UNIVERSITATEA BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL PENTRU INVATAMINT LA DISTANTA
SPECIALIZAREA MARKETING

PROIECT
MARKETING INTERNATIONAL

Manager de curs
Lector univ.dr. BOGDAN NICHIFOR

Intocmit,
Student: ANDRIUCĂ ( SLĂTINEANU ) V. CAMELIA
ANUL III MARKETING ID

1
1. SCURT ISTORIC DESPRE MIEREA DE ALBINE

Ţara noastră deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de

produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi
timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens.
În prezent, în contextual globalizării, apicultura capătă noi valenţe, practicarea acesteia
vizând nu doar importanţa sa economică, ci şi importanţa ştiinţifică, ecologică, socială etc.
În România, activitatea de creştere a albinelor s-a dezvoltat în condiţii naturale deosebit de
favorabile, ce au contribuit la dezvoltarea continuă a acestei activităţi şi, implicit, la obţinerea unor
producţii apicole însemnate.
Apicultura, ca ramură de producţie agricolă, a constituit încă din antichitate o îndeletnicire
apreciată de către societatea umană, iniţial pentru produsele obţinute (miere, polen, lăptişor de
matcă, propolis, ceară şi venin de albine), iar ulterior, inclusiv în prezent, pentru contribuţia pe care
aceste insecte o au la creşterea recoltelor de fructe, legume şi seminţe, prin polenizare.
România se situează printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată, această situaţie fiind o
consecinţă a efectivelor însemnate de familii de albine de care dispune, a cantităţii de miere
obţinută, a diversificării producţiei apicole şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de
pregătire a specialiştilor.
Mierea romaneasca este, inca, una dintre cele mai bune pe plan mondial din punct de vedere
calitativ. Mierea de albine, este un produs natural 100%, in care nutritionistii au gasit toate
substantele si aminoacizii, necesari mentinerii echilibrului biologic al organismului uman. Mierea
este principalul produs al apiculturii, apreciat atât pentru însuşirile sale nutritive, cât şi pentru
efectele sale terapeutice.

2
 S-a constatat că mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punct de
vedere biologic, în compoziţia căreia s-au descoperit substanţe foarte importante pentru organismul
uman.
Vitaminele care se regăsesc în miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxina (vit. B6),
cianocobamida (vii Bl2), acizi foliei, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit.
E) şi urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt în cantităţi foarte reduse. De aceea, pentru
satisfacerea necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum
zilnic între 2,5 - 3 kg miere.
Mineralele care se regăsesc în miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor,
potasiu, sodiu, zinc etc., acestea variază între 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori şi până la
maxim 0,85 % pentru mierea de mana.
Pentru asigurarea necesarului zilnic de minerale exclusiv din consumul de miere, ar fi
necesar un consum intre 0,5 – 1,5 kg miere.
Mierea este alcătuită în principal din glucide şi apă. Cele mai multe sortimente de miere au
aproximativ 82,4 % glucide şi 17,1 % apă.
Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) şi glucoza (31,3 %) care sunt hexoze ce pot
fi absorbite cu uşurinţă de către organism. Alte glucide prezente în miere sunt: maltoza (7,3 % în
mierea de nectar şi respectiv 10,3 % în mierea de mană) care este o diglucidă compusă din două
molecule de glucoză, zaharoza (max. 5 % în mierea de nectar şi respectiv max. 10 % în mierea de
mană) este o diglucidă compusă dintr-o moleculă de glucoză şi una de fructoză. Celelalte glucide
identificate sunt în cantităţi mai reduse (izomaltoza, turanoza, maltuloza, nigeroza, leucroza,
metezitoza, erloza, kestoza etc), dar acestea nu se regăsesc niciodată toate împreună (Crane E.,
1980). Ca aliment mierea este o sursă de carbohidraţi, uşor digestibilă, naturală şi care furnizează
rapid energie.
Mierea este un aliment puternic energetic- 310 calorii/100 g şi ocupă un volum redus. - 1
kg miere echivalează cu 3 l de lapte, 30 banane, 50 ouă sau 12 kg carne.
Pe lângă gustul său plăcut şi compoziţia sa nutritivă, mierea are şi o serie de proprietăţi,
umiditatea scăzută constituie o parte importantă din sistemul care protejează mierea de atacul
microorganismelor. Natura hiperosmotică a mierii (datorită conţinutului ridicat de glucide şi scăzut
de apă) inhibă creşterea şi dezvoltarea bacteriilor şi a drojdiilor prin deshidratarea şi omorârea
acestora. Aciditatea ridicată a mierii joacă de asemenea un rol important în sistemul de prevenire a
creşterii bacteriilor. PH-ul mierii poate varia între 3,2 - 4,5 (cu o medie de 3,9) fiind impropriu
atacului majorităţii bacteriilor.
Prin definiţie, mierea este un produs în întregime natural care nu conţine nici aditivi, nici
substanţe conservările. Data indicată pe borcane este un indice de prospeţime, mierea poate fi
conservată timp de mai mulţi ani păstrându-şi aroma şi calităţile gustative iniţiale.

3
 Dupa cum se stie, mierea este un remediu naturist care, de milenii, face dovada virtutilor
sale terapeutice. In plus, s-a dovedit faptul ca mierea este singurul aliment care nu se strica
niciodata. De aceea, este foarte importanta promovarea beneficiilor sale .
Într-un an normal, în România sunt realizate 20.000 de tone de miere. Cea mai mare
pondere o are mierea polifloră, adică 50%, urmată de mierea de salcâm, 35%, şi cea de tei, cu o
pondere de 15%,
Mierea de albine nu are doar calităţi nutritive ci, în urma studiilor, s-a demonstrat că are şi o
acţiune terapeutică eficientă, ce se exercită atât asupra afecţiunilor digestive, cât şi în afecţiunile
hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, în
bolile de nutriţie şi cele infecţioase, în afecţiunile sanguine şi în cele cutanate.

Cu toate calităţile sale preţioase, mierea are şi contraindicaţii pentru pacienţii care suferă de
obezitate, diabet zaharat, tulburări glicoregulatorii, insuficienţă pancreatică exocrină şi pentru
pacienţii gastrectomizaţi, cât şi în anumite tulburări alergice.

Proprietati esentiale ale mierii

 Este un exceptional indulcitor natural.

 Satisface repede cererea de energie a organismului.
 Ajuta la echilibrarea fizica si psihica, inlaturand oboseala.
 Este un calmant care linisteste organismul.
 Combate insomnia.
 Are proprietati bactericide si bacteriostatice.
 Are actiune usor laxativa si antiseptica.
 Este asimilata usor si repede.

4
  Nu irita mucoasa aparatului digestiv, influentand benefic flora intestinal
 Contribuie la eliminarea substantelor toxice din ficat si rinichi.
 Este un bun expectorant, diluand secretiile bronhicesi si combatind tusea
 Limpezeste vocea in caz de ragusala.
 Dilata vasele sanguine si amelioreaza activitatea inimii, avand si un efect
hipotensiv

Actiunile terapeutice globale ale mierii:

 Actiunile generale cel mai des semnalate sunt urmatoarele: intaritoare, fortifiante, tonice,
cicatrizante, conservante, antigerminative, protective, nutritive, hemostatice (opresc
hemoragia), regeneratoare.
 Actiunile speciale medicinale ale plantei medicinale din care provine mierea, de exemplu
ale azulenului continut de florile de musetel sau de tei, care sunt transpuse in mierea de
nectar de tei sau musetel.
 Actiunile specifice ale unor substante identificate sau doar presupuse: vitamine, enzime,
antibiotice, substante dezinfectante, calmante, antidiareice, etc.

2. DESCRIERE FIRMA

Tremot Dobre Si Fiii SRL a fost infiintata in anul 1993 si este situata in Baicoi, judetul
Prahova.
Cu un efectiv de peste 30 angajati, Tremot Dobre Si Fiii SRL produce o gama larga de:
miere de albine, faguri, ceara, propolis, polen . Produsele si serviciile noastre au ca piata principala
de desfacere Germania, Anglia, Polonia, Spania.
Producerea mierii de calitate este o problema de prestigiu, criteriul principal de clasare a
muncii apicultorului trebuind sa devina tocmai calitatea produselor livrate. Modul de prezentare,
ambalarea, etichetarea si, in primul rand, oferirea unor produse pe care consumatorii finali le vor
recunoaste ca fiind unele de inalta clasa, constituie o preocupare majora a firmei.

5
 Stiind sa aprecieze seriozitatea apicultorilor atrasi de companie in producerea si
comercializarea de asemenea sortimente de calitate, firma a reusit sa cointereseze si sa atraga
apicultuori care valorifica asemenea produse.
Datorita mineralelor pe care le contine, calciu si magneziu, este considerata un eficient
tratament in combaterea anemiei. Mierea consumata chiar si in cantitati mici poate preveni si
redresa deficientele cauzate de stres sau de o alimentatie dezechilibrata.
Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei, pentru stabilirea starii
de degradare sau alterare si pentru depistarea falsificarilor. In in continuare va prezentam metodele
care se folosesc, cat si normele interne si externe
pentru a certifica daca produsul este de calitate.
Pentru asigurarea calitatii si pentru siguranta
clientilor, firma colaboreaza cu INSTITUTUL QSI
din Germania, laborator cu renume in lumea
intreaga la care sunt trimise si analizate toate
probele de miere inainte de procesarea acestora.
Prin calităţile sale nutritive este considerată un
aliment de mare valoare în hrana oamenilor de toate
vârstele, având utilizări largi în dietetică şi terapeutică.
Mierea este foarte des folosită în alimentaţie, în bucătărie sau ca medicament, fiind de medicina
populară foarte apreciată. De asemenea are importante aplicaţii în alimentaţia artificială, în
alimentaţia pre- şi post-operatorie, în pediatrie şi ginecologie.
Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăţia ei în zaharuri (70-80%), din
acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelenţă. Majoritatea zaharurilor din miere
sunt zaharuri simple, (glucoză şi fructoză), care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie,
fiind direct asimilate şi arse complet, până la stadiul de bioxid de carbon şi apă, eliberând energie în
toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere eliberează ca şi zahărul
de sfeclă: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahăr), această energie este pusă în totalitate la
dispoziţia organismului, astfel că mierea este un aliment uşor asimilat şi digerabil. Deosebirea
esenţială a mierii de albine de zahărul comercial constă în conţinutul său ridicat în unele substanţe
nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici şi vitamine), care îşi exercită efectul pozitiv
atât prin acţiunea de reglare a unor funcţii importante ale organismului, dar şi contribuind la
conferirea calităţilor gustative specifice ("gust de miere"). Atât aspectul, culoarea, consistenţa şi
gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specifică, datorită conţinutului
în uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.

6
 Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice de conditionare a
acesteia.Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii;una se refera la
motivatii de ordin tehnic,cealalta la motivatii de ordin estetic. Vasele ideale pentru ambalarea mierii
sunt cele confectionate din aluminiu,sticla sau alte materiale transparente.
Pentru export se folosesc butoaie de 300 kg, produse de Greiff - Ungaria, destinate
exportului de miere.
"Tremot Dobre si Fiii" produce miere si exporta cu tonele in Germania, peste 70% din
productie, dar si in alte tari precum Anglia, Italia, Grecia, Spania si Polonia.
Conform legislaţiei europene, simplul cuvânt „miere" pe ambalaj este suficient pentru a
asigura consumatorul că produsul este 100 % natural.
Calitatea mierii şi a produselor apicole certificate este strâns legată de tratamentele aplicate
stupilor, de calitatea mediului, dar în egală măsură şi de condiţiile de extracţie, de prelucrare şi de
depozitare a produselor apicole.
Acesta este unul dintre cei mai mari
producatori si exportatori de miere din Romania, cu
o cifra de afaceri de aproape 4 milioane de euro
anul trecut, dupa ce a exportat 1.500 de tone de
miere.
Produsul este colectat de la circa 1.500
apicultori din toate zonele tarii si de la cei peste 150
de stupi proprii. Firma are o capacitate de productie
de 40 de tone de miere pe zi.
Mierea adusa de la apicultori trece prin cateva etape: este selectata, incalzita, omogenizata,
filtrata si ambalata in butoaie de tabla, lacuite in interior cu o substanta speciala. In aceasta forma,
mierea ajunge peste granitele tarii.
In Romania, "Tremot Dobre si Fiii" aduce miere la restaurantele Hotelurilor Marriott,
Howard Johnson si Ramada. Borcanele cu miere se mai vand in cateva magazine de produse
naturiste din Bucuresti si Ploiesti. Consumul de miere din Romania ramane inca unul scazut, in
ciuda beneficiilor pe care acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al
"alimentului-medicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietatile sale unice.
In tara noastra, media anuala a conmului de locuitor este de circa 100-150 de grame. Omul
modern tinde tot mai mult sa prefere substantele naturale care ajuta la fortificarea organismului.
Printre acestea un rol considerabil il indeplinesc mierea si celelalte produse apicole: polenul,
laptisorul de matca , propolisul , care singure sau in combinatie cu vitamine si alte ierburi aromatice
sunt menite sa vina in sprijinul celor care sunt atenti cu propria lor sanatate.

7
 O afacere apicolă trebuie să ţină cont de o analiză economică a profitului şi a pierderilor
înregistrate.
Cheltuielile anuale sunt formate din costuri fixe şi costuri variabile care pot varia în funcţie
de cantitatea de miere şi alte produse apicole produse.
Costurile fixe pot include asigurări sau taxe pentru închirierea unor suprafeţe de teren
pentru amplasarea stupilor. Costuri fixe sunt şi dobânzile care ar fi putut fi încasate din capitalul
investit şi dobânzile plătite pentru capitalul împrumutat. Valoarea costului din dobânzi se calculează
astfel: capitalul total înmulţit cu rata dobânzii curente. Deprecierea fondurilor de capital (lăzi,
echipament, clădiri, vehicule) este tot un cost fix care se calculează astfel: din costul fondurilor se
scade valoarea recuperată şi totul se împarte la numărul de ani în care au fost folosite fondurile. În
costurile fixe mai sunt incluse şi costurile pentru munca de ansamblare, vopsit sau instalaţii.
Costurile variabile anuale includ în special diferitele tipuri de munci apicole (cu excepţia
muncii deja amintite mai sus) cum ar fi vizitele în stupină, operaţiuni care trebuie efectuate cu
stupii, extracţia mierii, îmbutelierea, vânzarea. Costurile suplimentare includ:
 - zahărul
 - medicamentele administrate albinelor, tratamentele
 - recipientele pentru miere
 - electricitate, combustibil
 - costuri pentru întreţinerea autovehiculelor
 - costuri de transport (rovigneta)
 - administraţie, vânzare, marketingul mierii

3. PREZENTAREA PRODUSELOR

Mierea de salcâm, caracterizată de apicultori ca fiind o

miere „sofisticată“, se cristalizează (se îngroaşă) foarte încet din
cauza cantităţii mai mari de fructoză decât glucoză. „Este o
miere foarte solicitată pe piaţa externă, este o miere sofisticată,
datorită aromei şi gustului pe care le are. Culoarea mierii de
albine de salcâm este, imediat după recoltare, transparentă. Se
situează pe primul loc la consum“, a spus Lia Magdici. Apicultorii susţin că mierea de albine cu o
aromă pronunţată de flori de salcâm se întâlneşte la mierea la care s-a introdus o infuzie de floare de
salcâm sau la cea falsificată. Mierea de salcâm are şi calitate superioară, celelalte sorturi având doar
calitatea I şi a II-

8
 Mierea de tei „este o miere calmantă“, apreciată şi datorită bogăţiei în vitamine. Este o
miere puternic aromată, de culoare deschisă, un galben pal. „Cristalizarea mierii de tei se face spre
toamnă, are calităţi liniştitoare, ca de altfel şi ceaiul de tei.
Mierea de floarea-soarelui conţine lecitină uşor asimilabilă, iar datorită conţinutului mare
de glucoză cristalizarea se declanşează mult mai repede faţă de celelalte sorturi de miere, uneori
chiar în faguri, extracţia ei trebuind să se facă repede.
Mierea de rapiţă este naturală, însă nu are efecte benefice deosebite, apicultorii
caracterizându-o ca fiind „o miere naturală şi atât“. Mierea de rapiţă cristalizează grosolan, iar la
consum se simte o usturime uşoară.
Mierea de zmeură, de zmeuriş, este o miere antioxidantă, întâlnită în special la apicultorii
care-şi duc albinele în pastorală la munte.
Mierea de conifere (pin, brad, molid etc). Ca şi seva coniferelor din care se hrănesc insectele
producătoare de aşa-zisa mană (de unde şi denumirea de miere de mană) conţine principii active.
Astfel, pe lingă prezenţa însemnată de glucoza, levuloză şi substanţe minerale necesare
organismului uman, aceste sorturi de miere, ca şi secreţia (mana) din care provin, conţin uleiuri
volatile şi răşini bogate în gama-pinen, betapinen, felandren, limonen, aldehidă anisică şi caproică,
alcooli secundari monociclici, aldehide, cetone, alcooli terapeutici terţiari etc. Acţiune şi utilizare
terapeutică: antiseptică, antiinflamatoare atât pentru căile respiratorii, cât şi pentru cele urinare,
acţiune diuretică.

4. PIATA EXTERNA

In momentul in care firma si-a propus sa patrunda pe piata externa si-a pus intrebarea daca
linia de produse cu care se va prezenta este adecvata culturii specifice noii piete. Fiind produse
naturale, compatibile cu normele, credintele, comportamentele si valorile existente si consumate de
foarte multe popoare i-a fost usor sa patrunda pe piata externa.
Tremot Dobre si Fiii" doreste sa fie un partener de incredere de nivel internaţional prin
profesionalismul sau in domeniul produselor apicole si isi propune cresterea competitivitatii sale
in sectorul in care isi desfasoara activitatea, sa intensifice prezenta sa pe piata mondiala
Schimbarile in coordonatele mediului economico-social vizeaza economia mondiala in
ansamblu precum si, in mod diferentiat, fiecare economie nationala. Pentru intreprinderea moderna,
mediul extern la care isi raporteaza activitatea are tendinta extinderii spatiale.
Pentru valorificarea avantajelor concurentiale identificate in strainatate firma trebuie sa
parcurga urmatoarele etape:
- luarea deciziei de extindere a activitatii catre piata externa;
- selectia pietelor externe prin identificarea criteriilor necesare;
- segmentarea pietei internationale alese;
9
- identificarea celor mai profitabile segmente de consumatori la nivel international;
- alegerea modalitatilor de patrundere a intreprinderii pe pietele respective;
- elaborarea unor programe de marketing standardizat sau adaptat la specificul local in vederea
prelucrarii pietelor externe;
- crearea unor formule organizatorice capabile sa actioneze la nivel local si indeplinirea obiectivelor
strategice propuse.
Aceste etape constituie, de fapt, componentele strategiei de marketing international prin care
intreprinderea poate sa analizeze piata internationala, tehnologiile utilizate si nivelul concurentilor,
alegand varianta optima referitoare la produsele si serviciile oferite, nivelul calitativ si spatiul
geografic abordabil.
Situatia este explicabila in conditiile cresterii interdependentelor dintre componentele
economiei si, respectiv, pietei mondiale. Mecanismele economiei de piata implica confruntarea si
tendinta de echilibrare a cererii cu oferta pe spatii geografice din ce in ce mai largi, fluxurile peste
granite avand drept obiect marfuri, servicii, capitaluri, tehnologii, forta de munca; mai mult chiar, se
inregistreaza un “export-import” de crize, de inflatie si alte asemenea fenomene ale mecanismului
de piata.
Beneficiind de un management modern, orientat către client, Asociatia Producatorilor de
Produse Traditionale a reuşit să-şi sporească reputaţia pe o piaţă puternic concurenţială, prin
promovarea şi comercializarea unor produse competitive, raportate la cerinţele pieţei, în condiţiile
menţinerii unui raport optim calitate - preţ.
Se face o cercetare analitică a activităţii economice pentru a se identifica avantajele sale
competitive în raport cu exigenţele pieţei externe, nişele latente de patrundere pe pieţele străine, dar
şi strategiile de internaţionalizare promovare şi distribuţie adecvate.
Legat de potenţialii parteneri cu care s-ar putea stabili relaţii comerciale internaţionale,
principalele ţinte le-au constituit ţările unde veniturile populatiei sunt foarte ridicate şi există o
cerere tot mai mare pentru produsele ecologice. La nivel european, piaţa de produse apicole se află
intr-o evidentă creştere mai ales că multe dintre guverne incurajează consumul unor astfel de
alimente, fie produse în respectiva ţară fie importate. Aşadar România are mari şanse să se impună
pe acest segment de piaţă dacă va reuşi să-şi crească producţia.
După o amplă şi indelungată perioadă în care piaţa a fost dominată de produse
industrializate, sintetizate şi chimizat, în prezent incepe să se manifeste o tendinţă a lumii moderne
de a se intoarce la natură şi la produsele oferite de aceasta. În rândul beneficiilor oferite de mediul
înconjurător se numără şi mierea de albine, produs folosit in varii domenii: alimentaţie, cosmetică,
farmaceutică.

10
 La baza economiei de piata se afla activitatea indivizilor si organizatiilor care sunt
independenti in adoptarea deciziilor.
Dezvoltarea lor in calitate de subiecti economici activi depinde, in mare parte, de modul in
care vor fi adoptate nenumaratele acte legislative, de autoritatea si increderea de care se bucura in
societate judecatoriile si alte institutii ale economiei de piata.
In conditiile sistemului de comanda, legea este, in primul rand, o parghie de exercitare a
controlului de stat. In conditiile economiei de piata, insa, legile determina „regulile jocului" si toti
partenerii pietei sunt investiti cu drepturile si instrumentele necesare pentru realizarea lor. Astfel,
legile economice indeplinesc, intr-o masura oarecare, patru functii: stabilesc si apara drepturile
asupra proprietatii; stabilesc regulile de anulare a acestor drepturi; determina modalitatea de intrare
pe piata si de incetare a activitatii de productie; stimuleaza concurenta, exercitand supravegherea
asupra structurii si comportamentului pietei si inlatura deficientele mecanismului de piata.
Pentru pătrunderea pe piaţa internaţională trebuie să se studieze piaţa şi să se ia o decizie
legată de ţările de export. Principalele candidate pentru postura de partener de afaceri au fost marile
ţări consumatoare ale acestui produs: Germania, Italia, Spania, Franţa, Austria, Tunisia, Cuba,
Israel, Grecia. Datorită faptului că sunt unele dintre marile consumatoare de miere atât pe plan
alimentar cât şi pe plan non-alimentar (cosmetic, farmaceutic). La acesta se adaugă faptul că
economiile acestor ţări se caracterizează prin stabilitate, iar apoi, calitatea de membre UE atât a
Getmaniei , Italiei, Franţei cât şi a României oferă anumite facilităţi de transport prin diminuări sau
chiar scutiri de taxe.
Din cantitatea totală de miere produsă în România, doar 30% este consumată de români, în
timp ce restul de 70% merge la export.
Firma isi doreste sa fie un partener de incredere de nivel internaţional prin profesionalismul
sau in îmbunătăţirea continua a competitivităţii acesteia şi a calităţii mierii de albine.
Orientarea exportului catre piata vest europeana se explica, in principal atat prin potentialul
de consum international al acesteia , cat si prin conditiile favorabile create de apropierea teritoriala.

11
5. PREZENTAREA TARII

Republica Federala Germania

(Bundesrepublik Deutschland )

• Capitala: Berlin;
• Populatia: 82.431.390 locuitori;
• Suprafata: 357.021 km2;
• Moneda: 1 Euro = 100 centi;
• Ziua nationala: 3 octombrie;
• Limba oficiala: germana;
• Forma de guvernamant: republica federala;

Situata in inima Europei, Republica Federala Germania, cu o suprafata de aproximativ

357000 km2 (de 1,5 ori mai mare decat Romania) are noua vecini: Danemarca in nord, Olanda,
Belgia, Luxemburg si Franta in vest, Elvetia si Austria in sud si Republica Ceha si Polonia in est.
Aflandu-se in centru, RFG este mai mult decat o punte de legatura esentiala intre Europa de vest si
cea de est, dar si o punte importanta intre peninsula Scandinavia si tarile mediteraneene. Germania
se intinde mai mult de-a lungul meridianelor (876 km) decat de-a lungul paralelelor (640 km).
Lungimea totala a granitelor, atat naturale cat si artificiale, atinge 3758 km. Ca populatie, este pe
locul 2 in Europa, dupa Rusia. Desi are o populatie mai mare decat cea Frantei (81 milioane loc.),
are o suprafata mult mai mica.

Din punct de vedere geografic, Germania poate fi impartita in 5 regiuni care impresioneaza
prin frumusetea peisajelor:
• Campia de Nord a Germaniei
• Zona Centrala Inalta
• terasa din sud-vest considerata o panorama
• poalele Alpilor in sud
• Alpii Bavarezi

12
Populatia si orasele

1. Berlin 3 282 000

2. Hamburg 1 700 000
3. Munchen 1 200 000
4. Koln 950 000
5. Frankfurt Main 650 000
6. Essen 630 000
7. Dortmund 600 000
8. Stuttgart 580 000
9. Duisburg 540 000

Fiecare grup sau societate creaza o anumita cultura, aceasta constituind o mostenire sociala.
Cultura se regaseste in fiecare aspect al vietii sociale si anume:
- Cultura materiala ( tehnologie, economie)
- Institutiile sociale ( organizarea sociala, educatie, structuri politice)
- Fiinta umana si universul (sistemul de credinte)
- Estetica (arta )
- Limba

13
 Dimensiunile culturale pot fi folosite in realizarea unei tipologii a tarii, in functie de
similaritatea raspunsurilor privind afacerile sau piata. Cele patru dimensiuni sunt:
- Individualismul/ colectivismul ( se concentreaza asupra orintarii spre sine)
- Diferenta de putere (se concentreaza asupra orientarii catre autoritate)
- Evitarea incertitudinii (se concentreaza asupra orintarii catre risc)
- Masculinitatea/ feminitatea ( se concentreaza asupra realizarii de sine)
Germania are cea mai mare economie naţională din Europa, a patra din lume ca PIB nominal, şi
a cincea din lume în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, conform datelor din 2008. De la
începuturile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator şi beneficiar al unei economii din ce
în ce mai globalizate. Germania este lider mondial în exporturi, exportând bunuri în valoare de
1,133 trilioane de dolari în 2006 (incluzând ţările din zona Euro), şi generează un surplus comercial
de 165 de miliarde. Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70% la PIBul total, sectorul
industrie cu 29,1%, şi sectorul agricultură cu 0,9%. Majoritatea produselor sunt din domeniul
ingineriei, în special automobile, instalaţii mecanice, metalurgie şi bunuri chimicale. Germania este
cel mai mare producător de turbine de vânt şi tehnologia puterii solare din lume. Cele mai mari
târguri şi congrese internaţionale de comerţ din fiecare an au loc în oraşe germane, cum ar fi
Hanovra, Frankfurt şi Berlin.
În topul celor mai mari 500 de companii listate la bursă, top organizat în funcţie de
veniturile companiilor, există 37 de companii cu sediul în Germania. În 2007, cele mai mari dintre
acestea erau Daimler, Volkswagen, Allianz (compania cea mai profitabilă), Siemens, Deutsche
Bank (a doua companie ca rentabilitate), E.ON., Deutsche Post, Deutsche Telekom, Metro, şi
BASF. Printre companiile cu cei mai mulţi angajaţi se numără Deutsche Post, Robert Bosch
GmbH. Branduri renumite la scară mondială sunt Mercedes Benz, SAP, BMW, Adidas, Audi,
Porsche, Volkswagen şi Nivea.
Germania este o susţinătoare a integrării economice şi politice europene, iar politicile ei
comerciale sunt din ce în ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene şi
de legislaţia europeană privind piaţa comună. Germania a adoptat moneda unică euro, iar politica ei
monetară este stabilită de Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt. Chiar şi după
reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul de trai şi veniturile anuale au rămas sensibil mai mari în
fosta Germanie de Vest. Modernizarea şi integrarea economiei din estul Germaniei continuă să fie
un proces de lungă durată, şi se prevede că acesta va dura până în 2019, transferurile anuale de la
vest la est fiind de aproximativ 80 de miliarde de dolari.
Rata şomajului a scăzut începând cu 2005, ajungând la cea mai scăzută cotă din ultimii 15 ani,
7,5%, în iunie 2008. Acest procentaj variază de la 6,2% în fosta Germanie de Vest, la 12,7% în
fosta Germanie de Est. Fostul guvern, al cancelarului Gerhard Schröder, a iniţiat o serie de reforme

14
privind piaţa de muncă şi instituţiile legate de bunăstarea publică, în timp ce actualul guvern a
adoptat o politică fiscală restrictivă, şi a redus numărul de locuri de muncă din sectorul public.

Date economice 2009

Indicator economic Valoare

Creştere PIB 1,7%

agricultură: 1%, industrie: 31%, servicii:

Compoziţie PIB pe ramuri
68%

Rata inflaţiei 1,6% pe an

Forţa de muncă 42,63 milioane

Forţa de muncă distribuită pe agricultură: 2,8%, industrie: 33,4%,

sectoare servicii: 63,8%

Rata şomajului 8,4%

Şomaj peste 3 milioane de cetăţeni

Buget de stat 1.200 miliarde euro

Cheltuieli de stat 1.300 miliarde euro

Deficit bugetar 80 miliarde euro

Datorie publică 65,8% din PIB

15
 Germanii sunt in proportie de 93 % iar straini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi,
austrieci, spanioli), 7 %. Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si
zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr unde densitatea depaseste 5 500 loc./km2 in jurul marilor
orase si in regiunile Saxono-Thuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii
Bavariei in sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism,
ortodoxism.
Se constata ca la nivelul consumatorilor exista o serie de stereotipuri legate de produse si
tari, acestea fiind generate de experienta, informatii anterioare, mituri.
O publicitate bine realizata si o pozitionare corecta a produselor sunt doar doua elemente
care au capacitatea de a inlatura efectul, uneorinegativ, al tarii de origine.
Cumparatorul cunoaste ceea ce este scump, ieftin, de calitate, el fiind acela care defineste
calitatea, prin intermediul propriilor dorinte.
Indivizii isi exprima diferit nevoile si dorintele in functie de cultura si sistemul de valori in
care s-au format.

Germana este limba oficială în Germania. Totodată, germana este una dintre cele 3 limbi de
lucru ale Comisiei Europene (alături de franceză şi engleză), una dintre cele cinci limbi de lucru ale
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi una dintre cele şase limbi oficiale ale OSCE.
Conform estimărilor germana este vorbită ca limbă maternă de cca 100-120 milioane persoane (mai
ales în Europa Centrala ) , fiind limba cu cel mai mare număr de vorbitori din Europa.
Germana rămîne cea de-a treia limbă străina studiată în lume (după engleză şi franceză) cu
toate că influenţa crescândă a limbii engleze a afectat în ultimul timp rolul limbii germane în plan
internaţional.
Sub raport tehnic-tehnologic, social, economic, modelul german de management este unul
dintre cele mai eficiente din lume. Managementul postbelic german s-a impus ca model datorita
unor performante economice durabile si exceptionale obtinute intr-un context economic special si
pe un fond cultural-religios specific.
Dupa unificare in anul 1990, economia sociala de piata germana s-a confruntat cu mari
greutati mai ales pe piata muncii, trebuind sa absoarba dificultatile economiei de comanda preluata
de la fosta RDG.
Comportamentul managerial si modul de gândire german sunt puternic influentate de
principiile protestante si de teoriile lui Max Weber privind eficienta sociala a structurilor
organizationale.Toate acestea au condus la conceptul de economie sociala de piata, ai carui
promotori au format un cerc de rezistenta împotriva nationalismului socialist. Din punct de vedere

16
cultural, managementul german a fost si este influentat de unele principii religioase catolice si
protestante , precum: solidaritate prin asumarea unor responsabilitati sociale comune; demnitate
umana prin asigurare de bunastare si trai decent pentru toti membrii comunitatii; responsabilitate
individuala prin simt al datoriei, performanta si randament;
Sistemul educational german a contribuit si el la functionarea eficienta a structurilor
organizationale politice , sociale si economice, exprimabila prin ordine, disciplina, simtul datoriei
implinite si competenta.Pregatirea continua sau permanenta, numita “Weiterbildung” , inspirata atat
din traditia civilizatoare cat si din cultura firmei, pune accentul pe modernizarea structurilor
productive si reconversia meseriilor.
Desi natiunea germana a fost implicata in doua razboaie mondiale distrugatoare pe care le-a
pierdut, potentialul economic al tarii s-a refacut rapid , de fiecare data , in mod miraculos, economia
devenind generatoare de bunastare si optimism.
Economia sociala de piata
Modelul de management german, desi in noua “constructie” economica s-a inspirat dupa
liberalismul american , se indeparteaza seminificativ de sistemul de distributie a veniturilor
practicat peste ocean.
In contextul economiei sociale pe piata , managerii germani si-au insusit rapid practica
americana potrivit careia succesul economic trebuie focalizat pe performanta individuala si nu pe
cea de grup, demers cunoscut si specific managementului japonez.S-a confirmat si pe fondul
culturii organizationale germane faptul ca , pe masura ce rezultatele finale ale muncii individului
recompensate corespunzator , devin determinante pentru destinul sau si al familiei, acesta va deveni
mai preocupat de propriul succes in actiunile asumate sau in cele impuse de sefi.Fiecare individ
trebuie sa beneficieze de un mediu favorabil, care sa-l stimuleze in elaborarea libera , creativa si
responsabila a unor planuri , programe, actiuni.
La randul ei, piata libera , prin mecanisme si instrumente specife ofera suficiente semnale. In
acelasi timp, in sistemul economiei sociale de piata, institutiile statului trebuie sa-si asume un rol
nepartinitor , dar stimulativ , astfel incat in mediul liber al afacerilor totul sa functioneze corect:
concurenta loiala, controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol, respectarea drepturilor
fundamentale ale consumatorului, supravegherea economica a mediului si a potentialului de poluare
al companiilor industriale.In acest mod, statul german, prin institutionalizarea unui mediu politic
democratic si a unei economii libere administrate de un management descentralizat, a reusit sa
asigure pentru cetatenii sai egalitatea sanselor , sa impiedice nedreptatile si sa-i protejeze social pe
cei dezavantajati.In acelasi timp , institutiile statului nu s-au implicat in nici un fel in planificarea ,
organizarea si gestiunea firmelor, riscul economic exista si actioneaza ca un veritabil instrument de
sustinere a unui mediu de afaceri extren de competitiv atat pe piata interna , cat si pe cea externa.

17
 In perioada 1950-1990, managemetul economiei sociale de piata germane a realizat un adevarat
miracol economic,care consta in reconstructia rapida a tarii, aducerea potentialului productiv al
Germaniei de Vest si a nivelului de trai al populatiei la standarde superioare celor de dinanintea
razboiului.Daca in 1950 veniturile lunare ale unei familii germane compuse din 4 persoane
reprezentau aproximativ 300 DM, din care 80% se cheltuia pentru satisfacerea unor nevoi primare
de supravietuire. La inceputul anilor 1990 aceeasi familie dispunea de un venit de 10 ori mai mare,
din care numai 60% se cheltuiau pentru nevoi de baza, iar aproximativ 40% puteau fi destinate
satisfacerii altor nevoi de grad superior: cultura, turism international.
In numeroasele abordari ale fenomenului vest-german postbelic, analistii afirma ca acest
miracol economic s-ar datora in principal urmatorilor factori:
 harnicia poporului german, capabili de munca sustinuta si grea, in conditii de
disciplina inalta calificare
 asumarea riscului antreprenorial de catre intreprinzatorii germani;
 practicarea unui management al economiei sociale de piata care a focalizat
alocarea resurselor si actiunea manageriala pe: realizarea unor produse de inalta calitate si cu
valoare adaugata mare, pretuirea creativitatii si stimularea harniciei individuale, cresterea rolului
functiunii comerciale prin fortificarea activitatilor de marketing-vanzari.

Nici o firma, chiar daca este mare sau mica nu ignora influenta mediului politic. Guvernele
ambelor tari sunt parteneri cu drepturi egale in afaceri. Firma care desfasoara activitatea intr-o tara
straina trebuie sa cunoasca filozofia partidelor politice din acea tara. Germania are sistemul cu două
partide şi jumătate. De asemenea trebuiesc cunoscute interesele pe care le au diferite grupuri sau
fractiuni politice. Nationalismul economic, care exista in orice tara, are ca drept scop protejarea
autonomiei economice nationale si interesele pe care le au membrii natiunii.

În Germania, începând cu data de 1 august 2004 pe etichetele de miere trebuie să fie trecută
o perioadă de valabilitate, respectând următoarele indicaţii:

1. Pentru miere este recomandată o perioadă de valabilitate de doi ani (24 de luni). Apicultorul
sau ambalatorul poate preciza şi luna curentă, de exemplu Valabil până la data de 3/2006
2. Mierea cu conţinut de apă ridicat: pentru mierea cu umiditate ridicată cum este cea de iarbă-
neagră (Calluna) şi pentru mierea relativ acidă de dumbeţ sau iarbă usturoasă se recomandă
o perioadă de valabilitate de un an (12 luni)
3. Se recomandă ca perioada de valabilitate să fie trecută pe spatele etichetei.

18
 "Tremot Dobre si Fiii" vinde in Germania peste 75% din productia de miere. Isi propune
cresterea vanzarilor pe viitor. Mierea traditionala se vinde cu 2,3 -3 euro/kg. Se ştie că preţul este
format din imagine, produs, cheltuieli indirecte şi profit.
Controlul preturilor este unul din riscurile de natura economica si reprezinta o componenta a
mediului politic.
Controlul preturilor se realizeaza mai ales in perioadele inflationiste, pentru a se putea
gestiona costurile sociale.
La nivelul UE, segmentul miere de albine reprezintă peste 7% din piaţa de produse
alimentare. În România este sub 1%.

19