Sunteți pe pagina 1din 2

Majoritatea apei reziduale reziduale sunt tratate. Aceasta reduce mult In mare.

Aceasta reduce mult In mare. Uneori solidele sunt tocate fin pen-
volumul de ap~ care trebuie trata~. Totu~i, azi tru a le accelera dispersia. jn conditii ideale,
este trimisa prin conducte la se prefern o instalatie de evacuare paqial se- apa m~rii dilueaz~ rapid apele reziduale, per-
para~. Un set de canale de scurgere conduce mitiind organismelor din mare s~ digere
uzine speciale unde se separa apa de ploaie de la rigolele de evacuarede pe reziduurile ~i s~ lecanuleze efectul d~un~tor.
solidele ~i apa se purifica strnzi, iar alt set colecteaz~ deversareade pe Totu~i, vanturile sau mareele neobi~nuite pot
acoperi~uri, al~turi de apele reziduale mena- s~ i:mpiedice dispersia ~i uneori apele rezi-
'indeajuns pentru a putea fi jere ~i industriale. Avantajul acestei instalatii duale sunt aruncate spre mal, punand 1n peri-
evacuata fara probleme 'in este acela c~ apa de pe acoperi~uri ajut~ la collnot:ltorii. Dispersia lent:l poate de aseme-
diluarea apei reziduale ~i la sp~larea con- nea s~ perturbe ecologia pe fundul m~rii,
rauri. Totu~i, 'inca se mai ductelor, pr!0'venindO acumulare de solide. avand ca rezultat distrugerea habitatelor ~i
Instalatia combinat~ de evacuare a apei, moartea pe~tilor ~i a altor viet~ti marine.
descarca 'in mari reziduuri care transporta atat precipitatiile cat ~i apele
contaminate. reziduale, are acela~iavantaj de a fi sp~la~ in Epurarea apelor reziduale
mod regulat. Dar In timpul furturilor marl, Desc~rcareaunor cal:1tit:ltimari de ape rezidu-
fluxul de ap~ cre$te,iar conductele ~i uzina de ale brute ar cauza o poluare prea mare. De
An ultimele dou~ secole, populatia ~i activi- tratare nu fac fat~. Pentru ~ goli excesul direct aceea comunit:ltile responsabile l~i trateaz~
I ta!;ileindustrialein cre~tereau trulrit cantitatea in rauri sau In mare, se monteaz~ tevi de de- 1ntai apele reziduale. Acest proces const:l de
de reziduuri. Reziduurile sunt evacuate prin versare pentru apa pluvial~. in conditii de fur- obicei din dou~ etape distincte, numite tratare
canale de scurgere de la buc~tarii, b~i ~i pro- tun~, apele reziduale sunt atat de mult diluate preliminarn ~i tratare secundarn.Tratarea pre-
cese de fabricatie. Ploaia poate produce o incat nu prezin~ un pericol pentru s~n~tate. liminarn implic~ ~turarea rulmolului din
dep~~irebrusc~ a capacitatiicanalelor. lichid. jn tratarea secundarn, impurit:ltile rn-
Apele reziduale trebuie f~cute inofensive Ape reziduale brute mase In lichid sunt Inl~turate prin accelerarea
inainte de a fi scurse in rauri, dat apa de Majoritatea ora~elor l~i trateaz~ apele rezidu- procesului biologic natural de descompunere.
ploaie nu necesitatratament. De aceea, unele ale Inainte de evacuare, pentru a le distruge Buc~tile mari de solide, ca rnmurelele ~i
ora~eau instalatii separatede evacuarepentru continutul nociv. Totu~i, multe ora~e de buc~tile de de~euri, sunt captate prin trecerea
apa de pl6aie ~i apele reziduale. Apa de ploaie coas~ mai descarc~Inc~ ape reziduale brute, apelor reziduale prin gratare. Aceste gratare
este condus~ direct in rauri ~i numai apele netratate, printr-o conduct~ ce se vars~ direct au orificii sau fante cu diametrul de aproxima-
143
TRATAREA APELOR REZIDUALE

tiv 2,5 cm. Cand apa trece prin canale deschi- O Canalele colec-
se, numite camere de pietri~, pietrl,5ul se toare victoriene din
depune. Solidele plutitoare mici se Inl~tura In Londra au fost un
bazine de colectare circulara. Apele reziduale triumf la vremea lor,
intra In bazine prin partea de jos ~i un brat dar acum sunt inve-
rotativ colecteaz~ spuma ~i particulele pluti- chite. Traficul intens
toare. Efluentul, sau efluxul, trece peste mar- suprateran provoaca
ginea bazinelor Intr-un canal colector extern. incontinuu daune
instalatiilor, care
Sedimentarea ~i namolul abia mai pot face
Solidele fme, suspendate, pot fi extrase cu aju- fata unui volum de
torul unor site, avand g~uri cu diametrul de ape reziduale aflat in
aproximativ 2 mm. in locul acestora adesea se continua cre~tere.
folose~te un proces numit sedimentare. in
sedimentare, efluentul se las~ In bazine timp O Trei moduri de
de circa 3 ore pentru ca solidele suspendate s~ drenare a apei in
se poat:ll~sa la fund. Uneori se efectueaz~ un camp deschis. Apa
proces suplimentar, precipitarea. O substant~ poate fi condusa la
chimic~ precum sulfatul feric se adaug~ la un rau prin canale
apele reziduale pentru ca particulele sus- deschise. prin 1evi
pendate s~ formeze bulg~ri ~i s~ se scufunde. de argila puse in
N~molul In1~turat prin tratarea preliminara ~an1uri. sau prin
poate fi uscat ~i sterilizat chimic, dar de obicei gauri facute cu aju-
el se trateaz~ biologic. N:lrnolul brut se ameste- torul unui plug.

c~ cu ru1mol tratat care contine microorga-


nisme. Acestea se inmultesc, hr;'lnindu-se cu
n~mol ~i descompunand compu~ii organici
nocivi In substante chimice mai simple. Acest
proces, numit asimilare, produce metan ~i alte
gaze inflamabile. Acestea pot fi colectate ~i
vandute, sau arse pentru a 1nc~lzi n~molul ~i a
grnbi asimilarea. jntr-o alt:l variant~, gazele pot O Autocisternele se folosesc la golirea re-
fi folosite drept combustibil pentru un sistem zervoarelor subterane de depozitare a apelor
generator de electricitate aflat pe ~antier. reziduale, folosite in regiunile fara canalizare.
Dup~ tratare, ru1molul poate fi folosit ca
1ngrn~amant. Surplusul de ru!mol se 1ncarc~ pe O Agitarea apei reziduale cu palete ac~iona-
nave, se duce 1n largul rru!rii ~i se descarc~. te electric. Acestea ajuta la dizolvarea oxi-
Aceasta asigurJ hraru! pentru alge -organis- genului din aer in lichid. Microorganismele
mele microscopice aflate la 1nceputul lantului ~ folosesc oxigenul intr-un proces prin care
alimentar marin. jns~ ru!molul de cana1izare ~ materia organica devine inofensiva.
contine adesea metale oWvitoare provenite din
procese industriale, precum cadrniul. Acestea organisme,de obicei pe un pat de pie.tri~,sau fi agitat pentru ca aerul de la suprafata sa se
da.uneaz:l lantului alimentar ~i de aceea multi material paras, precum cocsul..Acestemateriale impra~tie in tot lichidul. Dupa 4-10 ore, pro-
sunt 1mpotriva desc~rc~rii 1n mare a ru1molului. au a suprafata relativ mare pe care se paate cesul de aerare este complet.
forma s.tra.tul, m:lrind eficienta procesului.
Tratarea secundara Materialul,1n.tr-uns.tratavand grosimeade circa Evacuarea efluentului pur
Dup~ Inl~turarea ru!molului, efluentul se tra- 2 m, paatefi b:lituit intermitent cu efluen.tul,dar In ambele metode ale procesului cu namol
teaz~ biologic. Microorganismele determin~ cea adesease folose~teun pulverizator continuu. reactivat, solidele inofensive produse prin
mai mare parte a materiei organice din apele in procesul cu n:lmol reactivat, cu a uti- actiunea de aerare se lasa sa se depuna in
reziduale s~ reactioneze cu oxigenul din aer lizare mai larg:l, n:lmolul ce contine microor- bazine pentru sedimentarea finala. Efluentul
pentru a forma compu~i inofensivi. Aceasta se ganismele necesare este amestecatcu efluen- curat rezultat este apoi indeajuns de pur
poate realiza pe dou~ c~i. jn procesul de flltra- .tul in prezenta aerului. Aerul poate fi suflat pentru a fi descarcatintr-un rau farn pericolul
re, efluentul reactioneaz:l cu un strat de micro- prin mii de g:luri in bazin, sau lichidul poate de a provoca daune mediului inconjurntor.
144
~tiint;l $i tehnologie 45- EVACUAREADE~EURILOR ~tiinta $i tehnologie 46- POLUAREA