Sunteți pe pagina 1din 15

Anul V, nr.

50
apare
martie 2011 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins: Sã cãlãtorim împreunã


Copiii continuã sã fie
expuºi pericolelor
Cu ocazie Zilei Siguranþei pe
spre Înviere!
internet au fost prezentate
studii privind utilizarea inter-
netului de cãtre copii ºi tineri,
precum ºi pericolele la care
sunt expuºi aceºtia. (pag. 2)
Suntem tot atât de
bãtrâni ca ºi arterele
noastre
Doamna Arteriosclerozã sfi-
deazã cu succes armele me-
dicale ºi mânuieºte un pum-
nal tot mai mare pe an ce
trece. (pag. 8-9)
Micul meu hoþ...
Þi s-a întâmplat vreodatã sã
descoperi în ghiozdanul co-
pilului un obiect care sã nu-i
aparþinã? (pag. 13)
(pag. 5)
Editorial de Natalia Corlean târziu ºi pur ºi simplu nu þi-e foame. uºureazã ºi disciplineazã trupul, avem
Postul Mare este ºi mai mult de atât. multe altele de fãcut. Sã ne bucurãm de
Postul Mare E o atmosferã, o stare sufleteascã marca- lecturã (ºi mai puþin de televizor sau cal-
Postul nu înseamnã ab- tã de o aºa-numitã „tristeþe radioasã”. În culator), sã sporim rugãciunea, sã mer-
stinenþã ºi atât. Înseamnã aceastã stare poþi sã intri doar prin trãirea gem mai des în Casa Domnului, sã fim
înlocuirea mâncãrii cu hranã slujbelor specifice acestei perioade, care mai atenþi la cei din jurul nostru, sã zâm-
sufleteascã. Dacã în general încep din prima sãptãmânã, prin Canonul bim, sã dãruim bucurie, sã iertãm. Sã ne
stomacul este o grijã care ne cel Mare. Mã doare sufletul pentru biseri- rugãm pentru „tot sufletul necãjit ºi în-
mãnâncã destulã energie ºi cile unde nu se face aceastã slujbã ºi pen- tristat” ºi sã ieºim în întâmpinarea lui cu
resurse, Postul ne invitã sã tru cei care nu au experimentat niciodatã ce putem. O faptã mãruntã, ceva de mân-
uitãm de grija asta ºi sã dãm de mâncare trãirea ei tainicã, ce ne învãluie ºi ne care sau mãcar un zâmbet, o rugãciune ºi
ºi sufletului. Spunea Pãrintele Vasile adunã din exilul îndepãrtãrii de Dum- o vorbã bunã - asta putem face indiferent
Mihoc cã dacã ne e greu sã postim, în- nezeu. cât de sãraci am fi. Sã nu rãspundem la
seamnã cã nu postim corect. Pentru cã, Postul Mare mai este ºi o cãlãtorie. O rãu cu rãu, ci cu tãcere ºi binecuvântare a
dacã înlocuim grija ºi gândul la mâncare cãlãtorie împreunã cu Domnul, pe calea persoanei respective. Sã îi binecuvân-
cu hranã duhovniceascã (participarea la spre Înviere, care trece prin greutãþile tãm mai des pe cei pe care îi întâlnim în
slujbe în primul rând, apoi rugãciune ºi Crucii ºi ale Patimilor. Nu e grea, pentru fiecare zi, sã mulþumim Domnului pen-
lecturã duhovniceascã), nu mai simþim cã Domnul, în iubirea Sa, ne duce pe tru toate lucrurile bune din viaþa noastrã.
foamea. Astfel se întâmplã cã într-o zi în braþe. Trebuie doar sã ne lãsãm purtaþi ºi Sã ne curãþãm sufletul prin Spoveda-
care nu mãnânci nimic pentru a participa El ne va da putere sã le facem pe toate. nie ºi sã îl împodobim cu gânduri bune,
la Liturghia Darurilor, care este dupã- Ce NU este postul? Nu e dietã. De pentru a putea face loc în el lui Dum-
amiaza spre searã, realizezi cã s-a fãcut aceea, pe lângã postul alimentar, care ne nezeu.
CMYK
2 Eveniment
Siguranþa pe internet
Copiii continuã sã fie expuºi pericolelor
În fiecare an, la începutul lunii februarie, este sãrbãtoritã Ziua Siguranþei pe
internet, prilej cu care sunt organizate diverse acþiuni de conºtientizare privind
folosirea în siguranþã a internetului. Cu aceastã ocazie, reprezentanþii Consorþiului
Sigur.info au prezentat câteva studii privind utilizarea internetului de cãtre copii ºi
tineri, precum ºi pericolele la care sunt expuºi aceºtia.
60% dintre copii sunt O treime dintre aceºtia (32%) vorbesc
contactaþi de pedofili mai deschis pe internet despre problemele
private decât în cadrul discuþiilor directe.
Din studii reiese cã trei sferturi dintre Aceste procente sugereazã cã pentru
copiii români cu vârste cuprinse între 6 ºi jumãtate dintre copii ºi tineri internetul ternetului ºi asupra comportamentului, în
17 ani folosesc deja internetul, 60 % dintre este mai mult decât un joc, este viaþa lor. general, în mediul on-line.
ei sunt contactaþi de pedofili, iar 24 % Internetul este unul dintre spaþiile cu Pãrinþii habar n-au
primesc mesaje sexuale. cele mai puþine reguli de utilizare, iar toc-
Directorul de comunicare de la Cen- mai aceastã libertate reprezintã unul dintre Din raportul EU Kids Online reiese cã
trul Român pentru Copii Dispãruþi ºi principalele riscuri pentru siguranþa unui aproximativ jumãtate dintre pãrinþii copi-
Exploataþi Sexual - Focus, Patrick Dani- copil. Cele mai multe greºeli apar în comu- ilor care au experimentat unul dintre ris-
levici, a declarat cã pe internet sunt peste nicarea cu necunoscuþi, prin e-mail, chat-uri curile folosirii internetului nu ºtiu de
un milion de imagini pornografice cu copii sau reþele sociale. În general, mesajele mesajele primite de copiii lor. Pentru a
ºi alte aproximativ 200 sunt încãrcate zil- sexuale sunt primite de cei care folosesc preveni astfel de situaþii, pãrinþii trebuie sã
nic. „În România, peste 90 % dintre ado- site-urile de socializare. Peste 86% dintre fie mai atenþi la ce fac copiii lor on-line.
lescenþi utilizeazã internetul pentru socia- elevii români au recunoscut cã au cel puþin Iatã câteva sfaturi în acest sens :
lizare. Dintre aceºtia, 18 % afirmã cã tran- un cont pe un astfel de site. În plus, 80% , comunicaþi-le deschis copiilor avanta-
jele ºi dezavantajele internetului;
smit informaþii personale pe internet cãtre dintre ei recunosc cã mint în privinþa vâr-
alte persoane, iar 14 % discutã cu necu- stei lor, declarând cã au cel puþin 18 ani. , stabiliþi împreunã reguli de utilizare a
computerului ºi a telefonului mobil;
noscuþi. În România, din totalul utilizato- Majoritatea nu îºi dau seama cã datele per-
rilor de Facebook (aproape 3 milioane), sonale sau fotografiile în diverse ipostaze , nu le restricþionaþi fãrã justificare
accesul la computer, pentru cã astfel
14 % sunt adolescenþi (12-17 ani), iar rata sunt adevãrate invitaþii pentru pedofili.
de utilizare a acestui site de socializare în copilul va fi tentat sã ascundã celor din
rândul lor a crescut exponenþial de la în- Mai mult sau mai puþin familie preocupãrile legate de internet.
ceputul anului 2010. În prezent ea este de informaþi , aºezaþi calculatorul în camera cea mai
accesibilã familiei;
33 % ºi tendinþa este de creºtere”, a mai
spus Patrick Danilevici.
Tot cu ocazia Zilei Siguranþei pe
internet, ofiþerii Institutului de Prevenire ºi
, discutaþi despre riscurile la care se
expun dacã acceptã întâlniri cu persoane
Viaþa virtualã devine mai Psihosociologie din cadrul Inspectoratului necunoscute, cu care comunicã prin e-
importantã decât cea realã General al Poliþiei Române au realizat un mail, chat sau telefon mobil;
sondaj de opinie în mai multe ºcoli din
Cu ocazia Zilei Siguranþei pe internet þarã, pentru a identifica gradul de infor- , încercaþi sã aflaþi mai multe despre
„prietenii on-line” ai copiilor; închiderea
2011 au fost prezentate ºi concluziile mare al tinerilor cu privire la modalitãþile bruscã a calculatorului sau schimbarea
studiului comparativ EU Kids Online II, concrete de prevenire a pornografiei infan- rapidã a ferestrelor pe monitor pot fi
realizat la iniþiativa Comisiei Europene în tile pe internet. Studiul aratã cã cele mai semne cã ei comunicã cu persoane cu care
25 de þãri europene în anul 2010. Conform expuse sunt fetele. Multe dintre ele au re- nu ar trebui;
acestuia, jumãtate dintre copiii ºi adoles- cunoscut cã ºi-au oferit identitatea realã,
cenþii cu vârste între 11 ºi 16 ani îºi creea- fotografii sau chiar date despre familia lor.
, amintiþi-le copiilor cã nu tot ceea ce
citesc sau vãd pe internet este adevãrat; le
zã mult mai uºor o personalitate proprie De cealaltã parte, mulþi bãieþi recunosc cã puteþi propune ºi alte surse (cãrþi, reviste
on-line decât una în viaþã realã. s-au întâlnit cu persoane de pe internet de specialitate) ºi încurajaþi-i sã-ºi creeze
Tinerii îºi petrec timp pe internet deoa- despre care nu ºtiau foarte multe. propria opinie cu privire la ceea ce este
rece acesta le oferã posibilitatea de a-ºi Lãsaþi în faþa calculatorului de cãtre adevãrat sau fals;
exprima opiniile ºi de a-ºi face prieteni: pãrinþi, „pentru a-i ºti în siguranþã” sau în
Pentru 50% dintre copiii cu vârste între speranþa cã învaþã sã foloseascã un com-
, folosiþi programe de filtrare speciali-
zate sau filtrele motoarelor de cãutare.
11 ºi 16 ani, utilizatori de internet, este mai puter de mici, mulþi dintre copii ajung sã Mai multe informaþii, precum ºi detalii
confortabil sã fie ei înºiºi pe internet decât acceseze site-urile cu sexualitate explicitã, despre programele de control parental,
în relaþiile reale; spun poliþiºtii. Toate acestea se pot întâm- care filtreazã ºi controleazã accesul copi-
45% dintre copii au subiecte de discuþie pla dacã pãrinþii nu au un minim control ilor la internet, sunt disponibile pe site-ul
diferite în mediul on-line decât în conver- asupra modului de utilizare a internetului www.sigur.info.
saþiile faþã în faþã; de cãtre copil, asupra timpului destinat in- A consemnat Natalia Corlean
Eveniment 3
Tunderea rasoforului are
Cãlugãrire la Mãnãstirea Bucium loc înainte de Sfânta Liturghie, iar
slujba cãlugãririi, mai amplã ºi mai
Tunderea în monahism este un eveniment crucial în viaþa unei persoane care
importantã, are loc în timpul Sfintei
doreºte sã-ºi asume aceastã vocaþie a închinãrii întregii sale existenþe lui
Liturghii, dupã Vohodul Mic. Pãrintele
Dumnezeu. Un astfel de eveniment deosebit s-a petrecut în obºtea mãnãstirii de la
Eftimie, unul dintre cei mai vechi vie-
Breaza, în luna decembrie. Având în vedere cã intrarea în cãlugãrie este tot mai
þuitori ai mãnãstirii, a urcat trupeºte cu
rar întâlnitã în aceastã lume secularizatã, nu ne-am fi aºteptat sã mai asistãm
greu treapta cãlugãriei, boala obligându-l
curând în Þara Fãgãraºului la o asemenea slujbã. Dar iatã cã de praznicul
sã se deplaseze doar cu ajutorul unui
Întâmpinãrii Domnului, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al
cadru. Pãrintele stareþ Cleopa Negru însã
Arhiepiscopiei Sibiului, a sãvârºit la Mãnãstirea Bucium ºi slujba de tundere a
l-a luat, ca naº de cãlugãrie, sub mantia sa
unui rasofor, ºi rânduiala tunderii în monahism a unui vieþuitor al mãnãstirii.
ocrotitoare. Cu multã
Tunderea în mona- smerenie, candidatul la
hism înseamnã o re- cãlugãrie a îmbrãcat,
nunþare totalã la voia ta peste hainele albe, haine-
ºi încredinþarea deplinã le negre ale cãlugãrului,
a vieþii tale în mâna lui fãgãduind, dupã rân-
Dumnezeu, în rându- duiala slujbei, sã petrea-
iala ascultãrii, fecioriei cã în mãnãstire pânã la
ºi dezlipirii de lucrurile ultima suflare ºi sã rabde
materiale. Este o unire toate supãrãrile ºi greu-
desãvârºitã cu Mântu- tãþile vieþii monahale.
itorul ºi cu Biserica Sa, Toate, cu ajutorul lui
cãrora li se obligã sã Dumnezeu.
slujeascã monahul, în Dumnezeu sã le rân-
duh ºi faptã, pânã la duiascã pãrintelui Efti-
sacrificiul vieþii, aºa mie ºi pãrintelui Trifon
cum Mântuitorul S-a putere ºi înþelepciune
jertfit pentru mântuirea pentru a fi la mãsura înal-
lumii. Momentul tun- tei chemãrii la care au
derii presupune, pe rãspuns în viaþa lor.
lângã tãierea pãrului - Pr. Marius Corlean
semnul renunþãrii la
voia proprie - ºi primirea hainelor ºi a
însemnelor monahului: cãmaºa albã,
Elevii fãgãrãºeni au participat la olimpiada de religie
crucea pectoralã, paramanul, dulama, Elevi din toatã Þara Fãgãraºului au participat sâmbãtã, 19 februarie, la faza
brâul, papucii, rasa, potcapul, mantia, localã a Olimpiadei de Religie pentru clasele VII-XII. Aceasta a avut loc la Liceul
metaniile, crucea ºi fãclia. Prin voturile Teologic Ortodox „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº.
monahale - ascultarea, fecioria, sãrãcia - La manifestarea au participat elevi ai unele întrebãri de tip grilã, fie sã com-
persoana cãlugãritã se face pe sine, pentru ºcolilor de pe tot cuprinsul Þãrii Fãgãra- pleteze unele enunþuri lacunare, fie sã dea
întreaga-i viaþã, dar lui Dumnezeu. Astfel, ºului: ªc. Gen. Nr. 1 Fãgãraº, ªc. Gen. Nr. unele rãspunsuri mai complicate sau sã
cãlugãria este comparatã cu un al doilea 2 Fãgãraº, Liceul Teologic Ortodox „Sf. compunã eseuri. Am avut parte de o
Botez. Moare omul cel vechi ºi îi ia locul Constantin Brâncoveanu” Fãgãraº (clase- atmosferã plãcutã, elevii fãcând cunoº-
unul nou. le VII-VIII), Colegiul Naþional „Radu tinþã între ei ºi întrecându-se unii pe alþii în
În acest sens, monahul primeºte la Negru” ºi Colegiul Naþional „Doamna rãspunsuri.
cãlugãrie un nume nou. Dupã Sfânta Stanca” din Fãgãraº, Colegiul „Aurel În urma rezultatelor obþinute, deºi
Liturghie, toþi participanþii la praznicul Vijoli” Fãgãraº, Grupul ªcolar Agricol unele subiecte au fost destul de grele, vor
împãrãtesc trec pe la noul monah ºi-l „Av. Dr. Ioan ªenchea” Fãgãraº, Liceul merge la faza judeþeanã a olimpiadei 7
întreabã: „Cum te cheamã, pãrinte?” Teoretic „I. C. Drãguºanu” Victoria, elevi de clasa a VII-a, 7 elevi de clasa a
Acesta îºi spune numele, iar celãlalt îi Colegiul Tehnic „Dr. Al. Bãrbat” VIII-a, 7 elevi de clasa a IX-a, 1 elev de
rãspunde: „Sã te mântuieºti în Domnul, Victoria, ªc. Gen. Cuciulata, ªc. Gen. clasa a X-a, 6 elevi de clasa a XI-a ºi 1
frate, rugându-te ºi pentru mine”. Aceste Recea ºi ªc. Gen. Hoghiz. elev de clasa a XII-a. Aceastã etapã va
lucruri au fost puse în practicã ºi la În total au fost 68 de elevi, din care 17 avea loc în 19 martie la Braºov, de unde
Mãnãstirea Bucium, unde pãrintele elevi de clasa a VII-a, 21 de elevi de clasa sperãm ca elevii din Þara Fãgãraºului sã
Eftimie a fost tuns în monahism ºi fratele a VIII-a, 12 elevi de clasa a IX-a, 6 elevi se întoarcã îmbogãþiþi sufleteºte ºi cu
Costel a fost rasoforit, adicã a urcat pe de clasa a X-a, 11 elevi de clasa a XI-a ºi rezultate bune. Vã vom þine la curent cu
treapta intermediarã între treapta de frate doar 1 elev de clasa a XII-a. Olimpiada desfãºurarea evenimentelor într-unul din
de mãnãstire ºi treapta definitivã a s-a desfãºurat pe parcursul a trei ore, timp numerele urmãtoare ale revistei.
cãlugãriei, primind numele de Trifon. în care elevii au trebuit sã rãspundã fie la Prof. Veronica Simu
4 Actual
„Zbor deasupra unui cuib de nãuci” sau Dumnezeu nu poate fi
triºat

Unde nu-i lege e tocmealã Dar ºtiþi ce este foarte ciudat?


Cã în creºtinism Dumnezeu nu
poate fi triºat. Pe Dumnezeu nu-L
În înþelepciunea popularã existã zicala „am trãit s-o vãd ºi pe asta”. Poate de poþi fenta, ca pe ceilalþi. La Dumnezeu nu
aceea tot ce se întâmplã în jurul meu nu mã mai mirã deloc. Sunt sigur cã, la cata- merge cu „lasã cã merge ºi aºa” sau „des-
clismele sociale care devoreazã simpla bucurie de a trãi a românilor, o simplã curcã-te cum poþi, numai sã reuºeºti”. Lui
declaraþie pare a fi doar o infimã picãturã a unui tsunami devastator. Dumnezeu nu-i plac ºmecherii sau „des-
O declaraþie mai mult decât element al unui întreg ecosistem. Cu sigu- curcãreþii”. Pentru cã lui Dumnezeu nu-i
ciudatã ranþã cã poate avea efecte benefice dacã plac mediocrii. ªi ºtiþi de ce nu-i plac?
sãmânþa este bunã ºi se doreºte sã rodeascã Pentru cã ei cred cã se pot „descurca” în
În urmã cu câteva zile m-a frapat o în acel pãmânt. Dar ce se întâmplã dacã viaþã îmbinând cele douã realitãþi, lumeas-
declaraþie fãcutã de cãtre „pionul princi- sãmânþa este rea, iar ceea ce creºte din ea cã ºi spiritualã, dupã bunul lor plac. Aceºti
pal” al societãþii noastre româneºti. Nu va produce efecte negative? „descurcãreþi”, aceºti ºmecheri, aceºti
pentru cã ar fi existat o incoerenþã în afir- mediocri nu vor putea niciodatã sã se
maþia sa, sau o greºealã gramaticalã, nici Obiºnuinþã contagioasã ridice la înãlþimile spirituale pentru cã nu
pentru cã ceea ce spunea nu ar fi o realitate Astfel de declaraþii aruncate la întâm- mai au aripi sau, dacã le-au avut, ºi le-au
cotidianã, ci pentru cã lovea în însuºi prin- plare pot determina schimbãri de compor- tãiat. ªi fãrã aripi nu mai au entuziasmul
cipiul ordinii morale. Venea din partea tament nu numai la nivelul relaþiilor de a se ridica spre înãlþimi.
unei autoritãþi care are în special atribuþia interumane, ci chiar la nivelul relaþiei Ceea ce este mai rãu este faptul cã ei
de a veghea la pãstrarea ordinii morale ºi a noastre cu Dumnezeu. Dacã îmi este per- nu realizeazã cã neavând aripi nu zboarã,
disciplinei sociale a neamului meu. mis sã mã descurc oricum, folosindu-mã ci se târãsc asemenea unor viermi pe un
Ideea este simplã ºi poate fi redusã la de orice mijloace pentru a-mi împlini pãmânt mizerabil plin de mocirlã. ªi chiar
cuvintele: „fiecare sã se descurce cum scopul, la nivelul relaþiei mele cu semenii, dacã nu fac stricãciuni, ei tot sunt în mocir-
poate”; sau, ca sã folosim un limbaj de atunci de ce nu aº încerca acelaºi lucru ºi lã, pentru cã nu reuºesc sã zboare.
maidan: „scapã cine poate”. cu Dumnezeu?
Ceea ce mã nemulþumeºte îngrozitor Aºa se face cã, dacã ne obiºnuim cu Nu vã târâþi, zburaþi!
este faptul cã acest dicton vine sã suprime astfel de practici la nivel interpersonal De aceea eu vã îndemn sã nu încercaþi
ideea unei ordini morale care este de uman, vom ajunge sã considerãm a fi nor- sã vã descurcaþi oricum în viaþã. Nu fiþi
sorginte dumnezeiascã, înlocuindu-o cu male astfel de practici ºi la nivel spiritual, descurcãreþi cu orice preþ. Cãci chiar dacã
una de tip mafiot omeneascã, dar care este gândind cã pânã la urmã ºi Dumnezeu este aþi fi ºmecheri profesioniºti, pe Dumnezeu
de sorginte diavoleascã. Cu alte cuvinte, doar un simplu partener într-o afacere a tot nu o sã-L puteþi triºa. De aceea vã
mai angelic spus, într-o lume moralã în noastrã personalã. ªi aceasta pentru cã doresc sã vã redescoperiþi aripile cu care sã
care nu poþi rãzbi folosindu-te de armele fiinþa ta duplicitarã se ghideazã exact dupã puteþi zbura lin, dar într-o ordine perfectã,
corectitudinii, te poþi ajuta de orice mij- aceleaºi principii pe care þi le-ai indus la un spre cer.
loace, inclusiv de cele imorale, pentru a moment dat. Pr. Iosif Ciolan
putea rãzbi. Iar dupã ce þi-ai împlinit sco-
pul, poþi sã declari mulþumit ºi sã te justi-
Fiþi atenþi la baobabi!
fici prin cuvintele „se poate ºi aºa”, fãrã ca
despre o plantã rea, trebuie
s-o smulgi numaidecât,
chiar din clipa în care ai
apoi sã atragi dezacordul mulþimii. „Într-adevãr, pe
planeta micului prinþ descoperit-o. Or, pe pla-
Responsabilitatea cuvântului se gãseau, ca pe toate neta micului prinþ se
Poate mulþi veþi spune acum cã aceastã planetele, ºi ierburi aflau niºte seminþe
declaraþie nu are un rol foarte important în bune ºi ierburi rele. îngrozitoare… se-
formarea de conºtiinþe. ªi cred cã foarte Prin urmare, seminþe minþele de baobab.
mulþi dintre voi aþi trecut-o cu vederea. bune, de ierburi bune ºi Pãmântul planetei
Dar vreau sã fiþi foarte atenþi la rolul pe seminþe rele, de ierburi rele. era plin de ele. Iar de
care cuvintele îl joacã în viaþa noastrã. Numai cã seminþele n-ai cum un baobab, dacã prinzi
Cuvântul este asemenea unei seminþe. sã le vezi. Ele dorm în de veste prea târziu, nu
Cât este de micã ºi neînsemnatã o sã- tainiþa pãmântului, pâ- te mai poþi descotorosi
mânþã? Aproape cã nici nu o bagi în nã când i se nãzare câte uneia niciodatã. Nãpãdeº-
seamã. Dar în momentul în care aceastã sã se trezeascã. Atunci începe te întreaga planetã. O
sãmânþã cade într-un pãmânt fertil, face sã sã se întindã ºi scoate la strãpunge cu rãdãcinile. ªi
creascã din ea uneori chiar un arbore soare, mai întâi cu sfiiciune, dacã planeta este prea micã,
imens, care îºi va înfige rãdãcinile adânc un firicel plin de farmec ºi ne- ºi dacã baobabii sunt prea
în pãmânt ºi îºi va înãlþa coroana umbrind vãtãmãtor. Dacã e vorba despre mulþi, o fac sã sarã-n aer.”
totul dedesubtul sãu. Nebãgatã în seamã la un fir de ridiche ori de trandafir, îl poþi lãsa Antoine de Saint Exupéry,
început, ea devine mai târziu un important sã creascã-n voia lui. Dar dacã-i vorba „Micul Prinþ”

CMYK
Viaþa în Hristos 5
împotriva ispitelor, Sfân-
Sã cãlãtorim împreunã spre Înviere! ta Cruce a Domnului. Ne
vorbeºte ºi de „crucea omu-
Postul Mare reprezintã (pentru creºtinii ortodocºi), o perioa- lui” - încercãrile vieþii aces-
dã mai deosebitã, din moment ce pregãtirea pentru intrarea în teia. Vedem cum „crucea
acest post este mult mai riguroasã decât în cazul celorlalte pos- omului” se poate duce nu-
turi de peste an. Aceastã pregãtire începe din Duminica Vame- mai având ca sprijin „cru-
ºului ºi a Fariseului, adicã cu 10 sãptãmâni înainte de marele cea Domnului” ºi aflãm cã
praznic al Învierii, ºi ne ajutã sã trãim o cãlãtorie de refacere sufletul omului este mai
spiritualã absolut necesarã în lumea nebunã în care trãim. presus decât orice mãrire
Postul trebuie privit de fiecare creºtin alãturi de alte douã, la fel sau bogãþie lumeascã (Mar-
ca o cãlãtorie ºi orice cãlãtorie are o „þintã” de frumoase: Pilda cu cu 8, 34-38 ºi 9, 1).
precisã, þintã care determinã de altfel ºi pre- oaia cea rãtãcitã ºi Pilda DUMINICA A 4-A. Sun-
gãtirea care se face în vederea efectuãrii cãlã- cu drahma cea pierdutã. tem puºi apoi sã înþelegem
toriei în cele mai bune condiþii. Dacã, de Toate trei ni-L descope- adevãrata valoare a postului ºi a rugãciu-
exemplu, þinta mea este sã ajung la munte, rã pe Dumnezeu ca pe un Tatã iubitor, bun nii, douã paveze puternice împotriva
voi pune în bagaj haine groase, ghete ºi milostiv, care nu are pe nimeni de pier- diavolului. Prin post ºi rugãciune ne
º.a.m.d. În cazul postului, avem de a face dut. Astfel aflãm cã trebuie sã luãm cu noi pãstrãm „puterea” de a auzi ºi de a mãr-
cu o „cãlãtorie spiritualã”, þinta noastrã fi- ºi „haina” nãdejdii ºi sã lepãdãm ºi toate turisi pe Domnul, fiind feriþi de acel „duh
ind una „deosebitã”, duhovniceascã, astfel nemulþumirile noastre (vezi nemulþu- mut ºi surd”. Aflãm cât de importante sunt
cã pregãtirea trebuie sã fie pe mãsurã. mirea fiului mare din pildã!). rugãciunile noastre pentru aproapele nos-
Atunci când te pregãteºti de cãlãtorie, DUMINICA ÎNFRICOºÃTOAREI JUDECÃÞI. tru, chiar dacã credinþa noastrã este uneori
e normal sã-þi faci o listã cu lucrurile pe care Aflãm apoi cã aceastã cãlãtorie spiritualã amestecatã cu necredinþa (Marcu 9, 17-
vrei sã le iei cu tine ºi numai ulterior te care este Postul Paºtilor nu este de fapt 32). Tot acum suntem întãriþi prin faptul
apuci sã-þi faci bagajul. Din lista respectivã decât o copie la scarã mai micã a cãlãtoriei cã aflãm din Predica de pe munte despre
se vor pune însã în bagaj numai lucrurile vieþii noastre spirituale de pe pãmânt ºi cã, „plata multã din ceruri” a celor ce rãmân
care vor fi considerate necesare. Trebuie înainte de Bucuria Învierii, vom trece prin drepþi în aceastã cãlãtorie spiritualã care
sã fim atenþi sã nu uitãm nimic ºi sã nu „testul Înfricoºãtoarei Judecãþi”. Aflãm tot este Postul (dar ºi viaþa noastrã). Vedem
punem nimic din ceea ce e inutil, pentru a acum ºi cã aceastã cãlãtorie se face alãturi cum sunt „fericiþi” de Domnul cei care
nu îngreuna pe cãlãtor. Un bagaj care nu e de semenii noºtri, pe care trebuie sã-i spri- urmeazã calea virtuþilor, despre care ne
fãcut corespunzãtor poate compromite cã- jinim ºi sã le „slujim” ca lui Hristos (Matei vorbeºte în „Scara” sa ºi Sf. Ioan Scãrarul
lãtoria ºi-l poate pune pe cãlãtor în situaþia 25, 31-46). Bogãþia noastrã sã nu fie ave- (Matei 4, 25; 5, 1-12).
de a nu mai ajunge la þinta fixatã. rea materialã, ci faptele noastre bune, cu DUMINICA A 5-A. Aflãm tot mai
În cazul acestei cãlãtorii, Biserica, prin care nu trebuie sã ne lãudãm însã. desluºit despre patimile Fiului Omului
Sfinþii Pãrinþi, ne oferã în cele 10 Dumi- DUMINICA IZGONIRII LUI ADAM DIN care vor urma ºi despre atenþia pe care tre-
nici de dinaintea Învierii lista cu cele tre- R AI . Vom rememora de ce am ajuns sã buie sã o acordãm cererilor noastre cãtre
buincioase, lista cu cele la care trebuie sã „cunoaºtem” pãcatul. Iertarea este o altã Dumnezeu, unele dintre ele nefiindu-ne de
renunþãm (pentru cã ne vor încurca), iar virtute care nu poate lipsi din „bagajul” folos. Suntem îndemnaþi sã cãutãm a fi noi
apoi, în timpul Postului, marcajele care ne nostru spiritual (Matei 6, 14-15). Suntem slujitorii celorlalþi ºi sã nu aºteptãm sã fim
ajutã sã recunoaºtem Calea. acum gata de plecare ºi… pornim. slujiþi (Marcu 10, 32-45).
DUMINICA VAMEºULUI ºI A FARISEU- PRIMA DUMINICÃ DIN POST. Suntem DUMINICA A 6-A. În ultima Duminicã
LUI. Biserica ne atenþioneazã cã în aceastã înºtiinþaþi cã Dumnezeu ne-a chemat pe din Post aflãm de cinstea cu care este
cãlãtorie spiritualã nu putem porni ca robi toþi sã facem aceastã cãlãtorie ºi ne-a dat ºi primit Iisus în Ierusalim de cãtre cei care
ai pãcatului, ci numai ca ucenici ai virtuþii. îndrumãtori, alegând pe Apostoli ºi pe ur- urmau sã strige peste câteva zile: „Sã fie
Astfel, suntem îndemnaþi sã lepãdãm pã- maºii lor, pentru a nu ne rãtãci de la Calea rãstignit!” Domnul vine blând ºi se oferã
catul mândriei (al fariseului) ºi sã ne îm- Evangheliei Sale. Suntem îndemnaþi sã nouã, tuturor, spre a fi primit în „ierusali-
brãcãm cu haina virtuþii smereniei (a va- rãmânem ancoraþi în dreapta-credinþã, mul inimilor noastre”. Nu vine în sufletul
meºului). În cãlãtoria noastrã spre Bucuria apostolica Ortodoxie (Ioan 1, 43-51). nostru ca stãpân, ci ca rob. Apoi aflãm cã
DUMINICA A 2-A. Aflãm apoi cã sunt cei iubiþi de Domnul vor fi ridicaþi din
Învierii avem nevoie de virtuþi, dar nu ºi
bine-plãcuþi înaintea lui Dumnezeu cei moarte, asemenea lui Lazãr (Ioan 12, 1-18).
de pãcate.
DUMINICA ÎNTOARCERII FIULUI RISI- care se pun în slujba aproapelui ºi-i ajutã
PITOR. Dupã aceastã „avertizare”, primim pe cei „slãbãnogiþi” spiritual ºi (sau) fizic. Domnul ne aºteaptã sã pornim împre-
o „alinare”, cu o învãþãturã dãtãtoare de Vedem cã orice faptã bunã pe care o faci unã cu El în aceastã cãlãtorie. Vom trece
nãdejde ºi bucurie: suntem încredinþaþi cã îi determinã pe semeni sã preamãreascã pe prin Cruce ºi Rãstignire, dar ne aºteaptã
Dumnezeu e Bun ºi Milostiv ºi-l iartã pe Dumnezeu ºi aflãm cã Hristos e „uºa spre Bucuria Învierii Lui, cu nãdejdea învierii
cel care a greºit, atunci când acesta se mântuire” ºi Pãstorul cel Bun (Marcu 2, noastre. Sã nu refuzãm invitaþia ºi vom
întoarce din greºeala lui. Pilda Fiului 1-12 ºi Ioan 10, 9-16). avea parte de o „cãlãtorie” a postului (dar
Risipitor (numitã de Pãrintele Teofil „pil- DUMINICA A 3-A. La jumãtatea cãlãto- ºi a vieþii) plinã de împliniri duhovniceºti.
da cu Tatãl Primitor”) o gãsim în Scripturã riei, Biserica ne oferã un sprijin de nãdejde Pr. Marius Demeter
CMYK
6 Actual
Ne gândim adesea cã e destul
dacã recunoaºtem existenþa lui
Dumnezeu, cã e destul sã credem cã Testul iubirii tonomat de împlinit dorinþe, în care sã
bagi un numãr exact de fise (fie ele
pomelnice sau slujbe). Iu-
El existã. Dar nu-i aºa. Nu-i „Sã iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu din toatã inima ta, birea nu poate fi cumpã-
destul. Dacã avem doar aceastã din tot sufletul tãu, din tot cugetul tãu ºi din toatã puterea ratã.
credinþã, nu suntem cu nimic ta”. Aceasta este cea dintâi poruncã. Iar a doua e aceasta: Iubirea nu înseamnã sã
mai presus decât diavolii, pen-
„Sã iubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi”. Mai mare stau cu mâinile în sân ºi sã
tru cã ºi ei „cred ºi se mã uit la cer, aºa cum nu
cutremurã”. Ce ne trebuie în decât acestea nu este altã poruncã. (Marcu 12, 30-31)
înseamnã ca, dacã cineva
plus? Domnul ne-a spus-o clar: iubire. vrea sã facã ceva, sã îi pun ime-
Dacã nu avem iubire, credem degeaba. diat beþe în roate, fie doar ºi prin
Dar iatã cã, deºi credinþa sãnãtoasã vorbe. Iubirea e vie, se implicã,
înseamnã sã iubeºti, noi nu iubim. ªi în se bucurã de celãlalt.
loc sã recunoaºtem cã nu iubim, deci nu Iubirea nu se referã numai la
avem credinþã, ne umplem de ipocrizie anumite momente sau situaþii
ºi ne considerãm credincioºi. Dar ce din viaþa mea, ci la fiecare clipã.
rãmâne când va trebui sã trecem testul
Iubirii? Pentru cã Dumnezeu ne-a spus ***
cã acesta este criteriul Judecãþii.
Iubirea nu înseamnã ca eu, dacã sunt Iubirea cuprinde totul.
un obiºnuit al bisericii, sã mã apuc sã dau Iubirea înseamnã sã fiu viu,
cu superioritate lecþii celui care e la în- sã vreau sã fac ºi eu ceva bun,
ceputul întâlnirii sale cu Dumnezeu ºi nu ca rãspuns la dragostea neþãr-
ºtie uneori cum sã se comporte. Iubirea muritã pe care mi-o poartã
înseamnã delicateþe. Domnul. ªi atunci când face
Iubirea nu înseamnã ca, dacã am ajuns altul ceva, sã îl susþin mãcar cu
la bisericã dupã începutul slujbei, sã iau la o încurajare, dacã nu pot face
închinat toate icoanele (inclusiv cele de la mai mult. Dacã greºeºte, iubirea
iconostas, dacã se poate), iar apoi sã îmi mã îndeamnã sã îi atrag atenþia
fac loc prin mulþime (eventual printr-o îm- cu delicateþe, nu sã îi distrug
brâncealã). Iubirea înseamnã discreþie. lucrarea.
Credinþa nu înseamnã sã îmi iau fustã Credinþa înseamnã sã îmi
la bisericã pentru cã aºa dã bine, dar sã nu încredinþez viaþa lui Dumnezeu.
gãsesc decât una strâmtã, care îmi scoate Sã Îl ascult, punându-mã sub
în evidenþã posteriorul. Nici sã îmi pun o ocrotirea unui duhovnic, care
batistã în vârful capului, pe post de nãframã. Iar dacã mi-s „în mã îndrumã. Sã Îl primesc pe Dumnezeu ca Tatã mereu prezent,
regulã” ºi fusta, ºi baticul, nu înseamnã cã am motiv sã o judec nu doar sã cerºesc atunci când am vreo problemã, iar apoi sã mã
pe cea care nu le poartã. Iubirea îmi cere sã mã îmbrac astfel încât întorc liniºtit la problemele cotidiene.
sã nu îl smintesc pe celãlalt, în bisericã sã încerc sã trec neobser- Sfânta Liturghie este cel mai mare dar pe care ni l-a lãsat
vat, sã nu atrag cu nimic atenþia celor care se strãduiesc sã se le- Hristos. E Jertfa pe care El o împlineºte iar ºi iar, pentru mine ºi
pede de grijile acestei lumi ºi sã se roage. pentru fiecare dintre noi. Doar þintuit în pat am motiv sã nu fiu
Iubirea nu înseamnã sã fiu nelipsit de la bisericã, dar sã nu þin Acolo ºi cu trupul; iar dacã chiar nu pot sã merg, iubirea îmi
cont de nevoile celorlalþi. spune sã particip mãcar cu duhul, rugându-mã în timpul acela.
Iubirea înseamnã sã trãiesc în prezent, sã primesc darurile ºi Iubirea înseamnã sã îmi schimb întreaga viaþã. Când iubeºti,
întâlnirile pe care mi le dã Dumnezeu prin întâmplãri ºi oameni. iubeºti tot timpul, nu doar la anumite ore din zi, în funcþie de
Credinþa nu înseamnã sã vânez toate maslurile din împreju- interese. La slujbe spunem „Pe noi înºine ºi TOATÃ viaþa noas-
rimi, unde sã mã duc „pentru binele familiei, sãnãtate ºi «noroc» trã lui Hristos Dumnezeu sã o dãm”. Nu o parte din viaþã, nu doar
în casã”, nici sã consider Sfântul Maslu „mai bun” decât Sfânta anumite momente, când vrem ajutor. Nu doar când ne convine.
Liturghie. Ci TOATÃ viaþa. Sfântul Maslu ºi celelalte slujbe nu fac minuni
Iubirea nu înseamnã, de fapt, sã pun orice altceva mai presus fãrã ca eu sã fac efortul de a schimba ceva în viaþa mea, de a ieºi
decât Sfânta Liturghie. Nici mãcar un pelerinaj fãcut Duminica din rãutate.
în cele mai sfinte locuri, dar care mã þine aºezat în fund, pe Iubirea înseamnã ca în timpul slujbelor Dumnezeu sã fie totul
scaunul maºinii, exact în momentele în care Hristos Se jertfeºte pentru mine ºi nimic altceva sã nu mã intereseze.
pentru mine pe Sfânta Masã a Altarului ºi mã cheamã sã fiu Credinþa înseamnã sã iubesc. Înseamnã ca atunci când cine-
împreunã cu El. Iubirea mã îndeamnã sã rãspund invitaþiei Lui va se apropie de Bisericã sã îi arãt toatã dragostea ºi iertarea pe
plinã de… Iubire. care mi-a arãtat-o ºi mie Dumnezeu. Sã îl primesc cu cãldurã ºi
Iubirea nu înseamnã sã alerg pe la nu ºtiu câte mãnãstiri, sã zâmbet, chiar dacã nu le ºtie pe toate de la început.
dau nu ºtiu câte pomelnice, pentru nu ºtiu câte slujbe, ca sã mi se Credinþa fãrã iubire nu înseamnã nimic.
îndeplineascã nu ºtiu care dorinþã arzãtoare. Dumnezeu nu e un Natalia Corlean
ªcoala rugãciunii 7
pare, era vorba. Anume cã trebuie sã
„Obiºnuiþi-vã sã umblaþi parcurgem toate adevãrurile sfinte din
Simbolul Credinþei pânã la adevãrul
în prezenþa lui Dumnezeu” despre Judecata de obºte ºi sentinþa cu
privire la soarta tuturor oamenilor.
Rugãciunea este un subiect care îl preocupã mereu pe cel care vrea sã aibã o Binevoiþi sã pãziþi aceste douã metode
viaþã sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Atenþia pentru o sporire a rugãciunii ºi va fi bine. Adãugaþi la aceasta numai sã
creºte însã mai ales în timpul Postului. Ce este rugãciunea? Când ºi cât sã ne vã feriþi de rãu ºi sã faceþi binele cu cuvân-
rugãm, cum sã ne raportãm la Dumnezeu? Cum sã facem sã avem o rugãciune tul, cu fapta ºi cu gândul. ªi aceasta este
primitã de Dumnezeu? Care este diferenþa între pravila de rugãciune ºi starea de toatã programa.
rugãciune? De ce ne zboarã gândul în timpul rugãciunii? La toate aceste întrebãri Scrieþi pe ceva ºi citiþi mai des: îndatã
ne rãspunde Sfântul Teofan Zãvorâtul, ajutându-ne sã mai urcãm o treaptã în ce vã treziþi, meditaþie dumnezeiascã; apoi
ºcoala rugãciunii: rugãciuni scurte cu atenþie ºi simþire ºi
toatã ziua: Fereºte-te de rãu ºi fã binele
Calea cãtre starea praîncãrcatã de (Ps. 33, 13). Fiecare lucru, ºi cel mai mic,
mulþimea gându- sã îl faceþi în cel mai bun mod, ca înaintea
de rugãciune rilor, care nu sunt ochiului lui Dumnezeu.
Toate relaþiile noastre dupã Dumnezeu,
cu Dumnezeu se înte-
Sã vã cãlãuziþi gândurile
voinþa de multele
meiazã pe rugãciune. Totul griji lumeºti, ini- ca ºi cum aþi fi înaintea
constã în rugãciune. Spre ma de atracþiile ºi ochilor lui Dumnezeu
ea sã vã siliþi. desfãtãrile pã- Îl avem pe Domnul ºi Mântuitorul cel
Rugãciunea nu în- mânteºti; de ace- Atotmilostiv, Care întotdeauna este gata
seamnã numai a sta în ea, a ne înãlþa sã ne dea ajutor. Cãtre El sã vã îndreptaþi
genunchi la rugãciune. A degrabã la Dum- ochii minþii ºi ai inimii voastre. Nu puteþi
þine mintea ºi inima în- nezeu este totuna merge la bisericã? Rugaþi-vã acasã.
dreptate cãtre Dumnezeu cu a ieºi dintr-o Obiºnuiþi-vã sã umblaþi în prezenþa lui
înseamnã rugãciune, orice mlaºtinã. Dumnezeu, adicã neîncetat sã-L pomeniþi
poziþie ar avea credincio- Rugãciunile pe Dumnezeu, Cel atotprezent ºi atoate-
sul. Pravila de rugãciune mici sunt un vãzãtor ºi sã vã cãlãuziþi gândurile, simþi-
are rostul ei, iar aceastã mijloc foarte bun rile ºi faptele ca ºi cum aþi fi înaintea
stare de rugãciune îl are pe pentru acest lu- ochilor lui Dumnezeu.
al ei. Calea cãtre ea este cru. Ele învaþã ªi numai cu acestea sã vã îndeletniciþi
deprinderea de a-L pomeni totdeauna pe mintea sã stea într-un singur loc; trag puþin pânã când conºtiinþa voastrã se va uni cu
Dumnezeu ºi ceasul cel din urmã cu câte puþin voinþa de partea lor ºi o desprind cugetul, care este îndreptat numai spre
Judecata. de griji. Acest lucru se manifestã mai pu- Dumnezeu. Dacã veþi izbândi în acest
Aºa sã vã siliþi ºi totul va merge bine. ternic ºi mai grabnic dacã le dãm atenþie lucru, nu veþi mai avea nevoie de nicio altã
Aceasta va însemna cã înãuntrul vostru îi nu numai în timpul pravilei, ci ºi în cele- învãþãturã. Va veni frica de Dumnezeu ºi
veþi închina lui Dumnezeu fiecare pas. Iar lalte ceasuri. Rodul lor neîndoielnic este totul va începe sã se aranjeze. Citiþi
paºii trebuie îndrumaþi cãtre porunci. ªi formarea sentimentului pentru Dumnezeu, Evanghelia ºi epistolele Apostolilor, câte
poruncile le ºtiþi. Asta-i tot! Fiecare situa- care este nedespãrþit de rugãciunea neîn- puþin în fiecare zi, meditând ºi aplicând în
þie o puteþi încadra într-o poruncã ºi înã- cetatã sau este unul ºi acelaºi cu ea. Aici viaþa dumneavoastrã ceea ce citiþi.
untru Îi puteþi închina lui Dumnezeu este legãtura vie cu Dumnezeu, þelul vieþii Purtaþi-vã faþã de sine cu asprime, faþã
lucrarea voastrã. ªi aºa Îi veþi închina lui duhovniceºti. de ceilalþi fiþi milostivi ºi smeriþi-vã înain-
Dumnezeu toatã viaþa. Ce vã mai trebuie? „În cel somnoros se îngrãmãdesc rapid tea tuturor. Niciodatã sã nu asupriþi pe
Nimic. Vedeþi cât este de simplu. ºi gânduri, ºi fapte, ºi patimi”. Trebuie sã nimeni, iar când sunteþi asupriþi, sã mulþu-
Cum sã ne înãlþãm cu evitãm acest lucru ºi sã cãpãtãm obiceiul miþi. Sã nu osândiþi pe nimeni, sã-i cinstiþi
de a-I închina lui Dumnezeu primele noas- pe toþi ca pe sfinþi, iar pe voi sã vã vedeþi
mintea la Dumnezeu tre gânduri. Aceasta vine din meditaþia ca pãcãtoºi.
Aþi început sã vã rugaþi cu rugãciuni dumnezeiascã. ªi despre aceasta, mi se Sf. Teofan Zãvorâtul
scurte ºi aþi renunþat. Dacã nu aþi fi
renunþat, aþi fi ajuns departe; iar acum tre- Vãzându-l pe unul dintre fraþi cã stãtea mai atent decât toþi ceilalþi în timpul cân-
buie sã începeþi din nou. Rugãciunea ade- tãrii psalmilor ºi mai ales când se recitau antifoanele dinaintea psalmilor ºi cã fãcea ges-
vãratã este aceea care iese direct din inimã turi ori îºi schimba trãsãturile feþei de parcã ar fi vorbit cu cineva, l-am rugat sã-mi
ºi urcã la Dumnezeu. ªi nicio altã rugã- spunã ce noimã avea acea purtare. Acesta, socotind cã nu trebuie sã-mi ascundã un
ciune nu este rugãciune dacã nu este aºa. lucru ce-mi putea fi de folos, zise: „M-am obiºnuit de la început a-mi aduna gândurile
Cãtre acest lucru trebuie sã ne îndreptãm ºi mintea împreunã cu sufletul, strigându-le: Veniþi sã ne închinãm ºi sã cãdem la Însuºi
toatã grija noastrã în lucrarea rugãciunii.
Dar, de obicei, mintea noastrã este su- Hristos Împãratul ºi Dumnezeul nostru!” (Psalmi 94, 6) Filocalia
8 Trup ºi suflet Trup ºi suflet 9
În alergarea zilnicã printre
furcile caudine ale multor ucigaºi,
ºtiinþa medicalã oferã un ajutor
Suntem tot atât de bãtrâni ca ºi arterele noastre unele forme de can- acumularea acestuia în organism.
cer. „Studiul nostru, susþin Andrew
deosebit alergãtorului. El poate sã treacã în „Dacã vrei sã cercetezi bine lucrurile, vei vedea cã postul are grijã de sãnã- Steptoe ºi Lena Brydon, a arãtat cã fiecare
3. Fumatul individ are un rãspuns diferit la nivelul
siguranþã pe lângã domnul Diabet, orbin- tatea trupului. Iar dacã nu crezi cuvintele mele, întreabã-i pe doctori, sã-þi
du-l cu câteva seringi de insulinã. Doam- zicã ei mai bine. Aceºtia spun cã sãnãtatea este menþinutã prin cumpãtare Deºi este deja colesterolului când vine vorba de stres.
na Pneumonie poate acum sã fie rãpusã la mâncare, pe când lãcomia duce la tot felul de boli, care distrug trupul.” cunoscut faptul cã Unii dintre participanþi au înregistrat
împuºcând-o cu penicilinã. Chiar ºi dom- tabagismul are mai creºteri substanþiale ale nivelului de coles-
Sf. Ioan Gurã de Aur
nul Cancer, dacã este descoperit la timp, multe efecte negative terol, în timp ce alþii nu au înregistrat nicio
transport ºi de utilizare a colesterolului în viziunea difuzeazã bunele sfaturi cã noi asupra corpului, în creºtere. Se pare cã reacþia unei persoane
poate fi înlãturat prin talentul unui chirurg. organism, a devenit evident faptul ca va- putem reduce ravagiile celui mai mare
Dar, de-a lungul acestui drum, o întâlnim general, ºi circulaþiei la stres este unul dintre mecanismele prin
loarea colesterolului total nu oferã infor- ucigaº. Cum putem acest lucru? Trebuie sângelui, în particu- care nivelul de lipide creºte.”
ºi pe doamna Arteriosclerozã, care sfideazã maþii suficiente. Colesterolul este trans- sã înlocuim sau cel puþin sã reducem
cu succes armele medicale ºi mânuieºte un lar, multã lume nu
portat prin sânge cu ajutorul unor sub- grãsimile rele cu grãsimi bune ºi sã con- cunoaºte legãtura Postul, maica sãnãtãþii
pumnal tot mai mare pe an ce trece. stanþe numite lipoproteine. În funcþie de sumãm cât mai multe fructe ºi legume.
Arterele produc tulburãri pe o scarã exactã pe care fu-
densitatea acestor „mijloace de transport”, - Grãsimile rele din alimentaþie, care în cazul sportivilor de per- matul o are cu coles- Pe cât suntem de fericiþi cã ºtiinþa a
foarte întinsã din cauzã cã ele devin mai colesterolul este împãrþit în douã categorii: cresc colesterolul din sânge, sunt: ajuns la acest rezultat, spune Dr. Mc
formanþã) presupune depo- terolul.
înguste, sclerozate (adicã îºi pierd elastici-
tatea) ºi deci sângele circulã mai greu prin
- Colesterolul bun (conþinut în a. Grãsimile saturate de origine ani- zitarea grãsimilor în þesutul Principala relaþie Miller în cartea sa „Boli evitabile”, pe atât
ele. Þesuturile vii necesitã în permanenþã
lipoproteinele cu densitate înaltã, HDL): malã: carne grasã de porc, miel, vitã; gras, cu scãderea „coles- dintre tabagism ºi co- suntem de uimiþi descoperind cã cerce-
alimentare cu sânge proaspãt. Dacã
este implicat în multe funcþii importante pieliþa de la pui; unturã de porc/pasãre; terolului bun” din sânge, lesterol este reprezen- tãrile noastre ultramoderne sunt cu 3500
aceastã alimentare este întreruptã sau
ale organismului, este mai puþin dãunãtor unt, lapte sau preparate din lapte integral. ceea ce duce inevitabil la tatã de faptul cã fuma- de ani în urma preceptelor biblice: „ªi a
împiedicatã, se ajunge curând la con-
ºi trebuie menþinut la un nivel ridicat. b. Grãsimile nocive de origine vege- creºterea „colesterolului rãu” tul reduce nivelul grãit Domnul cu Moise ºi a zis: Grãieºte
secinþe grave ºi chiar la moarte.
- Colesterolul rãu (conþinut în talã. Sunt acele grãsimi care provin din ºi începerea bolii ateroscle- colesterolului bun. fiilor lui Israel ºi le zi: niciun fel de
Arterele bolnave stau la baza multor
lipoproteinele cu densitate scãzutã, LDL): uleiuri vegetale (adicã din grãsimi bune) în rotice. Scãderea în greutate Acest colesterol ajutã grãsime, nici de bou, nici de oaie, nici de
afecþiuni cum ar fi: ºocurile de apoplexie
este cel care împiedicã circulaþia sângelui urma prelucrãrii chimice; exemple de ali- chiar cu numai 10% pentru cei suprapon- ficatul la filtrarea grãsimii din sânge ºi, cu þap sã nu mâncaþi” (Lev. 7, 22-24).
în vene ºi artere. mente bogate în astfel de grãsimi: marga- derali poate duce la îmbunãtãþiri conside- cât nivelul lui scade, cu atât mai puþinã Dumnezeu a accentuat repetat peri-
(pierdere bruscã a cunoºtinþei ºi a sensibi- Depozitele de colesterol rãu sunt ca rinã, biscuiþi, cartofi prãjiþi, mâncare de colul înspãimântãtor al arteriosclerozei.
rabile ale nivelului de colesterol în sânge. grãsime va fi filtratã de ficat. Asta înseam-
litãþii, provocatã de ruptura unui vas din
creier, urmatã de hemoragie), atacurile
reziduurile ºi gunoaiele dintr-un sistem de fast-food, chipsuri, prãjiturele, pâine albã. În lume existã peste un miliard de nã cã mare parte din grãsimea care ar tre- Povaþa Sa preventivã din Legea veche
coronariene (arterele coronare sunt cele
canalizare, care se acumuleazã în pereþii c. Colesterolul din alimente: organe persoane adulte supraponderale, mai bui filtratã din sânge va rãmâne în sistemul adresatã evreilor, care locuiau într-o zonã
ce hrãnesc muºchiul inimii), anghinele
þevilor de drenaj. Pe mãsurã ce se depun (ficat, rinichi, creier); gãlbenuºul de ou. multe decât cele 800 de milioane de per- sanguin ºi se va depune pe pereþii ar- cu climã caldã, de a nu mânca grãsime ani-
pectorale (durerea care aratã cã inima este
straturile de murdãrie, curgerea lichidelor Uitaþi-vã pe etichetã când cumpãraþi! soane ce suferã de malnutriþie, se aratã terelor. Pe lângã reducerea nivelului coles- malã (Lev. 3, 17), poate nu ne-ar strica nici
lipsitã de oxigen), gangrene (moartea
este tot mai restricþionatã, pânã când þevile Alegeþi produse cu un conþinut scãzut de într-un raport al Organizaþiei Mondiale a terolului bun, multe studii au arãtat cã nouã, creºtinilor, sau poate mãcar ar trebui
þesuturilor, ce afecteazã, în principal,
nu mai funcþioneazã eficient. colesterol ºi grãsimi saturate! Sãnãtãþii. Cel puþin 300 de milioane de fumatul creºte nivelul colesterolului „rãu” sã o avem în vedere. Dacã nu putem sã
O cantitate mare de colesterol rãu în - Grãsimile bune din alimentaþie ajutã adulþi sunt obezi. Obezitatea progreseazã (LDL) din sânge. renunþãm total, mãcar sã renunþãm pentru
membrele, uneori ºi viscerele ca ficatul,
plãmânul sau intestinul) ºi ulcere, boli de
sânge formeazã pe pereþii vaselor la scãderea colesterolului, atunci când le ºi în rândul copiilor: în lume existã 22 de Din fericire, aceleaºi cercetãri au arãtat o perioadã de timp, sã dãm voie organis-
rinichi, precum ºi alte stãri fatale.
sangvine adevãrate „tumori” (depozite) folosiþi cu moderaþie în locul grãsimilor milioane de copii obezi cu vârsta sub cinci cã efectele fumatului asupra colesterolului mului nostru sã se mai refacã, sã se mai
Ce putem face pentru a înlãtura pe cel
care împiedicã elasticitatea arterelor, rele. Grãsimile bune din alimentaþie sunt ani. Obezitatea infantilã tinde sã ia pro- nu sunt permanente. S-a observat cã detoxifice.
ducând la îngustarea ºi chiar înfundarea reprezentate de grãsimile mono- ºi poline- porþii alarmante ºi în Uniunea Europeanã, echilibrul dintre colesterolul bun ºi rãu s-a Din cele de mai sus reiese clar cã fac-
mai sãlbatic ucigaº al omului - Arterio-
scleroza? Literatura medicalã abundã în
acestora. Aceste tumori se numesc saturate. Aici intrã: uleiurile din plante, unde 14 milioane de copii sunt suprapon- restabilit de la sine dupã câteva sãptãmâni torii care combat arterioscleroza stau în-
studii care aratã importanþa reducerii unei
ateroame, de unde ºi ter- nuci, seminþe, alune, derali ºi numãrul acestora creºte anual cu de la renunþarea la fumat. Chiar ºi reduce- tr-un acord deplin cu principiile postului
substanþe grase numitã colesterol.
menul de aterosclerozã avocado, uleiul de 400.000. rea numãrului de þigãri fumate poate avea creºtin. Postul, pe lângã dimensiunea du-
pentru tipul cel mai grav mãsline, peºtele. Un studiu al Centrului de calcul ºi sta- un efect benefic asupra colesterolului. hovniceascã, este ºi maica sãnãtãþii, ne
Ce este colesterolul? de arteriosclerozã. Peºtele reprezin- tisticã sanitarã din cadrul Ministerului Numãrul mai mic de þigãri fumate înseam- asigurã Sfinþii Pãrinþi. „Luaþi aminte la voi
Multe studii ºtiinþifice tã o sursã de grãsimi Sãnãtãþii Publice aratã cã în România nã cã o cantitate mai micã de substanþe înºivã, sã nu se îngreuieze inimile voastre
Colesterolul este un tip de lipide (grã- recente aratã cã agenþii cei polinesaturate, aproximativ 30% din populaþie suferã de dãunãtoare din tutun vor intra în corp iar cu saþiul mâncãrii ºi cu beþia” (Luca 21,
simi) necesar bunei funcþionãri a organis- mai importanþi care mã- unele numite acizi obezitate, iar 20% este supraponderalã; colesterolul va fi mai puþin afectat. Totuºi, 34), spune Mântuitorul. Iar Sfântul Vasile
mului. Este util în formarea membranelor resc acest periculos coles- graºi omega trei. cele mai afectate sunt persoanele cu vârsta pentru a reduce la zero problemele cu cel Mare zice cã „bucatele cele grase ºi
celulare, a unor hormoni, a vitaminei D etc. terol în sânge sunt: Existã studii care au între 15-64 de ani. Numãrul copiilor colesterolul legate de tabagism, este reco- cele de multe feluri neputând sã le mistuie
Colesterolul are douã surse: o parte (cea 1. Consumul de grã- arãtat cã 1g/zi de supraponderali e cu 18% mai mare în mandatã renunþarea totalã la fumat. stomacul, multe boli au adus în lume. Iar
mai mare) se formeazã la nivelul ficatului, simi animale; acizi graºi omega 3 ultimii zece ani. înfrânãrii ºi postului pururea îi urmeazã
din grãsimile din alimentaþie, iar o altã par- 2. Supragreutatea; a scãzut riscul de deces de cauzã cardio- Biroul European de statisticã - Euro- 4. Stresul sãnãtatea”. Aºadar, þinut cu mãsurã, postul
te provine direct din alimentele care conþin 3. Fumatul; vascularã la pacienþii cu infarcte mio- stat susþine cã obezitatea este factor de risc Un studiu realizat de o echipã de este bun doctor ºi pentru trupurile noastre.
colesterol. Este, deci, normal sã avem 4. Emoþiile ºi încordarea (stresul). cardice în antecedente. Cel mai bogat în în aproximativ 75% din bolile contempo- cercetãtori englezi de la University Cumpãtarea la mâncare, renunþarea
colesterol, însã într-o anumitã limitã. Peste astfel de acizi graºi omega 3 este somonul. rane. Hrana prea bogatã în zaharuri ºi College London aratã cã stresul afecteazã pentru un timp la alimentele de origine
aceastã limitã colesterolul devine nociv. 1. Consumul de grãsimi grãsimi nocive ºi activitatea fizicã redusã nu numai tensiunea arterialã, capacitatea animalã, depãrtarea de viciul beþiei ºi al
Mult timp s-a considerat cã un nivel animale 2. Supragreutatea sunt principalele cauze ale obezitãþii, care sistemului imunitar ºi anumiþi factori fumatului, câºtigarea pãcii lãuntrice,
crescut al colesterolului produce efecte ªtiinþa medicalã dovedeºte astãzi cã o Surplusul de kilograme este strâns le- la rândul ei este principala cauzã a unor inflamatori, ci ºi nivelul de colesterol. realizarea gândirii altruiste ºi a vieþii curate
negative asupra organismului. Dar, pe cauzã importantã a arteriosclerozei este gat de nivelul de colesterol din sânge, pentru maladii cronice precum diabetul de tip 2, Stresul creºte secreþia hormonilor de stres ar reduce multe din bolile, grijile ºi difi-
mãsurã ce oamenii de ºtiinþã au început sã alimentaþia cu grãsimi animale. În cã o creºtere în greutate pe fondul þesutu- bolile cardiovasculare, hipertensiunea (adrenalina ºi cortizolul), care duc la cultãþile oamenilor.
înþeleagã mai multe despre modul de ultimele decenii, revistele, radioul ºi tele- lui adipos (nu muscular, cum se întâmplã arterialã, accidentele vasculare cerebrale ºi creºterea sintezei de colesterol, dar ºi la Pr. Alexandru Stanciu

CMYK CMYK
10 Actual
foarte multe canale, razele
Despre educaþie acestui zeu contemporan
emit unde aproape non-
„Fiul înþelept ascultã de învãþãtura stop în casele noastre.
tatãlui sãu, iar cel batjocoritor nici de Ciorba se arde pe foc, co-
pilul zbiarã în pãtuþ de foa-
mustrare.” ( Pildele lui Solomon 13, 1) me, dar „gospodina” nu se
Educaþia e esenþialã în miºcã pânã nu vede ce s-a
viaþa unui om ºi începe încã mai întâmplat în progra-
din primele zile de viaþã ale mul preferat - care prea des
unui nou-nãscut. Omul trebuie cultivã prostul gust ºi fri-
sã înveþe totul, în afarã de volitatea. Filme scoase pe
instinctul religios cu care se bandã rulantã cu câte o mie
naºte, de la mers ºi pânã la de episoade filmate în
forme ale limbajului. Toate douã sau trei camere care
acestea se învaþã în familie, cel mai adesea nu oferã
care este primul nucleu social decât intrigi, dialoguri ºi
ºi totodatã prima bisericã. În- mentalitãþi ale unei lumi
cã din antichitate, societãþile periferice. Oferta e largã,
umane au acordat educaþiei un însã important e ca un co-
rol esenþial. În lumea anticã, pil sã fie învãþat sã aleagã
mai ales în civilizaþia greco- ceea ce îi e folositor ºi îl
romanã, tânãrul învãþa sã scrie, îmbogãþeºte.
sã citeascã ºi sã mediteze cât
mai sofisticat. Romanii au Muzica
þesut un complex educativ în Efectul muzicii poate
care ºcoala era îmbinatã cu exerciþiile fizi- o þarã aflatã în tranziþie. Acesta le rãspunde deveni benefic sau distructiv. Muzica cla-
ce: „mens sana in corpore sano” ( o minte simplu ºi concis: „Nu aveþi nicio ºansã sã sicã, de pildã, ne poate invita sã meditãm
sãnãtoasã într-un corp sãnãtos). Cea mai avansaþi dacã nu investiþi în educaþie”. asupra adevãrurilor de credinþã sau asupra
durã a fost însã educaþia spartanã, care se Acest segment a fost neglijat aproape în unor evenimente istorice. Muzica psalticã
baza în special pe exerciþiile fizice duse totalitate, iar învãþãmântul a intrat într-un îþi înalþã mintea la Dumnezeu. ªi muzica
pânã la epuizare, deprinderea mânuirii haos total. uºoarã poate fi gustatã de unii cu plãcere,
armelor ºi a luptei corp la corp. Acest lucru ªcoala poate chiar îmbogãþi culturã generalã. Mu-
se fãcea însã pentru un ideal nobil: apã- zica popularã ne face conºtienþi de aparte-
Pentru ca un preºcolar sã se poatã inte-
rarea patriei în faþa oricãrui invadator. nenþa la o þarã, cu istoria ºi tradiþiile ei.
gra cu succes în procesul de învãþãmânt, el
Cei ºapte ani de casã trebuie sã vinã de acasã ºi din grãdiniþã cu Existã, de cealaltã parte, ºi muzicã lascivã,
un anume bagaj de cunoºtinþe. Învãþãtorul versuri incitante sau doar mizerabile. Nu
Sunt esenþiali în dezvoltarea viitorului
nu îi poate da copilului ce nu ºi-a însuºit în puteþi obliga copiii sã le placã un anumit
membru al societãþii: copilul învaþã as-
primii ani de viaþã. Mai apare un alt fe- gen de muzicã sau sã asculte ceva ce nu le
pectele esenþiale ale vieþii - primele rugã-
ciuni, frecventarea Bisericii, politeþea, nomen: dacã învãþãtorul îl pedepseºte pe place, dar oferiþi-le când sunt încã mici ce
onoarea, deprinderea muncii. În cei ºapte elevul indisciplinat, atunci intervine fami- e mai frumos, învãþaþi-i sã guste ºi sã înþe-
ani de acasã ia fiinþã geniul sau infractorul. lia: „Are ceva cu copilul meu, care alt- leagã muzica de calitate.
Copilul va deprinde în primul rând ceea ce minteri e foarte bun”. Astfel, copilul este Rolul educaþiei
vede ºi aude acasã. Deseori dascãlii sînt încurajat spre indisciplinã. Cea mai bunã
soluþie este conlucrarea cu profesorii, Din programul educaþional fac parte
neputincioºi în privinþa unor obiceiuri
atunci când ei sunt corecþi. Copilul trebuie ºcoala ºi Biserica. Alãturi de profesor,
deprinse în familie. Dacã mama ºi tata îl
obiºnuit de acasã ce drepturi ºi îndatoriri preotul este la rândul sãu un învãþãtor ve-
învaþã pe micul om cã totul i se cuvine,
atunci tânãrul va creºte în acest spirit. Mai are. Dacã un copil este deprins din familie ritabil. Prin colaborarea dintre ºcoalã ºi
ales în familiile avute, copiilor li se dã totulcu ascultarea, atunci la ºcoalã va deveni un Bisericã se poate implementa cultura ade-
fãrã a se cere din partea lor un minimum elev ordonat care va face reale progrese. vãratã ºi pot fi promovate valorile creºtine.
de efort, astfel încît tatãl - care este patron Dacã copilul nu este învãþat sã asculte de Biserica nu trebuie sã stea deoparte, ci tre-
- trebuie sã-ºi facã asociat fiul, care nu ºtie pãrinþi, atunci nu va asculta nici de învãþã- buie sã le vinã în întâmpinare pãrinþilor.
nimic, numai pentru a-i da un loc de tori sau profesori. Accesul la informaþii de tot felul e o
muncã în dauna altei persoane calificate. provocare pentru copii ºi tineri, iar
Acest aspect particular rãsfrînt la scarã Televizorul Biserica, ºcoala ºi familia trebuie sã îºi
naþionalã a influenþat într-un mod negativ Mai ales dupã evenimentele din îndeplineascã misiunea cu tact ºi deli-
dezvoltarea. Un diplomat japonez aflat în decembrie 1989, când la televizor este cateþe.
România este întrebat în ce sã investeascã program non-stop ºi avem la dispoziþie Pr. ªtefan Botoran
Cuvânt de pateric 11
Cãlãtoria spre ceruri ce vei primi vesta de ploaie a iubirii,
mergi direct spre Casa lui Dumnezeu.
Apropie-te de scaunul Spovedaniei ºi acolo
aratã biletul, pentru cã trebuie sã plãteºti
Informaþii cu fricã tot ce þi se va cere. Apoi, com-
Tot creºtinul trebuie sã aibã urmã- posteazã-l prin Iisus Hristos în Sfânta
toarea diagramã pe biletul care serveºte la Împãrtãºanie, primind Cinstitul Trup ºi
cãlãtoria cãtre ceruri. Sânge al Acestuia ºi mergi mai departe
Acest bilet se vinde la agenþia evlaviei. în cãlãtoria ta. Te salut ºi eu ºi sper, prin
Pentru uºurinþa celor ce vor sã cãlã- mila lui Dumnezeu ºi a rugãciunilor
toreascã la ceruri, dispun urmãtoarele tale, sã ne întâlnim în ceruri. Amin.
informaþii:
Însemnãri
Tren sau avion cãtre ceruri Ca sã putem sã ne ferim de boli ºi
Plecare : în orice clipã. epidemii pe toatã durata cãlãtoriei, cãlã-
Sosire: când rânduieºte Dumnezeu. torul trebuie sã aibã o rãdãcinã de cre-

Foto: Dragoº Tudor, Braºov


Preþul la bilete dinþã, frunze umede ale speranþei, flori
mirositoare ale iubirii, crini ai curãþe-
Cl.I : (trenuri rapide) niei, abstinenþã ºi lemnul Crucii. Toate
acestea trebuie ca pasagerul sã le lege
- Curãþire ºi Martiriu sau cu fibrele îngãduinþei ºi sã le aºeze în
- Împlinirea pe deplin a virtuþilor vasul rugãciuni, fierbând în focul
din Evanghelie: Rânduialã, Curãþire ºi iubirii, udându-le mai apoi cu vin de
Supunere. bucurie sfântã. ªi, împreunã cu ume-
- Duhul abnegaþiei, izvorât din zeala modestiei, sã le acopere cu capa-
Iubirea divinã. cul tãcerii.
Cl. II: (Tren direct) Reþeta vindecãrii sufletului
Pocãinþa. Încrederea în Dumnezeu ºi Mergi sã primeºti rãdãcina sãrãciei
facerea de fapte bune. Rugãciune, post ºi umilinþã. duhovniceºti, frunzele rãbdãrii ºi încingãtoarea de aur a smere-
niei cu binecuvântarea bolnavilor ºi ascultarea, trecându-le prin
Cl. III: (Tren obiºnuit) ciurul gândurilor curate, punându-le pe toate în vasul curat al per-
Respectarea poruncilor lui Dumnezeu ºi ale Bisericii. soanei tale. Apoi, apa iubirii, iar dedesubtul vasului aprinde
Îndeplinirea obligaþiilor cãtre aproapele. flacãra râvnei dumnezeieºti. ªi, dupã ce le fierbi pe cât cu putinþã,
varsã-le cu pricepere duhovniceascã ºi gustã din acestea cu
Cl. IV: (Tren de urgenþã) cochilia pioºeniei, ºi nu te întoarce înapoi în zilele vieþii tale.
Pocãinþã la ceasul morþii. Rugãminte pentru iertarea Aceasta este cea care vindecã mulþimea de pãcate.
pãcatelor. Ieromonahul Hariton, în volumul „Buchet de flori din
Observaþii Grãdina Maicii Domnului”
1. Bilet de întoarcere nu existã.
2. Trenuri de distracþie ºi spectacole nu sunt. Omul se cunoaºte dupã fapte
3. Copiii mici, minori, deoarece sunt curaþi la
Pomul se cunoaºte dupã roade ºi omul dupã fapte. Nu este un merit sã trãieºti
minte, cãlãtoresc gratis, este îndeajuns sã facã
mult, cel mult dacã ai ambiþia sã te înscrii cumva în seria recordurilor. Important
parte din Bisericã.
este sã trãieºti cu folos, iar pentru aceasta trebuie sã ai ºi o educaþie de la pãrinþi,
4. Pasagerii sunt rugaþi sã nu aducã cu ei
pe care eu am avut-o. De aceea, în ziua mea de naºtere, mã rog întâi cu rugã-
nimic, decât fapte bune, dacã vor sã poatã ajunge
ciunea intimã de dimineaþã pentru pãrinþii mei care mi-au dat viaþã, dar nu numai
în tren ºi acesta sã nu întârzie.
viaþã, cã aceasta încã n-ar fi mare lucru, dar pentru cã mi-au dat o educaþie. De
5. Pasagerii se pot urca în toate staþiile.
la tatãl meu, care era un om plin de înþelepciune, am învãþat ca niciodatã sã nu
6. Fiecare bilet este valabil numai dacã este
iau nimic în tragic, iar de la mama mea, care era un tezaur de folclor, am învãþat
ºtampilat cu credinþa ortodoxã ºi harul sfinþitor.
credinþa în Dumnezeu, teama ºi iubirea faþã de El, respectul faþã de propria mea
Cãlãtorule, lasã-le pe toate, pe timpul nopþii, în
demnitate, munca ºi respectul faþã de demnitatea altora. Mama mea ne spunea
puterea luminii gândului, ºi gustã din aceastã cupã
nouã, copiilor, cu precãdere un proverb pe care-l moºtenise ºi ea de la înaintaºii
dimineaþa ºi seara ºi fii sigur cã vei gusta viaþã
ei: „Decât sã întind în unt ºi sã mã uit în pãmânt, mai bine sã întind în sare ºi sã
veºnicã ºi sãnãtate din belºug. Ca sã treci de vamã
mã uit la soare.” Dacã m-ar întreba cineva „Ce-ai învãþat de la mama dumitale?”,
ºi sã pãºeºti în casa lui Dumnezeu, trebuie sã pui
i-aº rãspunde: „Asta am învãþat: sã mã uit la soare.” ªi dacã Dumnezeu va hãrãzi
înãuntrul rucsacului cu care cãlãtoreºti smerenia,
aceastã luminã ºi dincolo de mormânt, voi fi într-adevãr fericit.
apoi, deasupra, ascultarea ºi, peste ele, rugãciunea.
ÎPS Bartolomeu
Apoi, sã umpli golul cu biruinþa patimilor ºi dupã
Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului
Predica de pe munte cuToþi dorim ca ceilalþi sã se poarte bine
noi, sã ne vorbeascã frumos, sã ne
pãstreazã alimentele mai mult timp, asculte pãrerile, sã ne ajute. Domnul
fãrã ca ele sã se strice. Tot astfel ºi Hristos ne-a învãþat sã ne purtãm cu
învãþãtura Domnului, dacã o primim ceilalþi aºa cum am dori ca ei sã se poarte
în inimã, ne apãrã. De aceea, trebuie cu noi (chiar dacã ei nu fac acelaºi lucru).
sã fim ºi noi ca
sarea, sã pãstrãm
învãþãtura Dom-
Activitãþi practice
nului ºi, prin fap- 1. Caietul de versete
te bune, sã o rãs- Dumnezeu ne-a învãþat multe lucruri de mare
pândim, aºa cum folos. Le gãsim scrise în Biblie. Ca sã le reþineþi mai uºor, vã
se rãspândeºte propun sã vã construiþi un caiet. Pe coperta lui scrieþi: „Caiet
Domnul Hristos era mereu înconjurat lumina în întu- cu versete biblice”. De câte ori gãsiþi câte un verset care vã
de oameni dornici sã-L asculte sau sã se neric. place ºi vreþi sã îl þineþi minte, scrieþi-l în caiet. La fiecare
vindece de bolile lor. Într-una din zile, IUBIREA. Domnul puteþi desena ceva sau puteþi lipi o iconiþã.
Domnul Hristos S-a retras pe un munte Iisus ne-a lãsat o sin- Începeþi cu Predica de pe munte. Vã propun sã citiþi capi-
nu foarte înalt, aproape de lacul Gheni- gurã poruncã: iubirea. tolele 5, 6 ºi 7 din Evanghelia dupã Matei ºi sã notaþi pe un
zaret. Însã L-au urmat ºi de data asta o Iubirea pentru Dum- caiet versetele biblice care v-au plãcut mai mult.
mulþime de oameni: bãrbaþi ºi femei, nezeu, pentru oameni, Adãugaþi în caiet ºi alte versete biblice, dupã ce veþi mai
copii, tineri ºi bãtrâni. Vãzându-i atât de
chiar ºi pentru duº- citi în alte zile din Biblie. Veþi realiza astfel o comoarã de
mulþi, Mântuitorul le-a poruncit sã se mani. Atunci când mare preþ pentru sufletul vostru. ªi... cine ºtie?! Peste câtva
aºeze pe iarbã, iar El a început sã-i înveþe
iubim, noi ne asemã- timp, vã invitãm sã ne arãtaþi caietele, ca sã rãsplãtim munca
cum sã împlineascã voia lui Dumnezeu. nãm foarte tare cu voastrã!
Le-a spus cã nu ajunge doar sã asculþi Domnul Hristos.
Cuvântul lui Dumnezeu, ci trebuie sã-l ºi Dacã vom cãuta sã
2. Careul de cuvinte
împlineºti. Toate învãþãturile Domnului împlinim ceea ce ne-a Încercuiþi cuvintele care se referã
rostite pe acest munte sunt cuprinse în spus El, vom fi fericiþi. la învãþãturile Domnului din Predica de pe
Evanghelia dupã Matei, capitolele 5, 6 ºi munte. Citiþi, însã, ºi din Biblie!
Nu trebuie sã ne îngri-
7. Sunt foarte, foarte frumoase! jorãm cã nu vom avea
FERICIREA. Dintotdeauna oamenii ce sã mâncãm sau cu
au cãutat fericirea. ªi noi vrem sã fim ce sã ne îmbrãcãm.
fericiþi, în fiecare zi. Domnul Hristos Cel care se îngrijeºte
ne-a învãþat cum se dobândeºte fericirea, de pãsãrile cerului ºi a
arãtând cã ea depinde în mare mãsurã de fãcut florile atât de
noi. „Fericiþi cei sãraci cu duhul, cã a lor
frumoase se va îngriji
este Împãrãþia cerurilor. Fericiþi cei ce ºi de noi, care suntem
plâng, cã aceia se vor mângâia. Fericiþi mult mai importanþi
sunt cei blânzi, cã aceia vor moºteni decât acestea! Dum-
pãmântul…”. Aceste învãþãturi poartã nezeu ºtie toate nevo-
numele de Fericiri. Ele sunt în numãr de ile noastre, El ºtie mai
9 ºi se cântã sau se citesc la Sfânta bine decât noi cele ce
Liturghie, când preotul intrã în altar cu avem nevoie.
Sfânta Evanghelie. Ne sunt deci amintite
de fiecare datã când ne prezentãm la REGULA DE
întâlnirea cu Domnul Hristos de la Sfânta AUR
Liturghie. „Toate câte voiþi sã
SAREA ºI LUMINA. „Voi sunteþi vã facã vouã oamenii,
sarea pãmântului... voi sunteþi lumina asemenea faceþi ºi voi
lumii”, continuã Domnul Hristos. Sarea lor.”

CMYK Paginã realizatã de Pr. Ion Tãrcuþã


Educaþie creºtinã 13
Þi s-a întâmplat vreodatã ceea ce-i spui,
ca într-o searã, în timp ce-i
pregãteai ghiozdanul copilului Micul meu hoþ... ajutã-l sã se redes-
copere ca persoanã
pentru grãdiniþã sau pentru copil care este tot timpul unicã ºi valoroasã:
ºcoalã, sã descoperi în el un obiect (jucãrie lãudat ºi apreciat de cei „Poþi sã demonstrezi
sau rechizite) care sã nu aparþinã micuþu- din jur. La copiii mai celorlalþi cã eºti deo-
lui tãu? În acel moment, primul gând care mari, de peste 9 ani, furtul sebit fiind tu însuþi, cu
îþi vine este cã obiectul a fost împrumutat poate sã aparã ºi atunci toate calitãþile pe care
de la un coleg, sau, mai rãu, a fost furat. când existã conflicte în le ai: pictezi foarte fru-
„Împrumutul” fãrã a cere voie familie sau pãrinþii s-au mos sau cânþi la chi-
Pentru a ºti cum sã procedezi în astfel despãrþit, ori în cazul în tarã, cunoºti o limbã
de cazuri, trebuie sã þii cont mai ales de care un grup de prieteni strãinã etc.” De aseme-
vârsta copilului. nu-l acceptã în rândul lor. nea, îi poþi propune
Dacã ai un copil pânã în 6 ani, nu tre- Dorinþã de a impre- sã-ºi cheme colegii la
buie sã-þi faci griji foarte mari, deoarece el acasã, pentru a le
preºcolarii nu fac încã diferenþa între „al siona arãta expoziþia de di-
meu” ºi „al altuia”. Copilul este la vârsta la La o vârstã mai mare, nozauri în miniaturã
care îºi doreºte tot ce vede ºi vrea sã aibã peste 10-11 ani, apare fur- sau colecþia impresio-
tot ceea ce îl atrage. Dar asta nu înseamnã tul de bani, explicabil ade- nantã de maºinuþe.
cã trebuie sã lãsãm lucrurile aºa, motivând sea prin dorinþa de a se im- Astfel, copilul va înþe-
cã „este prea mic ºi nu ºtie”. Dimpotrivã, pune în faþa colegilor, de a lege cã existã ºi alte cãi
este nevoie sã-i explicãm prichindelului cã demonstra cã îºi poate permite orice ºi prin care poate câºtiga admiraþia celorlalþi,
obiectul respectiv trebuie înapoiat celui de pãrinþii nu-i refuzã nimic. Copilul este integrându-se într-un grup aºa cum este el
la care l-a luat ºi chiar sã-l îndemnãm pe el complexat de faptul cã nu este bãgat în cu adevãrat, fãrã a minþi.
sã facã lucrul acesta. Dacã are peste 3 ani, seamã de anturaj ºi gãseºte astfel modali- Diferenþa între dorinþã ºi nevoie
îl putem învãþa sã-ºi cearã iertare per- tatea de a impresiona în diverse feluri: le
soanei pãgubite. face cinste colegilor sau îºi cumpãrã Chiar dacã în zilele noastre copiii sunt
Acest moment este un bun prilej sã stai diverse obiecte pe care ceilalþi ºi le doresc, „bombardaþi” cu foarte multe tentaþii, noi,
de vorbã cu micuþul tãu, dacã n-ai fãcut-o dar nu ºi le pot permite. pãrinþii, trebuie sã-i învãþãm sã-ºi con-
pânã acum, despre ce înseamnã „a împru- Dincolo de aceste motivaþii, cel mai troleze impulsurile ºi sã aleagã obiectul
muta” ceva (cerând voie ºi înapoind obiec- important este sã rezolvi conflictul interior necesar, din multitudinea de oferte inutile.
tul împrumutat) sau „a fura” (provocân- al copilului ºi sã adopþi atitudinea potri- Este bine sã-i ajutãm sã discearnã între
du-i o mare durere celui care nu-ºi mai vitã. Nu reacþiona exagerat ºi nu trece la dorinþã ºi nevoie încã de mici, oferindu-le
gãseºte maºinuþa preferatã, de exemplu). mãsuri extreme, ci încearcã sã ajungi la o sume simbolice ºi explicându-le cã, dacã
Niciodatã sã nu recurgi la pedeapsã soluþie prin dialog. Roagã-l sã se punã în îºi cumpãrã o maºinuþã, nu îºi mai pot lua
fizicã sau la ameninþãri pentru a-l intimida locul celui de la care a furat ºi sã-ºi dea ºi prãjiturã.
pe copil, pentru cã este posibil ca, în loc sã seama ce ar simþi dacã lui i-ar dispãrea Sã nu uitãm sã-i încurajãm pentru
înceteze acest comportament urât, sã fie jucãria preferatã sau stiloul cel nou. Ara- alegerile pe care le fac ori de câte ori s-au
tentat sã continue sã fure. Este ºtiut cã, la tã-þi dezaprobarea faþã de acest obicei ºi purtat bine!
vârsta preºcolarã, dacã îi spunem unui învaþã-þi copilul sã preþuiascã ceea ce are. Psiholog Lizetta Mihãilã
copil „Nu face asta...”, el sigur aºa va face. Dacã totuºi copilul nu pare convins de www. itsybitsy.ro
lui nu este în sine o pacoste.
Motivul din spatele acþiunilor
La un copil cu vârsta peste 6 ani, încep
Copiii au nevoie de atenþie Trebuie sã distingem între per-
soanã (etern valoroasã) ºi com-
sã se contureze noþiunile de bine-rãu, al meu- Pentru a se dezvolta ca persoanã, portamentul ei rãu.
al tãu, ºi poate sã facã deosebirea între „a fiecare copil trebuie luat aºa cum este. Toþi copiii au nevoie de o atenþie indi-
ºterpeli” cu bunã ºtiinþã sau a cere voie Fiecare trebuie sã primeascã atenþia nece- vidualã regulatã din partea adulþilor care-i
pentru a lua un obiect care nu-i aparþine. sarã. Dacã nu bãgãm în seamã un copil, învaþã. Cunoscând relaþiile lor speciale cu
Dacã existã episoade repetate de furt, nu trebuie sã fie din neplãcere sau plic- copiii, pãrinþii obiºnuiesc sã jongleze cu
iar copilul nu vrea sã dea nicio explicaþie, tisealã, trebuie sã o facem din motive pe- acest lucru. Chiar atunci când o mamã e
sau, mai rãu, nu vrea sã înapoieze obi- dagogice; de exemplu, atunci când copilul ocupatã cu alþi copii, un zâmbet aici, o
ectele, atunci pãrinþii trebuie sã gãseascã trebuie sã înveþe sã nu întrerupã pe alþii îmbrãþiºare dincolo pot fi distanþa între
motivul adevãrat al acþiunilor copilului. sau sã accepte faptul cã nu este întotdeau- siguranþã ºi disperare. Dacã am fost aspri
Acesta poate fi faptul cã se simte neglijat na în centrul atenþiei. Fiecare este cineva faþã de un copil, trebuie sã ne revanºãm
ºi vrea sã atragã atenþia asupra lui (de pentru care a murit Hristos. pentru asta. Când ne-am pierdut controlul
exemplu, atunci când este gelos pe apariþia Comportarea unui copil poate fi o ºi am strigat furioºi, sã încercãm sã
unui frãþior în familie), sau vrea sã se pacoste sau sã aibã nevoie de corecþie, dar începem cu „Te iubesc nespus, dar…”.
rãzbune pe doamna învãþãtoare pentru cã iubirea pe care o experiazã în mod con- Maica Magdalena, „Cum sã comu-
l-a certat în faþa clasei, sau furã de la un stant trebuie sã-i dovedeascã cã existenþa nicãm copiilor credinþa ortodoxã”
CMYK
14 Catehism pe înþelesul tuturor
Slujbele Bisericii. Sã trãim. Sã înþelegem. Izvor de luminã
Cea de-a treia parte a Utreniei începe
Utrenia cu citirea Canoanelor împreunã cu
CATAVASIILE perioadei în care ne aflãm,
Dacã în cadrul Vecerniei pe de o grupate în 9 cântãri întrerupte de con-
parte ne pregãtim pentru venirea lui dace, icoase, sedelne ºi sinaxarul zilei.
Hristos, iar pe de alta mulþumim lui În bisericile de parohie de obicei se
Dumnezeu pentru ziua ce a trecut, cântã doar Catavasiile, fãrã Canoa-
cerând ocrotire pentru noaptea care nele de rând. Dupã cântarea a 8-a
urmeazã, Utrenia ne ajutã sã îndrep- urmeazã CÂNTAREA MAICII DOM-
tãm cãtre Dumnezeu gândurile noas- NULUI („Mãreºte, suflete al meu, pe
tre de la începutul zilei, mulþumindu-I Domnul…”, cu refrenul „Ceea ce eºti
pentru odihnã ºi cerându-I ajutorul pen- mai cinstitã…”), aducându-ne aminte
tru ziua care începe; în acelaºi timp, par- cã nimeni nu ajunge la Dumnezeu fãrã
ticipând la Utrenie retrãim începuturile mijlocirea Maicii Domnului, care se face
creºtinismului ºi apariþia luminii, a revelaþiei ca o scarã ce duce la El.
dumnezeieºti, pregãtindu-ne pentru întâlnirea Urmeazã ECTENIA MARE, pe Urmeazã „SFÂNT ESTE DOMNUL…”,
directã cu Dumnezeu în Sfânta Liturghie. care o întâlnim ºi la Vecernie, ºi la luminândele (imne legate de Evanghelia
începutul Sfintei Liturghii, reprezen- zilei ºi de sãrbãtoarea zilei) ºi LAUDELE,
În aºteptarea lui Dumnezeu tând rugãciunea comunã a credincioºilor cântãri inaugurate de stihul „Toatã su-
Utrenia are un caracter nocturn, pentru rostitã prin glasul preotului (sau al diaco- flarea sã laude pe Domnul…”.
cã în vechime ea se sãvârºea în a doua nului, dacã este cazul). Când preotul rosteºte cuvintele „Slavã
parte a nopþii. Astãzi aceastã practicã se Þie, Celui Ce ne-ai arãtat nouã lumina!”,
mai pãstreazã în unele mãnãstiri. În biseri- Învierea lui Hristos vãzând
strana rãspunde cântând DOXOLOGIA
cile de parohie, doar Utrenia Paºtilor (în Partea de introducere a Utreniei, mar- MARE („Slavã întru cei de sus lui Dum-
unele locuri ºi a Crãciunului sau Bobo- catã de pocãinþã ºi aºteptare, se sfârºeºte nezeu…”). Acesta este momentul culmi-
tezei) se mai sãvârºeºte noaptea. În rest, prin imnul biruitor „DUMNEZEU ESTE nant al Utreniei, când Îl lãudãm pe Dum-
Utrenia se sãvârºeºte dupã rãsãritul soare- DOMNUL ºi s-a arãtat nouã…”. Troparele nezeu ca izvor al luminii naturale, dar ºi
lui, înainte de Sfânta Liturghie. care urmeazã adapteazã Utrenia la calen- izvor al luminii spirituale, atât lumina na-
Rânduiala slujbei diferã în funcþie de darul anului liturgic. turalã, cât ºi cea spiritualã fiind indispen-
ziua sãvârºirii ei. În explicarea ei vom BINECUVÂNTÃRILE ÎNVIERII, pe care sabile vieþii. Luminarea prin venirea lui
urmãri rânduiala Utreniei de duminica, le avem numai duminica, sunt precedate Hristos este acum un fapt împlinit, care
cea care reprezintã ºi etalonul pentru de stihul „Binecuvântat eºti, Doamne, aduce bucuria ºi nãdejdea mântuirii.
tipicul celei din zi de sãrbãtoare sau din învaþã-ne îndreptãrile Tale” (Ps. 118, 12). Trãind, seara, rânduiala Vecerniei, apoi,
timpul sãptãmânii. Cãdirea din timpul cântãrii acestor tropare dimineaþa, pe cea a Utreniei, sufletul se pregã-
Partea de introducere a Utreniei - PRO- închipuie aromatele aduse de femeile teºte pentru înfãþiºarea în faþa lui Dumne-
LOGUL - cuprinde Psalmii 19 ºi 20, tro- mironosiþe. zeu, pentru intrarea în Împãrãþie, care are
parele împãrãteºti (timp în care preotul Cea mai importantã parte a Utreniei o loc în Sfânta Liturghie. Aceastã nevoinþã
cãdeºte biserica ºi pe credincioºi) ºi o ecte- reprezintã citirea EVANGHELIEI ÎNVIERII, ºi curãþare a duhului de grijile cotidiene a-
nie întreitã la care sunt pomeniþi episco- în jurul cãreia se grupeazã mai multe cân- trage prezenþa lui Dumnezeu ºi face sufle-
pul locului ºi conducãtorii þãrii. Acest tãri care o pun în evidenþã (Polieleul, Bi- tul mult mai sensibil ºi gata sã Îl primeascã
început se bazeazã pe cuvintele Sfântului necuvântãrile Învierii, Antifoanele, prochi- prin Sfânta Liturghie, Taina tainelor, ºi
Apostol Pavel: „Vã îndemn deci, înainte menul, „Învierea lui Hristos vãzând…”). poartã spre Împãrãþia lui Dumnezeu.
de toate, sã faceþi cereri, rugãciuni, Duminica, Evanghelia este cititã de cãtre
Pr. Gheorghe Dan
mijlociri, mulþumiri pentru toþi oamenii, preot din altar, acesta închipuin-
pentru împãraþi ºi pentru toþi care sunt în du-l astfel pe îngerul care a vestit „Începem cu sentimentul de tristeþe, cu tân-
înalte dregãtorii, ca sã petrecem viaþã femeilor mironosiþe Învierea. guirea ºi pocãinþa celor aflaþi odinioarã în întune-
paºnicã ºi liniºtitã întru toatã cuvioºia ºi Scoaterea Evangheliei în mijlocul ric ºi pãcat, exprimate prin cei ºase psalmi; gustãm
buna-cuviinþã”. bisericii în zi de duminicã în- apoi sentimentul de mângâiere ºi nãdejde, pe care
Urmeazã cei ºASE PSALMI ai Utreniei: chipuie arãtarea Mântuitorului ni le aduc cântarea «Dumnezeu este Domnul…» ºi
3, 37, 62, 87, 102 ºi 142. Aceºtia formeazã dupã Înviere ºi vestirea Învierii la cele urmãtoare; jubilãm în sentimentul de bucurie
o parte „tãcutã” a slujbei, marcatã de toatã lumea. La sãrbãtorile din ºi preaslãvire, pricinuite de Polieleu ºi citirea
conºtiinþa stãrii de pãcat ºi de o aºteptare a cursul sãptãmânii, Evanghelia Evangheliei; dupã sentimentul de liniºte ºi împã-
lui Dumnezeu în întuneric. În timp ce la Utreniei se citeºte din faþa uºilor care pe care ni-l toarnã în suflet citirea linã a
stranã se citesc psalmii, preotul se roagã în împãrãteºti, preotul închipuind-L Canonului, cântãm lauda lui Dumnezeu prin
tainã; prin cele 12 rugãciuni pe care le astfel pe Mântuitorul Însuºi. intonarea Luminândelor ºi a Laudelor, iar în cele
rosteºte, el exprimã, în numele comu- PSALMUL 50 exprimã smere- din urmã bucuria noastrã culmineazã cu slãvirea
nitãþii, mulþumirea pentru odihna nopþii ºi nia ºi umilinþa cu care trebuie sã lui Dumnezeu, în cântarea Doxologiei.”
cererea de la începutul zilei. întâmpinãm venirea lui Hristos. Ieromonah Petru Pruteanu
Cu Dumnezeu în casã 15
Ritmul casei ºi La gura sobei
programul zilnic (3) Ce mult se-nndreptãþeºte omul
Viaþa creºtinului are un ritm aparte, care se raporteazã la Ce mult se-ndreptãþeºte omul cã n-a ucis ºi n-a furat
Dumnezeu. Pe lângã hranã ºi somn, ritmul acesta þine cont ºi de Cã n-a aprins la nimeni casa, cã strâmb spre nimeni n-a jurat
rugãciune, de viaþa sufleteascã, de mulþumirea ºi recunoºtinþa Cã n-a nedreptãþit pe nimeni luând ce nu era al lui.
pentru fiecare zi din viaþã, cu lumina ºi bucuriile ei, dar ºi pentru Oricând s-ar mãsura cu alþii, ca el pe lume nimeni nu-i.
lecþiile pe care le avem de învãþat din lucrurile dureroase. Mitro-
politul Grigorie al Sankt Petersburgului ne oferã câteva sfaturi ºi Se poate, n-a ucis cu parul; se poate, n-a furat comori;
despre ce sã facem când ziua se apropie de sfârºit: Dar cu cuvântul ºi cu ura, el n-a ucis, de-atâtea ori?
Se poate, n-a prãdat avutul cel pãmântesc al nimãnui;
Ce sã facem înainte de a merge la culcare? Dar n-a furat el de la Domnul, când dezbina lucrarea Lui?
Când simþi cã se apropie somnul, îndreaptã cãtre Dumnezeu Se poate, n-a fãcut pãcate cum face orice vinovat;
rugãciunile de searã, fie pe cele rânduite de Bisericã, fie cu pro- Dar când putea sã facã-un bine ºi nu-l fãcea, n-a fost pãcat?
priile cuvinte. Dar asigurã-te cã rugãciunile tale sunt sfinte ºi com- Când el vedea cã alþii sufãr bolnavi ºi singuri ºi trecea
plete: ªi-ar fi putut sã facã-un bine, dar n-a fãcut, el ce fãcea?
a. Întâi, mulþumeºte lui Dumnezeu pentru toate binefacerile
Când va veni Hristos în slavã la judecata Lui
Lui faþã de tine ºi faþã de toatã lumea, pentru Întruparea Fiului Sãu,
Atunci nu de pãcate-o sã ne-ntrebe, ci de-ale dragostei porunci.
pentru patimile ºi moarte Sa, pentru credinþã, pentru sfintele
Nu pentru rele-o sã ne-alunge, ci pentru binele ºtiut
Taine, pentru toatã îndrumarea din interior ºi din afarã, naturalã ºi
Putând la semeni a le face, dar noi, trecând, nu l-am fãcut.
supranaturalã.
b. Roagã-te ca Dumnezeu sã-þi ierte toate pãcatele fãcute în O, nu te-ndreptãþi pe tine cã n-ai aprins ºi n-ai furat,
aceastã zi ºi în trecut, dupã cum ºi tu îi ierþi pe cei ce þi-au greºit. Cã este decât toate-acestea un mai amar ºi greu pãcat:
Roagã-te mai ales sã nu te lase sã mori în pãcate. Acela de-a nu face bine când ºtii ºi poþi trãind mereu.
c. Roagã-te ca sã binevoiascã sã-þi pãzeascã locuinþa de Mulþi credincioºi o sã-i alunge, pentru aceasta, Dumnezeu.
duºmanul nostru ºi de cursele lui viclene - visele care sunt vãtã- Traian Dorz
mãtoare atât pentru suflet, cât ºi pentru trup
- ºi sã-þi trimitã pe îngerul pãzitor care în- crudã, în salate, benefici-
totdeauna se roagã pentru tine, te povãþu- Farmacia Domnului: ind astfel de toate calitãþile
ieºte ºi te apãrã sufleteºte ºi trupeºte de rãu. ei. Gãtitã se foloseºte ca
d. Roagã-te ca Dumnezeu sã-i binecu- Loboda ciorbã, supã, piure, ciula-
vânteze pe toþi cei apropiaþi inimii tale: Dupã trecerea iernii, ma sau plãcintã.
pãrinþi, fraþi, surori, întreaga familie, rude, organismul are nevoie de
cunoºtinþe, binefãcãtori, prieteni, duºmani o curã de dezintoxicare ºi Ciorbã de lobodã
ºi, de asemenea, pe mai-marii tãi, atât cei vitaminizare. Dezintoxi- Ingrediente
duhovniceºti, cât ºi cei din lume. carea ne este asiguratã de †10-12 legãturi lobodã,
e. Roagã-te ca Dumnezeu sã-i ajute pe þinerea postului cu o ali- †2 cepe,
sãraci, pe nãpãstuiþi, pe cei în necazuri ºi în mentaþie sãnãtoasã. Însã delicat, asemãnãtor cu al †2 morcovi,
dureri, pe cei ce cãlãtoresc, pe cei bolnavi, pentru vitaminizare trebuie spanacului. †1 þelinã micã
pe toþi cei nedreptãþiþi, sã-i aline pe neferi- sã fim cu ochii pe ver- Loboda are proprietãþi †2 linguri orez,
ciþi, sã dea adãpost orfanilor, sã-i întã- deþurile care încep sã aparã. regeneratoare ºi un conþi- †pãtrunjel, leuºtean
reascã pe muribunzi, sã dea odihnã celor Pe lângã urzici, leurdã, nut bogat în fier, magneziu †1/2 l borº
adormiþi, sã binecuvânteze pe copii, sã cã- mãcriº, ºtevie, trebuie sã ºi vitamine. Este depurati- †sare, ulei de mãsline
lãuzeascã pe tineri spre fapte bune, sã vã, diureticã ºi conþine foar-
„vânãm” ºi loboda. Mod de preparare:
întãreascã pe vârstnici în viaþã sfântã, sã-i
Loboda, verde sau ro- te puþine calorii. Asigurã Într-o oalã cu apã se
aducã pe pãcãtoºi la pocãinþã, sã stârpeascã
ºie, poate fi cultivatã în detoxifierea organismului pune ceapa tãiatã mãrunt,
întunericul în care trãiesc pãgânii, ereticii, ºi este indicatã în anemii ºi morcovii daþi pe rãzãtoarea
schismaticii, sã-i lumineze cu lumina cu- grãdinã, dar creºte ºi sãl- afecþiuni hepatice.
noºtinþei Sale ºi sã-i îndrume pe calea mân- bãticitã, pe lângã garduri mare ºi cele douã linguri de
sau drumuri. Nu e o plantã Conþine ºi calciu, dar orez. Între timp loboda se
tuirii ºi sã-i mântuiascã pe ei.
din cauza acidului oxalic curãþã, se spalã ºi se toacã
În încheiere, încredinþeazã-te în mâi- pretenþioasã. Datoritã rezis-
nile lui Dumnezeu ca ºi cum aceasta ar fi tenþei la temperaturile re- acesta este greu de asimi- mãrunt, dupã care se pune
ultima noapte din viaþa ta ºi dimineaþa ar duse, se poate semãna ºi lat. Tot din cauza acidului în oalã. Când sunt fierte
trebui sã te prezinþi la scaunul de Judecatã toamna ºi primãvara. Se oxalic, cei care au pietre la toate legumele, se stinge
al lui Hristos. recolteazã întreagã, prin rinichi trebuie sã consume focul. Se adaugã borºul
Consemnare din Mitropolitul Grigorie smulgere, când încã este loboda doar în stare crudã. (prefiert), sare ºi ulei. La
al Sankt Petersburgului - tânãrã ºi fragedã. Nu are o Pentru cura de primã- sfârºit se pune verdeaþa,
„O zi de viaþã sfântã” aromã puternicã, ci un gust varã, loboda se foloseºte tocatã mãrunt.
16 Chipuri pentru veºnicie
Pãrintele Petroniu Tãnase a plecat la Domnul
Pãrintele Petroniu Tãnase s-a nãscut în anul 1916, în comuna Fãrcaºa din
judeþul Neamþ. Cãlugãrit ºi format duhovniceºte în obºtea Mãnãstirii Neamþ, „Dã voinþã ºi
era licenþiat în Teologie, dar a urmat ºi studii de Matematicã ºi Filosofie.
Dorul de o viaþã spiritualã aleasã i-a îndrumat paºii spre Sfântul Munte iei putere”
Athos, unde a ajuns în anul 1978. Apreciat ºi iubit deopotrivã în Grecia ºi «Otrava pãcatului nu
România, Pãrintele Petroniu a fost duhovnic, bibliotecar ºi stareþ al aºezã- se poate tãia cu apã de
mântului românesc de la Sfântul Munte. flori, trebuie leacuri pu-
Pãrintele Petroniu Tãnase se retrãsese, recent, de la conducerea schitului. ternice; nu cu jumãtãþi
În locul sãu a fost ales, pe 6 februarie, pãrintele ieromonah Atanasie Floroiu. de mãsurã, ci cu luptã pe
www.basilica.ro viaþã ºi pe moarte. Pã-
rinþii Patericului spun
Despre judecarea aproapelui „Dã voinþã ºi ia putere”
Preacuvioase Pãrinte Stareþ Petroniu, ce ºi alta „Dã sânge ºi ia
înseamnã a nu judeca pe celãlalt? duh”. Eºti neputincios,
Sfinþii Pãrinþi, Biserica în totalitatea ei, dar Mântuitorul a venit tocmai
considerã mare pãcat judecarea altuia. Uite, pentru cei slabi ºi bolnavi. „Vo-
în Postul Mare, la slujbe se zice rugãciunea ieºti sã fii sãnãtos?”, ne întreabã
Sfântului Efrem Sirul ºi se rosteºte în tot tim- El. Trebuie sã vrei din toatã
pul Postului Mare, în afarã de sâmbãta ºi inima, dã voinþã ºi iei putere. Iei
duminica. Se rosteºte de câte 8-9 ori ºi se putere ºi rabzi necazurile, sã te
spune în Tipic ca preotul sã o rosteascã cu împotriveºti vrãjmaºului, sã nu
mâinile ridicate ºi cu metanii ºi închinãciuni. Suntem datori cu cinstea ºi cu respectul cazi în luptã, cã fãrã ostenealã nu
Aceastã rugãciune se încheie cu cuvintele: unii faþã de alþii. Omul este mãrginit. este mântuire; trebuie sã dai sânge
„Dãruieºte-mi, Doamne, sã-mi vãd pãcatele Dumnezeu este Fiinþã nemãrginitã, iar pu- ca sã iei duh. Harul întãreºte pute-
mele ºi sã nu osândesc pe fratele meu”. Te-ai terea Sa creatoare este infinitã. Dumnezeu rile slãbãnogite de pãcat, vindecã
aºtepta ca, atunci când te rogi cu aºa mare creeazã în mod unic, nu repetã; fiecare fiinþã rãnile sufleteºti, dar ceea ce am stri-
stãruinþã, sã te pãzeascã Dumnezeu de pãcate, este o creaturã nouã, oglindind în fiinþa ei cat prin voia noastrã, singuri tre-
sã fie pomenite pãcatele cele mai grave: ceva din strãlucirea ºi infinitatea dum- buie sã îndreptãm prin spovedanie
crimã, desfrânare, pe care noi le socotim a fi nezeiascã. De aceea Sfinþii Pãrinþi spuneau: curatã, prin cãinþã sincerã ºi prin
mai mari ºi mai rele, dar Sfântul Efrem nu le „Ai vãzut omul, ai vãzut pe Dumnezeu!” fapte bune, prin post ºi rugãciune.
pune acolo pe acestea, ci zice: „Dãruieºte-mi Tocmai de aceea, în cinstirea sfintelor icoane Dacã ne-a plãcut mincinoasa
sã vãd pãcatele mele ºi sã nu osândesc pe nu cinstim lemnul ºi culoarea, ci pe cel dulceaþã a pãcatului, se cade sã
aproapele”. Osândirea aproapelui este mare reprezentat. Tot aºa, întâlnind omul, care este gustãm ºi amãrãciunea cea dulce a
pãcat. Sfinþii Pãrinþi spun cã se face o mare chipul lui Dumnezeu, cinstea datã omului se leacului. Aºa cum bolnavul rabdã
greºealã atunci când osândim pãcatele, cãci ridicã la Creatorul lui. De aceea suntem datori operaþie, tãiere, leacuri amare,
atunci tu te faci singur judecãtor al fratelui cu cinstea ºi cu respectul unii faþã de alþii ºi nu ºtiind cã acestea îi aduc mult dorita
tãu, iar aceasta dupã mintea ta. Nu avem cali- avem niciun drept sã judecãm pe aproapele. sãnãtate, aºa cum rãbdãm ostene-
tatea aceasta ºi nu avem niciun drept sã facem Dar atunci când eºti într-o poziþie de lile postului în nãdejdea cã degrabã
aºa. Acest drept nu îl are decât Cel Care l-a conducere ºi ai subalterni care greºesc une- se apropie Paºtile cele luminoase ºi
fãcut pe om, Dumnezeu. Doar El are dreptul ori, ce atitudine trebuie sã ai? vesele, tot aºa sã rãbdãm ºi pãtimi-
sã îl judece pe om, iar noi, judecând pe Judecata înseamnã sã îl condamni pe om, rile cele curãþitoare de pãcat ºi
aproapele, impietãm asupra dreptului lui sã îl osândeºti. Dacã atragi atenþia cu respect mântuitoare, care ne învrednicesc
Dumnezeu, Care este Judecãtorul cel drept. ºi cuviinþã, pãrinteºte ºi cu îndemn, asta nu de bucurie neîntreruptã ºi de Paº-
Fiecare om este fãcut dupã chipul lui Dumne- înseamnã judecatã, ci trebuinþã, necesitate ºi tile cel veºnic, de strãlucirea, mân-
zeu, fiecare om este o entitate unicã în viaþa firesc: sã îl iubeºti pe om ºi sã-l lãmureºti cã gâierea ºi odihna celor ce s-au
omenirii, de la începutul pânã la sfârºitul lu- a greºit. ostenit în necazuri ºi în toate
mii. Niciodatã nu o sã fie doi oameni la fel. Fragment dintr-un interviu realizat de felurile de chinuri.»
Oamenii nu pot face lucruri identice. (…) Stelian Gomboº Pãrintele Petroniu Tãnase
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. ªtefan Corecturã: Amalia Dragne
Botoran (Grid), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Tehnoredactor: Natalia Corlean
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Preºedinte fondator: Pr. Gheorghe Dan (Berivoii Mici), Pr. Marius Demeter redacþiei sau pe e-mail la
Pr. protopop Ioan Ciocan (Felmer), Pr. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda apostolatfagaras@yahoo.com
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru
Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Vasile Stan (Fãgãraº), Pr. Ion ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Tãrcuþã (Ucea de Jos)

CMYK