. • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
proc • compentența de primă instanta - judecatoriei
Art. NCP Art. 322. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
(1) Falsifi carea unuiînscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute înart. 320 sau art. 321, dacă
făptuitorul foloseşte înscrisul falsifi cat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei
consecinţejuridice, se pedep seşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Obiect • relatiile sociale privind încrederea care trebuie să existe în înscrisurile sub semnătură privată producătoare de
juridic consecințe juridice
Obiect • depinde
material • falsificare prin alterare => înscrisul modificat
• falsificare prin contrafacere sau prin unul din modurile prev. de art. 321 => NU are

• legea nu definește înscrisul sub semnătură privată; poate fi considerat orice înscris care nu îndeplinește
condițiile prev în art. 178 (2) pentru a fi considerat înscris oficial, dar care poate produce consecințe juridice
• nu intră în această categorie: cărțile de vizită, bucățile de carton pe care sunt înscrise prețurile produselor,
proiectul unui înscris
• prin excepție, falsificarea unui proiect de înscris poate conduce la reținerea infracțiunii dacă ulterior alterării,
proiectul este supus semnării de către un terț care are convingerea că a semnat forma inițială a proiectului
• inscrisul trebuie să fie semnat
• pot fi considerate înscrisuri sub semnătură privată și cele care nu poartă o ștampilă sau semnătură, dar al căror
emitent poate fi indicat cu certitudine
!!! etichetele aplicate mărfurilor sunt înscrisuri sub semnătură privată
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• participația penală = posibilă sub toate formele, si proprie și improprie
• pasiv principal = statul;
• pasiv eventual = pers fizică sau juridică ale cărei interese sunt afectate prin folosirea înscrisului sub semn priv
falsificat
Situatie • starea de fapt în detrimentul căreia se creează o probă falsă prin plăsmuirea sau alterarea unui înscris sub semnatura
premisa privata
Lat ob
Element • cele de la fals material în înscrisuri oficiale și de la fals intelectual prin:
material − contrafacrea scrierii
− contrafacerea subscrierii
− alterare
− atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului
− omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări
• explicațiile de la fals material în înscrisuri oficiale și de la fals intelectual se aplică și aici

• cerințe esențiale atașate

− înscrisul falsificat să fie folosit de autorul falsului sau să fie încredințat de acesta altei persoane
− inscrisul trebuie să fie sub semnătură privată și să aibă semnificație juridică, adică să poată genera efecte juridice
• nu are relevanță dacă înscrisul a avut de la început o asemene destinație sau a căpătat pe parcurs
• dacă autorul falsului: folosește înscrisul => uzul de fals este absorbit în infracțiunea de fals în înscris sub
semnatura privata; îl încredințează unei alte persoane => autorul falsului răspunde pentru fals în înscris sub
semnatura privata, iar cea de a doua persoană pentru uz de fals
Urmare • stare de pericol = afectarea încrederii pe care publicul o acordă valorii probante a înscrisurilor sub semnătură privată
imediata
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinovatia • intenție directă sau indirectă
• pentru îndeplinirea conditiilor de tipicitate, trebuie devedită existența unui scop prevăzut de lege = înscrisul
să fie falsificat și folosit în vederea producerii de consecințe juridice
• scopul mediat = nu are relevanță pentru încadrarea juridică
Forme • tentativa = posibilă și se sancționează
• consumare = când înscrisul falsificat este fie folosit fie încredința unei persoane pentru a fi folosit și a se produce
urmarea imediată
Sanctiuni • închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
Art. NCP Art. 323. Uzul de fals.
Folosirea unui înscris ofi cial ori sub semnăturăprivată, cunos când că este fals, în vederea producerii unei
consecinţe juridice,se pedep seşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisuleste ofi cial, şi
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisuleste sub semnătură privată.
Obiect juridic • Special = relațiile sociale privind încrederea publică ce trebuie să existe în înscrisurile oficiale si înscrsurile sub
semnătură privată
Obiect • Nu are
material
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• participația penală - posibilă sub toate formele
• pasiv principal = statul ca depozitar al încrederii publice în înscrisurile care au valoare probatorie
• pasiv eventual = persoana fizica / juridica ce poate fi prejudiciată de folosirea înscrisului falsificat
Situatie • este necesară preexistența unui înscris oficial sau sub semnătura privată falsificat
premisa - uzul de fals este o infractiune subsecventă infractiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals
intelectual, fals în inscrisuri sub semnătură privată
- existența infractiunii de uz de fals nu este conditionată de existența infractiunilor de fals
- inscrisul poate fi falsificat si fără intenție de o persoană, important e ca cel care îl foloseste să cunoască
faptul ca nu reprezintă adevarul
- - infractiunea de uz de fals este aborbită in falsul privind identitatea
Latura
obiectiva
Element • folosirea înscrisului falsificat
material
Urmare • crearea unei stări de pericol pentru încrederea ce se acordă înscrisurilor spre de a produce consecințe juridice
imediata
Legatura de • Rezulta ex re
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia • Intentie directa sau indirecta
- făptuitorul trebuie să cunoacă faptul că inscrisul este falsificat
Forme • tentativa este posibilă, dar nu se sancționează
• consumarea are loc la momentul producerii elementului material
Sanctiuni • închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă
Apecte • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
procesuale • compentența de soluționare revine judecatoriei
Art. NCP Art. 324. Falsifi carea unei înregistrări tehnice.
(1) Falsifi carea uneiînregistrări tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestăriiunor împrejurări
necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date sau împre jurări, dacă a fost urmată de
folosirea de către făptuitora înregistrării ori de încre dinţarea acesteia unei alte persoane spre folosire, învederea
producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează folosirea unei înregistrări tehnicefalsifi cate în vederea producerii unei
consecinţe juridice.
(3) Prin înregistrare tehnică, în sensul prezentului articol, se înţe lege atestarea unei valori, greutăţi, măsuri ori a
desfăşurării unui eve ni ment, realizată,în tot sau în parte, în mod automat, prin inter mediul unui dispozitiv
tehnicomologat şi care este destinată a proba un anumit fapt, în vederea produceriide consecinţe juridice.
Obiect juridic • special = relatiile sociale privind încrederea publică care trebuie să existe în autenticitatea și exactitatea
înregistrărilor tehnice
Obiect • aparatul asupra căruia se intervine pentru ca datele redate să fie unele ce nu corespund adevărului
material • înregistrarea tehnică falsificată = produsul infracțiunii
• depinde și de modalitate:
− falsificare prin contrafacere => materialul folosit în acest scop
− falsificare prin alterare => suportul asupra căruia s-a exercitat operațiunea de alterare (este în același timp și
obiect material și produs al infracțiunii)
− dacă se intervine asupra dispozitivului => dispozitivul cu care se realizează înregistrarea
− dacă se intervine asupra înregistrării tehnice => suportul pe care se află înregistrarea, dacă există
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• in varianta asimilată = subiectul activ trebuie să fie o altă persoană decât cea care a falsificat înregistrarea
tehnică
• participația penală = posibilă în toate formele
• pasiv principal = statul, ca titular al valorii sociale ocrotite
• pasiv secundar = persoana fizica/ juridica, în măsura în care este prejudiciat de folosirea înregistrării
tehnice falsificate
Situatie • existența unui dispozitiv tehnic omologat cu ajutorul căruia să se realizeze înregistrarea tehnică
premisa
Latura
obiectiva
Element • în varianta tip = acțiune sau inacțiune
material  acțiune = (1) contrafacere, (2) alterare, (3) determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare
adevărului
 inacțiune = omisiunea înregistrării unor date sau împrejurări
• falsificarea trebuie întotdeauna să vizeze o înregistrare tehnică definită în alin. (3)
• cerință esențială atașată = falsificarea să fie urmată de folosirea de către făptuitor a înregistrării sau de
încredințarea înregistrării unei alte persoane spre folosire, în scopul producerii de consecințe juridic

• varianta asimilată = folosirea unei înregistrări tehnice falsificate în vederea producerii de consecințe juridice
• nu se va reține infracțiunea asta dacă rezultatul falsificării este imprimat, iar acest înscris este ulterior
falsificat prin acțiunea unei persoane pentru că încadrarea corectă este de fals material în înscrisuri
oficiale sau de fals în înscrisurile sub semnătură privată
Urmare • crearea unei stări de pericol cu privire la încrederea publică în autenticitatea și exactitatea înregistrărilor făcute
imediata cu dispizitive tehnice omologate
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinovatia • Intentie directa sau indirecta
Variante • alin (1) = varianta tip
• alin. (2) = variantă asimilată
Forme • tentativa = posibilă, dar nu se sancționează
• consumarea = la momentul la care înregistrarea tehnică falsificată este utilizată sau încredințarea înregistrării
unei alte persoane spre folosire, în scopul producerii de consecințe juridice (indiferent dacă aceasta s-a realizat
sau nu)
Sanctiuni • inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
Apecte • acțiunea penală = din oficiu
procesuale • judecata în primă instanță = judecătorie
Art. NCP Art. 325. Falsul informatic.
Fapta de a introduce, modifi ca sau şterge,fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la
acestedate, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizateîn vederea producerii unei consecinţe
juridice, constituie infracţiune şi sepedepseşte cu. închisoarea de la unu la 5 ani
Obiect • încrederea publicului în veridicitatea înscrisurilor electronice (datelor informatice)
juridic
Obiect • suportul material pe care se află datele informatice
material
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• participația penală este posibilă sub toate formele
• pasiv principal = instituția sau entitatea căreia îi aparțin datele informatice
• pasiv secundar= persoana fizica / juridica prejudiciată moral/ material de falsificarea acestor date informatice
Situatie • trebuie să existe în prealabil un sistem informatic si un dispozitiv prin intermediul căruia să fie posibilă falsificarea
premisa datelor informatice
Latura
obiectiva
Element • mereu acțiune in 4 modalități alternative:
material introducerea de date = adăugarea de date de către făptuitor care schimbă conținutul documentului inițial
−
(contrafacere)
− modificarea datelor informatice = schimbarea conținutului unor date informatice inițiale (alterare)
− stergerea datelor informatice = acțiunea de elimiare a unor anumite date informatice (alterare)
− ! nu se va reține această modalitate atunci când intr-un fișier text sunt șterse niște caractere = modificarea datelor
informatice
− restricționarea accesului la date informatice = instiutirea unui algortim de criptare pentru accesul la datele
informatice/ modificarea unui algortim de criptare existent astfel incat accesul la date să fie ingreunat
! trebuie interpretat astfel incat să corespundă modalităților de falsificare a unui înscris = alterare
+ contrafacere
• cerințe esențiale
− introducerea/ modificarea/ ștergerea de date sau restricțioanrea accesukui la aceste date să se facă fără drept
− din aceste acțiuni să rezulte fapte necorespunzătoare adevărului
− scopul activităților desfasurate pentru a rezulta date necorespunzătoare trebuie să fie acela de a produce consecințe
juridice, indiferent dacă ele produc sau nu
Urmare • datele necorespunzătoare adevărului care creează o stare de pericol pt încrederea publicului în veridicitatea datelor
imediata informatice
Legatura • Rezulta ex re
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia • Intentie directa sau indirecta
Variante • Doar varianta tip
Forme • tentativa este posibilă, nu se sancționează
• acțiunile ce s-ar putea circumscrie tentativei ar putea fi sancționate conform art 360 - accesul ilegal la un
sistem informatic
• consumare = momentul producerii rezultatului= momentul in care rezultă date necorspunzătoare
Sanctiuni • închisoarea de la unu la 5 ani
Apecte • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
procesuale • urmarirea penala si judecata se desfasoara dupa reguli comune
• Raportul infractiunea de fals informatic cu alte infracțiuni:
 fals informatic vs. fraudă informatică
• elementul material este comun
• fraudă informatică prezintă in plus si modalitatea împiedicării in orice mod a functionarii unui sistem
informatic
• deosebiri:
o in cazul fraudei informatice, e vorba de o înșelăciune produsă prin mijloace electronice, trebuie
dovedit scopul obținerii unui beneficiu si trebuie să se fi cauzat o pagubă
 o in cazul falsului informatic, accesul la date trebuie să se facă fără drept, in urma intervenției
făptuitorului să rezulte date neadevărate si să existe scopul de a utiliza aceste date in vederea
producerii de consecințe juridice
• concurs între fals informatic si fraudă informatică dacă:
o fapta se prodce printr-o modalitate comună a elementului material
o au rezultat date necorespunzătoare adevărului
o s-a dovedit scopul obținerii unui beneficiu
o s-a produs o pagubă unei persoane
• se poate reține concurs pentru ca este infractiune contra patrimoniului si cealaltă este o infractiune de fals.

 fals informatic vs. infractiuni contra siguranței publice - accesul ilegal la un sistem informatic, alterarea datelor
informatice, transferul neautorizat de date informatice
• in general, falsul informatic (infractiunea scop) se comite prin accesul fără drept la un sistem informatic
(infractiune mijloc)
• pot exista situații in care există drept de acces la un sistem, dar introducerea/ modificarea/ ștergerea datelor
se face fără drept, deci nu putem să vorbim de o absorbție naturală a variantei tip a infractiunii de acces ilegal
la un sistem informatic in cea de fals informatic
• atunci când sunt îndeplinite conditiile de tipicitate ale ambelor infractiuni = concurs real
• infractiunea de alterare a integrității datelor informatice are același element material cu falsul informatic
• deosebire la nivelul laturii subiective: la fals informatic trebuie să existe scopul ca datele să fie utilizate in
vederea producerii de consecințe juridice
• nu se poate reține concurs intre cele doua pentru ca, mereu când sunt indeplinite cond de tipicitate ale
infractiunii de fals informatic sunt indeplinite si conditiile infractiunii de alterare a integrității datelor
informatice = absorbție
• falsul informatic are același element material cu infractiunea de perturbare a funcționării sistemelor
informatice (mai are in plus modalitatea - deteriorarea datelor informatice), dar prin intermediul celor 2
infractiuni se protejează valori distincte (trebuie să se producă o perturbare gravă in cazul celei de-a doua)
• concursul de infractiuni este posibil
Art. NCP Art. 326. Falsul în declaraţii.
Declararea necorespunzătoare a adevă rului,făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi
încare aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţejuridice, pentru sine sau pentru altul,
atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută ser veşte la produ cerea acelei consecinţe, se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Obiect • Relatiile sociale privind încrederea publică ce trebuie să existe în declarațiile cărora legea le conferă consecințe
juridic juridice directe dacă sunt făcute în fața unui funcționar public sau a unei unități în care aceasta își desfășoară
activitatea
Ob mat • NU are; înscrisul prin care se consemnează declarația = produsul infracțiunii
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• dacă funcționarul public în fața căruia se dă declarația cunoaște faptul că aceasta nu corespunde adevărului,
dar o consemnează fără a sesiza organele de urmarire penala, poate răspunde penal pentru infracțiunea de
omisiune a sesizării
• pasiv = statul; pasiv secundar = persoana fizica / juridica ale căror drepturi sau interese au fost afectate de
consecințele juridice produse de declarație
Situatie • existența unei situații, a unei împrejurări în care, pentru dovedirea unei stări de fapt sau a unei situații juridice, se
premisa apelează la depunerea unor declarații făcute unui funcționar public sau unei unități în care acesta își desfășoară
activitatea, declarație ce servește la producerea unor consecințe juridice
Lat ob
Element • declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută în fața unei persoane dintre cele prev. de art. 175 sau a unei unități
material în care aceasta își desfășoară activitatea
• declarația poate fi scrisă sau verbală
• dacă e verbală, ea trebuie făcută în fața organului competent potrivit legii și trebuie consemnată în scris
• condiții esențiale atașate:
 declarația trebuie să fie una dintre acelea care, potrivit legii sau împrejurărilor, să servească la producerea de
consecințe juridice pentru sine sau pentru altul
• chiar daca e neadevărată, dar nu respectă această cerință => nu se poate reține infracțiunea
• ori de câre ori legea prevede obligativitatea existenței unei declarații pe proprie răspundere, darea unei
declarații care nu corespunde adevărului reprezintă infracțiune, chiar dacă o conduită neconformă relevantă
de afirmare a adevărului nu ar avea o sancțiune prevăzută de lege
• declarația falsă dată în fața medicului legist, chiar dacă e falsă NU e infracțiune deoarece atribuția medicului
legist este de a constata leziuni și mecanismul de producere a acestora
• Cererea de a opera mențiuni în Registrul Comertului în baza unei hotarari judecatoresti nedefinitive NU e
infracțiune de fals în declarații deoarece funcționarii și judecătorul delegat de la Registrul Comertului au
obligația de a verifica, declarația în sine nefiind aptă de a produce, ea singură, efecte juridice
• Infracțiunea poate fi reținută numai atunci când declarația făcută și consemnată într-un înscris are prin ea
însăși eficiență probatorie și este de natură să conducă la producerea consecințelor juridice urmărite de
făptuitor
 declarația trebuie făcută în vederea producerii de consecințe juridice
• nu are importanță dacă s-au produs sau nu consecințele juridice
 declarația să nu fie supusă unei reglementări penale speciale cu privire la veridicitatea ei
! infracțiunea de fals în declarații exclude, prin conținutul său, existența în concurs cu infracțiunea de uz de fals.
Urmare • producerea unei stări de pericol pentru relațiile sociale bazate pe încrederea publică acordată înscrisurilor
imediata • starea de pericol se naște atunci când declarația este depusă în vedera producerii de consecințe juridice, la
organul competent
• declarația este dată în fața unei persoane dintre cele prev la art. 175 sau a unei unități în care aceasta își
desfășoară activitatea în vederea producerii de consecințe juridice, fără a fi necesară depunerea
• producerea sau nu a consecințelor juridice urmărită de făptruitor NU prezintă relevanță pentru reținerea
infracțiunii
• realizarea consecințelor juridice după o perioadă mai mare de timp de la săvarsirea infractiunii NU poate
conduce la reținerea infractiunii de uz de fals
Leg cauz • Rezulta ex re
Lat sub
Vinovatia • Intentie directa sau indirecta
Forme • tentativa = posibilă, dar NU este sancționată; consumarea = la momentul producerii urmării imediate
• Deși este o infractiune de pericol, consumarea nu are loc întotdeauna la momentul declarării
necorespunzătoare
Sanctiuni • închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Art. Art. 327. Falsul privind identitatea.
NCP (1) Prezentarea sub o identitate falsăori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unei persoanedintre
cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceastaîşi desfă şoară activitatea prin folosirea frauduloasă
a unui act ce serveşte laidenti fi care, legiti mare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de actfalsifi cat, pentru a
induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, învederea produ cerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru
altul, sepedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a uneipersoane, pedeapsa este închisoarea de la unu
la 5 ani.
(3) Încredinţarea unui act ce serveşte la identifi care, legitimare ori la dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept se
pedepseşte cu închisoare de la3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Ob jur • special = relațiile sociale privind încrederea publică acordată identității persoanelor = încrederea că acestea se prezintă
în fața autorităților/ institutia publica sub adevărata identitate
• identitate = ansamblul de date care permite identificarea unei persoanei - nume/ prenume/ CNP/ etc
Ob mat • se aduce atingere unui d personal nepatrimonial, deci valoarea ocrotită nu are o materializare
• dacă fapta se produce prin falsificarea unui act, acesta va fi obiectul material al infractiunii de fals material în înscrisuri
oficiale
Sub • activ = necircumstanțiat
• participația penală - posibilă sub forma instigării si a complicității
• instigare - dacă făptuitorul determină o persoană să îi încredințeze un act al său de identificare/ legitimare pe
care făptuitorul să il folosească în dovedirea identității = o unică infractiune de fals - art 327 alin 1
• complicitate = înlesnirea comiterii faptei/ ajutarea in orice mod a autorului
! complicitate = persoana care procură altei persoane un pașaport falsificat pentru care acesta din urmă să il
folosească la identificare
! se va reține autorat la alin 3 = atunci când actul încredințat este real/ nefalsificat
• se poate realiza si sub forma coautoratului = atribuirea unei identități false altei persoane

• pasiv principal = persoana prevazuta la art 175/ unitatea în care aceasta își desfasoara activitatea
• pasiv secundar= persoana a cărei identitate este folosită de făptuitor
! nu reprezintă infractiune prezentarea sub o altă identitate în fața persoanei fizice / juridice care nu
indeplinște calitatea cerută de lege
Sit • preexistența unei stări de fapt ce face ca dovedirea identității unei persoane să producă efecte juridice
prem
Lt ob
El mat • alin 1- variantă tip = acţiune in 2 modalităţi alternative:
a. prezentarea sub o identitate falsă = atribuirea de către s activ a unei alte identităţi decât cea reală, fie că este
vorba de o identitate imaginară sau de identitatea altei persoane
b. atribuirea unei asemenea identităţi false unei alte persoane = a afirma/ declara/ atesta că o altă persoană are
o identitate diferită de cea reală
• Cerinţe esenţiale:
 actiunile să se savarseasca faţă de o persoană prev. la 175 / să fie transmisă unei unităţi in care acesta iși desfasoara
activitatea
 actiunile trebuie sa se realizeze prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare/ legitimare/ dovedirea
stării civile
 actiunile trebuie sa se realizeze pentru a induce in eroare un funcţionar public, in vederea producerii de consecinţe
juridice (nu conteaza dacă s-au produs sau nu)
• alin 2 - variantă agravată
• in ipoteza in care prezentarea s-a făcut prin intrebuinţarea identităţii reale a unei persoane
• alin 3 - variantă specială = acţiune
• încredinșarea unui act ce servește la identificare/ legitimare/ dovedirea stării civile
• Cerinţa esenţială:
 actul să fie incredinţat spre a fi folosit fără drept
! in acest alineat este incriminată fapta de a încredinţa un act REAL care servește la identificare
! dacă persoana căreia ii este atribuită identiatea falsă se poate prezenta singură sub o altă identitate si o face, nu se poate
reține această modalitate, ci alin 1 in sarcina persoanei care o insoțește si confirmă identiatea falsă = s-ar putea reține o
complicitate
! nu avem concurs falsul privind identiatea si uz de fals
 • ICCJ = cerința esențială privind identiatea reglementată in varianta tip vizândnfolosirea frauduloasă a unui act
ce servește la identificare/ legitimare/ dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este obligatorie si
in ipoteza in care acțiunea de prezentare s-a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei persoane.
Ur.imd • stare de pericol pentru încrederea acordată identităţii persoanelor şi capacităţii instituţiilor sau autorităţilor publice de
a stabili în mod corect o astfel de identitate.
Lg cz • Rezulta ex re
Lt sub
Vinov • Intentie directa sau indirecta
Form • tentativa nu se sancționează
Sanct • Alin. 1 = închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• Alin. 2 = închisoarea de la unu la 5 ani.
• Alin. 3 = închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
As.proc • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu; urmarirea penala si judecata urmeaza regulile comune
Art. NCP Art. 328. Infracţiuni de fals comise în legătură cu autoritatea unui statstrăin.
Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi atunci când faptapriveşte acte emise de o autoritate competentă a
unui stat străin sau de oorganizaţie inter naţională instituită printr-un tratat la care România este partesau declaraţii
ori o identitate asumate în faţa acesteia.
Aspecte • textul este aplicabil atunci când
generale - falsul în înscrisuri este comis de un cetățean român față de o autoritate străină fie pe teritoriul Romaniei,
fie în afara granițelor (doar în limitele impuse de principiul personalității legii penale)
- fapta e săvarsita pe teritoriul Romaniei de un cetățean străin sau o persoană fără cetățenie, dar privește
actele emise de alt stat sau de o organizație internațională
Art. NCP CAPITOLUL II
Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice

Art. 334. Punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neîn matriculat.
(1) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unuiautovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat
sau neînregistrat, potrivit legii,se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
(2) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unuiautovehicul sau a unui tramvai cu număr fals
de înmatriculare sau înregistrarese pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu numărfals de înmatriculare sau înregistrare se
pedepseşte cu închi soare de la 3 lunila 2 ani sau cu amendă.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea uneiremorci ale cărei plăcuţe cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare au fostretrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de
circulaţieîn România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Obiect • siguranța circulației pe drumurile publice, care nu poate fi asigurată decât prin participarea la trafic a unor vehicule
juridic ce au număr de înmatriculare sau înregistrare autentic sau valabil
Ob.material • Nu are
Subiectii • activ = necircumstanțiat
• participația penală = posibila sub toate formele
• dacă fapta se realizează prin acțiunea de conducere => coautoratul nu este posibil
• dacă fapta se realizează prin punerea în circulație => persoana juridica poate fi autor
• pasiv principal = statul, ca titular al valorii sociale ocrotite
• pasiv secundar = persoana care a suferit o vătămare în urma săvarsirii unei astfel de infracțiuni
Lat ob
Element • alin. (1) = acțiune ce se poate realiza prin două modalități alternative
material e) punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neîmatriculat
sau înregistrat
• conducere = orientarea, dirijarea autovehiculului sau tramvaiului în sensul dorit de conducător
• punerea în circulație = acordul, încuviițarea celui care deține în fapt autovehiculul sau tramvaiului, urmată
de conducerea efectivă a vehiculului de către persoana căreia i-a fost încredințată
• simpla încredințare, neurmată de conducerea lui de către altă persoană NU îndeplinește condițiile de
tipicitate ale textului
• ICCJ: conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neîmatriculat /neînregistrat
potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere NU întrunește condițiile de
tipicitate ale infracțiunii prev de art. 334 (1) C. pen.
• înmatricularea și înregistrarea = operațiuni administrative prin care se atestă că un vehicul poate circula pe
drumurile publice; Dovada atestării înmatriculării/înregistrării este certificatul de înmatriculare / înregistrare
și numărul de înmatriculare/înregistrare atribuit
• alin. (2) = aceeași acțiune de punerea în circulație sau de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau a
unui tramvai cu număr fals de îmatriculare sau înregistrare.
• autoturism cu numere provizorii expirate => se va reține alin. (1)
• autotusim neîmatriculat, fiind aplicate numere fictive sau numere aparținândunui alt autovehicul = concurs
între alin. (1) și alin. (2)
• autoturism înmatriculat/înregistrat care circulă fără plăcuțe de înmatriculare = doar alin. (2)
• autoturism neîmatriculat/neînregistrat + circulă fără plăcuțe de înmatriculare = doar alin. (1)
• alin. (3) = acțiune = tractarea unei remorci neîmatriculate/neînregistrate ori cu număr fals de
înmatriculare/înregistrare.
• dacă remorca neîmatriculată/neînregistrată este tractată de un vehicul neîmatriculat/neînregistrat = concurs
între alin. (1) și alin. (3); dacă acestea au și număr fals => se va reține în concurs și alin. (2)
• alin. (4) = acțiune realizată prin trei modalități alternative:
f) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ale cărui plăcuțe cu număr de înmatriculare sau înregistrare
au fost retrase
g) tractarea unei remorci ale cărei plăcuțe cu număr de înmatriculare sau înregistrare au fost restrase
h) conducerea unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România
• pentru a) și b) este necesar ca, la depistarea pe drumurile publice a autovehiculului sau a remorcii, să se
constate că plăcuțele de înmatriculare au fost retrase de către autoritățile competente.
• NU sunt numere false de înregistrare/înmatriculare nici cele expirate, nici cele retrase.
• cerința esențială atașată = punerea în circulație, conducerea sau tractarea să se facă pe drumurile publice
 • cerința esențială este valabilă pentru toate infracțiunile prev în alin. (1)-(4), chiar dacă pentru la alin. (3) nu
este prev.
• drum public = orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul
pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt
semnalizate la intrare cu inscripții vizibile
Ur imediata • stare de pericol pentru siguranța traficului rutier
Leg cauz • Rezulta ex re
Lt sub
Vinovatia • intenție directă sau eventuală
• autorul trebuie să cunoască starea autovehiculului/ tramvaiului/ remorcii că sunt neînmatriculate/
neînregistrate
Forme • tentativa = posibilă, dar nu se sancționează
• consumarea = momentul realizării oricăreia din modalitățile elementulu material
• modalitatea - conducerea sau tractarea => formă continuă succesivă
Sanctiuni • Alin (1) = închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
• Alin. (2) = închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă
• Alin. (3) = închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
• Alin. (4) = închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă
Art. Art. 335. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
NCP (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către opersoană care nu posedă permis de
conducere se pedepseşte cu închisoareade la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de
conducere de către o persoană alcărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcate gorieidin care face
parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sauanulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost
suspendată saucare nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cuînchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amendă.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana care încre dinţeazăun vehicul pentru care legea prevede obligativitatea
deţinerii permisului decondu cere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane desprecare ştie că se afl ă în una
dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) sausub infl uenţa alcoolului ori a unor substanţe psihoactive.
O jur • Siguranta circulatiei pe drumurile publice
Om • Nu are
Sub • Activ
i) Alin. (1) = necircumstantiat
j) Alin. (2) = o persoana care are permis de conducere, dar pentru altă categorie decât cea în care se încadrează vehiculul
pe care l-a condus sau careia i-a fost retras, anulat ori suspendat permisul de conducere.
• Persoana juridica nu poate fi subiect activ la alin. (1) si (2)
• Participaţia penală - forma complicitatii sau instigării atât pentru alin. (1) si (2), dar nu şi sub forma coautoratului, dată
fiind specificitatea activitatii de conducere.
• Atunci când autovehiculul a fost încredinţat unei persoane spre a fi condus, iar acesta este autorul infracţiunii
prevăzute în alin. (1) sau (2), cel care detine autovehiculul va răspunde pentru autorat la infractiunea prevăzută în
alin. (3)1
k) alin. (3) = o persoana fizica sau juridica
• trebuie să poată dispune în fapt de vehiculul pe care il încredintează altei persoane.
• pasiv este statul, ca titular al valorilor ocrotite
• pasiv secundar = persoana care suferă o vătămare de pe urma săvârşirii infracţiunii.
Lt ob
El • alin (1) = conducerea unui autovehicul/ tramvai de către o persoană care nu are permis de conducere
mat • alin (2) - varianta atenuată = acţiunea de a conduce pe drumurile publice un vehicul ( ! nu autovehiculul de la alin. (1))
pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană:
a. al cărei permis este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul
b. al cărei permis a fost retras/ anulat
c. pentru care exercitarea d de a conduce a fost suspendat
d. care nu are d de a conduce in RO

• alin (3) - infracţiune obstacol = încredinţarea unui vehicul pt care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de
conducere unei persoane care:
• nu are permis
• nu are un permis corespunzător caregoriei autovehiculului
• se află sub influenţa alcoolului (cel care conduce are o îmbibaţie de peste 0,80 g/l in sânge si fapta savarsita de
acesta este infractiune)
• se află sub influenţa substantelor psihoactive
• se consumă din momentul in care făptuitorul transmite acordul si face posibilă din punct de vedere obiectiv
conducerea autovehiculului de către o altă persoană
• infracţiunea există chiar dacă persoana nu a condus
• fapta nu reprezintă infrac dacă subiectul activ a promovat examenul in vederea obținerii permisului de conducere,
dar nu este încă in posesia permisului
• CCR - excepție de neconsti admisă = soluția legislativă cuprinsă in art 335 alin (1) care nu incriminează fapta de a
conduce pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere este neconstitutional
Uim • stare de pericol pentru traficul rutier
Lg cz • rezultă din materialitatea faptei
Lt sb
Vino • Intentie directa sau indirecta
Form • Tentativa posibilă, nu este sancţionată; Consumare = realizarea elementului material.
• Infracţiunile prev în alin. (1) şi (2) sunt continue succesive, întrucât activităţile infracţionale sunt susceptibile de întreruperi
ce ţin de natura acestora şi care nu presupun o nouă hotărâre infracţională, ca atare există si un moment al epuizării.
Sanct • alin. (l) = inchisoare de la unu la 5 ani; alin. (2) şi (3) = închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. Art. 336. Conducerea unui vehicul sub infl uenţa alcoolului sau a altorsubstanţe.
NCP (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru carelegea prevede obligativitatea deţinerii permisului de con
ducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biolo gice, are o îmbibaţiealcoolică de peste 0,80 g/l
alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare dela unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, afl ată sub infl uenţaunor substanţe psihoactive, care conduce un
vehicul pentru care legea prevedeobliga tivitatea deţinerii permisului de conducere.
(3) Dacă persoana afl ată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şialin. (2) efectuează transport public de persoane,
transport de substanţesau produse periculoase ori se afl ă în procesul de instruire practică a unorpersoane pentru obţinerea
permisului de conducere sau în timpul desfăşurăriiprobelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de
conducere,pedeapsa este închi soarea de la 2 la 7 ani.
Obiect • Principal = relatiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, siguranță ce presupune interdicția de a
juridic conduce un autoturism cu depășirea limitei de îmbibației alcoolică prevăzută de lege sau sub influența substanțelor
psihoactive
Ob mat • Nu are
Sub • Activ
l) alin. (1) si (2) = necircumstanțiat = orice persoană fizică care nu este necesar să dețină permis de conducere; dacă are
și permis => concurs de infracțiuni
m) alin. (3) = subiect activ calificat = să efectueze transport publice de persoane, de substanțe sau produse periculoase ori
să se afle în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere
• participația penală = doar instigare și complicitate
• nu se poate reține coautorat în nicio situație, nici măcar în cazul instructorului care conduce alături de persoana
care aspiră la obținerea permisului
• pasiv principal = statul, ca titular al valorii juridice ocrotite
• pasiv secundar = persoana fizica sau juridica, dacă au suferit vreo vătămare ca urmare a producerii acestei
infracțiuni
Lt ob
Elem • conducerea unui autovehicul
mat  alin. (1) = persoana care conduce trebuie să aibă, la momentul recoltării mostrelor biologice, o îmbibație alcoolică de
peste 0/80 g/l alcool pur în sânge.
• ICCJ = în cazul dublei prelevări de probe biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță este dat de prima
prelevare.
• CCR = sintagma ‘la momentul recoltării mostrelor biologice’ este neconstituțională => trebuie interpretat făcând
abstracție de sintagma aceasta
• pentru a pronunța o soluție de condamnare probatoriul administrat trebuie să permită un calcul retroactiv al
alcoolemiei, astfel încât să se poată constata depășirea limitei îmbibației alcoolice la momentul opririi în trafic a
conducătorului auto.
 alin. (2) = variantă asimilată = conducerea unui autovehicul sub influența substanțelor psihoactive
• nu există o limită începând cu care fapta să devină infracțiune => ingerarea + conducere = infracțiune
 alin. (3) = varianta agravată = conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive care
efectuează transport de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase
• este inclus și examinatorul și instructorul pentru ca și ei realizează activitatea de conducere
• dacă instructorul/examinatorul conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive în afara activității
de instruire/examinare => răspund pe alin. (1) sau (2)
• cerințe esențiale asimilate:
 vehiculul trebuie să facă parte din categoria celor pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de
conducere
 activitatea de conducere a vehiculului, de instruire sau examinare trebuie să se facă pe drumurile publice
Ur imd • Stare de pericol pentru traficul intern
Lg cz • Rezulta ex re
Lt sub
Vinov • Intentie directa sau indirecta
Var • alin. (1) - varianta tip; alin. (2) - variantă asimilată ; alin. (3) - variantă agravată
Forme • tentativa = nu este sancționată; consumarea = momentul în care începe activitatea de conducere = deplasarea efectivă a
vehiculului pe drumurile publice
Sanctiu • alin. (1) și (2) = inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă; alin. (3) = închisoarea de la 2 la 7 ani.
ni
Art. NCP Art. 338. Părăsirea locului accidentului ori modifi carea sau şter gereaurme lor acestuia.
(1) Părăsirea locului accidentului, fără încu viinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului
faptei, de cătreconducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, afl at în procesul deinstruire, ori de către
examinatorul autorităţii com petente, afl at în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea
permisuluide conducere, implicat într-un acci dent de circulaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane de amodifi ca starea locului sau de a şterge urmele
accidentului de circulaţie dincare a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corpo rale ori a sănătăţii uneiasau mai
multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.
(3) Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului când:
a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportăel însuşi persoanele rănite la cea mai
apropiată unitate sanitară în măsurăsă acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale
deidentitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special,
dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţăde îndată poliţia, iar după terminarea misiunii
se prezintă la sediul unităţiide poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vedereaîntocmirii
documentelor de constatare;
d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate
de poliţie.
Obiect - principal = relațiile privind siguranța circulației pe drumurile publice, relații ce presupun prezența la fața
juridic locului a celui implicat într-un accident de circulație, precum și conservarea locului sau a urmelor
accidentului
- subsidiar = rel soc privind înfăptuirea justiției, deoarece părăsirea locului accidentului ori modificarea sau
ștergerea urmelor acestuia poate impieta asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul și tragerii
la răspundere a persoanelor vinovate
Obiect Nu are
material
Subiectii a. Subiectul activ
alin (1) - sub activ poate fi necircumstanțiat sau circumstanțiat (instructor care se află în proces de instruire
sau examinator care se află în proces de examinare)
V.I. !!! obligația de a nu părăsi locul accidentului aparține tuturor conducătorilor de vehicul =>
- conducătorul vehiculului care a provocat nemijlocit accidentul
- conducătorul mașinii accidentate
- șoferii oricăror altor vehicule aflate în perimetrul locului unde a avut loc, dacă au contribuit într-o forma
sau alta, mai mult sau mai puțin, creând o condiție oricât de îndepărtată la producerea accidentului
- bicicliști implicați = efectiv angajați în accident
alin. (2) - sub activ = orice persoană
b. participația penală = doar instigare sau complicitate pe alin. (1)
- pe alin. (2) - posibilă sub orice formă inclusiv coautorat
c. Subiectul pasiv = statul
Situatie producerea unui accident
premisa accidentul de circulație îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc
- a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul
sau alte pagube materiale
- a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare
V.I. !!! Noțiunea de accident este compatibilă doar cu o faptă produsă din culpă
!!! lovirea unei persoane cu un vehicul cu intenția de a o ucide + părăsirea locului fapte = tentativă la omor
Latura
obiectiva
Element depinde de variante
material 1. alin. (1) = părăsirea locului accidentului = acțiune sau inacțiune
ex. Să nu se oprească, să se oprească și apoi să fugă, să oprească și să abandoneze vehiculul, să omită să se
întoarcă la locul faptei după ce a transportat persoanele rănite la unitatea sanitară
V.I. !!! se poate reține existența acestei infracțiuni doar dacă accidentul a avut ca urmare decesul sau rănirea
uneia sau mai multor persoane (OUG 195/2002)
- rănire = leziune corporală = cel puțin o zi de îngrijire medicală a.î. fapta să fie tipică
- Decizia ICCJ 5/2018 = rănire înseamnă leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, a căror
gravitate este evaluată la zile de îngrijiri medicale (cel puțin o zi) ori printr-una din urmările prevăzute de
art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) și e) C.pen.
 - părăsirea locului accidentului nu trebuie relaționată cu vinovăția pentru producerea accidentului
- => chiar dacă se stabilește faptul că repectivul conducător auto a fost implicat în accident fără ca în
sarcina sa să se poată stabili vreo culpă, poate răspunde pentru infracțiunea prev de 338 (1) C. pen.
!!cerință esențială atașată elem mat alin. (1) = părăsirea locului accidentului să se facă fără încuviințarea
poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei
2. alin. (2) = modificarea stării locului sau ștergerea urmelor accidentului de circulației
- de regulă se realizează prin acțiune = schimbarea poziției vehiculului, ștergerea urmelor de frâne,
înlăturarea urmelor de frâne, mutarea cadavrului victimei în altă poziție, revopsirea autovehiculului)
- !!! dacă starea locului a fost schimbată pentru a da ajutor victimelor accidentului fapta nu va reprezenta
infracțiune
- se poate reține concurs între alin. (1) și alin. (2)
- !!! simpla plecare de la locul accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care afectează
cercetarea locului faptei NU poate atrage reținerea unui concurs de infracțiuni pe cele 2 alineate. => alin
(2) e absorbit natural în alin. (1)
!!cerință esențială atașată elem mat alin. (2) = modificarea stării locului sau ștergerea urmelor accidentului
din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane
să se facă fără acordul echipei de cercetare la fața locului
Urmare stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite
imediata
Legatura Rezulta ex re
de
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia Intentie directa sau intirecta
Variante Alin (1) – varianta tip
Alin (2) – varianta asimilata
Alin (3) – cauze de excludere
Forme - tentativa = NU se sancționează
- consumarea = mom producerii elem mat pentru fiecare din cele 2 infracțiunii
- penru alin. (2) = posibilă și forma continuată ( sterge urmele, fuge, a doua zi revopsește autovehoculul)
Sanctiuni Alin. (1) si (2) = închisoarea de la 2 la 7 ani.
alin. (3) = patru cauze de excludere a infracțiunii
a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea
mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de
identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate
într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după
terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs
accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai
apropiată unitate de poliţie.
Apecte
procesuale
Art. NCP CAPITOLUL II
Infracţiuni contra familiei

Art. 376. Bigamia.

(1) Încheierea unei noi căsătorii de către o persoanăcăsăto rită se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amendă.
(2) Persoana necăsătorită care încheie o căsătorie cu o persoană pe careo ştie căsătorită se pedepseşte cu închisoare
de la o lună la un an sau cuamendă.
Obiect • generic = relațiile de conviețuire socială
juridic • specific = relațiile de familie care presupun în mod esențial monogamia în cadrul căsătoriei
Obiect • Nu are
material
Subiectii • activ = orice persoană care are vârsta cerută de legea civilă să încheie o căsătorie (18 ani sau 16 ani cu aviz si
încuviințare)
n) alin. (1) = circumstanțiat = persoană căsătorită
• trebuie să fie o căsătorie valabilă la momentul încheierii noii căsătorii
• nu contează dacă prima căsătorie a fost încheiată în țară sau în străinătate
• poate fi ori un cetățean român, ori un cetățean străin care încheie o căsătorie pe teritoriul României, deși
era căsătorit, chiar dacă legea sa națională permite poligamia
o) alin. (2) = persoană necăsătorită care încheie o căsătorie cu o persoană pe care o știa căsătorită => dacă operează
o căsătorie între 2 persoane care sunt amândouă căsătorite (cunoscând aceste aspect una despre cealaltă), va fi
autor doar pe alin. (1)
!!! NU se va reține concurs
• persoana juridica nu poate fi autor
• Participația penală = doar sub forma instigării sau a complicității
• chiar dacă persoanele care încheie căsătoria sunt căsătorite deja => fiecare va răspunde pentru propria
infracțiune în calitate de autor => nu se poate coautorat
• pasiv = statul ca titular al ocrotirii familiei și al căsătoriei
• pasiv adiacent = numai în situația în care persoana care se căsătorește cu o persoană deja căsătorită nu
cunoaște acest aspect
Timp si loc • În mod necesar, infracțiunea se săvârșește în fața ofițerului de stare civilă, fără a fi relevant locul.
Situatie • calitatea subiectului activ
premisa p) alin. (1) = existența unei căsătorii anterioare care nu fusese desfăcută ori nu încetase.
! fapta rămâne infracțiune chiar dacă prima căsătorie este declarată nulă după incheierea noii
căsătorii
q) alin. (2) = existența unei căsătorii anterioare a persoanei cu care se căsătorește subiectul activ, cunoscută de
acesta.
Latura
obiectiva
Element • încheierea unei căsătorii
material r) alin. (1)
• aparent, căsătoria se încheie cu respectarea tuturor condițiilor de formă și de fond
• nu prezintă relevanță juridică încheierea unei noi căsătorii religioase ori a altei forme de comuniune fără
efecte juridice
• este esențial ca subiectul activ să cunoască faptul că prima sa căsătorie nu fusese desfăcută ori nu încetase
• momentul la care se apreciază existența căsătoriei anterioare este momentul încheierii noii căsătorii
• dacă fapta se săvârșește prin folosirea de acte falsificate ori de declarații false => concurs cu bigamia
• poate exista și concurs între bigamie și înselăciune
• dacă cealaltă persoană cunoaște existența unei căsătorii anteriore => răspunde pentru complicitate
• cel cu care se căsătorește subiectul activ NU va răspunde penal DACĂ nu cunoaște că astfel se săvârșește
o bigamie
• dacă și această persoană este căsătorită => fiecare răspunde pentru propria infractiune de bigamie pe alin.
(1) fără a se mai reține complicitatea la infracțiunea celuilalt
s) alin. (2)
• subiectul activ necăsătorit știe că persoana cu care se căsătorește era deja căsătorită
• pentru existența infracțiunii, este necesar ca prima căsătorie să fie valabilă
• nu are importanță dacă persoana cu care se căsătorește subiectul activ știe sau nu că prima sa căsătorie este
valabilă sau nu
 • pentru a reține alin. (2) ceea ce contează este reprezentarea subiectului activ
Urmare • stare de pericol pentru relațiile de familie care presupun caracterul monogam al căsătoriei
imediata • nu se cere și producerea unui rezultat față de soțul de bună-credință
Legaturade • Rezulta ex re
Cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia • intentie directă sau indirectă
Variante • Alin. (1) – varianta tip
• Alin. (2) – varianta ateuanta
Forme • actele preparatorii = posibile, dar neincriminate
• uneori, pot reprezenta infracțiuni distincte
• tentativa imperfectă = posibilă, dar nu se pedepsește => se reține doar atunci cănd noua căsatorie se încheie
• consumare = săvârșirea elementului material
Sanctiuni • alin. (1) = închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
• Alin. (2) = închisoare de la o lună la un an sau cuamendă.
Apecte • acțiunea penală = din oficiu
procesuale • Urmarirea penala si Judecata urmeaza reguli comune
Art. NCP Art. 377. Incestul.
Raportul sexual consimţit, săvârşit între rude în linie directăsau între fraţi şi surori, se pedepseşte cu închisoarea
de la un an la 5 ani.
Obiect juridic • Generic = relațiile sociale privind conviețuirea socială
• Subsidiar = evitarea nașterii unor copii cu malformații
Obiect • Nu are
material
Subiectii - particularitatea infracțiunii constă in faptul că ambii parteneri ai raportului sexual au calitatea de
subiecti activ
• activi = circumstanțiați = rude in linie directă (indiferent de grad)/ frați/ surori (inclusiv cei care au doar un
părinte comun)
! se va reține incest si atunci când relația de rudenie s-a născut din adopție
! raport sexual = subiectii activi sunt in mod necesar de sex diferit
! infracțiunea de act sexual cu un minor absoarbe infractiunea de incest - dacă unul dintre autori nu a împlinit
vârsta de 15 ani
• participația penală - posibilă sub forma instigării si a complicității
• nu putem să vorbim despre coautorat - ambii sunt autori
• infracțiunea exită chiar dacă unul dintre parteneri nu va răspunde penal
• pasiv = statul, ca titular al ocrotirii relațiilor de conviețuire socială
Latura
obiectiva
Element • raport sexual <=> doar raporturile sexuale, cu vocație in planul procreării, pot avea consecințe biologice
material • Cerința esențială = raportul sexual trebuie să fie consimțit
! dacă raportul sexual nu este consimțit = infractiunea de viol in variantă agravată
! nu se poate reține concurs intre infractiunea de viol si infractiunea de incest
Urmare • stare de pericol pentru relațiile privind conviețuirea socială
imediata
Legatura de • Rezulta ex re
cauzalitate
Latura
subiectiva
Vinovatia • Intentie directa sau indirecta
• Cerința esențială atașată laturii subiective = autorii să cunoască existența relației de rudenie
Forme • actele preparatorii posibile, nu sunt incriminate
• tentativa nu se pedepsește
• consumare = momentul realizării elementului material
• adesea, infractiunea de incest se comite in formă continuată (epuizarea = ultimul act de executare)
Sanctiuni • închisoarea de la un an la 5 ani.
Apecte • acțiunea penală se pune in mișcare din oficiu
procesuale • urmarirea penala si judecata urmeaza reguli comune
Art. NCP Art. 378. Abandonul de familie.
(1) Săvârşirea de către persoana care areobligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la între ţinere, a
uneiadintre următoarele fapte:
a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la sufe rinţefi zice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevă zute delege;
c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilitepe cale judecătorească,se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează neexecutarea, cu rea-cre dinţă, decătre cel condamnat a prestaţiilor
periodice stabilite prin hotărâre judecă torească, în favoarea persoanelor îndreptăţite la întreţinere din partea
victimeiinfracţiunii.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoaneivătămate.
(4) Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale,inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile.
(5) Dacă, până la rămânerea defi nitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa
dispune, după caz, amânarea aplicăriipedep sei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă
nusunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.
Obiect juridic • principal = relatiile sociale care presupun obligația de întreținere între membrii de familie
• secundar = autoritatea de care se bucură hotărârile judecătorești
- Obligația de întreținere există între soți, rude în linie directă, frați/surori ,alte situații prevăzute de lege
Obiect • Nu are
material
Subiectii • Activ
 alin. (1) = circumstanțiat = persoana care are obligația legală de întreținere
! obligație trebuie să fie LEGALĂ; nu poate fi convenționala => nici în temeiul unei hotărâri judecătorești prin care
instanța obligă o parte să execute obligația de întreținere din contract
 alin. (2) = cincumstanțiat = persoană condamnată printr-o hotărâre judecătorească să plătească prestații
periodice persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii
• este avut în vedere autorul unei infracțiuni contra persoanei care a cauzat un prejudiciu cu caracter de
continuitate, situație în care se acordă prestații periodice persoanelor îndreptățite la întreținere
• partea responsabilă civilmente NU POATE FI subiect activ al infracțiunii, chiar dacă a fost obligată în
subsidiar la plata prestațiilor periodice
• participația penală = posibilă în toate formele sale
• coautoratul = doar dacă există o obligație comună de întreținere, iar subiecții activi au calitatea cerută de
lege
• pasiv = persoana îndreptățită să primească întreținere de la subiectul activ, potrivit legii, ori care este îndreptățită
să primească întreținere de la victima unei infracțiuni al cărei autor a fost condamnat prin hotorare judecatoreasca
• nu are relevanță dacă subiectul pasiv este minor sau major, atâta timp cât al are dreptul la întreținere
Situatie • preexistența unei obligații de întreținere
premisa − alin. (1) lit. a) și b) = existența unei obligații legale
− alin. (1) lit. c) = existanța unei obligatii patrimoniale de întreținere stabilită pe care judecătorească executorie
− alin. (2) = existența unei hotarari judecatoresti prin care s-a dispus obligarea unei persoane la plata de prestații
periodice către persoana îndreptățită la întreținere din partea victimei infracțiunii comise de către cel
condamnat.
Latura
obiectiva
Element • alin. (1) = trei modalități alternative
material  alin. (1) lit. a) = părăsirea, alungarea, lăsarea fără ajutor
• părăsirea = abandonarea sub pasiv, plecarea de la locuință, lăsarea fără mijloace de subzistență
• alungarea = izgonirea sub pasiv, îndepărtarea sa din locuință
• lăsarea fără ajutor = pasivitate față de nevoile sale
! Subiectul pasiv trebuie să fie expus la suferințe fizice sau morale
 alin. (1) lit. b) = neîdeplinirea obligației de întreținere prevazute de lege
• pentru lit a) și b) nu este exclusă posibilitatea de a reține concurs cu rele tratamente aplicate minorului
 alin. (1) lit. c) = neplata, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească
• plata parțială echivalează cu o neplată
• legea nu impuse obligația subiectului pasiv de a face dovada că nu avea alte mijloace de subzistență
• fapta poate fi asemătă cu o formă specială de nerespectare a hotararilor judecatoresti, reglementată
distinct în cadrul infractiunilor contra familiei
  alin. (2) = omisiune = a nu executa prestațiile periodice stabilite prin hotararile judecatoresti in favoarea
persoanei îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii
• este și în acest caz o formă specială de nerespectare a hotararilor judecatoresti, reglementată distinct în
cadrul infractiunilor contra familiei
• infracțiunea există și în cazul neplății unei singure prestații periodice
• legea nu impuse obligația subiectului pasiv de a face dovada că nu avea alte mijloace de subzistență
Urmare • imediată = stare de pericol pentru existența relațiilor de familie, prin punerea subiectului pasiv în situația de a fi
imediata lipsit de mijloace de întreținere ori de sprijinul moral la care este îndreptățit potrivit legii
! dacă în urma abandonului comis în modalitățile de la alin. (1) lit. a) sau b), subiectul pasiv suferă și alte vătămări =
concurs cu infracțiunea incidentă
Leg cauz • rezultă ex re
Latura
subiectiva
Vinovatia • intenție, directă sau indirectă
• alin. (1) lit. b) și c) + alin. (2) = cerința relei-credințe
• pasivitatea nu înlătură reaua credință
• la stabilirea relei-credințe se ține seama și de proprietățile pe care le deține subiectul activ, din exploatarea
cărora deține venituri.
Variante • alin. (1) = variantă tip,
• alin. (2) = variantă asimilată
Forme • actele preparatorii/tentativa = posibile, dar nu se pedepsesc
• consumare = la momentul săvarsirii elementului material sau în termenul de 3 luni la alin. (1) lit. c).
• poate avea și caracter continuu - a spus și ICCJ
• poate avea și formă continuată: epuizare = ultimul act de executare
Sanctiuni • închisoare alternativ cu amenda
• alin. (5) = regim derogatoriu de la amânarea aplicării pedepsei ori de la suspendarea executării pedepsei
sub supraveghere => făptuitorul trebuie să procedeze la îndeplinirea obligațiilor între momentul
terminării urmaririi penale și cel al rămânerii definitive a hotararii
• dacă obligațiile sunt îndeplinite în cursul urmaririi penale => cauza de nepedepsire de la alin. (4)
! cauza de nepedepsire poate interveni oricand între momentul consumării și până la terminarea
urmaririi penale.
Apecte • acțiunea penală - pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
procesuale • dacă persoana vătămată este un minor => se pune în mișcare din oficiu
• urmarirea penala și judecata = reguli de drept comun
Art. Art. 379. Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea mino rului.
NCP (1) Reţine rea de către un părinte a copilului său minor, fără con simţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a
fost încredinţat minorul potrivitlegii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-aîncredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre
creştere şi edu care de aîmpiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personalecu minorul, în condiţiile
stabilite de părţi sau de către organul competent.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Ob j • relaţiile sociale referitoare la creşterea şi educarea copiilor
Ob m • în principiu, nu are
• subsidiar = autoritatea pe care o exprimă încheierile/ sentințele si deciziile pronunțate de instanta de judecata
Sub • alin. (1)
− activ = oricare dintre părinți care reține minorul fără consimțământul celuilalt părinte/ al persoanei căreia ia fost
încredințat minorul = este părintele cu care minorul nu locuiește
• celălalt părinte trebuie să nu fi fost decăzut din drepturile părintești si să nu i se fi interzis dreptul de a avea legături
personale cu copilul
− participația penală sub forma coautoratului este de obicei exclusă
! există situația in care locuința minorului a fost stabilită la bunici/ alte rude, cu consimțământul acestora/ instituție de ocrotire,
iar elementul material este săvarsit de ambii părinți = coautori
• alin. (2) - activ = orice persoană căreia i s-a incredințat minorul spre creștere si educare
! in asemenea situații, părinții păstreaza dreptul de a avea legături cu copilul
• Se reține si atunci când părintele cu care copilul locuiește il impiedică pe celălalt părinte să aibă legaturi cu minorul
• persoana juridica poate fi subiect activ in această variantă atunci când s-a stabilit plasamentul copilului intr-o
instituție care împiedică in mod repetat părinților să aibă legatura cu copilul
− participația penal – coautoratul este posibil atunci când plasamentul s-a făcut către mai multe persoane care exercită
impreună autoritatea părintească; instigarea si complicitatea sunt posibile
! diferența dintre alin. 1 ai alin. 2 = calitatea subiectului activ
• alin 1 - subiect activ = părintele cu care minorul nu locuiește
• alin 2 - subiect activ = persoana cu care minorul locuieșt1e
• s pasiv - alin 1 = părintele sau persoana căruia copilul i-a fost incredințat; alin 2 = unul dintre părinți sau amândoi ca
titulari ai relațiilor de familie
Sit • minorul locuiește cu unul dintre părinți sau cu altă persoană ori este plasat unei instituții de ocrotire ca urmare a unei
pre hotarari judecatoresti
! infractiunea = formă specială de nerespectare a hotararilor judecatoresti
Lt ob
El • alin 1 - varianta tip (comisă de unul dintre părinți) - reținerea minorului= oprirea minorului peste durata de timp la care
mat subiectul activ este îndreptățit să o petreacă cu acesta, refuzul înapoierii minorului/ ascunderea minorulu
! dacă fapta se realizează prin răpire, se va putea reține concurs cu infractiunea de lipsire de libertate în
mod ilegal
− Cerință atașată = reținerea să se realizeze fără consimțământul celuilalt părinte/ a persoanei
căreia i-a fost încredințat minorul
• alin 2 - varianta asimilată (comisă de oricare altă persoană) -împiedicarea unuia dintre părinți sau a amândurora să aibă
legături personale cu minorul, in condițiile stabilite de părti sau de organul competent
! dacă pentru împiedicarea minorului se folosesc loviri sau amenințări, se va reține concurs
! in această variantă, este o infracțiune de obicei pentru că numai împiedicarea repetată are relevanță penal
Uim • stare de pericol pentru relațiile de familie care presupun existența unor legături personale intre părinți si copii
L cz • rezultă din materialitatea faptei
Lt sb
Vino • intentie directa sau indirecta
Mob • nu prezintă relevanţă; pot servi la individualizarea pedepsei
Form • Actele preparatom şi tentativa posibile, dar neincriminate
• Alin. 1 – consumare = momentul savarsirii elementului material; se vorbeste de savarsirea infractiunii ‘in mod continuu’
=> exista si un moment al epuizarii
• Alin. 2 – caracter de obicei => epuizarea = odata cu ultimul act de executare
Var • Alin. 1 – varianta tip; Alin. 2 – varianta asimilata
Sanct • Inchisoarea de la o luna la trei luni sau amenda
As • Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vatamate
proc • Urmărirea penală şi judecata în primă instanţă se efectueaza potrivit regulilor comune privind competenţa.
Art. NCP Art. 380. Împiedicarea accesului la învăţământul general obliga toriu.
(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minorşi care, în mod nejustifi cat, îl retrage sau
îl împiedică prin orice mijloace săurmeze cursurile învăţământului general obliga toriu se pedepseşte cu închisoare de
la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Fapta nu se pedepseşte dacă înainte de terminarea urmăririi penaleinculpatul asigură reluarea frecventării
cursurilor de către minor.
(3) Dacă până la rămânerea defi nitivă a hotărârii de condamnare incul -patul asigură reluarea frecventării cursurilor
de către minor, instanţa dispune,după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspen darea executării pedepseisub
suprave ghere, chiar dacă nu sunt îndepli nite condiţiile prevăzute de legepentru
Obiect • relatiile sociale privind conviețuirea socială care constau în garantarea drepturilor oricărei
juridic persoane de a frecventa cursurile învățământului general obligatoriu
Obiect • NU are
material
Subiectii • activ = părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor
• poate fi și o persoana juridica autor dacă minorul a fost plasat unei instituții de ocrotire
• participația penală = posibilă sub toate formele
• coautorat = toți subiecții activi trebuie să aibă calitatea cerută de lege
• pasiv = minorul care are dreptul sa urmeze cursurile învățământului general obligatoriu de 11
clase
!!! pluralitate de subiecți pasivi => o singură infracțiune
Situatia • existența unei situații de rudenie sau a unei hotarari judecătorești privind plasarea
premisa minorului la o altă persoană care să aibă obligația, potrivit legii, să asigure accesul la învățământul general
obligatoriu
Latura
obiectiva
Element • Modalități distincte
material a. retragerea minorului de la cursuri
• are un caracter declarativ, formal sau poate consta în decizia de a nu mai duce minorul la școală
b. împiedicarea minorului să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu
• împiedicarea se poate realiza prin orice mijloace
• trebuie să aibă caracter de continuitate sau repetitivitate
• cerință esențială = caracterul nejustificat al retragerii sau al împiedicării
Urmare • crearea unei stări de pericol pentru dezvoltarea minorului
imediata
Leg cauz • rezultă ex re
Latura
subiectiva
Vinovatia • intenție, directă sau indirectă
Mobilul
Forme • actele preparatorii / tentativ posibile, nu se pedepsesc
• consumare = la momentul săvarsirii elementului material
• caracter continuu = în modalitatea împiedicării accesului la învățământ
• se poate săvarsi și în formă continuată
Sanctiuni • închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
• alin. (3) = regim derogatoriu de la amânarea aplicării pedepsei ori de la suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere => făptuitorul trebuie să procedeze la îndeplinirea obligațiilor între momentul terminării urmaririi
penale și cel al rămânerii definitive a hotararii
! dacă în cursul urmaririi penale, se asigură reluarea cursurilor de către minor => cauza de nepedepsire, aplicabila
oricând între momentul consumării și până la terminarea urmaririi penale
Apecte • Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
procesuale • Urmirirea penala si judecata in prima instana sunt supuse regulilor comune privind competenta.