Sunteți pe pagina 1din 5

Introducere

Capitolul I
Demografia 1
1.1 Situatia demografica in RM 2
1.2 Statistica starii civile 3
Capitolul II
Recensamintul 4
2.1 Recensamintul populatiei in RM 5
2.2 Rata mortalitatii si mortalitatea infantila 6
Capitolul 1.Demografia

Demografia este studiul dinamicii populațiilor umane. Ea cuprinde studiul mărimii,


structurii și distribuției populației, precum și modul în care o populație se modifică
în timp în urma nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică
se poate referi la societăți întregi sau la grupuri definite după diferite criterii: nivel
de educație, naționalitate, religie, etc.

În demografie, se utilizează adesea cantități mari de date, colectate, de exemplu,


din recensăminte și din registrele ținute de birourile de statistică a populației, în
care se înregistrează nașterile, decesele, căsătoriile, etc. Datele demografice mai
pot rezulta din sondaje efectuate în scop comercial, bazate pe metode de estimare
indirectă. Primul recensământ modern a fost condus în SUA în 1790, cu toate că
unele țări scandinave—de exemplu, Islanda și Danemarca—au avut recensăminte
și mai devreme.

1.1 Situatia demografica in RM

1. Republica Moldova se confruntă cu declinul numărului populației, situându-


se în Top 3 țări din lume care înregistrează acest fenomen. Printre cauzele de
bază sunt emigrarea, în special a tinerilor și persoanelor de vârstă
reproductivă, fertilitatea scăzută, speranța de viață joasă și îmbătrânirea
populației.

2. Toate acestea duc la o scădere a numărului populației cu peste 1%


anual. Conform prognozelor UNFPA și a Centrului de Cercetări
Demografice, către anul 2035 (cam în decurs de 17 ani) efectivul populației
țării ar putea să se micșoreze până la 2 milioane de oameni, iar fiecare a treia
persoană va avea peste 60 de ani.

3. Republica Moldova nu este singura țară care trece prin această situație
demografică. Multe țări din Europa, inclusiv cele cu nivel ridicat de
dezvoltare, se confruntă cu aceleași provocări. Experiențele altor țări
demonstrează că schimbările demografice pot fi utilizate drept
oportunitate pentru creșterea economică și dezvoltarea umană, investind în
capitalul uman.

4. Acțiunile și măsurile de politici în domeniul demografic trebuie țintite  pe


calitatea vieții oamenilor, și nu pe numărul acestora.

5. În prezent, Republica Moldova dispune de un avantaj foarte mare din


perspectivă demografică - mai mult de jumătate din populația țării este în
vârstă aptă de muncă, inclusiv tinerii, care pot contribui la dezvoltarea
economică a țării. Acesta se numește dividend demografic, însă este o
situație si o oportunitate care nu va dura foarte mult, de aceea este necesar să
fie explorat acum.

6. Republica Moldova se confruntă în continuare cu rate înalte de infecții cu


transmitere sexuală în rândul tinerilor, care pot afecta viitorul reproductiv
al femeilor și bărbaților, astfel că atunci când vor să aibă copii, se confruntă
cu probleme de infertilitate. Totodată, rata sarcinilor la adolescente rămâne
să fie înaltă, ceea ce duce adesea la abandon școlar, lipsa educației și
diminuarea ulterioară a șanselor lor de integrare pe piața muncii.

7. Sunt necesare investiții în informarea, educația și sănătatea tinerilor, precum


și crearea oportunităților de angajare în câmpul muncii.

8. Sub aspectul îmbătrânirii populației, sunt necesare măsuri de suport


pentru retenția persoanelor pensionate pe piața muncii și promovarea
învățării pe tot parcursul vieții. Aceasta contribuie atât la prevenirea
vulnerabilității vârstnicilor, cât și la creșterea speranței de viață a acestora.

9. Sub aspectul fertilității, țări precum Franța și Suedia, care au printre cele


mai înalte rate de fertilitate din Europa, au pus accent pe politici
familiale orientate spre menținerea echilibrului dintre dorința cuplurilor de a
avea copii și de a fi integrați pe piața muncii. Aceasta înseamnă
disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copilului, plătite din bugetul
public, concediu maternal flexibil, facilitarea revenirii pe piața muncii a
femeilor din concediul de maternitate, implicarea bărbaților în creșterea
copilului.

10.Stimulentele monetare, cum ar fi alocațiile financiare la nașterea copilului,


au demonstrat că nu sunt efective pe termen lung. Acestea doar grăbesc
nașterea unui copil pe care cuplurile deja și-l planificau, dar nu determină
creșterea fertilității pe termen lung.

1.2Statistica starii civile


Statistica stării civile reprezintă totalitatea acţiunilor de culegere si prelucrare a informaţiilor
privitoare la nasteri, decese,căsătorii si divorţuri.
Potrivit dаtelor Serviciului Stării Civile din 2017, durаtа medie а unei căsătorii este de şаse
аni. De regulă, bărbații decid să-şi întemeieze o familie pe la vîrsta de 28 de ani, iar femeile
— la 26. De obicei, vârsta bărbaţilor care aleg să divorţeze este de 32 de ani, iar a femeilor
— de 30.
În anul 2018 s-au înregistrat 10,7 mii divorţuri, în creștere cu 1,4 mii divorțuri față de anul
precedent
Ponderea primului divorţ din numărul total al divorţurilor a fost de 60,9% pentru bărbaţi şi
74,6% pentru femei.

Rata natalităţii a scăzut pe parcursul anilor, ajungând în anul 2018 la 12,8 născuţi-vii la 1000
locuitori, faţă de 14,3 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2014. Mai mult de jumătate din
numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi. În 2014, vârsta medie a mamei la naștere a fost de
26,8 ani, crescând până la 27,6 ani în 2017. Conform datelor preliminare în 2018 vârsta
medie a scăzut din nou până la nivelul anului 2014.

Numărul decedaţilor în anul 2018 a fost de 37 285 persoane, cu 465 persoane (1,3%) mai
mult comparativ cu anul precedent. Bolile aparatului circulator şi tumorile maligne continuă
să fie principalele cauze de deces, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor, se arată în
datele statistice.

Dacă, în anul 2018 s-au înregistrat 20.399 căsătorii, fiind într-o continuă descreștere
comparativ cu anul 2014. Cele mai multe căsătorii, în anul 2018, s-au încheiat de bărbați din
grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de femei din grupa de vârstă 20-24 ani.
Totuși, rata divorțurilor se menține destul de înaltă.

Și în ceea ce privește fenomenul migrației, datele BNS arată că, numărul plecărilor în
străinătate este depăşit de cel al sosirilor/revenirilor în țară. În 2017 aproape 110 mii
imigranți au (re)venit în Moldova și aproape 160 mii emigranți au părăsit țara.

Capitolul II Recensamintul
Recensământul este o operație administrativă care constă în înregistrarea statistică a datelor
supuse observării, spre exemplu: populația, animalele, vehiculele, etc. dintr-o țară sau dintr-
o regiune dată.
Scopul recensământului este obținerea de date statistice privind numărul și distribuția
teritorială a populației, a structurilor sale demografice și socio-economice, date referitoare la
gospodăriile populației, precum și a condițiilor de locuit a populației țării, date asupra
veniturilor populației și altele. Datele care se obțin în urma recensământului depind într-o
măsură directă de întrebările care sunt incluse în chestionarele de recensământ, care pot fi
diferite de la un stat la altul în dependență de informația care necesită a fi obținută în cadrul
recensământului.
2.1 Recensamintul populatiei in RM
La 1 ianuarie 2019, conform estimărilor BNS, populația Republicii Moldova constituia
2.681.735 persoane (fără teritoriul transnistrean și municipiul Tighina).
Din totalul de 2 milioane și 680 de mii de locuitori calculat pentru 1 ianuarie 2019, 47,6%
erau bărbați și 52,4% erau femei.
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației
din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,93% din populație (fără Transnistria). Cele mai
numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,57%), găgăuzii (4,57%), rușii
(4,06%) și bulgarii (1,88%). Predomină băștinașii (82,07%) care se pot declara fie
«moldoveni» (75,07%), fie «români» (7,0%).
2.2 Rata mortalitatii si mortalitatea infantila
1.Mortalitatea sau rata de mortalitate este, spre deosebire de natalitate, un indicator al
sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o anumită
populație, într-o unitate de timp.
Durata medie a vieţii în Republica Moldova în anul 2018 a constituit 70,6 ani: 66,3 ani
pentru bărbaţi şi 75 ani pentru femei.
Potrivit statisticilor oficiale anterioare, în 2017, durata medie a vieții a fost de 73,2 ani în
Republica Moldova: 69,4 ani pentru bărbați și 77 de ani pentru femei. Bărbații și femeile de
la sat trăiesc cu 4 ani mai puțin, conform mediei statistice.
Rata mortalităţii în 2017 a constituit 13,4 decedaţi la 1.000 de locuitori. Indicatorul este în
ușoară scădere față de anul 2014, când rata mortalității era de 13,9 decedați la fiecare mie de
locuitori.
2.Mortalitatea infantila
Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al
unei comunități umane, care ia în calcul decesele 0-1 an (de la naștere la 364 de zile).
Rata mortalităţii infantile a fost în 2018 de 9,1 decedaţi cu vârste mai mici de un an la
fiecare mie de născuţi-vii.
Potrivit unui raport UNICEF 2,6 milioane de copii nou-născuți mor anual, în întreaga lume,
în prima lună din viață,. În unele țări situația este tragică 1 din 22 de bebeluși mor în
primele 30 de zile. În Republica Moldova, 1 din 84 de bebeluși mor în prima lună de viață.
Potrivit raportului, țara cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă este Pakistan, cu 1 din
22 de bebeluși ce mor în prima lună de la naștere. La polul opus se află Japonia, cu un copil
decedat din 1.111 de nașteri.
Republica Moldova se află pe locul 77 în topul unde locul 1 presupune cele mai multe morți
de bebeluși. România se află în acest top pe locul 138, cu 1 deces la 233 de nașteri.
Mortalitatea infantila pe sexe:
La 1000 nscuti-vii s inregistreaza cu 3.3 fete decedate mai putine decit baieti
Mortalitatea infantila a fete pe medii :
In mediul rural la 1000 fete nounascute vii decedeaza cu 0.4 fete mai mult decit in mediul
urban.
Mortalitatea infantile la baieti pe medii:
In mediul rural la 1000 bieti nounascuti vii decedeaza cu 0.4 baieti mai putin decit in mediul
urban.
Mortalitatea infantile pe medii:
La 1000 nascuti vii in mediul urban se inregistreaza acelasi numar de copii decedati ca si in
mediul rural.
Mortalitatea infantile pe sexe in mediul urban:
In mediul urban la 1000 copii nascuti vii decedeaza cu 2.7 baieti mai mult decit fete.
Mortalitatea infantile pe sexe in mediul rural:
In mediul rural la 1000 copii nascuti vii decedeaza cu 3.5 baieti mai mult decit fete

S-ar putea să vă placă și