PASĂREA PHOENIX.

1918: ANUL RENAȘTERII

POPOARELOR
IPOSTAZE ALE ANTROPOLOGIEI SACRIFICIULUI
ASPECTE SOCIO-POLITICE ALE GENEZEI STATULUI MODERN
REZUMAT

Elev: Capmare Ștefan

Colegiul Național „Grigore Moisil”, Onești, jud. Bacău

 Lucrarea de față își propune să efectueze un survol ideatic asupra evenimentelor care au
urmat Primului Război Mondial, urmărind, în același timp, o perspectivă triplă: antropologică,
politico-economică și socio-geografică. Fiind restrânși de spațiu, am optat pentru studierea zonei
geografie a Europei, deși evenimente de importanță majoră pentru civilizația actuală s-au
desfășurat și pe frontul african sau asiatic. Lucrarea este împărțită în patru capitole, fiecare
atingând câte un pas decisiv în analiza logică a subiectului, astfel: I. O panoramă a Marelui
Război, din perspectiva anului 1918; II. Răsturnări geopolitice. Momentul dezintegrării; III.
Politica Regenerării. Noua geneză; IV. Concluzii.
Primul Război Mondial este considerat prima calamitate a secolului XX. Declanșat de
politica imperialistă a puterilor europene și de alianțele instabile care au rezultat, Marea
Conflagrație s-a soldat cu cca 10 milioane de morți și 13 milioane de răniți. Mobilizarea unor
națiuni întregi și violența dusă la extrem din acest război declanșează răsturnări sociale și politice
ale căror urmări au marcat întreg secolul XX, contribuind productiv la geneza națiunilor și la
autonomizarea acestora. Primul Război Mondial a adus modificări drastice de ordin politic,
cultural, economic și social în întreaga Eurasie, în Africa și chiar în zone periferice care nu au
fost direct implicate în Conflagrație. Patru mari imperii au asistat la propriul colaps în urma
războiului, foste țări au fost abolite, altele noi au luat naștere, au fost retrasate granițe, au luat
naștere organizații internaționale și multe ideologii noi s-au infiltrat în conștiința colectivă.
În urma Conferinței de Pace de la Paris din 1919, în urma semnării Tratatului de la
Versailles din 28 iunie 1919 dintre Germanie, pe de o parte, și Franța, Italia, Marea Britanie și
alte puteri aliate minore, de cealaltă parte, războiul a luat sfârșit în mod oficial. Tratate laterale
au încheiat conflictul dintre Statele Unite șie celelalte Puteri Centrale. Printre cele 440 de zile ale
Tratatului, Germaniei i se cerea să accepte în mod oficial responsabilitatea pentru declanșarea
războiului și plata pagubelor economice. Mașinăria militară a germaniei este drastic limitată:
numărul de soldați germani a fost redus la 100 000, iar țara a fost prevenită de la posesia
armamentelor militare majore precum tancuri, nave de război, vehicule armate și submarine.
Dizolvarea Imperiilor German, Austro-Ungar, Otoman și instaurarea noii politici rusești
au dat naștere, prin descompunere, unui număr de țări în Europa de Est și în Orientul Mijlociu.
Unele dintre acestea, precum Cehoslohacia sau Polonia au fost nemulțumite de schimbări
datorită numărului substanțial de minorități etnice separate de noile granițe. Liga Națiunilor a
susținut varii Tratate Minoritare (Minority Treaties) într-o încercare de a soluționa problema, dar
odată cu declinul Ligii în anii 1930, acestea tratate au suferit o descreștere implacabilă. Una
dintre consecințele reordonării geopolitice masive a fost numărul mare de refugiați în Europa
care, alături de refugiații Războiului Civil Rus (1917) au dus la crearea pașaportului Nansen.
Forțele germane și austriece înving armatele rusești, iar noul guvern comunist semnează
Tratatul de la Brest-Litovsk în martie 1918. În acest tratat, Rusia renunță la orice drept în
Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Ukrania și teritoriul din Polonia și lasă Germania și Austro-
Ungaria „să hotărască statutul viitor al acestor teritorii în acord cu populațiile lor”. Mai târziu,
Vladimir Lenin va renunța la Rozbiory Polski (”Împărțirile Poloniei”), făcând posibilă
redefinirea granițelor Poloniei din 1772. Tratatul de la Brest-Litovsk, în tot cazul, a căzut în
desuetutine odată cu înfrângerea Germaniei în 1918, lăsând mare parte din Europa de Est în
incertitudine geopolitică.
Mișcări stângiste și deseori explicit comuniste s-au manifestat în unele țări europene în
perioada 1917-1920, mai ales în Germania și Ungaria. Evenimentul care a precipitat, însă, starea
de lucruri a Războiului a fost Revoluția Bolșevică din 1917.
Ideea lui Wilson despre ordinea mondială pornea de la credința americanilor în natura
umană esențialmente pașnică și în fundamentala armonie a lumii. Noua doctrină a președintelui
american respingea astfel echilibrul de forțe și înlocuia acest principiu cu securitatea colectivă și
autodeterminarea națiunilor . Expresia idealismului lui Wilson, avea să se materializeze în cele
„Paisprezece Puncte” prezentate în fața Congresului, printre ele figurând: diplomația deschisă,
liberul acces la mare, dezarmare generală, înlăturarea barierelor comerciale și înființarea Ligii
Națiunilor. Proiectul Ligii Națiunilor era un concept esențialmente american, ce reflecta perfect
viziunea americană asupra ordinii mondiale .
La sfârșitul Primului Război Mondial, se formează România Mare. Românii au beneficiat
în mod direct de principiile enunțate de Woodrow Wilson. Punctul al 11-lea făcea referire directă
la teritoriul României, care trebuia „evacuat” iar „independența economică și integritatea politică
ar trebui garantată la nivel internațional” . Astfel, la Chişinău în ziua de 27 martie/9 aprilie Sfatul
Țării a decis unirea Basarabiei cu România. Trei zile mai tîrziu 30 martie/12 aprilie actul Unirii a
fost prezentat regelui Ferdinand. În decretul regal din 9/22 aprilie unirea cu Basarabia a fost
ratificată. La 14/27 octombrie 1918 Adunarea constituantă a provinciei Bucovina a decis să se
unească cu România. La 16/29 noiembrie actul Unirii a fost înmînat regelui Ferdinand. La 18
noiembrie/1 decembrie 1918 familia regală a revenit la Bucureşti. În aceeași zi, armata a defilat
prin tot oraşul . Noua Românie avea un teritoriul dublu, de aproape 300 000 km pătraţi în
comparatie, cu România antebelică. Populaţia a crescut în aceeaşi proporţie de la 8,5 milioane la
peste 16 milioane
Primul Război Mondial a reprezentat proba de foc a a structurii geo-politice care a
răsturnat imperii și a dat motor dorinței de libertate și armonie universale . Evenimentul poartă
sâmburele explicativ al oricărui eveniment ulterior: fascismul, comunismul și democrația au fost
ipostazierile sistematice ale celor trei atitudini privitoare la Război: vindicativă, traumatizată,
rațională. Încetarea hemoragiei din 1918 reprezintă premisele creării viitorului edificiu social
care își va extrage seva morală din experiența sacrificiului.
Bibliografie selectivă
Aron Raymond, Politics and history: selected essays, Washington DC, 1978.
Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice și idealul democratic, traducere din limba engleză de
Olivia Rusu-Teodoreanu, București, 2000.
Barnett Correlli, The Collapse of British Power, Londra, 2002.
Berend Ivan, History Derailed: Central and Eastern Europe in the Long Nineteenth Century,California,
2003.
Berg A. Scott, Wilson, New York, 2013.
Besançon Alain, Anatomia unei stafii. Falimentul unei utopii întrupate, traducere din limba franceză și
note de Mona și Sorin Antohi, București, 2014.
Enciclopedia Universală Britannica, vol. 15, București, 2010.
Encyclopedia Americana, vol. 10, Harvard, Scholastic, 2009.
Fischer Fritz, Germany’s Aims in the First World War, Londra, 1961.
Fromklin David, A Peace to End All Peace: Creating the Modern Middle East 1914–1922, New York.
Goodspeed Donald James, The German Wars 1914–1945, New York, 1985.
Gullace Nicoletta, Allied propaganda and World War I: interwar legacies, media studies, and the politics
of war guilt, Cambridge, 2011.
Hayek Friederich, Constituția libertății, traducere din limba engleză de Lucian-Dumitru Dârdală, Iași,
1998.
Idem, Drumul către servitute, traducere de Eugen B. Marian, București, 2014.
Herwig Holger, Germany and Austria-Hungary, 1914-1918, Londra, 1997.
Kissinger Henry, Diplomaţia, traducere în limba română de Mircea Ştefancu şi Radu Paraschivescu,
Bucureşti, 1998.
Lahire Bernard, Omul plural. Către o sociologie psihologică, Iași, 2000.
Martel Gordon, The Origins of the Second World War Reconsidered, Boston, 1986.
Renouvin Pierre, Primul Război Mondial, traducere de Lucian Popa, București, 2001.
Werth Nicolas, Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin, traducere din limba engleză, cuvânt înainte
și note de Florin Constantiniu, București, 2000.
White Matthew, The Great Book of Horrible Things: The Definitive Chronicle of History’s 100 Worst
Atrocities, New York, 2011.
Winter Jay Murray, The Experience of World War I, New York, Oxford University Press, 1988.
https://images.google.com/ - sursă de imagini, consultat în 03.05.2018.