Sunteți pe pagina 1din 98

1

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA CUPRINS


FACULTATEA DE DREPT

ARGUMENT …

Precizări …
Colaborarea student / titular de disciplină …
Lucrarea de control …
Forma de evaluare …
Lector univ.dr. Veronica Rebreanu
Prezentarea generală a cursului “Dreptul mediului” …
Obiectul disciplinei …
DREPTUL MEDIULUI Obiectivele principale ale cursului …
Ghid de studiu …
Cunoştinţe dobândite …
- Îndrumar de studiu individual - Competenţe formate …
Structura “Indrumarului de studiu individual” …
Pentru studenţii Facultăţii de Business
Bibliografie generală …

Modulul I - Aspecte generale …

Unitatea 1. Terminologie …
Anul III de studiu Termeni cheie …
Semestrul II Întrebări de control şi autoverificare …
Anul universitar 2005-2006 Unitatea 2. Conceptul de protecţie a mediului …
Învăţământ la distanţă Sisteme de protecţie a mediului …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 3. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 4. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu ...
Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea
mediului
Termeni cheie …
Cluj-Napoca Întrebări de control şi autoverificare …
2006
2
Modulul II - Introducere în Dreptul mediului … Unitatea 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor
naturii …
Unitatea 1. Conturarea dreptului mediului ca ramură autonomă de Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice …
drept … Protecţia juridică a florei …
Termeni cheie … Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare … Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 2. Principiile dreptului mediului … Unitatea 6. Protecţia juridică a mediului artificial.
Termeni cheie … Protecţia juridică a aşezărilor umane …
Întrebări de control şi autoverificare … Termeni cheie …
Unitatea 3. Raportul de dreptul mediului … Întrebări de control şi autoverificare …
Termeni cheie … Unitatea 7. Regimul juridic al deşeurilor şi al substanţelor
Întrebări de control şi autoverificare … periculoase …
Unitatea 4. Răspunderea în dreptul mediului … Termeni cheie …
Termeni cheie … Întrebări de control şi autoverificare …
Întrebări de control şi autoverificare …
• ANEXA 1: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
Modulul III - Accesul la informaţia privind mediul …
privind protecţia mediului
Termeni cheie …
• ANEXA 2: Legislaţia mediului – cuprinde lista celor mai
Întrebări de control şi autoverificare …
importante acte normative privind protecţia mediului …

Modulul IV - Aspecte speciale privind protecţia


juridică a diferitelor
elemente de mediu (natural/artificial) …

Unitatea 1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului …


Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului forestier …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 3. Protecţia juridică a apelor …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 4. Protecţia juridică a atmosferei …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
3
Un semnal în acest sens îl constituie şi cel de-al şaselea
ARGUMENT Program comunitar de acţiune în domeniul mediului, care se
desfăşoară sub titlul “viitorul nostru, alegerea noastră”. Pe bună
Dreptul mediului este o disciplină relativ recent dreptate, se impune astăzi ca fiecare stat în parte să adopte un
introdusă în planurile de sistem de norme vizând protecţia mediului; totodată, este necesar
învăţământ ale facultăţilor de drept din România. Relativ recentă să se recurgă la un program de educaţie a cetăţenilor în sensul
pentru că preocupări în acest sens, e drept, modeste, au existant formării în rândul acestora a unei reale conştiinţe de mediu, care
şi înaintea anului 1990, dar politica statului nu era atât de să-i determine să protejeze mediul la modul conştient şi nu
interesată de reflectarea reglementărilor privind protecţia mediului neapărat de frica sancţiunilor ce ar putea fi aplicate. În atingerea
şi într-o disciplină de invăţământ. Pentru acest motiv, şi educaţia acestor deziderate, considerăm că un loc aparte îl ocupă modul în
cetăţenilor în acest sens - al creării unei conştiinţe de protecţie a care este asigurat accesul la informaţia de mediu, ca şi accesul la
mediului - este şi astăzi carenţială. justiţie în probleme de mediu.
Departe de a avea pretenţia să epuizăm toate
aspectele referitoare la protecţia mediului, ne-am propus, în cele
ce urmează, să abordăm doar câteva dintre acestea. Alegerea PRECIZĂRI
doar a unora dintre temele importante din Dreptul mediului nu
înseamnă neglijarea celorlalte de către autor şi, cu atât mai puţin, “Îndrumarul de studiu individual” este menit să faciliteze
de către studenţi. În orele de întâlnire cu titularul de disciplină, pregătirea studenţilor de la
temele abordate doar la modul introductiv în prezenta lucrare vor fi forma de “Învăţământ la distanţă”. Această categorie de studenţi
dezvoltate, împreună cu alte teme care, deocamdată, nu şi-au nu frecventează cursurile şi seminariile, cu excepţia datei de
găsit locul în aceste pagini, dar sunt sugerate prin Lista de acte întălnire cu tutorul stabilite în “Calendarul disciplinei”. De aceea,
normative indicate la sfărşitul “Îndrumarului”, în Anexa 2. mai jos precizăm modalitatea de colaborare cu titularul de
În situaţia actuală, când unul dintre obiectivele de mare disciplină, modul de redactare a lucrării de control, forma de
importanţă care trebuiesc atinse din programul pentru integrarea evaluare.
României în Uniunea Europeană este protecţia mediului, cu atât
mai mare atenţie trebuie să dăm acestui aspect al vieţii noastre de Colaborarea student/titularul disciplinei
zi cu zi. Şi aceasta nu doar pentru că Uniunea Europeană sau În cazul în care există neînţelegeri cu privire la unele
guvernanţii noştri o vor, ci pentru că, în ultimă instanţă, întreaga aspecte din materia Dreptului
noastră existenţă este influenţată într-un sens sau altul de tot ceea mediului, neînţelegeri cu privire la redactarea şi conţinutul lucrării
ce există în jurul nostru. de control, cu privire la stabilirea notei finale, ori în legătură cu alte
Mediul atât cel natural cât şi cel creat de om, considerat aspecte legate de această disciplină, studenţii pot contacta titularul
patrimoniul comun al umanităţii, înseamnă că reprezintă şi un de disciplină la:
interes comun al umanităţii. Decurgând din interesul comun al Telefon facultate: 0264-40.53.00 int. 5917
umanităţii, înseamnă că protejând mediul se protejează şi unele Telefon mobil: 0742-09.29.07
dintre drepturile recunoscute individului.1 Telefon acasă: 0264-44.35.58
1
e-mail: v_rebreanu@yahoo.com
Alexandru KISS, Droit international de l’environnement, Paris, Pedone, 1989,
p. 20, citat de Mircea DUŢU, în Dreptul mediului, Tratat, vol. I, Editura
Economică, Bucureşti, 1998, p. 93.
4
Se va răspunde studenţilor care se prezintă şi trec la - opinia studentului cu privire la măsurile care consideră că ar
subiectul mesajului I.D.Mediu. În caz contrar, mesajul va fi şters trebui întreprinse pentru evitarea unei noi poluări de acest fel;
din raţiuni de protecţie. - orice alte aspecte considerate importante de către student
pentru a convinge asupra gravităţii cazului respectiv de poluare
Lucrarea de control şi pentru a sublinia necesitatea existenţei unei conştiinţe de
mediu (ex. dacă a existat acces la informaţia de mediu sau la
Titlul lucrării de control este lăsat la latitudinea studentului.
justiţie; dacă au fost obţinute acordurile/autorizaţiile de mediu
Lucrarea de control va consta în prezentarea unui caz de poluare
necesare etc.).
constatat personal (nu din mass-media, nu din informaţii de la
- se va menţiona bibliografia, inclusiv site-urile de pe Internet,
prieteni etc.). Lucrarea se va preda profesorului la data
precum şi legislaţia consultate.
prezentării la examen, nu ulterior acesteia.
Lucrarea va avea structura clasică: introducere, cuprins,
Forma de evaluare
încheiere.
În cuprinsul lucrării de control vor fi urmărite următoarele Pentru examen, studenţii vor trebui să studieze “Îndrumarul
aspecte: de studiu individual”, împreună cu cel puţin unul dintre titlurile
- prezentarea cazului de poluare aşa cum a fost observat de menţionate la Bibliografie. De asemenea, se pretinde parcurgerea
către student (ex. dacă este vorba de poluarea unui râu, se va şi cunoaşterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
prezenta culoarea acestuia, dacă există vreun miros care privind protecţia mediului. Celelalte acte normative menţionate în
însoţeşte poluarea, dacă există peşti morţi sau nu mai există Anexa 2 sunt enumerate, pe de o parte, cu titlu informativ şi, pe de
de multă vreme, dacă influenţează vreun fel şi malurile etc. La altă parte, pentru a uşura munca studentului în căutarea
fel în cazul deşeurilor, al poluării atmosferice, al poluării pădurii reglementărilor juridice referitoare la cazul de poluare pe care l-a
sau al altor situaţii de poluare); ales pentru Lucrarea de control. La examen, fiecare student va
- actul sau actele normative încălcate, cu menţionarea articolelor primi o întrebare şi din tema aleasă pentru lucrarea de control. De
aplicabile situaţiei respective; asemenea, printre întrebările de la examen vor figura şi cele
- principiile de dreptul mediului care au fost încălcate prin formulate în “Îndrumar”. Este recomandabil ca studenţii să se
producerea poluării; prezinte la examinare cu OUG nr. 195/2005; pot avea asupra lor şi
- care sunt cauza/cauzele poluării? Este solicitată opinia alte acte normative privind protecţia mediului, pe care le-au folosit
studentului, chiar dacă nu are acces la datele tehnice ale pentru redactarea lucrării de control.
obiectivului industrial dacă acesta este poluatorul. Dacă poate Examinarea cunoştinţelor dobândite la disciplina Dreptul
obţine asemenea informaţii e şi mai bine. Sunt luate în calcul şi mediului se va desfăşura sub forma unui colocviu. Nota finală se
situaţii de poluare provocate de persoane fizice; va stabili astfel: 60 % din nota finală reprezintă răspunsurile la
- persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate de întrebări şi 40% reprezintă nota la lucrarea de control pe care
producerea poluării; studenţii o vor preda în ziua prezentării la colocviu.
- autorităţi ale administraţiei publice care au atribuţii în domeniul
respectiv şi cum au acţionat acestea (dacă este cazul);
- sancţiunile legale aplicabile; scurt comentariu cu privire la
aceste sancţiuni (apreciaţi că sunt prea aspre sau prea blânde, PREZENTAREA GENERALĂ A CURSULUI
ce propuneri aveţi în acest sens?);
5
- relaţii care privesc structura organizatorică a activităţii de
Obiectul disciplinei protecţie a mediului.
Spectrul tipurilor de relaţii sociale privind mediul, care
Dreptul mediului, ca ramură distinctă a sistemului
rezultă de aici, se va dezvălui pe parcursul studierii Dreptului
dreptului românesc, are ca obiect de studiu o categorie
mediului.
distinctă de relaţii sociale1, care iau naştere în legătură cu
activităţi privind:
Obiectivele principale ale cursului
- protecţia mediului, inclusiv cele privind prevenirea
consecinţelor păgubitoare şi limitarea efectelor poluării, Pornind de la experienţa internaţională privind
dacă aceasta s-a produs, şi împiedicarea producerii altor reglementarea juridică a protecţiei mediului şi rezultatele
pagube; concrete ale aplicării în practică a prevederilor legale, studiul
- cele privind stabilirea corectă a răspunderilor juridice, cursului de Dreptul mediului urmăreşte:
restabilirea situaţiei anterioare poluării, stabilirea - cunoaşterea actelor normative de bază privind protecţia
persoanei care răspunde potrivit principiului “poluatorul juridică a mediului;
plăteşte”; - formarea în rândul studenţilor a unei conştiinţe de mediu,
- cele privind conservarea şi dezvoltarea resurselor naturii de protecţie a acestuia; astfel pregătiţi în spiritul şi litera
şi a celorlalte componente ale mediului; legislaţiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu,
- cele privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu; absolvenţii ar putea transmite mai departe această
- obţinerea avizului, acordului, autorizaţiei de mediu pentru conştiinţă de mediu prin modul în care vor aplica
activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului; cunoştinţele dobândite în profesia de jurist, în orice
- asigurarea accesului publicului la informaţia privind domeniu şi-ar desfăşura activitatea. În felul acesta,
mediul, inclusiv asigurarea participării publicului la luarea impunând o anumită atitudine bazată pe cunoaşterea şi
deciziei în probleme de mediu; respectarea legislaţiei de mediu vor putea influenţa, la
- îndeplinirea atribuţiilor de mediu de către autorităţile rândul lor, conduita şi poziţia celorlalţi cetăţeni faţă de
administraţiei publice locale şi centrale sau a celor pentru necesitatea creării şi păstrării unui mediu sănătos, drept
protecţia mediului; constituţional, prevăzut în art. 35 al Constituţiei României.
- activitatea unor organisme neguvernamentale privind De asemenea, crearea unei conştiinţe de mediu şi a
informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la conştientizării cetăţenilor asupra dreptului la informaţie şi
anumite activităţi care pot aduce atingere în vreun fel justiţie în probleme de mediu, vor uşura în mare măsură
mediului; şi implementarea tuturor reglementărilor comunitare
privind mediul. În mare parte, legislaţia comunitară este
deja implementată în reglementările privind mediul.
1
Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat Abordare integrată, vol. I, Editura Calitatea mediului în care trăim depinde în mare
Economică, Bucureşti, 2003, p. 111-112; Ernest LUPAN, Dreptul mediului, măsură de noi, nu doar de existenţa legislaţiei şi activitatea
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 52-55; Daniela MARINESCU, Tratat autorităţilor administraţiei publice.
de dreptul mediului, Editura ALLBeck, Bucureşti, 2003, p.
6
baza reglementărilor juridice studiate, se aşteaptă de la
Ghid de studiu student şi formarea unor opinii proprii care, chiar dacă nu se
Pentru înţelegerea şi aprofundarea cunoştinţelor suprapun specialiştilor în domeniu, să fie argumentat
cuprinse în Modulul I este necesară lectura atentă a cât mai susţinute. Astfel, se urmăreşte nu doar însuşirea mecanică a
multor titluri din bibliografia indicată, cu mare atenţie la unor idei, ci formarea unor atitudini, deprinderi prin care
noţiunile cheie. Temele (capitolele) prezentate vor fi învăţate informaţia de mediu să fie în permanenţă pusă în aplicare,
separat. Se va acorda atenţie sporită limbajului specific cu respectarea principiilor specifice.
Dreptului mediului în vederea înţelegerii şi însuşirii lui
corecte. Structura “Indrumarului de studiu individual”
Se vor face notiţe cuprinzând termenii şi ideile
“Îndrumarul de studiu individual” pentru Dreptul
importante ale unităţilor parcurse.
mediului este structurat în cinci module. Fiecare modul
După studierea fiecărui capitol (unităţi de studiu), se
cuprinde un număr de capitole (lecţii) sub forma unor “unităţi
va face şi o scurtă recapitulare prin intermediul termenilor
de studiu” în care sunt prezentate în mod rezumativ temele
cheie şi a întrebărilor de control formulate. Recomandăm
cele mai importante, care constituie fondul de idei ce
studenţilor şi recapitularea noţiunilor dobândite în unităţiile
trebuiesc studiate, însuşite, aprofundate şi explicate pe baza
anterioare, încercându-se să se stabilească totodată şi
studiului individual. La fiecare “unitate de studiu” sunt
relaţia logică dintre acestea.
formulate obiectivele, noţiunile cheie, temele, iar la finalul
fiecărui modul sunt formulate întrebări pentru autoverificare,
Cunoştinţe dobândite
ca şi unele teme de reflecţie pentru a stimula gândirea în
Înţelegerea şi fixarea conţinutului fiecărei teme şi a
formularea unor puncte de vedere proprii. Unele dintre
problematicii acestora asigură înţelegerea generală a
module, respectiv unităţi din cadrul “Îndrumarului” sunt mai
Dreptului mediului ca disciplină nouă, precum şi ca ştiinţă şi
elaborat prezentate, altele mai schematic, pentru a da
ca fenomen social-istoric, alături de fixarea conceptelor
studentului posibilitatea ca unele dintre teme să le studieze
specifice domeniilor de activitate reglementate de Dreptul
singur din titlurile menţionate în bibliografie şi din legislaţia
mediului.
indicată.

- Modulul I - Aspecte generale


Competenţe formate:
Modulul I este structurat în cinci unităţi în care
Bagajul de informaţie juridică însuşit contribuie la
problematica Dreptului mediului este prezentată din
dobândirea capacităţii de a opera cu conceptele juridice
perspectiva conceptelor cu caracter general ale acestei
specifice Dreptului mediului, de a face legătura dintre ele în
discipline de studiu, şi anume:
analiza fenomenului juridic pentru formarea unei gândiri şi a
1. Terminologie.
unei conştiinţe de mediu. Pe baza cunoştinţelor doctrinare
dobândite – prin parcurgerea cursurilor indicate, ca şi pe
7
2. Conceptul de protecţie a mediului. Sisteme de protecţie a 3. Protecţia juridică a apelor;
mediului. 4. Protecţia juridică a atmosferei;
3. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului. 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor
4. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu. Căile de naturii;
realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice; Protecţia
mediului. juridică a florei.
6. Protecţia juridică a mediului artificial;
- Modulul II - Introducere în Dreptul mediului. 7. Regimul juridic al deşeurilor şi al substanţelor
Modulul al II-lea este structurat în trei unităţi, în care periculoase.
este prezentată evoluţia şi conturarea Dreptului mediului ca
ramură de drept, cu toate trăsăturile definitorii ale acesteia şi, În afara celor două module, “Îndrumarul” cuprinde si
implicit, şi ca disciplină nouă de studiu: două anexe:
1. Conturarea dreptului mediului ca ramură autonomă de • ANEXA 1: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
drept. privind protecţia mediului
2. Principiile dreptului mediului. • Anexa 2: Legislaţia mediului - cuprinde lista selectivă a
3. Raportul de dreptul mediului. celor mai importante acte normative care reglementează
4. Răspunderea în dreptul mediului. în mod direct sau doar tangenţial activitatea de protecţie
a mediului în diferite domenii de activitate şi sub diferite
- Modulul III - Accesul la informaţia privind mediul aspecte.
(Conferinţa de la Aarhus;
legislaţia comunitară legislaţia; legislaţia naţională) De asemenea, “Îndrumarul” cuprinde şi o Bibliografie
În Modulul al III-lea este prezentată o scurtă evoluţie a generală, în care se face trimitere doar la un număr redus de
dreptului la informaţie şi justiţie în probleme de mediu, titluri; au fost selectate doar cele mai recente lucrări, dată
legislaţia internaţională şi comunitară în materie, precum şi fiind dinamica cu care au avut loc schimbări în legislaţia
implementarea acestora în legislaţia românească. privind mediul, unele dintre lucrările anterioare acestor
schimbări nemaiavând acoperire după noile modificări
- Modulul IV - Aspecte speciale privind protecţia legislative.
juridică a diferitelorelemente de mediu
(natural/artificial) OBSERVAŢII:
În Modulul al IV-lea sunt prezentate reglementările
juridice prin intermediul cărora se realizează protecţia a) “Îndrumarul de studiu individual” nu este suficient
elementelor din mediul natural, cât şi protecţia mediului pentru pregătirea şi prezentarea la examenul de “Dreptul
artificial. Unitţile cuprinse în acest modul se referă la: mediului”. Chiar şi în cazul temelor prezentate mai pe larg,
1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului; autorul a omis deliberat unele elemente, lăsând posibilitate
2. Protecţia juridică a fondului forestier; studentului să le descopere personal. Pentru examen sunt
8
OBLIGATORII: studierea cel puţin a uneia dintre lucrările 3. Ernest LUPAN, Dreptul mediului. Partea generală. Tratat
indicate în bibliografia selectivă; studierea “Îndrumarului de elementar, vol. I; Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
studiu individual”, în special temele prezentate pe larg; 4. Ernest LUPAN, Mircea-Ştefan MINEA, Amalia MARGA,
studierea legii-cadru privind protecţia mediului şi a celorlalte Dreptul mediului. Partea specială. Tratat elementar, vol. II,
acte normative menţionate la fiecare unitate; atenţie la Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996; atenţie la modificările
întrebările formulate la sfârşitul fiecărei unităţi – acestea vor legislaţiei.
figura, alături de alte întrebări, şi printre întrebările de
examen. 5. Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Universitatea Creştină
“Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Editura
b) În măsura în care studenţii au acces şi la alte Argonaut, Cluj-Napoca, 1998.
lucrări care nu sunt menţionate în bibliografia selectivă (mai 6. Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex,
vechi sau mai recente de Dreptul mediului sau care au Bucureşti, 2001.
legătură cu acesta), le pot folosi pentru pregătirea
7. Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura
examenului sau redactarea lucrării de control, cu condiţia
ALL Beck, Bucureşti, 2003.
actualizării informaţiei potrivit noutăţilor legislative.
Precizarea este valabilă şi în ceea ce priveşte documentarea
de pe Internet, cu obligaţia menţionării site-urilor accesate.

Bibliografie generală
MODULUL I – Aspecte generale
1. Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat, vol. I-II, Editura
Economică, Bucureşti, 1998. Modului I cuprinde 5 unităţi de studiu (capitole, teme),
fiecare cu câte un set de cunoştinţe specifice, cunoaşterea
2. Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integrată, cărora constituindu-se ca premisă a studiului şi cunoaşterii
vol. I-II, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
9
conceptelor fundamentale ale dreptului mediului (care fac Dicţionarul explicativ al limbii române4 oferă mai multe
obiectul Modulelor ulterioare). definiţii ale termenului “mediu”, dintre care în demersul nostru
Unităţile de studiu ale Modulului I sunt: ştiinţific ne vom opri la două: “1. Natura înconjurătoare în care se
1. Terminologie. află fiinţele şi lucrurile… 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia
trăieşte cineva; ambianţă”. Motivul pentru care ne-am oprit la cele
2. Conceptul de protecţie a mediului. Sisteme de protecţie a
două definiţii menţionate în DEX este că, deşi formulate la modul
mediului. abstract şi concentrat, împreună acoperă ceea ce înţelegem prin
3. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului. acest termen în cadrul disciplinei de Dreptul mediului, sugerând
4. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu. Căile de totodată şi elementele constitutive ale acestuia, după cum vom
realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea vedea şi din definiţia dată mediului în art. 2 pct. 41 din Ordonanţa
mediului. de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului5,
după cum vom vedea în cele ce urmează.
Iată definiţile date de Dicţionarul enciclopedic6:
“1. Totalitatea condiţiilor (relief, climă, fiinţe vii etc.) în care
Unitatea 1. TERMINOLOGIE trăiesc organismele; complex teritorial în care se îmbină
elementele de relief, structura geologică şi resursele subsolului,
Va trebui mai întâi stabilit înţelesul termenilor cel mai des apele şi condiţiile de climă, solul, vegetaţia şi fauna şi care
utilizaţi, cum ar fi: mediu (mediu natural, mediu artificial) (mediu?, constituie cadrul natural de desfăşurare a vieţii materiale a
mediu înconjurător?, mediu ambiant?), poluare, agent poluant, societăţii omeneşti;…
elemente de mediu, factori de mediu, etc. ¤ Mediu înconjurător = totalitatea factorilor naturali şi a
Inţelesul şi mai ales întinderea termenului de “mediu” ca şi celor creaţi prin activităţi umane care, în strânsă interacţiune,
a formei în care acesta trebuie folosit (“mediu” sau “mediu asigură menţinerea echilibrului ecologic, determină condiţiile de
înconjurător”) este încă controversat, fără a exista însă o dispută viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii”.
reală în acest sens. Interesant este faptul că în Dicţionarul enciclopedic (DE)
Astfel, Ernest Lupan se pronunţă în sensul folosirii
cuvântului “mediu”, fără nici o altă precizare, în loc de “mediu
înconjurător” sau “mediu ambiant”, considerând că în ultimele
două situaţii am fi în faţa unui pleonasm, precizând că termenii
“mediu”, “înconjurător” şi “ambiant” sunt oarecum sinonimi.1
Fără să dea vreo explicaţie în acest sens, Mircea Duţu
4
foloseşte pe tot parcursul cursului2 termenul de “mediu”, iar Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.
5
Daniela Marinescu3 foloseşte expresia “mediu înconjurător”. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, privind protecţia mediului,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1196 din 30 decembrie 2005, este
reprodusă în îngrijirea autoarei (V.R.) la sfârşitul prezentului “Îndrumar de
1
E. LUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 5-6. studiu individual”, în Anexa 1. În cele ce urmează, de câte ori ne vom referi la
2
Mircea DUŢU, Dreptul mediului.Tratat. Abordare integrată, vol. I-II, Editura acest act normative, ce reprezintă legea-cadru în domeniu, vom preciza OUG nr.
Economică, Bucureşti, 2003. 195/2005.
3 6
Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck, Dicţionar enciclopedic, vol. IV, L-N, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001,
Bucureşti, 2003. p. 339-340.
10
este utilizată expresia “mediu înconjurător”!1 Fiind vorba de un • factor = agent, fenomen sau orice component din natură, de
dicţionar oficial, vom accepta şi această noţiune de “mediu origine fizico-mecanică, chimică sau biologică, care
înconjurător”, considerând că ne aflăm într-una din acele situaţii în acţionează, direct sau indirect, pozitiv sau negativ, asupra unui
care sunt folosite alăturări de cuvinte pe care lingviştii le consideră individ, a unei populaţii sau biocenoze. Între factorii din mediul
teoretic incorecte dar le acceptă pentru că sunt deja încetăţenite şi natural există relaţii de interdependenţă, astfel încât,
utilizate de populaţie cu anumite semnificaţii. intensificarea sau diminuarea acţiunii unui factor induce
Totuşi, sesizăm utilizarea de către autorii DE a unui termen modificări ale ansamblului de factori din sistemul dat.6
care ar putea duce la crearea unor confuzii, şi anume, acela de Una dintre cele mai clare precizări din legislaţia noastră a
"factor”. Acelaşi DE defineşte factorul2 a fi ceea ce determină, ceea ce înseamnă element de mediu şi factor de mediu poate fi
ceea ce face să ia naştere un proces, o acţiune. De asemenea, găsită în Legea nr. 86/2000 care ratifică Convenţia de la Aarhus
este precizat înţelesul termenului “factori ecologici” (geografici sau (mai precis în textul tradus al convenţiei), unde este reglementat
de mediu) = totalitatea factorilor mediului înconjurător capabili să că informaţia de mediu se referă, printre altele la:
acţioneze asupra vieţii, care se condiţionează reciproc. “a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul şi atmosfera,
Considerăm că, la redactarea definiţiei mediului, autorii DE au avut apa, solul, pământul, peisajul şi zonele naturale, diversitatea
în vedere definiţia dată mediului doar din perspectiva ecologiei, biologică şi componentele sale, inclusiv organismele
aşa cum rezultă din definiţiile celor doi termeni din Dicţionarul de modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente;
ecologie3. Astfel, potrivit Dicţionarului de ecologie menţionat: b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul şi radiaţia şi
• mediu = totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici şi activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative,
biologici dintr-un loc dat cu care un organism vine în contact4; acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi
• ecologie = ştiinţă biologică de sinteză ce studiază prin programele care afectează sau pot afecta elementele de
excelenţă conexiunile ce apar între organisme şi mediul lor de mediu amintite la subpunctul a), analizele cost – beneficiu sau
viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi alte analize şi prognoze economice folosite în luarea deciziei
biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea de mediu”.
sistemelor biologice supraindividuale (populaţii, biocenoze) şi a De aceea, definiţia dată mediului, formulată în OUG nr.
sistemelor mixte (ecosisteme)5; 195/2005 privind protecţia mediului, considerăm că reprezintă
1
varianta cea mai completă a ceea ce înseamnă mediu din
Alte sensuri date termenului “mediu” care pot fi găsite în dicţionarul perspectiva Dreptului mediului, deoarece, pe lângă condiţii (prin
enciclopedic al academiei sunt:
care putem înţelege şi factorii de mediu), precizează şi elementele
-“ reprezintă baza naturală a procesului de producţie şi a diviziunii sociale a
muncii, favorizând sau frânând dezvoltarea societăţii, fără a avea însă un rol naturale ale Terrei, continuând cu elementele create de om,
determinant în această dezvoltare. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte
cineva; ambianţă. De asemenea, mai pot fi întâlnite şi definiţia noţiunii de
6
“Mediu social”, ca şi semnificaţia termenului “mediu” în medicină, fizică, Idem, p. 225. Potrivit aceluiaşi Dicţionar de ecologie, p. 225-230, în funcţie de
chimie,în spiritism şi alte practici oculte, în geologie. provenienţa, efectele, rolul pe care îl are, sau ceea ce îl caracterizează etc.,
2
Dicţionar enciclopedic,vol. II, D-G, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p. factorul poate fi: abiotic; alimentar; antropic; biotic; cheie; climatic; cosmic;
277. C/N; de concentrare a radioactivităţii; de creştere; declanşator; edafic; endemic;
3
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, Dicţionar de ecologie, endogen (sau intern); eolian; epidemic; exogen (sau extern); genetic; letal;
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982. limitant; orografic; vătămător; factori ai fluctuaţiei populaţiei; ai reglării
4
Idem, p. 363. populaţiei; dependenţi de densitate; ecologici; independenţi de densitate;
5
Idem, p. 191-193. pedogenetici.
11
mediul artificial. În acest fel, este subliniată aria foarte largă de
interes a Dreptului mediului: O altă noţiune a cărei semnificaţie dorim să o subliniem
“mediu1 - ansamblul de conditii si elemente naturale ale este “poluarea”.
Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale Astfel, Ernest Lupan defineşte poluarea ca fiind “o acţiune
peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si naturală, dar mai ales umană sau a altor vietăţi, care produce
anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in ruperea echilibrului ecologic, dăunează vieţii, sănătăţii, liniştii sau
interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv stării de confort a oamenilor şi altor vieţuitoare ori provoacă
unele valoril materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pagube economiei prin modificarea factorilor naturali sau a celor
pot influenta bunastarea si sanatatea omului”. creaţi prin activităţi umane”.3
Una dintre cele mai complete explicaţii date noţiunii de După cum observăm, este vorba de două categorii de
“factor” din perspectiva Dreptului mediului o considerăm a fi cea poluare: poluarea naturală şi poluarea rezultată în urma
prevăzută în Cap. 1, art. 2, alin. (2) din “Metodologia de gestionare activităţilor desfăşurate de om.
şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile Când vorbim de poluarea naturală, factorul de poluare –
publice pentru protecţia mediului”2: poluantul - îl constituie în cea mai mare parte a situaţiilor deşeurile
“Factorii la care se referă informaţia privind mediul sunt: activităţii vitale ale speciilor de vieţuitoare care, la rândul lor, permit
a) emisiile de poluanţi chimici, inclusiv emisiile de gaze cu efect dezvoltarea unor organisme parazite.4 Desigur există şi alte forme
de seră şi cele de substanţe care afectează stratul de ozon, de poluare naturală. Chiar dacă beneficiază în general de
emisiile de poluanţi fizici, cum sunt cele de energie, zgomot, mecanisme naturale de autoreglare, când e vorba de poluarea
radiaţii etc., şi emisiile de poluanţi biologici şi bacteriologici rezultată ca urmare a diferitelor activităţi umane, mediul natural
care rezultă din activităţile social-economice; face din ce în ce mai greu faţă şi se reglează din ce în ce mai
b) substanţele şi preparatele chimice periculoase care sunt greu; de multe ori, în încercarea elementelor de mediu natural, a
fabricate, introduse pe piaţă, utilizate, depozitate temporar sau ecosistemelor de a se regla, au loc adaptări aberante la noile
definitiv, transportate inters, eliminate, manipulate, introduse condiţii, afectând, printre altele, şi sănătatea omului.
sau scoase din ţară; Dacă în Anexa iniţială la Legea nr. 137/1995 noţiunea de
c) substanţele şi preparatele cu caracter special, ca de exemplu: poluare nu a fost definită, ci doar aceea de poluator, în Anexa
îngrăşămintele chimice şi produsele de uz fitosanitar, introdusă prin OUG nr. 91/20025 găseam o definiţie foarte
bifenilpolicloruraţii şi compuşii acestora sau substanţele 3
E. LUPAN, op.cit., p. 8.
înscrise în anexele la Protocolul de la Montreal privind 4
Cum ar fi: păduchi, microorganisme, viermi, viruşi etc., conform Daniela
substanţele care epuizează stratul de ozon, care se supun MARINESCU, op.cit., p. 15.
prevederilor legislaţiei specifice; 5
Conform Anexei la Legea nr. 137/1995, modificată, aşa cum a fost completată
d) deşeurile de orice fel.” prin OUG nr. 91/2002 prin “poluare se înţelegea introducerea directa sau
Chiar dacă probabil că nu epuizează tot ceea ce poate indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de substante, de vibratii,
avea un efect negativ asupra mediului, enumerarea de mai sus ni de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori in sol, care pot aduce prejudicii
se pare cea mai corectă în ceea ce priveşte semnificaţia factorilor sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot
de mediu, fără să-i confunde cu elementele de mediu. cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in
alte scopuri legitime”, iar prin “poluant - orice substanta solida, lichida, gazoasa
1
Conform art. 2 pct. 41 din OUG nr. 195/2005. sau sub forma de vapori ori de energie (radiatie electro-magnetica, ionizanta,
2
Aprobată prin Ordinul Ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1182/2002, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul
publicat în M.Of. nr. 331 din 15 mai 2003. constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor
12
apropiată celei formulate în art. 1 al “Regulilor de la Montreal” din Iată o minimă enumerare a formelor de poluare: naturală;
1982, care se referea însă la regulile poluării transfrontiere.1 industrială; agricolă; chimică; fizică (radioactivă, termică, fonică,
Potrivit noilor reglementări cuprinse în OUG nr. 195/2005, prin electromagnetică, prin vibraţii), biologică, genetică, estetică etc.4
“poluare2 se înţelege introducerea directa sau indirecta a Înţelesul altor termeni absolut necesari pentru dobândirea
unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane şi/sau unei terminologii specifice Dreptului mediului şi pentru crearea
calitatii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare unei conştiinţe de mediu este menţionat expres de către leguitor
sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte fie în art. 2 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, fie în
scopuri legitime;” alte acte normative care reglementează protecţia mediului. Se
Iar prin poluant3 se înţelege orice substanta, preparat sub pretinde, atât în cuprinsul lucrării de control, cât şi la examen,
formă solida, lichida, gazoasa sau sub formă de vapori ori de utilizarea corectă a acestor termeni, potrivit înţelesului stabilit de
energie radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau legiuitor. La fiecare modul, unitate, unde este cazul, vom da
vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor definiţiile termenilor de bază ai temelor respective.
acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale”.
Alte definiţii ale termenului poluant, mai sunt formulate în Termeni cheie
legislaţia specială privind protecţia diferitelor elemente de mediu: Mediu; mediu ambiant; element de mediu; factor de mediu;
Anexa 1 la Legea apelor nr. 107/1996, modificată prin Legea nr. poluare; poluant.
310/2004; Anexa 1 la OUG. Nr. 243/2000 privind protecţia juridică
a atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Întrebări de control şi autoverificare
655/2001 etc. 1. Încercaţi să găsiţi şi alte sensuri ale noţiunii de “mediu”.
Observăm că legiuitorul se referă exclusiv la poluarea 2. Explicaţi-vă de ce înţelesul noţiunii de “mediu” este atât de
produsă prin activităţi ale omului. Si aceasta deoarece fiind vorba divers.
de reglementarea juridică a protecţiei mediului, în cazul producerii 3. Credeţi că aţi putea evidenţia un alt fel de mediu decât cele
unei forme de poluare, natura nu va putea fi niciodată trasă la definite în dicţionare sau lucrările de specialitate?
răspundere pentru asemenea situaţii. Doar oamenii pot fi 4. Faceţi o listă cu diferiţi factori naturali de poluare (poluatori
răspunzători fie prin poluarea produsă prin propriile activităţi, fie naturali).
pentru poluarea naturală dacă aceasta putea fi preîntâmpinată 5. Faceţi o listă cu diferiţi poluatori rezultaţi din activităţile umane.
printr-o activitate umană. 6. Este stresul un factor de poluare a psihicului uman sau un
rezultat al poluării?
7. În legislaţia pe care o veţi parcurge pentru pregătirea
examenului şi pentru redactarea lucrării de control, încercaţi să
urmăriţi înţelesul dat termenilor folosiţi în actele normative
materiale”. respective. Urmăriţi dacă sunt similare înţelesului pe care îl
1
Poluare = “orice introducere de către om în mediu, direct sau indirect, a unor cunoşteaţi anterior. Urmăriţi dacă înţelesul acestor termeni
substanţe sau energii cu efecte vătămătoare, de natură să pună în pericol este identic formulat (exemplu: înţelesul termenului deşeu: în
sănătatea omului, să prejudicieze resursele biologice, ecosistemele şi proprietatea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului; în anexa 1.A la
materială, să diminueze binefacerile sau să împiedice alte utilizări ale mediului”,
conform Ernest LUPAN, op.cit., p. 9.
2 4
Conform art. 2 pct. 51 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Pentru dezvoltări, a se vedea şi Ernest LUPAN, op.cit., p. 9; Daniela
3
Conform art. 2 pct. 50 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului. MARINESCU, op.cit., p. 14-19.
13
OUG. Nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; în Anexa nr. 1 la concept (chiar principiu al dreptului mediului) care a fost
Legea apelor nr. 107/1996, aşa cum a fost modificată prin dezvoltat şi a ocupat unul din punctele de interes centrale la
Legea nr. 310/2004) etc. Conferinţa de la Rio, în 1992, şi a căpătat consacrare pe zi ce
trece mai imperativă în legislaţia internaţională şi naţională.
“Protecţia mediului înconjurător = acţiune organizată de
stat sau de o instituţie naţională ori internaţională în scopul
Unitatea 2. CONCEPTUL DE PROTECŢIE A MEDIULUI păstrării echilibrului ecologic, menţinerii şi ameliorării calităţii
factorilor naturali, asigurării unor condiţii de viaţă şi de muncă tot
mai bune”. 3
“Geografic, mediul nu cunoaşte frontiere.”1 A se vedea prevederile din Constituţie, art. 35, Dreptul la
mediu sănătos.
Pornind de la afirmaţia de mai sus, şi interesul pentru OUG nr. 195/2005, art. 94: “Protecţia mediului constituie o
protecţia mediului ar trebui să nu cunoască frontiere, forţele întregii obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice în care scop:…”
omeniri să se concentreze spre îmbunătăţirea acestuia, spre (vezi enumerarea obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice în Anexa
protejarea lui de orice sursă de poluare prezentă sau viitoare. Aşa 1 la “Îndrumar”).
cum este intitulat şi cel de-al şaselea program comunitar de Aspectele legate de protecţia mediului interferează, în mod
acţiune în domeniul mediului: “Viitorul nostru, alegerea noastră”, direct sau indirect, oricât de puţin am crede, cu toate activităţile din
toate naţiunile ar trebui să conştientizeze rolul major pe care îl au societate. De aceea, pe bună dreptate, politica de mediu este
în protecţia mediului, în crearea unui mediu aşa cum şi-ar dori să-l parte componentă a politicii economico-sociale a statului. Mai mult,
moştenească. de ani buni, protecţia elementelor şi factorilor de mediu nu se mai
limitează la interesele şi doar între graniţele unui singur stat, ci a
În cele ce urmează, pe baza mai multor definiţii formulate devenit o problemă globală.
în diferite lucrări, vom încerca să vedem înţelesul conceptului de
protecţie a mediului. Apoi, vom enumera câteva sisteme de
Sisteme de protecţie a mediului
protecţie a mediului şi vom aminti importanţa monitorizării calităţii
În literatura de specialitate4 au fost enunţate cel puţin două
mediului.
asemenea sisteme de protecţie a mediului: sistemul mijloacelor
“Protecţia mediului = totalitatea acţiunilor întreprinse juridice şi sistemul mijloacelor organizatorice.
de om pentru păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi Sistemul mijloacelor juridice de protecţie a mediului
ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor constă în ansamblul normelor juridice prin intermediul cărora sunt
materiale şi spirituale, asigurarea condiţiilor de viaţă şi de muncă stabilite fie obligaţia de a face ceva pentru protecţia mediului, fie
tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare.”2 Considerăm că este prohibirea unor acţiuni prin care s-ar putea aduce atingere
una dintre cele mai bune definiţii formulate pentru acest concept mediului. Majoritatea normelor de dreptul mediului reglementează
întrucât se referă atât la mediul natural cât şi la mediul artificial; aproape concomitent cele două atitudini.
mai mult, cu 10 ani înainte, are în vedere şi dezvoltarea durabilă, Trăsăturile specifice ale mijloacelor juridice de protecţie a
1
mediului constau în:
Ludwig KRÄMER, E.C. Treaty and Environmental Law, Third edition, Sweet
3
& Maxwell, London, 1998, p. 53. Dicţionar enciclopedic, vol. IV, L-N, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001,
2
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., 1982, p. 499 şi p. 339-340.
4
urm. Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 87-110.
14
- caracter preventiv al poluării mediului; pentru Protecţia Resurselor Naturale şi a Naturii (1962);
- caracter defensiv, când este vorba de înlăturarea efectelor Organizaţia Statelor Americane; Organizaţia Unităţii Africane etc.
poluării; Exemple de organisme subregionale ar fi: Comisia Dunării;
- caracter reparator, când se ridică problema reparării Comisia Rinului, Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei
prejudiciilor produse prin poluare; de la Oslo; Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la
- caracter progresist, când reglementează mijloace de Helsinki etc.4
îmbunătăţire a condiţiilor de mediu; Sistemul organizatoric internaţional5 cuprinde ansamblul
- caracter represiv, prin aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege organizaţiilor şi organismelor cu activitate în protecţia mediului, la
pentru săvârşirea faptelor de încălcare a normelor de protecţie care pot adera orice stat, din orice parte a lumii, şi care au un
a mediului;1 caracter global prin modul în care privesc şi propun soluţionarea
- caracter educativ – am adăuga noi – rezultând atât din aspectelor privind protecţia mediului. Organismele globale în
cunoaşterea normelor juridice privind protecţia mediului, cât şi protecţia mediului sunt Organizaţia Naţiunilor Unite şi organismele
din modalitatea de realizare a dreptului, fie prin respectarea de specializate ale acesteia în domeniul protecţiei mediului, cum ar fi:
bună-voie, fie prin intervenţia autorităţilor publice în aplicarea Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite; Conferinţa
normelor juridice în domeniul mediului. Naţiunilor Unite asupra mediului. Printre cele mai importante
Sistemul mijloacelor organizatorice de protecţie a conferinţe ale O.N.U. pentru protecţia mediului, şi contributive în
ediului sunt pe plan naţional, regional, internaţional. acest sens, sunt cunoscute cea de la Stockholm, 1972; de la Rio
Sistemul organizatoric naţional al protecţiei mediului este de Janeiro, 1992; de la Johannesburg, 2002.
conceput astfel încât să cuprindă toate persoanele antrenate, pe
plan naţional, în raporturi de dreptul mediului: statul şi autorităţile Monitorizarea mediului6
administraţiei centrale şi locale, cu atribuţii directe sau indirecte în Un aspect important în ceea ce priveşte protecţia mediului,
activitatea de protecţie a mediului;2 persoanele juridice private, fie la care concură cele două sisteme de protecţie a mediului
ca potenţiali poluatori, fie cu obiect de activitate protecţia mediului, enunţate, îl constituie monitorizarea mediului.
fie potenţiale victime ale poluării; persoanele fizice, fie ca poluatori, “Monitorizarea mediului = supravegherea, prognozarea,
fie ca victime ale poluării, fie ca beneficiari ai îmbunătăţilrilor avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a namicii
condiţiilor de mediu.3 caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul
Sistemul organizatoric regional sau subregional cuprinde cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora,
sistemul de organizaţii şi organisme cu competenţe în protecţia a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate
mediului la nivelul unui continent sau a unor regiuni ale unui de măsuri care se impun.”7
continent, în funcţie de anumite criterii şi de finalitatea avute în Pornind de la prevederile OUG nr. 195/2005, art. 4 lit. j),
vedere. Exemple de organizaţii regionale ar fi: Comisia Europeană “crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului”,
pe baza altor prevederi legale privind protecţia mediului şi prin
1
Idem, p. 88-89. intermediul autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale,
2
A se vedea în acest sens, pe lângă alte reglementări juridice, OUG nr. 195/2005
4
pentru protecţia mediului, modificată: Capitolul XIV. Atribuţii şi răspunderi, Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 110-111.
5
Secţiunea 1. Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului (art. Ernest LUPAN, op.cit., p. 105-109.
6
75-79); Secţiunea a 2-a. Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi Ernest LUPAN, op.cit., p. 95-101; Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p.
locale (art. 80-93). 515-523.
3 7
Idem, Secţiunea a 3-a. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice (art. 94-95). Conform art. 2 pct. 44 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
15
este organizat un sistem naţional de supraveghere a calităţii La nivel internaţional, ca parte componentă a
solului, a apelor, a aerului, a radioactivităţii, a vegetaţiei, a faunei, Programului “Observarea planetei”, a fost înfiinţat în anul 1972,
a florei, a sănătăţii oamenilor, a altor elemente şi factori de mediu prin Hotărârea Conferinţei O.N.U. de la Stockholm, “Sistemul
sau care concură la realizarea unui mediu sănătos. Global de Monitoring al Mediului Înconjurător”. Acesta îşi
Din însăşi formularea definiţiei monitorizării mediului rezultă desfăşoară activitatea pe informaţiile primite din sistemele
că, prin intermediul autorităţilor de specialitate, statul are şi trebuie naţionale de monitorizare a mediului. Pe baza acestor informaţii,
să aibă o atitudine activă atât în ceea ce priveşte cunoaşterea şi se realizează o analiză obiectivă a stării biosferei, se pot face
evaluarea în permanenţă a calităţii mediului, cât şi în ceea ce prognoze pe termen lung şi trage semnalele de alarmă pentru a se
priveşte măsurile care se impun. Art. 75, litera i) din OUG nr. lua măsurile urgente care se impun în anumite domenii.
195/2005 prevede ca atribuţie a autorităţii centrale pentru protecţia
mediului: “organizează sistemul naţional de monitorizare integrată Termeni cheie
a calităţii mediului, coordonează activitatea acestuia şi asigură Protecţia mediului; sisteme de protecţie a mediului; sistem
informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele juridic de protecţie a mediului; sistem organizatoric de protecţie a
monitorizării contaminării radioactive a mediului”. mediului; monitorizarea mediului.
A se vedea şi definiţia dată monitorizării integrate a apelor,
formulată la pct. 39 din Anexa 1 la Legea nr. 107/1996 1: reprezintă Întrebări de control şi autoverificare
activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe 1. Consideraţi corectă afirmaţia potrivit căreia mediul nu cunoaşte
termen lung, asupra apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea frontiere? Explicaţi varianta aleasă.
stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Această activitate 2. Încercaţi să daţi o definiţie personală conceptului de protecţie a
presupune tripla integrare a: ariilor de investigare la nivel de bazin mediului. Ce aţi adăuga la formulările consacrate?
hidrografic; mediilor de investigare; elementelor investigate. De 3. În ce constă sistemul juridic de protecţie a mediului?
asemenea, completările aduse legii apelor prin pct. 40 al Legii nr. 4. În ce constă sistemul organizatoric naţional de protecţie a
310/2004, au introdus la art. 35 alineatele (1.1)-(1.5) referitoare la mediului? Studiaţi OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
programele pentru monitoringul apelor ce urmează să fie stabilite ce alte autorităţi ale administraţiei publice au atribuţii în
până la data de 22 decembrie 2006. Acceste programe de domeniul protecţiei mediului? Faceţi o listă cu acestea.
monitoring vor trebui să fie concordante cu prevederile Anexei nr. 5. De ce consideraţi că este importantă monitorizarea naţională a
1.1., introdusă tot prin Legea nr. 310/2004. mediului? Dacă aţi avea atribuţii în acest domeniu, pe ce
OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu aspect al monitorizării aţi pune cel mai mare accent? Aţi avea
modificări şi completări de Legea nr. 655/2001, în Capitolul III. în vedere şi alte aspecte nemenţionate expres în definiţie?
Calitatea aerului înconjurător, Secţiunea a 2-a. Monitorizarea 6. Formulaţi câteva dintre avantajele prezente ale unei
calităţii aerului şi a nivelului emisiilor (art. 23-26) prevede că monitorizări globale a stării mediului. Încercaţi să găsiţi
monitorizarea calităţii aerului semasigură prin Sistemul naţional de răspunsuri în acest sens şi în mass media.
monitorizare integrată a calităţii aerului (art. 23 alin. 1), care se
înfiinţează şi organizează prin hotărâre a Guvernului (art. 23 alin.
2)
Unitatea 3. DREPTUL – INSTRUMENT IMPORTANT AL
1
Legea apelor nr. 107/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr. PROTECŢIEI MEDIULUI
310/2004.
16
Tot prin intermediul normelor juridice este reglementat
Unul dintre primele aspecte potrivit cărora dreptul poate fi sistemul organizatoric atât la nivel naţional, cât şi pe plan
considerat ca un instrument important al dreptului mediului poate fi internaţional. Sistemul organizatoric naţional prezintă mare interes
considerată metoda de reglementare a ramurii de Dreptul întrucât de seriozitatea cu care aceste autorităţi publice îşi
mediului: metoda autoritarismului. Normele prin care este îndeplinesc obligaţiile, depinde şi credibilitatea politicii statului în
reglementată protecţia mediului şi alte reglementări privind mediul direcţia protejării mediului.
sunt imperative, ceea ce înseamnă aplicarea de sancţiuni celor De asemenea, prin intermediul normelor juridice au fost
care le încalcă. Mai mult, art. 95 din OUG nr. 195/2005, prevede create fonduri băneşti destinate diferitelor acţiuni de refacere,
caracterul obiectiv, indiferent de culpă, al răspunderii pentru îmbunătăţire etc. a mediului, cum ar fi: fondul de mediu 2; fondul de
prejuridiile aduse mediului. ameliorare a fondului funciar3, fondul de conservare şi regenerare
Normele juridice de dreptul mediului sunt obligatorii tuturor a pădurilor4 şi altele.
persoanelor fizice sau juridice (publice sau private), aşa cum Reglementarea protecţiei mediului prin intermediul
rezultă această obligativitate de protejare a mediului din normelor juridice poate avea şi un aspect educativ în sensul creării
Constituţia României (art. 35), OUG nr. 195/2005, precum şi din unei conştiinţe de mediu. Doar câteva reglementări juridice în
multe alte acte normative prin care sunt stabilite norme de acest sens vin în sprijinul afirmaţiei anterioare: pornind de la art.
protecţie a mediului. 85 din OUG nr. 195/2005, care prevede obligaţiile autorităţii
Prin intermediul normelor juridice se impune o anumită publice centrale pentru educaţie şi cercetare, printre altele şi în
conduită de protecţie a mediului: fie prin obligarea de a înfăptui sensul elaborării “programelor educaţionale în scopul formării unui
anumite activităţi de protejare a mediului, fie prin abţinerea de la comportament responsabil faţă de mediu” (lit. c) etc.; luând în
anumite activităţi. considerare legislaţia referitoare la accesul la informaţie şi justiţie
La conturarea acestei conduite de protejare a mediului sunt în probleme de mediu5, care asigură, pe de o parte, accesul
menite să contribuie şi principiile cu caracter general care stau la oricărei persoane la informaţia de mediu, chiar fără justificarea
baza protecţiei mediului, formulate în art. 3 al OUG nr. 195/2005 unui interes, şi obligaţia autorităţilor de a difuza această informaţie
privind protecţia mediului, ca şi cele cu caracter special formulate şi, pe de altă parte, posibilitatea adresării justiţiei, potrivit
în legi speciale prin care sunt reglementate anumite domenii de reglementărilor internaţionale ratificate de România; un alt aspect
activitate în relaţie cu protecţia mediului (exemplu: O.U.G. 78/2000 cu efect educativ este constatarea situaţiilor de încălcare a
privind regimul deşeurilor), ori de protejare expresă a unor normelor privind protecţia mediului de către organele în drept şi
elemente de mediu (exemplu: O.U.G. nr. 202/2002 privind aplicarea cu celeritate a sancţiunilor corespunzătoare.
gospodărirea integrată a zonei costiere).
Un rol important revine dreptului şi sub aspectul protecţiei
şi exploatării raţionale a rezervelor subsolului. Prin mijloace şi 2
Constituit potrivit Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu (publicată în
forme proprii, dreptul va trebui să stimuleze şi să asigure un M.Of. nr. 207 din 11 mai 2000). Legea nr. 73/2000 a fost modificată şi
procent cât mai ridicat de recuperare şi o protecţie cât mai deplină completată prin O.U.G. nr. 93/2001 (publicată în M.Of. nr. 347/29.06.2001),
a rezervelor de materii prime minerale.1 Numai în acest fel se va aprobată prin Legea nr. 293/2002 (publicată în M.Of. nr. 390/07.06.2002).
3
atinge acest dezderat al umanităţii privind dezvoltarea durabilă. Constituit din taxele prevăzute în art. 92, alin.(4) din Legea fondului funciar, nr.
18/1991, republicată.
4
Constituit din sumele prevăzute în art. 63, lit. a)-f) din Legea nr. 26/1996,
Codul silvic.
1 5
Mircea DUŢU, op.cit., 2003, vol. II, p. 174. Vezi infra, Modulul III. Accesul la informaţie şi justiţie în probleme de mediu.
17
Întrebări de control şi autoverificare starea generală a sistemului, la rândul lui, poate avea efecte
1. Încercaţi să găsiţi şi alte argumente în favoarea considerării asupra elementelor componente. Oricât de insignifiantă ar fi, la
dreptului ca instrument important al protecţiei mediului. Priviţi prima vedere, existenţa unor insecte pentru rasa umană, dispariţia
acest aspect din perspectivă interdisciplinară. acestora ar însemna pierderea unei verigi a sistemului, cu
repercursiuni mult mai grave decât îşi poate imagina omul când
gândeşte doar luând în considerare prezenţa unei insecte
deranjante, ignorând lanţul trofic din care aceasta face parte.
Unitatea 5. CONŞTIINŢA ECOLOGICĂ - CONŞTIINŢA DE Când ne referim la conştiinţa de mediu avem în vedere
atât conştiinţa omenirii pentru protejarea mediului natural cât şi a
MEDIU
mediului artificial. Astfel, considerăm conceptul de conştiinţă de
Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea
mediu mai larg, încluzându-l pe acela de conştiinţă ecologică, la
mediului
care se adaugă şi interesul pentru protecţia mediului creat de om.
Fie că este vorba de una sau de alta dintre formele de
Urmărind reglementările din toate timpurile, legate într-un
conştiinţă enunţate, în vederea protecţiei mediului s-a avut în
fel sau altul de ceea ce astăzi numim protecţia mediului, observăm
vedere cointeresarea persoanelor într-un fel sau altul la protecţia şi
că omul a avut din cele mai vechi timpuri interes în protejarea
dezvoltarea mediului. De aceea, conştiinţa de mediu şi, în cadrul
anumitor aspecte ale mediului natural, dar şi “plăcerea” şi dorinţa
acesteia, conştiinţa ecologică poate fi realizată cel mai bine prin
de a fi atent la ambientul în care trăieşte – mediul artificial. Astfel,
intermediul unor programe educative, astfel încât protejarea naturii
chiar dacă protecţia mediului este un concept relativ nou, unul din
şi a mediului creat de om să fie considerată de fiecare ca o datorie
elementele ce stau la baza acestuia – atenţia pentru protejarea lui
permanentă, ca o conştientizare a binelui pe care “mi-l fac” şi nu
– a fost prezent în conştiinţa umanităţii.
ca o corvoadă, ca nişte reguli pe care le respectăm doar când ştim
Trebuie făcută precizarea că nu dorim să suprapunem cele
că ne poate vedea cineva şi sancţiona.
două concepte, acestea având întinderi diferite.
Când ne referim la conştiinţa ecologică înţelegem
conştiinţa omenirii pentru protejarea mediului natural, cu tot ceea
Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi
ce include el şi sub toate aspectele din această perspectivă.
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vom reda una dintre dezvoltarea mediului2
definiţiile consacrate ale ecologiei: “ştiinţă biologică de sinteză ce Cointeresarea bazată pe conştiinţa de proprietar, pornindu-
studiază prin excelenţă conexiunile ce apar între organisme şi se de la drepturile şi obligaţiile pe care le are fiecare proprietar,
mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu drepturi şi obligaţii desprinse din toate actele normative, începând
(abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea cu Constituţia.
sistemelor biologicesupraindividuale (populaţii, biocenoze) şi a Cointeresarea determinată de înăsprirea sancţiunilor
sistemelor mixte (ecosisteme)”.1 Este aşadar vorba, în primul rând, juridice. Un studiu al actelor normative privind protecţia mediului –
de interacţiunile complexe existente în lumea vie; în al doilea rând, cel puţin pentru ultimii 15 ani – ar sublinia majorarea cuantumurilor
sistemul astfel creat depinde, în mare măsură, de starea sancţiunilor aplicate pentru nerespectarea reglementărilor din
elementelor componente (cantitativ şi calitativ); în al treilea rând, această ramură a dreptului. Această majorare se înregistrează atât
în ceea ce priveşte limitele amenzilor aplicate pentru contravenţii,
1
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., 1982, p. 191 şi
2
urm. Ernest LUPAN; op.cit., p. 32-39.
18
cât şi în ceea ce priveşte limitele închisorii prevăzute în cazul 1. Conturarea dreptului mediului ca ramură autonomă de drept.
săvârşirii de infracţiuni. 2. Principiile dreptului mediului.
3. Raportul de dreptul mediului.
Termeni cheie 4. Răspunderea în dreptul mediului.
Conştiinţa ecologică; conştiinţa de mediu; conştiinţa de
proprietar; înăsprirea sancţiunilor aplicate pentru încălcarea
normelor de protecţie a mediului.
Unitatea 1. CONTURAREA DREPTULUI MEDIULUI
Întrebări de control şi autoverificare CA RAMURĂ AUTONOMĂ DE DREPT
1. Pornind de la prevederile art. 85 din OUG nr. 195/2005, dacă
aţi lucra în structurile autorităţii publice pentru educaţie şi
Aşa cum afirmam, Dreptul mediului este o ramură
cercetare (centrale sau locale), ce program educativ aţi
concepe în vederea creării unei conştiinţe de mediu în rândul relativ recentă a sistemului de drept românesc, chiar dacă
tinerilor? reglementări în sensul protecţiei mediului au existat încă din
2. Analizaţi-vă: aveţi conştiinţă de mediu sau ecologică? Unde vă vechime.1
simţiţi carenţial? De ce?
3. Cum aţi proceda dacă aţi avea copii şi aţi dori să-i educaţi în A. Definiţie (vom reda câteva definiţii pentru exemplificare
sensul respectării şi protejării mediului, fără să deveniţi şi pentru a atrage atenţia că fiecare dintre ele, într-o formă sau
“pisălogi”? alta, se referă cam la aceleaşi aspecte):
Dreptul mediului = “acea ramură în sistemul juridic românesc
care înmănunchează normele juridice ce reglementează reelaţiile
sociale dintre persoane formate în legătură cu protecţia mediului”;2
= “ansamblul complex al normelor juridice
care reglementează relaţiile ce se stabilesc între oameni privind
atitudinea lor faţă de mediu, ca element vital şi suport al vieţii, în
procesul folosirii în scopuri economice, sociale şi culturale a
componentelor sale – naturale şi artificiale – precum şi relaţiile
legate de protecţia, conservarea şi dezvoltarea lor durabilă”;3

1
Pentru o introducere în istoricul reglementărilor privind protecţia mediului, pe
plan naţional şi internaţional, a se vedea Mircea DUŢU, Dreptul mediului.
MODULUL II - Introducere în Dreptul mediului. Tratat, vol. I, Capitolul I, “De la dreptul natural, la dreptul naturii”, Editura
Economică, Bucureşti, 1998, p. 17-33. De asemenea, Daniela MARINESCU,
Tratat de dreptul mediului, Capitolul II, “Reglementarea raporturilor om-natură
Modulul al II-lea este structurat în trei unităţi, în care este de-a lungul timpului. De la dreptul naturii la dreptul natural”, Editura All Beck,
prezentată evoluţia şi conturarea Dreptului mediului ca ramură de Bucureşti, 2003, p. 20-34.
drept, cu toate trăsăturile definitorii ale acesteia şi, implicit, şi ca 2
Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 51.
disciplină nouă de studiu: 3
Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck,
Bucureşti, 2003, p. 43.
19
= “ansamblul reglementărilor juridice şi calitate a mediului (prevăd nivelurile maxime admisibile de
instituţiilor stabilite în vederea protecţiei, conservării şi ameliorării poluare în mediile receptoare, ex. apă); norme de emisie (stabilesc
mediului, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă”;1 cantitatea de poluanţi ori concentraţiile acestora, ce pot fi emişi de
o anumită sursă); norme procedeu (alegerea unui tip dintre
B. Criteriile principale de delimitare a ramurii de dreptul dispozitivele de epurare impuse); norme de produs (referitoare la
mediului: calităţile fizice şi chimice ale unui anumit produs, ale ambalajului
- obiectul sau domeniul supus reglementării – relaţiile sociale etc.).3
privind protecţia, conservarea şi dezvoltarea mediului ambiant,
cu trăsături specifice, care nu constituie obiect de D. Izvoarele dreptului mediului: (a se vedea şi Anexa 2
reglementare pentru nici una dintre ramurile tradiţionale ale la “Îndrumar”)
dreptului.2 - Aqrt. 35 din Constituţia României,aşa cum a fost modificată
- metoda de reglementare – a autoritarismului, prin intermediul după Referendumul din octombrie 2003.
normelor cu caracter imperativ (onerative şi prohibitive). - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind
- scopul sau finalitatea – protecţia mediului natural şi artificial şi protecţia mediului, care reprezintă legea-cadru în materie;
contribuţia, alături de celelalte state cu care încheiem acorduri - alte legi prin care, pornind de la principiile generale formulate în
sau tratate în acest sens, pe lângă alte aspecte importante, să legea-cadru, sunt reglementate raporturi privind protecţia diferitelor
contribuim la asigurarea unei planete mai curate şi mai elemente de mediu (atmosfera, sol, subsol, apa, fondul forestier
respirabile şi la folosirea durabilă a resurselor naturale. etc.); ori alte activităţi ce pot avea impact asupra mediului (regimul
Criteriile complementare: juridic al deşeurilor, al substanţelor periculoase etc.); ori legate de
- principile comune care stau la baza reglementărilor de dreptul autorizarea desfăşurării anumitor activităţi (emiterea avizelor,
mediului; acordurilor, autorizaţiilor de mediu); ori pentru aprobarea (de cele
- calitatea subiecţilor raporturilor de dreptul mediului; mai multe ori cu modificări şi completări) ordonanţelor sau
- natura sancţiunilor aplicate în caz de încălcare a normelor de ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (ex. Legea nr. 426/2001
dreptul mediului. pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor) ;
- Ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului (exemplu:
C. Metoda de reglementare este autoritară, prin O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor etc.)
intermediul normelor juridice cu caracter imperativ, stabilind pentru - Hotărâri de Guvern (ex. H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea
subiectele raporturilor juridice de dreptul mediului drepturi şi procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi
obligaţii care iau naştere doar prin efectul legii. Normele de dreptul pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
mediului sunt fie onerative – obligă la o anumită conduită, cu acestei proceduri etc.);
aplicare de sancţiuni în caz de nerespectare, fie prohibitive – - Ordine ale Ministrului Mediului şi Apelor (ex. Ordinul MAPM nr.
interzic anumite conduite, atitudini, de asemenea, cu aplicare de 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
sancţiuni în caz de nerespectare. impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu.
În marea lor majoritate, normele de dreptul mediului sunt - Hotărâri ori decizii ale autorităţilor administraţiei publice
norme tehnice, sancţionate pe cale juridică, cum ar fi: normele de judeţene şi locale în exercitarea atribuţiilor legate de protecţia
1
mediului.
Mircea DUŢU, op.cit., 2003, p. 122.
2 3
Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integrată, vol. I, Editura Daniela MARINESCU, op.cit., p. 42-43. De asemenea, a se vedea şi Mircea
Economică, 2003, p. 106. DUŢU, op.cit., 2003, p. 113-118.
20
- Alte acte normative, alte izvoare (ex. cutuma). reflectă cel mai bine sinteza cunoştinţelor şi experienţelor umane
decantate într-un domeniu pe care se întemeiază existenţa şi
Termeni cheie evoluţia acestora.2
Dreptul mediului; criterii principale de delimitare a ramurii Principiile generale ale dreptului sunt, pe de o parte,
de dreptul mediului; criteriile complementare de delimitare a rezultatul experienţei societăţii şi, pe de altă parte, reflectă
ramurii de dreptul mediului; metoda autoritarismului; izvoarele cerinţele obiective ale evoluţiei societăţii.3 Numai în măsura în
dreptului mediului. care sunt astfel recunoscute, respectarea lor poate asigura
sistemului juridic în care sunt formulate unitate, echilibru, coerenţă
Întrebări de control şi autoverificare şi, totodată, şi “primenirea sa permanentă”.4
1. Ce alte aspecte aţi lua în calcul pentru conturarea ramurii de Principiile dreptului prezintă grade diferite de generalitate,
dreptul mediului? în funcţie de sfera de cuprindere a domeniului de referinţă. Cea
2. Cum explicaţi adoptarea metodei autoritarismului pentru mai accesibilă delimitare a principiilor, din acest punct de vedere,
Dreptul mediului? este în principii generale, reflectări abstracte care sintetizează
3. Căutaţi în legislaţia de mediu cel puţin trei exemple de norme sfere aplicabile unor întregi ramuri ale ştiinţei sau domenii mai largi
cu caracter onerativ şi cel puţin trei norme cu caracter aflate în atenţie, şi principii concrete, care se referă la părţi relativ
prohibitiv, împreună cu sancţiunile aplicate în caz de distincte ale unor domenii guvernate de principiile generale.
nerespectare. Principiile generale dau măsura sistemului de drept, lor
4. Dacă aţi fi primarul localităţii în care domiciliaţi, care ar fi prima subordonându-se întreaga tehnică juridică, cu activităţile de
dispoziţie pe care aţi da-o legată protecţia mediului? normare, interpretare şi realizare a dreptului. Principiile concrete
5. În condiţiile în care hotărârile Curţii Europene de Justiţie sunt decurg din principiile generale şi constituie suportul de
obligatorii statelor comunitare, România fiind acceptată în materializare a acestora.5
Comunitatea Europeană din 2007, consideraţi că jurisprudenţa O altă delimitare a principiilor dreptului constă în: principii
Curţii Europene de Justiţie privind protecţia mediului va fi ale sistemului dreptului intern şi principii ale sistemelor de drept
acceptată ca izvor de drept în România sau nu? Argumentaţi. internaţional. În planul dreptului internaţional, o categorie aparte o
constituie principiile generale şi concrete ale dreptului conturate la
nivelul Uniunii Europene.6
Imperativitatea principiilor se desprinde fie direct din “litera”
normei, când sunt expres formulate într-un act normativ, fie
Unitatea 2. PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI

Principiile dreptului sunt acele idei generale, cu caracter 2


Andrei SIDA, Introducere în teoria generală a dreptului, “Vasile Goldiş”
călăuzitor sau director, care orientează elaborarea şi aplicarea University Press, Arad, 2002, p. 62 şi urm.
normelor juridice într-o ramură de drept sau nivelul întregului 3
Nicolae POPA, Teoria generală a dreptului, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002,
sistem de drept dintr-o ţară sau chiar pe plan internaţional.1 Ele p. 106.
4
Ibidem.
1 5
Romul Petru VONICA, Introducere generală în drept, Editura Lumina Lex, Andrei SIDA, op.cit., p. 62 şi urm.
6
Bucureşti, 2000, p. 42 şi urm.; Radu I. MOTICA, Gheorghe MIHAI, Teoria Pentru dezvoltări privind aspectele teoretice ale principiilor dreptului, a se
generală a dreptului, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2001, p. 57 şi urm. vedea Andrei SIDA, op.cit., p. 62-69.
21
indirect din “spiritul” actelor normative, prin analizarea raţiunii, dreptului mediului prevăzute în OUG nr. 195/2005 privind
scopului ori finalităţii normelor de drept.1 protecţia mediului.
Chiar dacă sunt formulate şi precizate la modul diferit în În OUG nr. 195t/2005, legiuitorul român a enumerat
legislaţia naţională, regională sau internaţională, prin însăşi principiile şi elementele strategice care stau la baza protecţiei
existenţa lor, cu caracter pe zi ce trece mai imperativ, se mediului.
recunoaşte considerarea mediului ca făcând parte din patrimoniul La redactarea legii de bază privind protecţia mediului, ca şi
comun al umanităţii.2 a altor acte normative în acest domeniu, legiuitorul a avut în
Prin studiul formulării principiilor privind protecţia mediului, vedere şi scopul politicilor globale de protecţie a mediului4. În acest
se poate urmări şi evoluţia interesului şi nevoilor reale ale societăţii fel, a ţinut cont şi de anumite idei cu caracter de universalitate
umane în raporturile sale cu tot ceea ce o înconjoară. Acestea, formulate cu prilejul diferitelor întâlniri - regionale, internaţionale,
împreună, dau şi măsura evoluţiei politicii internaţionale, regionale mondiale - pe tema protecţiei mediului, idei care au fost
sau naţionale în ceea ce priveşte protecţia mediului. consacrate doctrinar tot ca principii de dreptul mediului.
Unul dintre primele acte internaţionale care au formulat În art. 3 al legii-cadru privind protecţia mediului, alături de
principii în acest sens, este “Declaraţia internaţională asupra principiile de dreptul mediului, legiuitorul precizează şi elementele
principiilor vizând protecţia mediului”, adoptată la Stockholm, cu strategice care stau la baza acestei legi, fără a le delimita în mod
ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului.3 La Stockholm expres. Considerăm că unele dintre aceste elemente strategice
au fost formulate 27 de principii, reprezentând tot atâtea sarcini deja ar putea fi considerate ca fiind principii de dreptul mediului.
pentru statele membre ale ONU şi 109 recomandări pentru luarea La stabilirea acestor principii şi elemente strategice, ca şi la
de măsuri pentru protecţia mediului. redactarea întregii legi de bază ca şi a celorlalte acte normative
De observat că la fiecare declaraţie semnată de privind protecţia mediului sau care au legătură cu aceasta,
participanţii la conferinţe sau întâlniri la nivel înalt sunt enumerate legiuitorul român a avut în vedere atât izvoarele naţionale,
principiile stabilite a sta la baza celor hotărâte; principiile stabilite la comunitare, internaţionale în materie, cât şi şi experienţa altor
asemenea întâlniri devin pe an ce trece mai multe şi mai elaborate state în acest sens.
şi, nu în ultimul rând, din ce în ce mai imperative. Iată în cele ce urmează câteva enumerări, respectiv
De aceea, este greu să fie enumerate toate aceste principii clasificări a principiilor dreptului mediului:
care ar ocupa mult prea mult spaţiu dacă ar fi toate menţionate. În Ernest Lupan5:
cele ce urmează vom prezenta doar o scurtă clasificare a • Principiul consacrării legislative a protecţiei mediului ca
principiilor dreptului mediului aşa cum a fost realizată în literatura obiectiv de interes public major (desprins în mare măsură din
de specialitate şi vom prezenta, cu minime comentarii principiile art. 1 al OUG nr. 195/2005: “Obiectul prezentei legi îl constituie
reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public
1
Ibidem. major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care
2
Mircea DUŢU, Dreptul mediului, Tratat, vol. I, Editura Economică, Bucureşti, conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.” (subl.ns. V.R.) Mai
1998, p. 84. mult, Dreptul mediului fiind o ramură a dreptului în care metoda
3
Conferinţa s-a desfăşurat în perioada 5-12 iunie 1972. Pentru detalii, a se vedea
4
şi: Pentru dezvoltări, a se vedea Ernest LUPAN, op.cit., p. 55-66.
5
- Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Ernest LUPAN, op.cit., p. 55-66. Sunt prezentate prezintă împreună principiile
Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998, p. 79. doctrinare şi legale, naţionale şi internaţionale ale Dreptului mediului, fără vreo
- *** S.O.S.! natura în pericol, [antologie, traducere, comentarii şi note: Stelian clasificare, respectiv enumerare prealabilă a acestora. De aceea, şi noi le
Ţurlea], Editura Politică, Bucureşti, 1989, p. 12. enumerăm respectând ordinea autorului.
22
este cea a autoritarismului, cum altfel ar putea fi asigurată mediului:
imperativitatea normelor dacă nu prin intermediul consacrării - în legislaţiile naţionale se recurge la consacrarea expresă a
lor prin acte normative? principiilor dreptului mediului în dreptul pozitiv, consacrându-li-
• Principiul prevenirii poluării. La data redactării cursului, acest se statutul de norme de conduită de maximă generalitate şi
principiu era prevăzut în art. 3, lit. b) al Legii nr. 137/1995 universalitate, obligatorii în domeniul respectiv, formulate
modificată. uneori identic sau asemănător şi ca principii politico-strategice;
Ulterior, prin modificarea şi completarea legii de bază, a fost - în dreptul comunitar, principiile au un statut intermediar, fiind
formulat un nou principiu în art. 3, lit. a.1), legat de acesta, dar formulate mai degrabă considerate ca linii directoare atât
mult mai compex, după cum vom vedea când vom dezvolta pentru politica în domeniu a comunităţii, cât şi pentru statele
principiile potrivit ordinii în care sunt prevăzute în lege.1 comunitare;
• Principiul precauţiei în luarea deciziilor de către autorităţile - la nivelul internaţional al dreptului mediului conceptul de
pentru protecţia mediului şi alte autorităţi ale administraţiei principiu are caracterul cel mai imprecis, fiind utilizat de cele
publice centrale şi locale care desfăşoară activităţi în legătură mai multe ori pentru a desemna o constantă evidentă,
cu protecţia mediului. Prevăzut în art. 3, lit. a), ne miră de ce concluziile unei analize, norme generale obligatorii.
este formulat după principiul prevenirii. M. Duţu grupează principiile dreptului mediului în două mari
• Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice categorii:
cadrului biogeografic natural, formulat în art. 3, lit. c). - principii fundamentale – consacrate la toate nivelurile dreptului
• Principiul “poluatorul plăteşte” – prevăzut în art. 3, lit. d). mediului (naţional, regional, comunitar, internaţional), privindu-
• Principiul priorităţii sănătăţii şi vieţii oamenilor, rezultat din le ca fiind osatura care îi conferă unitate, coperenţă, stabilitate,
prevederile constituţionale, ca şi din alte reglementări care unicitate. Printre acestea sunt enumerate ca făcând parte
privesc protecţia elementelor de mediu natural şi artificial de pe principiile: prevenirii; precauţiei; protecţiei mediului;
poziţia centrală a omului în cadrul acestora. conservării, ameliorării calităţii mediului; “poluatorul plăteşte”;
• Principiul realizării şi coordonării activităţii de protecţie a - principii generale – consacrate la nivelul dreptului mediului,
mediului de către stat, pornind şi de la elementul strategic dominând materiile tradiţionale ale acestuia şi exprimând
prevăzut ăn art. 3, lit. i) din Legea nr. 137/1995 modificată. specificul lor. Ca exemplu, în această categorie sunt
• Principiul bunei vecinătăţi, preluat din dreptul internaţional, enumerate ca făcând parte din dreptul comunitar al mediului
referitor la obligaţia statelor de a desfăşura activităţile în principiile: corectării cu prioritate la sursă a atingerilor aduse
limitele jurisdicţiei lor naţionale, fără a cauza daune mediului mediului; integrării considerentelor ecologice în toate politicile
altor state. comunitare; al subsidiarităţii. La nivelul dreptului internaţional
• Principiul cooperării între state în domeniul protecţiei mediului, sunt enumerate ca principii specifice: principiul cooperării;
preluat tot din dreptul internaţional, este privit ca o cerinţă obligaţia statelor de a soluţiona pe cale paşnică diferendele în
imperativă, din perspectiva faptului că unui stat îi este uneori materie de mediu; responsabilităţii comune, dar diferenţiate a
mai greu să întreprindă singur măsuri de protecţie a mediului, statelor; răspunderea statelor pentru pagubele aduse mediului;
decât printr-o acţiune concertată a mai multor state. îndatorirea de asistenţă ecologică.
Mircea Duţu2 subliniază situaţiile diferite în care se
regăsesc principiile în dreptul
1 2
Nu este amintit în enumerarea pe care o redăm pentru că modificarea legii a Mircea DUŢU, Dreptul mediului, Tratat, vol. I, Editura Economică, Bucureşti,
intervenit ulterior datei redactării cursului E.LUPAN. 2003, p. 203-217.
23
Acelaşi autor1 precizează şi conturarea unor “principii - principiul potrivit căruia protecţia mediului
adiţionale”, iniţial reguli înconjurător constituie un obiectiv de interes public
tehnice de implementare, cum ar fi: aplicarea celei mai bune major;
tehnologii posibile, aplicarea celei mai bune tehnologii disponibile, - principiul exercitării de către stat a dreptului suveran
care nu antrenează costuri excesive, cele mai bune practivi de de a exploata resursele naturale, în conformitate cu
mediu, cea mai bună opţiune practicabilă în interesul mediului. politica sa ecologică;
Daniela Marinescu2 are în vedere mai multe criterii de - principiul prevenirii riscurilor ecologice şi al
clasificare a principiilor producerii daunelor;
de dreptul mediului, rezultând astfel şi o enumerare mai amplă a - principiul conservării biodiversităţii şi a
acestora. Astfel, consideră ca fiind cele mai importante ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural;
următoarele distincţii între principii: - principiul “poluatorul plăteşte”;
- principii interne şi principii internaţionale, cu sublinierea că - principiul prevenirii, reducerii şi controlului integrat
unele pot fi atât interne, cât şi internaţionale; al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici
- principii de bază şi principii decizionale, cu precizarea că unele disponibile pentru activităţile care produc poluări
pot face parte din ambele categorii, cum ar fi principiul semnificative.
“poluatorul plăteşte”; b) Principii decizionale:
- principii tradiţionale (cum ar fi “poluatorul plăteşte”) şi principii - principiul precauţiunii în luarea deciziilor,
noi, formulate după anul 1980, consolidate în Declaraţia de la - principiul interzicerii poluării;
Rio, cum ar fi principiile: precauţiei, dezvoltării durabile, - principiul participării publicului la elaborarea şi
participării publicului; aplicarea deciziilor de mediu.
- principii afirmate expres în Legea protecţiei mediului şi principii 2. Principii externe:
doctrinare; a) Principii de bază:
- principii de maximă generalitate în dreptul mediului şi principii - principiul sic utere tuo, respectiv obligaţia statelor
speciale, aplicabile unui anumit domeniu al dreptului mediului de a se asigura că activităţile exercitate în limitele
(de exemplu, principiul proximităţii, specific regimului juridic al jurisdicţiei lor naţionale să nu cauzeze daune mediului
deşeurilor). altor state;
Enumerăm, mai jos, principiile avute în vedere de Daniela - principiul bunei vecinătăţi;
Marinescu, pe plan - principiul informării şi cooperării între state;
intern, cât şi pe plan extern, cu precizarea că principiile specifice - principiul protejării patrimoniului comun al
unor activităţi au fost prezentate în capitolele în care era prezentat umanităţii;
regimul juridic al acestora, cum ar fi cele privind substanţele toxice, - principiul prevenirii poluării.
deşeurile, activitatea nucleară etc., după cum vom proceda şi noi: b) Principii specifice cu caracter restrâns:
1. Principii pe plan intern: - principiul nediscriminării – orice persoană afectată
a) Principii de bază: sau care ar putea fi afectată de o pagubă materială are
dreptul să ridice, în faţa unui organ administrativ sau
judiciar, problema permisibilităţii unor activităţi cu
1 consecinţe periculoase pentru mediu;
Idem, p. 215-216.
2 - principiul interzicerii poluării;
Daniela MARINESCU, op.cit., p. 47-75.
24
- principiul “poluatorul plăteşte”. Prudenţa în cazul principiului precauţiei reprezintă o
Rezultă că, indiferent de criteriile pe care le-au avut atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un risc necunoscut
în vedere pentru sau vag cunoscut.4
realizarea unei clasificări a principiilor de dreptul mediului, toţi a.1) principiul prevenirii, reducerii si controlului integrat al
autorii recunosc importanţa existenţei şi respectării principiilor din poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru
dreptul mediului. activitatile care pot produce poluari semnificative;5
De aceea, în cele ce urmează, ne vom limita doar la Prudenţa în cazul principiului prevenirii reprezintă o
prezentarea schematică a principiilor prevăzute în legea-cadru a atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un fenomen ale cărui
protecţiei mediului, urmând ca principiile specifice unui domeniu de consecinţe negative sunt cunoscute, fiind astfel posibil să se ia
activitate legat de protecţia mediului să le prezentăm în capitolele măsuri în raport cu riscul cunoscut şi măsurabil. 6 Semnificaţia
respective. expresiei “cele mai bune tehnici disponibile” o avem explicată în
În cuprinsul art. 3 al OUG nr. 195/2005 sunt prevăzute: Anexa 2. Definiţii la OUG nr. 34/2002 privind prevenirea,
“Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări
legi, in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile, sunt: prin Legea nr. 645/2002.7 Aceeaşi definiţie a fost preluată şi redată
Observăm dintr-o lectură sumară a articolului că şi în Anexa la Legea 137/1995 modificată. OUG nr. 34/2002
“dezvoltarea durabilă” reprezintă un scop ce ar fi putut fi atins prin reprezintă implementarea Directivei 91/61/EC privind prevenirea şi
respectarea principiilor, elementelor strategice şi a legislaţiei în controlul integrat al poluării. principiul prevenirii riscurilor ecologice
materie, dar şi un principiu sau element strategic. si a producerii daunelor;
a) principiul precautiei in luarea deciziei; Are la bază ideea că activitatea de prevenire a riscurilor
După cum am văzut din enumerările anterioare, acest ecologice este cu mult
principiu face parte dintre
principiile decizionale. A luat naştere din necesitatea de a preveni 4
Veti şi Mircea DUŢU, op.cit., p. 213.
efectele negative pentru mediu produse prin diferite activităţi ale 5
Introdus în fosta Lege nr. 137/1995 prin OUG nr. 91/2002, art. I, pct. 2.
6
omului şi s-a desprins din principiul prevenirii.1 Este vorba de Ibidem.
7
prudenţa cu care trebuie să acţioneze titularul proiectului sau al OUG nr. 34/2002, Anexa 2: “Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de
activităţii2 la luarea oricărei decizie privind desfăşurarea unor dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a
acivităţi care au impact sau ar putea avea impact asupra mediului. modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui
referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii, iar în
Acest principiu guvernează toate demersurile de obţinere a
cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globală a emisiilor şi a
avizelor, acordurilor, autorizaţiilor de mediu3, şi trebuie avut în impactului asupra mediului în întregul său; cele mai bune – se înţelege tehnicile
vedere atât de iniţiator, cât şi de autorităţile administraţiei care au cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a
atribuţii în eliberarea acestor acte tehnico-juridice. mediului ân ansamblul său. În determinarea celor mai bune tehnici disponibile
trebuie luate în considerare, în special, elementele enumerate în anexa nr. 4;
tehnici – atât tehnologia utilizată, cât şi modul în care instalaţia este proiectată,
construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune; disponibile – acele
tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în
1
Daniela MARINESCU, op.cit., p. 58. sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se
2
Vezi definiţia termenilor în art. 2 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceasta este sau nu utilizată
mediului. ori produsă în România, astfel încât titularul activităţii să poată avea acces în
3
Idem. condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.”
25
mai puţin costisitoare decât repararea daunelor ecologice. poluării. Au fost explimate în literatura juridică mai multe
Aplicarea acestui principiu are două aspecte: pe de o parte, considerente care stau la baza principiului “poluatorul plăteşte”3:
reglementarea juridică a unor obligaţii şi aplicarea acestora cu - de ordin juridic – răspunderea bazată pe ideea de risc sau de
caracter preventiv, şi, pe de altă parte, demersuri de evitare a garanţie pentru faptele materiale de poluare;
producerii unor consecinţe negative în calitatea mediului. - moral – pornind de la obligaţia poluatorului de a reduce
b) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor efectele secundare ale activităţii sale asupra mediului;
specifice cadrului biogeografic natural; - tehnic – pentru retehnologizare sau utlizarea tehnologiilor
Termenii biodiversitate şi ecosistem sunt definite în art. 2 nepoluante sau cât mai puţin poluante;
din OUG nr. 195/20051. Aspectele avute în vedere de acest - financiar – suportarea financiară de către agentul poluator a
principiu au fost cuprinse în Convenţia privind diversitatea cheltuielilor legate de diminuarea efectelor negative produse
biologică2 adoptată la Rio de Janeiro în cadrul Conferinţei prin activitatea sa şi a riscului.
Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului Înconjurător: e) înlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza
- menţinerea proceselor ecologice esenţiale ale sistemelor de nemijlocit si grav sanatatea oamenilor;
suport ale vieţii; Sănătatea omului, sub toate aspectele sale, fizică, psihică,
- prezervarea diversităţii genetice; socială etc., este avută în vedere nu numai din perspectiva
- utilizarea durabilă a speciilor şi ecosistemelor. dreptului mediului, dar una dintre finalităţile acestuia, am putea
Se observă că, pornind de la cele trei aspecte enumerate, considera că este şi aceasta. De aceea, reglementarea juridică a
ideea de conservare a mediului din perspectiva sănătăţii oamenilor are în vedere de la
biodiversităţii şi a ecosistemelor trebuie avută în vedere în orice norme de igienă4, până la înlocuirea substanţelor periculoase ce
activitate umană care are sau poate avea efecte asupra acestora. pot periclita sănătatea omului sau măcar diminuarea lor;
Acest principiu este perfect justificat de acţiunile iraţionale de considerăm important de menţionat aici şi informarea publicului cu
exploatare, în trecutul nu foarte îndepărtat, a unor rezerve, resurse privire la acestea5.
ale naturii (includem aici şi vânarea excesivă a unor specii de f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a
animale), toate acestea ducând uneori la diminuarea drastică sau mediului6;
chiar secarea unor rezerve naturale sau chiar dispariţia unor specii Întrucât, potrivit art. 5 al OUG nr. 195/2005, “statul
care, la rîndul lor, au avut efecte neprevăzute şi neaşteptate recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos”,
pentru ecosistemele din care făceau parte. înseamnă că, prin intermediul autorităţilor administraţiei centrale
d) principul "poluatorul plateste"; sau locale competente în acest sens, statul trebuie să aibă în orice
Generic, se consideră ca obiect al plăţii cheltuielile pe care moment informaţii despre despre starea tuturor elementelor şi
poluatorul trebuie să le suporte; în particular, se consideră că ar fi factorilor de mediu. Numai în acest fel, poate avea şi posibilitatea
vorba de executarea şi suportarea de către întreprinzătorul de a interveni direct sau indirect pentru reglarea şi echilibrarea
poluator a obligaţiilor de evitare, limitare, eliminare sau diminuare
a poluării. De aceea acest principiu este privit ca o metodă de
3
alocare a costurilor de menţinere sub control a poluării, dar poate fi Pentru dezvoltări, a se vedea Daniela MARINESCU, op.cit., p. 55.
4
aplicat doar doar coroborat cu principiile prevenirii şi interzicerii A se vedea Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997.
5
A se vedea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
1
Vezi Anexa 1 la “Indrumar”. substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări şi
2
Ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, publicată în M.Of. nr. completări prin Legea nr. 451/2001.
6
199/02.08.1994. A se vedea definiţia din art. 2 din OUG nr. 195/2005.
26
mediului sub toate aspectele sale. Numai aşa statul poate să-şi “dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a
formeze o politică de mediu. compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
g) utilizarea durabila a resurselor naturale1; propriile necesităţi”.
Noţiunea de utilizare durabilă a resurselor naturale este în h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia
strânsă legătură cu cea de “dezvoltare durabilă”, formulat ca temă zonelor deteriorate;
centrală a celui de-al cincilea Program comunitar de acţiune în Se referă la trei direcţii de acţiune în domeniul mediului:
domeniul mediului2, care a fost elaborat în lumina pregătirilor - menţinerea mediului în starea şi echilibrul în care este – în
pentru Conferinţa Naţiunilor Unite privind mediul şi dezvoltarea, situaţia în care nu a suferit nici un fel de poluare din partea
Rio, 1992. Astfel, pentru prima oară era introdusă ideea privind activităţilor umane;
echilibrul dintre activităţile umane şi protecţia mediului. Trei direcţii - ameliorarea calităţii mediului – îmbunătăţirea acestuia în
de acţiune sunt avute în vedere pentru economisirea resurselor situaţiile în care diferite forme de poluare au alterat uşor mediul
naturale şi astfel pentru o dezvoltare durabilă a societăţii în toate şi se poate realiza prin acţiuni obişnuite;
sectoarele: industrie, energie, transporturi, agricultură, turism etc.: - reconstrucţia zonelor deteriorate – înseamnă investiţii majore
- optimizarea refolosirii şi reciclării deşeurilor – a rezultat şi o şi o activitate concertată a autorităţilor şi societăţii în situaţii în
avalanşă de acte normative în acest domeniu; care zone mai mari sau mai mici şi-au pierdut în cea mai mare
- raţionalizarea producţiei şi consumului de energie – a se vedea parte sau în totalitate calităţile iniţiale care, din varii raţiuni
şi multele încercări de reorientare a sectorului energetic spre (economice, biologice, culturale etc) se impun a fi refăcute.
surse neconvenţionale de energie; i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;4
- modificarea consumului şi stabilirea unui model de Unii autori5 îl consideră un principiu, ceea ce vom face şi
comportament – sigur e vorba de societăţile occidentale, noi. Reprezintă unul dintre pilonii pe care I-a avut în vedere
obişnuite cu un fel de “risipă” în ceea ce priveşte oferta şi Convenţia de la Aarhus.6 Am prefera însă să considerăm ca
cererea. principiu atât accesul la informaţie, cât şi participarea publicului la
A se vedea şi definiţia dată “dezvoltării durabile” de pct. 28 din luarea deciziei în probleme de mediu. De ce? pentru că doar în
Anexa 1 la Legea apelor3: măsura în care eşti bine informat, poţi spune că participarea ta la
luarea unei decizii privind, de exemplu, o investiţie care ar putea
avea impact asupra mediului, va putea fi corectă. Numai având
1 acces la informaţia de mediu poate fi respectat şi principiul
Modificat prin OUG nr. 91/2002, art. I, pct. 3. Potrivit Anexei la Legea nr.
precauţiei în luarea deciziei. A se vedea şi art. 5 al OUG nr.
137/1995 modificată: resurse naturale = totalitatea elementelor naturale ale
mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale 195/2005, unde la litera a) se prevede că statul garantează
si combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, si
permanente - energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor; utilizare
durabila = folosirea resurselor naturale intr-un mod si o rata care sa nu conduca
4
la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu Modificat prin OUG nr. 91/2002, art. I, pct. 3.
5
necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare. Ca principiu decizional – vezi Daniela MARINESCU, op.cit., p. 59-67.
2 6
Derulat în perioada 1993-2000, sub titlul: “un program al Comunităţii Europene În 1998, Conferinţa miniştrilor, derulată sub titlul “Un mediu pentru Europa”, a
privind politica şi acţiunea în legătură cu mediul şi dezvoltarea durabilă” sau adoptat Convenţia de la Aarhus pentru accesul la informaţie, participarea
“Towards Sustainability”. publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. România
3
Legea apelor nr. 107/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr. a ratificat-o prin Legea nr. 86/2000. Există încă state comunitare care nu au
310/2004. ratificat-o.
27
accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de 3. Ce alt principiu credeţi că ar putea fi formulat în Dreptul
confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare.1 mediului? Dacă este cazul.
j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea 4. Dacă aţi face parte dintr-o autoritate a administraţiei publice
calitatii mediului.” (locale sau centrale), cu atribuţii şi în protecţia mediului, ce
În acest sens, sunt elocvente numeroasele convenţii, măsuri v-aţi gândi să întreprindeţi pentru ca aceste principii să
tratate, acorduri semnate pe plan internaţional cu privire la diferite guverneze nu numai procesul legislativ, ci şi cel de interpretare
aspecte de prevenire a poluării mediului, de distrugere a şi aplicare a normelor de dreptul mediului?
habitatelor, a ecosistemelor etc. România a ratificat majoritatea
acestora. De asemenea, a se vedea şi prevederile constituţionale:
art. 11 – “tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte
din dreptul intern”; art. 20 – Tratatele internaţionale privind Unitatea 3. RAPORTUL DE DREPTUL MEDIULUI
drepturile omului – “Dacă există neconcordanţe între pactele şi
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Raporturile care iau naştere în legătură cu mediul, în
România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările
baza prevederilor legale privind protecţia mediului, sunt
internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile
interne conţin dispoziţii mai favorabile”. considerate raporturi de dreptul mediului.

Termeni cheie A. Iată câteva definiţii formulate în literatura de


Principiu de dreptul mediului; principiul precauţiei în luarea specialitate pentru ceea ce înseamnă raportul de dreptul mediului:
deciziei; principiul prevenirii, reducerii şi controlului integrat al Raportul de dreptul mediului este: “relaţia socială
poluării; utilizarea celor mai bune tehnici disponibile; principiul reglementată de normele dreptului mediului, formată între
prevenirii riscurilor ecologice; principiul conservării biodiversităţii şi persoane în legătură cu folosirea raţională a resurselor naturale şi
a ecosistemelor; principiul “poluatorul plăteşte”; sănătatea cu protecţia mediului în totalitatea sa, a cărui realizare este
oamenilor; monitorizare integrată a mediului; utilizare durabilă a asigurată, în caz de nevoie, prin forţa coercitivă a statului”;2
resurselor naturale; calitatea mediului; participarea publicului la = “relaţia socială care ia naştere între persoane în legătură
luarea deciziei în probleme de mediu. cu prevenirea şi combaterea poluării, protecţia, conservarea şi
dezvoltarea durabilă a elementelor mediului ş.a., relaţii
Întrebări de control şi autoverificare reglementate de normele dreptului mediului”.3
1. Verificaţi dacă aţi reţinut principiile şi elementele strategice
prevăzute de art. 3 din legea nr. 137/1995 modificată. B. Caracterele specifice ale raporturilor de dreptul
Consideraţi că sunt respectate în procesul de realizare a mediului:4
dreptului? - iau naştere întotdeauna în legătură cu utilizarea, conservarea,
2. Încercaţi să dezvoltaţi înţelesul şi semnificaţiile formulate în protecţia, dezvoltarea mediului. Raporturile de dreptul mediului
“Îndrumar” sau în alte lucrări de specialitate şi pe baza
legislaţiei în materie pe care o veţi parcurge. 2
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 78.
3
Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p. 77.
1 4
În acest sens, a se vedea reglementările privind accesul la informaţie enumerate Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 78-79; Daniela MARINESCU, op.cit., 2003,
în Anexa 2 la “Îndrumar”, precum şi cuprinsul Modulului III. p. 77.
28
au un caracter complex şi variat întrucât activităţile în care stau juridice de a nu desfăşura activităţi poluante; aceste raporturi
la baza lor sunt extrem de complexe şi variate; iau naştere între titularul activităţii şi autorităţile administraţiei
- în raporturile de dreptul mediului pot participa, atât ca subiect publice cu atribuţii în acest sens;
activ, cât şi ca subiect pasiv, orice persoană fizică sau juridică, - raporturi juridice care iau naştere în desfăşurarea activităţilor
publică sau privată; adică persoanele fizice, persoane juridice legate de diminuarea efectelor poluării mediului (ex. montarea
publice sau private, autorităţile ale administraţiei publice unor filtre etc.) ori eliminarea efectelor păgubitoare ale poluării
centrale sau locale etc. Şi aceasta pornind şi de prevederile mediului – în cazul în care această poluare a avut loc; aceste
constituţionale şi din legea-cadru privind protecţia mediului, raporturi iau naştere între titularul activităţii poluatoare şi
potrivit cărora persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a autoritatea administraţiei publice competente şi/sau deţinătorul
proteja şi ameliora mediul înconjurător1; elementului de mediu supus refacerii;
- de regulă, participanţii la raporturile de dreptul mediului se află - raporturi juridice care iau naştere pentru sancţionarea
pe poziţie de subordonare juridică;2 titularului activităţii, în aplicarea principiului “poluatorul
- luând naştere în temeiul şi condiţiile legii, exprimând astfel plăteşte”; iau naştere între poluator şi autoritatea administraţiei
voinţa statului, în majoritatea cazurilor, raporturile de dreptul publice competente să aplice sancţiuni şi/sau victima poluării;
mediului sunt simplu voliţionale. Există însă şi situaţii în care - raporturi juridice care iau naştere din voinţa părţilor, cu
pot lua naştere raporturi de dreptul mediului care să aibă caracter dublu voliţional, cu scopul îmbunătăţirii şi refacerii
caracter dublu voliţional, atunci când aceste raporturi iau condiţiilor de mediu, precum şi cu scopul dezvoltării durabile a
naştere prin voinţa părţilor (exemplu: asociaţiile, fundaţiile care mediului4 (prin protejarea, conservarea resurselor minerale, a
sunt constituite cu scopul desfăşurării de activităţi legate de altor produse ale naturii – ex. pădurea etc.) ; iau naştere între
protecţia mediului). persoanele fizice sau juridice participante la acest proces şi
autorităţile administraţiei publice competente;
C. Categoriile de raporturi de dreptul mediului3 sunt - raporturi de drept internaţional al mediului – când apare un
stabilite în mod diferit, în element de extraneitate la care participă, pe de o parte,
funcţie de felul, natura şi finalitatea activităţii în legătură cu care organizaţii internaţionale, şi, pe de altă parte, statele sau
iau naştere, se modifică sau se sting: persoanele juridice naţionale. Sigur că pe aceeaşi linie de
- raporturi juridice care iau naştere în legătură cu activitatea de clasificare, p distinct utem considera ca tip distinct raporturile
prevenire a poluării mediului, concretizate în cele născute în comunitare de dreptul mediului, ştiut fiind că reglementările
cadrul derulării procedurilor de autorizare a unor activităţi, în comunitare în materie de mediu sunt extrem de numeroase şi,
respectarea şi punerea în aplicare a obligaţiilor fizice sau până în anul 2007 vor trebui implementate în marea lor
majoritate, dacă nu în totalitate. distinct
1
Constituţia României, modificată şi renumerotată în 2003, art. 35, alin. (3). A se
vedea şi OUG nr. 195/2005, art. 1: protecţia mediului “obiectiv de interes public
major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea
D. Izvoarele raportului de dreptul mediului
durabilă a societăţii”; art. 94: “Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor
persoanelor fizice şi juridice” etc.
2
Chiar dacă nu poate fi separată de unele reglementări cu caracter privat, ramura
4
dreptului mediului face parte din dreptul public. Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p. 78, consideră raporturile privind
3
Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p. 78; Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. dezvoltarea durabilă a mediului ca raport de dreptul mediului distinct de
79-80; celelalte.
29
Izvoare ale unui raport juridic concret de dreptul mediului sau juridică, înseamnă că toate aceste persoane au, pe de o
pot fi acţiunile umane sau evenimentele naturale. parte, dreptul la un mediu sănătos, şi, pe de altă parte, obligaţia de
Acţiunile omeneşti, pentru a reprezenta izvor al unui raport a proteja mediul. Pornind de la prevederile art. 35 din Constituţia
de dreptul mediului, trebuie să fie în legătură cu prevenirea modificată în 2003 a României, aceste drepturi şi obligaţii
poluării, cu poluarea mediului, cu folosirea raţională a resurselor aparţinând tuturor se desprind din întreaga legislaţie de protecţie a
naturale, cu îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, cu înlăturarea mediului.
efectelor poluării şi refacerea mediului etc. Acţiunile umane pot fi • Obiectul raportului de dreptul mediului.
săvârşite de persoane fizice sau juridice (publice sau private). Luând în considerare punctul de vedere cel mai împărtăşit
Aceste acţiuni pot avea un caracter pozitiv sau negativ, şi pot fi în teoria dreptului2 privind
săvârşite cu sau fără intenţia de a da naştere, a modifica sau obiectul raportului juridic, şi anume, că ar consta în acţiunile pe
stinge un raport de dreptul mediului. care titularul dreptului subiectiv le întreprinde sau le pretinde în
Evenimentele naturale care pot fi izvor al raportului de desfăşurarea raportului juridic, înseamnă că obiect al raportului
dreptul mediului sunt acele împrejurări, prevăzute de lege, care se juridic de dreptul mediului este însăşi conduita la care se referă
produc independent de voinţa omului şi care au efecte poluante drepturile şi obligaţiile corelative ale subiectelor. Rezultă că
asupra mediului natural sau artificial. În această categorie intră obiectul raportului de dreptul mediului este foarte variat, ţinând
inundaţiile, furtunile, erupţiile vulcanice, alunecările de teren etc. cont de complexitatea, varietatea şi natura acţiunilor pe care
participanţii la raportul juridic trebuie să le întreprindă sau de la
E E. Structura raportului de dreptul mediului care trebuie să se abţină.
F Ca orice raport juridic, şi raportul juridic de dreptul
mediului are o structură tripartită - Termeni cheie
subiecte, conţinut, obiect – prezentând însă următoarele aspecte Raport de dreptul mediului; categorii de raporturi de dreptul
specifice, care îi deosebesc structura de cea a altor ramuri ale mediului; subiect al raportului de dreptul mediului; conţinutul
dreptului: raportului de dreptul mediului; obiectul raportului de dreptul
mediului.
• Subiectele raportului de dreptul mediului
Pot fi atât subiecte active, cât şi pasive ale raportului de Întrebări de control şi autoverificare
dreptul mediului, în funcţie de drepturile şi obligaţiile legate de 1. Daţi exemple de raporturi de dreptul mediului în care
protecţia mediului pe care le au: persoanele fizice, indiferent de autorităţile administraţiei publice sunt subect activ.
cetăţenia pe care o au; persoanele juridice publice – autorităţile 2. Daţi exemple de raporturi de dreptul mediului în care
administraţiei publice - sau private, indiferent de naţionalitate. persoanele juridice sunt subiect pasiv, şi exemple în care sunt
Statul român poate participa direct ca subiect al raportului subiect activ.
internaţional de mediu.1 3. Daţi exemple în care persoanele fizice sunt fie subiect activ, fie
• Conţinutul raportului de dreptul mediului subiect pasiv al raportului de dreptul mediului.
Drepturile şi obligaţiile corelative ale subiectelor raportului 4. În afară de enumerarea privind categoriile de raporturi de
de dreptul mediului formează conţinutul raportului de dreptul dreptul mediului, aţi mai propune o altă categorie?
mediului. Subiecte active şi pasive putând fi orice persoană fizică
2
Gheorghe BOBOŞ, Teoria generală a dreptului, 2001; Nicolae POPA, Teoria
1
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 81-82. generală a dreptului, Editura Actami, Bucureşti, 1998, p. 319-320.
30
personalul unităţilor silvice are, potrivit legii, atribuţii de
protejare a fondului forestier, ce figurează şi în contractul de
muncă.
Unitatea 4. RĂSPUNDEREA ÎN DREPTUL MEDIULUI 1 Există şi autori care consideră unele sancţiuni ca fiind
specifice de drept al mediului.4 Printre acestea enumeră:
Răspunderea juridică în dreptul mediului constă în • Sancţiuni privind autorizarea activităţilor economice şi
complexul de drepturi şi sociale: refuzul acordării autorizaţiei, suspendarea ori
obligaţii care iau naştere ca urmare a încălcării prevederilor anularea acesteia, dispunerea încetării definitive sau
legale privind protecţia mediului. temporare a funcţionării activităţii unei persoane juridice,
OUG nr. 195/2005, în art. 95 al. (1), prevede că chiar dacă sunt, de regulă, considerate sancţiuni
“răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter contravenţionale complementare în domeniul mediului
obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralităţii autorilor, are caracter principal şi special;5 a se vedea în legea-
răspunderea este solidară”, iar potrivit al. (2), “în mod cadru situaţiile în care autorizaţia de funcţionare se
excepţional, răspunderea poate fi subiectivă pentru suspendă sau se retrage titularului investiţiei. În această
prejudiciile cauzate speciilor protejate şi habitatelor naturale, categorie sunt incluse:
conform reglementărilor specifice”. - anularea şi suspendarea (de la 1la 6 luni) a
Aşadar, răspunderea juridică în dreptul mediului autorizaţiei de comercializare, a autorizaţiei de
intervine, la modul general, nu doar în situaţiile în care s-a utilizare şi a autorizaţiei de prestări de servicii cu
produs un prejudiciu mediului, ci chiar şi în situaţiile de produse de uz fitosanitar, conmform prevederilor art.
încălcare a normelor de protecţie a mediului, fără să fi fost 33 din O.G. nr. 4/1995 privind fabricarea,
afectat în vreun fel mediul natural sau artificial. comercializarea şi utilizarea produselor de uz
În afară de cele trei tipuri de răspundere prevăzută de fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi
legea-cadru a protecţiei mediului, există alte acte normative buruienilor în agricultură şi silvicultură;
care prevăd şi răspunderea disciplinară, însoţită când este - măsura de încetare a activităţii utilizatorilor de
cazul de cea patrimonială. De exemplu, Codul silvic2 în art. apă, dispusă în condiţiile art. 107, alin. (5) şi (6) şi art.
95 prevede: “Încălcarea prevederilor prezentului Cod silvic 108, alin. 3 din Legea apelor nr. 107/1996;
atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială3, civilă, - sancţiuni prevăzute de O.U.G. nr. 200/2000
contravenţională sau penală a persoanelor vinovate, potrivit privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
legii”. Este vorba şi de răspunderea disciplinară întrucât substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:
retragerea autorizaţiei de desfăşurare a activităţii
1
Pe larg, a se vedea: Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 341-351; Daniela comerciale (art. 26, alin. 1) pentru declararea de date
MARINESCU, op.cit., 2003, p. 437-469; Mircea DUŢU, op.cit., 2003, p. 393- nereale, incomplete, greşite despre substanţele şi
455. preparatele chimice periculoase;
2
Legea nr. 26/1996 (publicată în M.Of. nr. 92 din 8 mai 1996).
3 4
Conform prevederilor noului Cod al muncii, din 2003, răspunderea materială a ; Mircea DUŢU, op.cit., vol. I, 2003, p. 447-455.
5
fost înlocuită cu “răspunderea patrimonială”. Mircea DUŢU, op.cit., vol. I, 2003, p. 448.
31
• sancţiunea prevăzută în art. 75 din legea fondului funciar MODULUL III - Accesul la informaţia privind
nr. 18/1991, republicată; mediul
• obligaţia stabilită de art. 16, alin. (2) din O.G. nr. 81/1998
privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire În Modulul al III-lea este prezentată reglementarea
a terenurilor degradate. juridică a accesului la informaţie, participarea publicului şi
accesul la justiţie în probleme de mediu, în lumina
Termeni cheie implementării reglementărilor comunitare şi internaţionale în
Răspunderea civilă, răspundere penală, răspundere materie.
administrativă, răspundere disciplinară şi patrimonială,
răspunderea specifică în dreptul mediului.
Ca şi alte state est-europene candidate la aderarea în
Întrebări de control şi autoverificare Uniunea Europeană, România are avantaje şi dezavantaje în
1. Consideraţi necesară stabilirea existenţei unei forme speciale adoptarea şi adaptarea legislaţiei europene la nevoile şi specificul
de răspundere în dreptul mediului? naţional. Avantajul îl constituie cel puţin faptul că poate evita
2. Cuantumurile sancţiunilor vi se par suficiente pentru a asigura greşelile sau neajunsurile pe care le-au făcut sau înregistrat ţările
caracterul preventiv al acestora? comunitare, sărind peste anumite etape de bâjbâială sau de
3. Aţi întâlnit şi alte tipuri de sancţiuni pe care le-aţi considera bâlbâială legislativă; dezavantajul constă cel puţin în faptul că
specifice dreptului mediului? adoptarea unor acte normative şi adaptarea altora potrivit
4. Este vreo sancţiune pe care a-ţi propune-o spre consacrare legislaţiei comunitare europene trebuiesc făcute într-un timp
într-un act normativ? Dacă da, în ce constă sancţiunea extrem de scurt – cu atât mai mult dacă îl comparăm cu avansul
propusă şi pentru ce fel de faptă? de cel puţin 30 de ani de politică privind protecţia mediului
derulată pe parcursul programelor de acţiune în domeniul
mediului la care au participat statele membre ale Comunităţii
Europene începând cu anul 1972.
* * *
Considerăm necesară stabilirea înţelesului noţiunii1
“informatie de mediu - informatia definita in Conventia privind
accesul la informatii, participarea publicului la luarea deciziilor si
accesul la justitie in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25
iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000”.
Convenţia de la Aarhus în art. 2. Definiţii, alin. 3
precizează: “informaţie de mediu înseamnă orice informaţie scrisă,
vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială, privind:

1
Conform definiţiei formulate în Anexa la Legea nr. 137/1995 privind protecţia
mediului, modificată şi completată prin O.G. nr. 91/2002, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 294/2003.
32
a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul şi atmosfera, apa, activităţile propuse puteau avea un impact negativ asupra
solul, pământul, peisajul şi zonele naturale, diversitatea mediului şi necesitau avize din partea unor autorităţi naţionale.
biologică şi componentele sale, inclusiv organismele Se poate observa, o dată în plus, că este enunţată formularea de
modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente; activităţi care pot avea un impact negativ asupra mediului,
b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul şi radiaţia şi lăsând-o la nivelul principiilor, revenind astfel fiecărui stat
activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, explicarea clară şi, eventual, enumerarea situaţiilor care pot intra
acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi sub incidenţa acestui conţinut negativ al impactului, ca şi situaţiile
programele care afectează sau pot afecta elementele de în care poate fi refuzată informaţia privind mediul.
mediu amintite la subpunctul a), analizele cost – beneficiu sau * * *
alte analize şi prognoze economice folosite în luarea deciziei
de mediu; Experienţa dobândită în aplicarea Directivei Consiliului
c) starea sănătăţii şi siguranţei umane, condiţiile de viaţă umane, 90/313/EEC a scos la iveală atât aspecte pozitive, cât şi aspecte
zonele culturale şi construcţiile şi modul în care acestea sunt carenţiale în implementarea ei în legislaţia statelor comunitare,
sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de ceea ce a determinat ca în anul 1998 să fie semnată Convenţia
factorii, activităţile sau măsurile cuprinse în subpunctul b)”. de la Aarhus2, care, la rândul ei, implementa liniile directoare
stabilite anterior în cadrul Conferinţei Ministeriale desfăşurate la
* * * Sofia în 1995.3 Prin semnarea Convenţiei se intenţiona sporirea
1
accesului publicului la informaţie şi îmbunătăţirea participării
În Preambulul Conferinţei Naţiunilor Unite privind acestuia la luarea deciziilor, astfel încât cetăţenii să devină mai
mediul şi dezvoltarea, care s-a desfăşurat la Rio de Janeiro în conştienţi de problemele de mediu şi să promoveze o mai bună
perioada 3-14 iunie 1992, printre cele 27 de principii enunţate, implementare a legislaţiei de mediu, atât prin principiile enunţate,
principiile 10 şi 17 privesc tema noastră, precizând, printre altele, cât şi prin modificările legislaţiei comunitare, propunând totodată
faptul că aspectele de mediu sunt cel mai bine tratate prin adoptarea unei noi directive în acest sens.
participarea tuturor cetăţenilor interesaţi, într-o măsură
convenabilă. * * *
La nivel naţional, statele urmau să asigure accesul În România, accesul publicului la informaţia privind
fiecărui individ la informaţia privind mediul deţinută de autorităţile mediul, ca şi implicarea acestuia în luarea deciziilor privind
publice, ca şi posibilitatea de a participa la procesul decizional în activităţi care ar putea avea un impact asupra mediului au fost
materie; acesta se putea realiza de state şi prin luarea unor reglementate prin acte normative fie cu caracter general, fie cu
măsuri pentru a face cât mai cunoscute informaţiile de mediu, cât caracter special în ceea ce priveşte protecţia mediului. Acestea
şi prin asigurarea accesului efectiv la procedurile judiciare şi reprezintă, în mare măsură, implementarea în legislaţia noastră
administrative în cazul unor daune create de nerespectarea celor atăt a reglementărilor comunitare în materie, cât şi a celor
de mai sus. internaţionale, cum ar fi Convenţia de la Aarhus.
Evaluarea impactului asupra mediului – considerat ca un 2
instrument naţional – urma să fie făcută în acele situaţii în care Ratificată de România prin Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea
Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea
1
Documentul de la lucrări, în limba franceză. De asemenea, în limba engleză, a deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie
se vedea şi Daniel A. FARBER, pct. 29.3 Access to environmental information 1998, publicată în M.of. nr. 224 din 22 mai 2000.
3
in other countries, în op.cit., p. 855 şi urm. Bulletin of the European Union, nr. 6-1998, 1.3.149, p. 65.
33
Chiar dacă nu a prea fost respectată în sensul în care vedem protecţiei mediului nr. 137/19954 care, în art. 5, litera a)
astăzi lucrurile, ci mai degrabă sub aspectul politicii de suprafaţă prevedea că statul recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un
cu accent pe propaganda socialistă, în Legea nr. 9/1973 privind mediu sănătos, garantând în acest scop accesul la informaţiile
protecţia mediului înconjurător1 art. 7, lit. j era prevăzută ca privind calitatea mediului. Odată cu adoptarea Ordonanţei de
una dintre obligaţiile organelor şi organizaţiilor de stat etc., potrivit Urgenţă a Guvernului nr. 91/20025 pentru modificarea şi
atribuţiilor ce le reveneau, “să adopte măsuri corespunzătoare completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, aprobată,
pentru ridicarea continuă a nivelului de instruire şi educare a cu modificări şi completări, prin Legea nr. 294/27.06.20036 s-a
tuturor cetăţenilor ţării, în vederea participării lor active la modificat şi cuprinsul art. 5, litera a): “accesul la informaţia privind
înfăptuirea politicii partidului şi statului privind protecţia mediului mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute în
înconjurător”. Observăm că, în ciuda faptului că se referă la o legislaţia în vigoare”.7 Textul art. 5 litera a), aşa cum a fost
posibilitate a cetăţenilor de a participa la luarea unor decizii, modificat, reprezintă un exemplu atât de implementare a
anterior acesteia este vorba de luarea măsurilor de instruire şi legislaţiei comunitare, cât şi de adaptare a legislaţiei existente la
educare a cetăţenilor, nicidecum despre o informare a acestora noutăţile legislative. Este vorba, după cum menţionam în paginile
sau de vreo libertate la accesul privind informaţia de mediu. anterioare, atât de necesitatea simţită la nivelul comunitar al
Chestiune de terminologie folosită sau de interpretare dată, cert prevederilor legale de a se da o mai bună şi clară precizare unor
este că această reglementare legală în vigoare până la termeni ori situaţii reglementate, ca şi de evitarea unor situaţii
adoptarea, în 1995, a legii noi de protecţie a mediului, nu a fost înregistrate în jurisprudenţa comunitară, astfel încât să nu
luată în considerare şi deci nici aplicată2; principala bază pentru repetăm greşelile sau cazurile de interpretare eronată a
dreptul la informaţie au constituit-o prevederile Constituţiei din legislaţiei. Mai mult, recent fusese adoptată Legea nr. 544/20018
1991. Astfel, în art. 31 alin.1 al Constituţiei este prevăzut dreptul privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Normele
persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, metodologice de aplicare a acestei legi aprobate prin Hotărârea
iar în alin. 2 este prevăzută obligaţia autorităţilor publice, potrivit Guvernului nr. 123/20029, la care ulterior avea să facă trimitere
competenţelor ce le revin, să asigure informarea corectă a H.G. nr. 1115/2002 referitoare la accesul la informaţia privind
cetăţenilor, corectitudinea informării opiniei publice fiind o mediul.
obligaţie a mijloacelor de informare în masă, publice şi private – Alte articole din Legea-cadru10 care reglementează în mod
potrivit alin. 4 al aceluiaşi articol. direct sau indirect accesul la informaţie ar fi:
Printre primele reglementări legale care se referă strict şi
- art. 3, lit. h) “informarea şi participarea publicului la luarea
exclusiv la accesul la informaţia de mediu3 a fost Legea
deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu” –

1 4
Publicată în B.Of. nr. 91 din 23 iunie 1973, abrogată prin Legea nr. 137/1995 Republicată în M.Of. nr. 70 din 17 februarie 2000. În present, Legea nr.
privind protecţia mediului. 137/1995 a fost abrogată prin OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului,
2
A se vedea şi Barna BARTHA, România, în “Access to Environmental publicată în M.Of. nr. 1196 din 30 decembrie 2005.
5
Information in Europe” – The Implementation and Implications of Directive Publicată în M.Of. nr. 465 din 28 iunie 2002.
6
90/313/EEC (on the freedom of access to information on the environment), Publicată în M. Of. nr. 505/14.07.2003.
7
Editor Palph E. HALLO, Kluwer Law International, International Environmental Acelaşi conţinut are şi art. 5 lit. a) din OUG nr. 195/2005.
8
Law and Policy Series, London, 1996, p. 387-394. Publicată în M.Of. nr. 663din 23 octombrie 2001.
3 9
Pe lângă participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în Publicată în M.Of. nr. 167 din 8 martie 2002.
10
probleme de mediu. OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
34
pentru a lua o decizie corestă, mai întîi trebuie să ai informaţia “pune la dispoziţia publicului datele centralizate privind starea
necesară. În acest sens, a se vedea şi procedura organizării mediului, programele şipolitica de protecţie a mediului”;
dezbaterii publice în cazul unor noi investiţii; - art. 67, lit. a) Pentru exercitarea funcţiilor sale autoritatea
- art. 5, lit. a) “accesul la informaţia privind mediul, cu centrală pentru protecţia mediului “solicită informaţiile necesare:
respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia ministerelor, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor
în vigoare”. Vom vedea în cele ce urmează prevederile legale fizice şi juridice, cu referire la prevederile art. 65 lit. a), b), d), e),
privind obligativitatea autorităţilor administraţiei publice de a f), h), I), j), l), p), r) şi ])”;
difuza informaţia din oficiu sau la cerere, precum şi situaţiile în - art. 69, pct. 2 – autoritatăţile administraţiei publice centrale şi
care anumite informaţii sunt considerate confidenţiale; locale sunt obligate: “să asigure pregătirea şi transmiterea către
- art. 5, lit. c) “consultarea în procesul de luare a deciziilor autorităţile competente pentru protecţia mediului a informaţiilor şi
privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea documentaţiei necesare obţinerii avizului pentru planurile şi
actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programele pentru care este necesară evaluarea de mediu”;
programelor”; - art. 71, lit. f) – Autoritatea publică centrală pentru sănătate are
- art. 14, al. (4). “titularul activităţii are obligaţia de a informa următoarele atribuţii şi răspunderi: “colaborează la nivel
autorităţile publice teritoriale competente pentru protecţia central şi local în asigurarea accesului publicului la informaţia
mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de de sănătate în relaţie cu mediul”;
poluanţi reglementaţi, precumşi cu privire la accidente sau - art. 73 - Autoritatea publica centrala pentru educatie si
pericole de accidente”; cercetare asigura:
a) adaptarea planurilor si programelor de invatamant la toate
În cele ce urmează, sunt menţionate articolele din fosta nivelurile, in scopul insusirii notiunilor si principiilor de protectia
Lege nr. 137/1995 privind protecţia mediului, care au mediului, pentru constientizarea, instruirea si formarea in acest
legătură cu accesul la informaţie. Studenţii sunt rugaţi să domeniu; b) promovarea tematicilor de studii si programe de
identifice aceste reglementări, aşa cum sunt prevăzute în cercetare care raspund prioritatilor stabilite de autoritatea
cadrul OUG 195/2005 (Anexa 1 la prezentul „Îndrumar...”) publica centrala pentru protectia mediului; c) elaborarea
- art. 61, lit. c) – “Pentru asigurarea unui mediu de viaţă programelor educationale in scopul formarii unui
sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după comportament responsabil fata de mediu.” Chiar dacă nu are
caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii … “să legătură directă cu accesul la informaţia privind mediul,
informeze publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau educaţia în sensul cunoaşterii noţiunilor şi principiilor de
existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea protecţie a mediului şi formarea unui comportament
populaţiei”; responsabil faţă de mediu, considerăm noi, implică şi o
- art. 65, lit. c) şi o): Autoritatea centrală pentru protecţia conştientizare a dreptului şi obligaţiei de a cunoaşte tot ce
mediului (art. 66 -autorităţile publice teritoriale pentru protecţia poate dăuna mediului, pentru a lua deciziile în cunoştinţă de
mediului îndeplinesc la nivel local) are următoarele atribuţii şi cauză.
răspunderi: … “creează sistemul de informare propriu şi - art. 80, lit. f) – Protecţia mediului constituie o obligaţie a
stabileşte condiţiile şi termenii care să permită accesul liber la tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop: “informează
informaţii şi participarea publicului la deciziile privind mediul”;
35
autorităţile competente şi populaţia, în caz de eliminări autorităţile publice pun la dispoziţie informaţiile privind
accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major”. mediul şi starea acestuia, pe care le deţin din oficiu (H.G.
Legea nr. 86/20001 prin care este ratificată Convenţia de nr. 1115/2002 art. 3, alin. 3), prin anunţuri (zilnice),
la Aarhus, privind accesul la informaţie, participarea publicaţii periodice şi rapoarte descriptive (anuale) (art.
publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme 10).
de mediu, urmată de Hotărârea Guvernului nr. 1115/2002
privind accesul liber la informaţia privind mediul2 am putea O altă cale de acces pasiv a populaţiei la informaţia
afirma că reprezintă căi de acces activ şi pasiv al populaţiei la privind mediul o considerăm a fi cuprinsă în reglementările
informaţia privind mediul; Ordinul Ministrului Apelor şi referitoare la procedura pentru obţinerea acordului de
Protecţiei Mediului nr. 1182/20023 pentru aprobarea mediu: Hotărârea de Guvern nr. 918/20024 privind
metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
mediul deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului. şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private
supuse acestei proceduri; Ordinul Ministrului Apelor şi
Privită din perspectiva populaţiei: Protecţiei Mediului nr. 860/202 pentru aprobarea
Considerăm cale de acces activ la informaţia Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de
privind mediul reglementarea potrivit căreia, chiar fără emitere a acordului de mediu, la emiterea lui avându-se în
justificarea scopului (H.G.1115/2002, art. 3, alin. 3), orice vedere şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a
persoană fizică sau juridică (numită solicitant – art. 2, alin. Guvernului nr. 34/20025 privind prevenirea, reducerea şi
1, pct. 3) se poate adresa cu o cerere compartimentului controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin
specializat de informare şi relaţii publice organizat în Legea nr. 645/20026; Ordinul Ministrului Apelor şi
cadrul autorităţii publice (art. 3, alin. 2), care are şi Protecţiei Mediului nr. 863/20027 privind aprobarea
obligaţia de a pune la dispoziţia solicitantului informaţiile ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru
privind mediul pe care le deţine (art. 3, alin. 3) în termen de evaluare a impactului asupra mediului. Cale de acces
de 10 zile de la înregistrarea cererii (art. 5, alin. 1); refuzul pasiv a populaţiei la informaţia privind mediul reglementată
accesului publicului la informaţia privind mediul este prin obligaţia titularului unei investiţii de a aduce la
posibil în situaţiile şi condiţiile prevăzute în H.G. nr. cunoştinţa publicului, prin diverse metode de informare
1115/2002 art. 4, alin. 1-3, în termen de 5 zile de la (prevăzute în Ord. 860/2002, Cap. 3 Informarea şi
înregistrarea cererii (art. 5, alin. 3). participarea publicului la procedura de evaluare a
impactului asupra mediului art. 35-47). În activitatea de
Considerăm cale de acces pasiv a populaţiei la informare a publicului, titularul investiţiei este încurajat în
informaţia privind mediul reglementarea potrivit căreia identificarea publicului interesat şi angajarea unui dialog
1
Publicată în M.Of. nr. 224 din 22 mai 2000. direct cu publicul interesat în vederea prezentării
2
Publicată în M.Of. nr. 781 din 28 octombrie 2002. Solicitarea şi furnizarea obiectivelor proiectului (art. 35, alin. 2), şi organizează, sub
informaţiei privind mediul se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 îndrumarea autorităţii publice competente, dezbaterea
privind liberul acces la informaţiile de interes public (art. 3, alin. 1), iar
4
nemulţumirile sunt soluţionate potrivit Normelor metodologice de aplicare a Publicată în M.Of. nr. 686 din 17 septembrie 2002.
5
Legii nr. 544/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 (art. 6, alin. Publicată în M.Of. nr. 223 din 3 aprilie 2002.
6
1-2). Publicată în M.Of. nr. 901 din 12 decembrie 2002.
3 7
Emis la data de 18 decembrie 2002. Publicat în M.Of. nr. 52 din 30 ianuarie 2003.
36
publică în cadrul căreia prezintă raportul la studiul de publicului din oficiu, asigurând fluxul activ (s.n.) al
evaluare a impactului asupra mediului, conform informaţiei privind mediul, reglementat în Capitolul 3, secţiunile
prevederilor art. 30-44 (Cap. 3, Secţiunea a 4-a, art. 27, 1-7;
alin. 2). b) b) un sistem care permite publicului solicitarea şi obţinerea
informaţiei privind mediul de la autorităţile publice pentru
Această cale de acces la informaţia privind mediul pe care protecţia mediului, asigurând fluxul pasiv (s.n.) al acesteia,
am prezentat-o ca fiind pasivă, considerăm că are, reglementată reglementat în Capitolul 4, secţiunile 1-2.
legal, şi o componentă activă lăsată la latitudinea publicului. Astfel, Sigur că procedura, participanţii, drepturile şi obligaţiile
chiar dacă titularul proiectului investiţiei are obligaţia de a parcurge corelative ale celor interesaţi la evaluarea impactului asupra
procedura necesară pentru informarea publicului considerat că ar mediului şi pentru emiterea acordului de mediu ca şi în alte situaţii
putea fi interesat, acesta din urmă nu este obligat să participe la în care este necesară informarea publicului sunt mult mai
şedinţele de dezbatere publică (art. 43).1 Dacă publicul de complexe şi în detaliu prezentate în legislaţie. Intenţia noastră a
dovedeşte a fi interesat, deci alege calea activă de participare, fost doar de a semnala existenţa legislaţiei referitoare la
poate înainta propuneri justificate privind evaluarea impactului informarea publicului cu privire la aspectele de mediu, ale căror
asupra mediului până la data la care are loc dezbaterea publică a categorii sunt menţionate expres în art. 2 din H.G. nr. 1115/2002;
raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (art. clasificarea şi codificarea acestor informaţii pe domenii,
40), propuneri pe care titularul proiectului are obligaţia să le subdomenii şi tipuri se fac conform anexei A din Ordinul nr.
înregistreze în timpul şedinţei de dezbatere publică (art. 44, alin. 1, 1182/20022 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi
litera b) şi pe baza cărora titularul proiectului trebuie să furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile
întocmească o evaluare care să conţină soluţiile de rezolvare a publice pentru protecţia mediului, detalierea lor fiind făcută în
problemelor semnalate (art. 44, alin. 2). Astfel, informarea art. 7: a) informaţii privind starea mediului (A)(I-IV); b) informaţia
publicului interesat de o investiţie este asigurată înainte de despre factori, măsuri sau activităţi care afectează sau pot afecta
obţinerea acordului de mediu în vederea demarării ei, dar şi după, mediul, analize şi prognoze folosite la luarea deciziei de mediu (B)
întrucât, la cerere, acordul de mediu este pus la dispoziţia (I-VIII); c) informaţia privind starea sănătăţii şi a siguranţei
publicului (art. 46., alin. 3). populaţiei, condiţiile de viaţă, zonele culturale şi construcţiile, în
măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea
Din perspectiva atribuţiilor şi rolului autorităţilor elementelor de mediu şi/sau de factorii, activităţile ori
publice pentru protecţia mediului, în Ordinul MAPM nr. măsurilecuprinse la lit. a) şi b) (C) (I-II).
1182/2002, în capitolul 2 sunt prevăzute mecanismele de acces la “Autorităţile publice pun la dispoziţie informaţiile privind
informaţia privind mediul corespunzătoare următoarelor sisteme mediul pe care le deţin, din oficiu sau la cererea solicitantului,
(art. 3): fără justificarea scopului în care au fost cerute.” (sublinierea
a) un sistem prin care autorităţile publice pentru protecţia ns. V.R.) (Cap.2, art. 3, alin. (3) din H.G. nr. 1115/2002).
mediului colectează informaţia privind mediul şi o difuzează
După cum rezultă din cele de mai sus, ca şi dintr-o analiză
1
Ordinul 860/2002, Capitolul 3, art. 43: “Dacă în interval de 90 de minute de la mai profundă a legislaţiei româneşti, se poate observa o foarte
ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă nici un reprezentant al amplă şi detaliată reglementare juridică a accesului liber la
publicului, se poate afirma că nu există public interesat de proiectul respectiv
(s.n.), afirmaţie consemnată în procesul-verbal semnat de preşedinte şi de
2
secretar”. Publicat în M.Of.nr. 331 din 15 mai 2003.
37
informaţia privind mediul, sub anumite aspecte poate de invidiat b) relaţiile internaţionale, siguranţa naţională sau
chiar de către statele comunitare. securitatea publică;
Desprindem trei situaţii în care publicul poate obţine c) cursul justiţiei, dreptul uneimpersoane de a beneficia de
informaţie de mediu: o judecată dreaptă sau dreptul unei autorităţi publice de
- în situaţia în care autorităţile administrative menţionate de lege a conduce o anchetă de natură penală sau disciplinară;
au obligaţia fie de a difuza această informaţie din oficiu, fie să d) confidenţialitatea informaţiilor comerciale şi industriale,
asigure accesul la informaţie la cererea celor interesaţi; în cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru
- în situaţia în care se iniţiază o investiţie şi este nevoie şi de a proteja un interes economic legitim. În acest context
părerea publicului interesat prin participarea acestuia la informaţia privind emisiile care sunt semnificative
dezbateriea publică şi contribuind, prin părerile exprimate, la pentru protecţia mediului va fi făcută publică;
luarea deciziei; e) drepturile de proprietate intelectuală;
- în situaţia adresării justiţiei în probleme de mediu, când f) confidenţialitatea unor date personale şi/sau a unor
informaţia de mediu trebuie pusă la dispoziţia instanţei de dosare aparţinând unei persoane fizice, atunci când
judecată. această persoană nu a consimţit la publicarea
informaţiilor, în cazul în care o astfel de confidenţialitate
Refuzul unei solicitări privind informaţia de mediu se va este prevăzută de legislaţia naţională;
face în scris, în g) interesele unei terţe părţi care a oferit informaţia cerută
condiţiile art. 4, pct.7 din Convenţia de la Aarhus şi va cuprinde fără ca acea parte să fie pusă sub/sau să existe
motivele acestuia. Situaţiile în care o solicitare de informaţie de posibilitatea punerii sale sub o o bligaţie legală de a
mediu poate fi refuzată sunt prevăzute în: face astfel, în situaţia ăn care această parte nu a
- art. 4, pct. 3 şi 4 din Convenţia de la Aarhus consimţit la publicarea materialului; sau
“3. O solicitare de informaţie de mediu poate fi refuzată dacă: h) mediul la care se referă informaţia, cum ar fi locurile de
a) autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu cuibărit al speciilor rare”;
deţine informaţia respectivă;
b) cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată - în Capitolul 2, art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 1115/2002:
într-o manieră prea generală; ori Art. 4. (1) Autorităţile publice pot refuza accesul publicului la
c) cererea se referă la documente în curs de elaborare informaţia privind mediul, în
sau priveşte sistemul de comunicaţii interne al cazul în care furnizarea acesteia afectează:
autorităţilor publice, în cazul în care o astfel de excepţie a) confidenţialitatea procedurilor autorităţilor publice, dacă
este prevăzută de legea naţională sau de practica este prevăzută de legislaţia în vigoare;
obişnuită, luându-se în considerare interesul public în b) relaţiile internaţionale;
cazul unei asemenea dezvăluiri. c) apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională;
5. O solicitare de informaţie de mediu poate fi refuzată d) subiecte care fac ori au făcut obiectul unei acţiuni
dacă dezvăluirea acesteia ar afecta în mod negativ: judecătoreşti sau anchete penale ori disciplinare sau
a) confidenţialitatea procedurilor autorităţilor publice, în care fac obiectul unor proceduri de investigaţii
cazul în care o astfel de confidenţialitate este prevăzută preliminare;
de legislaţia naţională; e) activităţi comerciale sau industriale pentru care sunt
prevăzute clauze de confidenţialitate, care asigură
38
protejarea unui interes economic legitim, inclusiv 4. Consideraţi că populaţia este avizată în ceea ce priveşte
proprietatea intelectuală; dreptul pe care îl are la informaţia de mediu?
f) confidenţialitatea unor date personale; 5. Cine are dreptul să solicite informaţia de mediu?
g) interesele unei terţe părţi care a oferit informaţia cerută, 6. Care sunt situaţiile în care autorităţile publice pot refuza
fără ca acea parte să aibă obligaţia legală de a furniza accesul publicului la informaţia privind mediul?
informaţia şi fără să fi consimţit la publicarea 7. Încercaţi să solicitaţi o informaţie de mediu de la autoritatea
informaţiei; care o poate deţine, potrivit legii.
h) mediul înconjurător, dacă informaţia solicitată se referă 8. Parcurgând legislaţia prevăzută în anexa 1 la “Îndrumar”, găsiţi
la documente a căror răspândire ar putea duce la alte reglementări privind accesul publicului la informaţia de
creşterea posibilităţii de risc asupra mediului; mediu, participarea la luarea deciziei în probleme de mediu
i) informaţii clasificate ca secret de serviciu”. sau privind accesul la justiţie în probleme de mediu (cel puţin
două).
Ceea ce considerăm încă a fi carenţial în acest domeniu
sunt, pe de o parte, o mai mare nevoie de sensibilizare la modul
real a populaţiei cu privire la necesitatea efectivă de protecţie sub
toate aspectele a mediului în care trăim, ca şi conştientizarea
populaţiei de dreptul pe care îl are atât la informaţie, cât şi la
participarea efectivă şi activă – garantate legal - la orice investiţie
care se dovedeşte a avea un impact asupra mediului.

Termeni cheie
Informaţia de mediu; elemente de mediu; factori de mediu;
acces pasiv / acces activ la informaţia de mediu; accesul la justiţie
în probleme de mediu.

Întrebări de control şi autoverificare


Parcurgeţi Convenţia de la Aarhus (ratificată prin Legea
nr. 86/2000) şi celelalte acte normative (menţionate în Anexa 2
la “Îndrumar”) referitoare la informaţia de mediu şi încercaţi să
răspundeţi la întrebările următoare:
1. La ce se referă informaţia de mediu şi pe ce fel de suport
poate fi găsită? MODULUL IV - Aspecte speciale privind
2. Urmăriţi în mass-media informaţiile de mediu. Consideraţi că
sunt suficiente? Cum altfel aţi proceda dacă aţi avea
protecţia juridică a diferitelor elemente de
responsabilităţi în acest domeniu? mediu (natural/artificial)
3. Care sunt autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în
asigurarea informaţiei de mediu? În Modulul al IV-lea sunt prezentate reglementările
juridice prin intermediul cărora se realizează protecţia
39
elementelor din mediul natural, cât şi protecţia mediului vegetală şi constituie cea mai importantă componentă a
artificial. Unitţile cuprinse în acest modul se referă la: terenurilor agricole.2
1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului. Acesta reprezintă şi principalul mijloc de producţie în
2. Protecţia juridică a fondului forestier. agricultură şi silvicultură. Populaţia globului, sporindu-şi numărul,
necesită şi o cantitate mai mare de alimente. De aceea, s-a impus
3. Protecţia juridică a apelor.
în mare măsură şi extinderea suprafeţelor de teren destinate
4. Protecţia juridică a atmosferei. agriculturii. Pe de altă parte însă, aceasta a necesitat asanarea
5. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor unor terenuri mlăştinoase sau defrişarea unor zone împădurite.
naturii. Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice. Cea de-a doua operaţiune s-a dovedit a fi extrem de păguboasă în
Protecţia juridică a florei. general pentru mediu căci zone întinse defrişate au dezechilibrat
6. Protecţia juridică a mediului artificial. ecosistemele în foarte multe zone de pe glob, întâlnindu-se din
7. Regimul juridic al deşeurilor. acest motiv situaţii de alunecări de teren sau de deşertizare. În
acest fel, unele zone despădurite nu mai pot fi folosite nici pentru
agricultură.
Unitatea 1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului Un alt aspect care dăunează solului este industrializarea
(legislaţia de bază; clasificarea terenurilor; importanţa excesivă, motiv pentru care concentraţia emisiilor din atmosferă a
crescut şi, la rândul lor, au influenţat dezvoltatea plantelor fie ele
şi mijloacele juridice ale
de cultură, fie flora spontană. De asemenea, fie din cauza unor
protecţiei terenurilor agricole; răspunderea juridică); accidente, fie prin utilizarea în concentraţii necorespunzătoare a
(noţiunea de subsol; unor substanţe ca îngrăşăminte chimice, s-au acumulat în sol
reglementare legală; poluarea subsolului; atribuţiile substanţe toxice care au tulburat echilibrul acestuia, compromiţând
organelor statului, calitatea terenurilor destinate diferitelor culturi şi, implicit, şi
răspunderea juridică) calitatea recoltelor respective.
Toate acestea fiind observate de oamenii de ştiinţă, pentru
A. Protecţia juridică a solului a nu dăuna echilibrelor naturale şi sănătăţii omului, au determinat
Unul dinte elementele importante ale mediului, ca element reglementarea juridică a protecţiei solului de orice ar putea dăuna
al biosferei, este solul. Este considerat important şi pentru că este acestuia. Sigur că majoritatea acestor măsuri ţin mai mult de
suport şi mediu de viaţă pentru plantele superioare, unul dintre activitatea desfăşurată în agricultură sau în alte activităţi. Cu toate
principalii depozitari ai substanţei vii a uscatului şi ai energiei acestea, găsim asemenea reglementări şi în Legea-cadru a
potenţiale biotice captate prin fotosinteză, ca şi al celor mai protecţiei mediului, ca şi în alte acte normative.
importante elemente vitale (carbonul, azotul, calciul, fosforul, Astfel, OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în
potasiul etc.).1 Solul, limitat ca întindere, este foarte important Capitolul XI, “Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor
pentru viaţa pe Pământ, fiind folosit în producţia agricolă pentru terestre”, stabileşte că protecţia acestora, prin măsuri adecvate de
realizarea producţiei vegetale şi animale; reprezintă stratul gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului
superior şi afânat al scoarţei pământeşti în care se dezvoltă viaţa este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu titlu sau fără titlu3, iar
controlul asupra respectării reglementărilor legale privind protecţia
2
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 114.
1 3
Pentru dezvoltări, a se vedea Daniela MARINESCU, op.cit., p. 176-181. Art. 65 din OUG nr. 195/2005.
40
şi conservarea, ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor, a • transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi
subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se execută instalaţiile aferente
• construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei
de autorităţi ale administraţiei publice competente, potrivit electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii,
dispoziţiilor legale (subl.ns.V.R.).1 Printre aceste alte autorităţi se • pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel,
numără şi autorităţile centrale pentru agricultură şi silvicultură, ale • pentru nevoile de apărare,
căror obligaţii în domeniu fiind enumerate în art. 69 din OUG nr. • plajele,
195/2005. • rezervaţiile, monumentele naturale,
De cele mai multe ori, solul este desemnat cu termenul de • ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.”
teren, care primeşte diferite semnificaţii, în funcţie de destinaţie Dintre acestea, vom avea în vedere, în cele ce urmează
sau alte elemente care se află amplasate pe terenurile respective, doar câteva aspecte
acoperit, fără însă a uita că este vorba de diferite categorii de sol. privind protecţia terenurilor destinate agriculturii. Terenurile
Art. 2 din Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar - acoperite cu păduri vor fi avute în vedere la protecţia juridică a
modificată şi republicată – clasifică terenurile astfel: fondului forestier, iar cele aflate permanent sub ape, vor fi avute în
“ În funcţie de destinaţie, terenurile sunt: vedere la protecţia juridică a apelor. Restul nu fac obiectul nostru
a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: de studiu, dar e bine să fie cunoscute.
• terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, Trei aspecte trebuie avute în vedere din perspectiva
pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile,
răsadniţele şi altele asemenea -
protecţiei terenurilor agricole2, având importanţa lor majoră pentru
• cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, procurarea hranei:
• păşunile împădurite, 1. utilizarea terenului potrivit destinaţiei şi categoriei agricole
• cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, (Se vor avea în vedere: art. 44, alin. (6) din Constituţia
• amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, României, referitor la “Dreptul de proprietate privată”; Legea nr.
• drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, 18/1991, republicată, privind fondul funciar, Cap. 6 - Folosirea
• platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole terenului pentru producţia agricolă şi silvică, art. 74, 75, 76);
• şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia
agricolă;
2. situaţiile de schimbare a folosinţei terenurilor, ca şi cele de
b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: scoatere temporară sau definitivă a terenurilor din
• terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori circuitul agricol (Legea nr. 18/1991, republicată, Cap. 6 -
administrare silvică, Folosirea terenului pentru producţia agricolă şi silvică, art. 77,
• terenurile destinate împăduririlor; 78; Cap. 7 – Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în
• şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, alte scopuri decât producţia agricolă şi silvică, art. 92, alin. (3)-
dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice; (6), art. 93, art. 94, art. 96);
c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: 3. situaţiile care privesc menţinerea sau îmbunătăţirea
• albiile minore ale cursurilor de apă, calităţii solului, prin amenajări de îmbunătăţiri funciare
• cuvele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie,
(conform prevederilor Legii nr. 84/1996, privind îmbunătăţirile
• fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care funciare); prin asolamente (sau rotaţia culturilor agricole);
sunt amplasate construcţiile, ale amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile
2
agricole şi forestiere; În august 2004, din totalul de teren agricol reprezentând 14,8 milioane hectare,
e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru: aproximativ 70%, adică aproape 10 miliane de hectare aparţin unor exploataţii
agricole de până la 10 hectare, conform Traian LAZĂR, Asolamentul dă viaţă
1
Art. 67 din OUG nr. 195/2005. pământului!, în Revista “Agro Terra”, anul II, nr. 8/august/2004, p. 21. .
41
protecţia terenurilor agricole prin diverse lucrări de amenajare, referă doar la proprietari, ci la toţi deţinătorii de terenuri agricole.
prin constituirea terenurilor degradate în perimetre de În acest sens, Legea nr. 18/1991, în articole diferite,
ameliorare (conform art. 82, 83, 85, 86, 87, 88 din Legea nr. reglementează modalitatea de atenţionare a proprietarilor,
18/1991 privind fondul funciar, republicată; a se vedea în acest respectiv altor deţinători de terenuri, prin somaţie şi sancţiunile
sens şi H.G. nr. 786 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea aplicate în caz de nerespectare a obligaţiei de a folosi terenul
“Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care agricol potrivit destinaţiei. Art 75 al Legii fondului funciar
intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa, prevede că, în cazul în care proprietarii de terenuri care nu îşi
funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74 vor fi somaţi de către
pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare”1; prin lucrări de primărie să-şi execute aceste obligaţii. În cazul în care cei astfel
împădurire, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. atenţionaţi nu dau curs somaţiei în termenul stabilit de primar, din
81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin motive care le sunt imputabile, prin dispoziţia primarului, vor fi
împădurire a terenurilor degradate.2; prin înfiinţarea perdelelor sancţionaţi cu plata anuală a unei sume stabilite pe hectar, în
forestiere de protecţie prevăzute de Legea nr. 289/20023. funcţie de categoria de folosinţă a terenului. Art 76 al aceleiaşi legi
În funcţie de gradul de degradare a solului, pot fi aplicate se referă la deţinătorii de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile
diferite tehnici fie pentru menţinerea calităţilor solului, fie pentru Legii fondului funciar, care, în cazul în care nu îşi îndeplinesc
refacerea, recuperarea calităţilor acestuia, pentru redarea lui în obligaţiile prevăzute la art. 74 vor fi somaţi în acest sens, iar dacă
folosinţă potrivit categoriei de teren din care face parte. nu dau curs somaţiei, la sfârşitul anului în curs vor pierde dreptul
1. Art. 44 al Constituţiei României4, referitor la “Dreptul de folosinţă asupra terenului.
de proprietate privată”, în 2. Pot exista situaţii în care din varii motive terenurilor
alineatul 6 prevede: “Dreptul de proprietate obligă la respectarea agricole să li se schimbe categoria de folosinţă sau să fie scoase
sarcinilor privind protecţia mediului şi asugurarea bunei vecinătăţi, temporar sau definitiv din circuitul agricol, toate acestea fiind
precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau reglementate legal, astfel:
obiceiului, revin proprietarului”. Respectarea sarcinilor privind 2.1. potrivit art. 77 din Legea fondului funciar, “schimbarea
protecţia mediului şi respectarea celorlalte sarcini care revin categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale persoanelor
proprietarului, potrivit legii sau obiceiului, le considerăm aici, din juridice, în alte categorii de folosinţă agricolă, se poate face cu
perspectiva protecţiei solului, în sensul prevăzut în art. 74 din avizul organelor agricole de specialitate judeţene”, în anumite
Legea nr. 18/19915 privind fondul funciar: “Toţi deţinătorii de cazuri.6 Art. 78 al. (1) se referă la situaţia în care pentru
terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele7
protecţia solului”. Mai mult, observăm că Legea nr. 18/1991 nu se
6
Aceste cazuri sunt enumerate de art. 77 al Legii fondului funciar, la literele a)-
1
Publicat în M.Of. nr. 48 din 24 februarie 1994. e): a) terenurile arabile situae în zonele de deal …, pot fi transformate în
2
Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august 1998. O.G. nr. 81/1998 a fost plantaţii viticole şi pomicole; b) terenurile arabile din zonele de şes…, pot fi
aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 107 din 16 iunie 1999 transformate în plantaţii viticole şi pomicole; c) terenurile arabile cu soluri
(publicată în M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999). nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantaţii viticole şi pomicole; d)
3
Publicată în M.Of. nr. 338 din 21 mai 2002. terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante
4
Conform modificărilor şi renumerotării articolelor în urma referendumului din nemecanizabile… se pot amenaja şi transforma în păşuni şi fâneţe; e) terenurile
2003. arabile situate în albiile râurilor şi a Dunării…, pot fi amenajate în bazine
5
Legea fondului funciar nr. 18/1991 a fost republicată în M.Of. nr. 1 din 5 piscicole.
7
ianuarie 1998. Adică: păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
42
decât cele prevăzute în art. 77, deţinute de persoane juridice în au dat acordul şi deţinătorii de terenuri5, iar în caz de refuz
care statul deţine majoritatea acţiunilor, va trebui aprobată de nejustificat, hotărârea instanţei de judecată poate înlocui
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.1 Dacă consimţământul acestora6.
persoanele juridice trebuie să obţină aviz sau aprobare pentru Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor
schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole, potrivit agricole din extravilan7, de clasa I
art. 78, al. (2) persoanele fizice care le deţin în proprietate au doar şi a II-a de calitate8, se face la propunerea consiliilor locale, prin
obligaţia ca, în 30 de zile de la data la care a avut loc această hotărâre a Guvernului şi cu avizul Ministerului Agriculturii,
operaţiune, să comunice modificarea intervenită oficiului de Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Persoanele fizice sau juridice
cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean. solicitante trebuie să plătească o taxă din care se constituie
Nerespectarea acestor obligaţii legale privind schimbarea Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia
categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioară la inferioară şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi a Dezvoltării Rurale şi a
cele privind folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole Ministerului Protecţiei Mediului şi Apelor.
în alte scopuri decât pentru producţia agricolă, potrivit prevederilor Pentru scoaterea temporară a terenurilor din producţia
art. 111 din legea fondului funciar, sunt considerate contravenţii. agricolă9, titularul aprobării
Distincţia dintre obligaţiile persoanelor juridice şi persoanelor fizice este obligat să depună o garanţie în bani egală cu taxa prevăzută
se reflectă şi în sancţiunile stabilite pentru nerespectarea acestora, pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol, într-un
prin stabilirea de amenzi în sume diferite, potrivit art. 112, lit. a) şi cont special al Fondului de ameliorare al fondului funciar. După
art. 113, lit. a).2 În situaţia în care terenul agricol constituie zonă îndeplinirea obligaţiilor prevăzute privind redarea terenului în
de protecţia a monumentelor, schimbarea folosinţei acestuia se circuitul agricol, confirmarea de către organele judeţene agricole şi
poate face numai cu avizul Comisiei naţionale a monumentelor, a proprietarului terenului, titularul aprobării va primi garanţia
ansamblurilor şi siturilor istorice (art. 78, al. (4). depusă, împreună cu dobânda bancară corespunzătoare perioadei
2.2. Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri de depozit. Dacă la două termene succesive, stabilite de organul
agricole în alte scopuri decât producţia agricolă se face numai agricol de specialitate, titularul aprobării nu execută lucrările la
în condiţiile Legii nr. 18/19913 şi doar pe baza aprobării obţinute calitatea stabilită, întreaga garanţie va rămâne în Fondul de
din partea organelor prevăzute de lege4, după ce, în prealabil, şi- ameliorare a fondului funciar.
1
În Legea nr. 18/1991 republicată în 1998, era vorba de Ministerul Agriculturii suprafaţă de până la 100 ha; c) de Guvern pentru terenurile agricole a căror
şi Alimentaţiei, în 2004 denumirea era de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi suprafaţă depăşeşte 100 ha”.
5
Dezvoltării Rurale. Conform art. 96, alin. (1) din Legea nr. 18/1991, “aprobarea prevăzută la art. 94
2
La data repubicării Legii nr. 18/1991, în 1998, amenda prevăzută în art. 112, lit. şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al deţinătorilor de terenuri”.
6
a) pentru persoanele fizice era stabilită amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 Conform art. 96 al. (2) din Legea nr. 18/1991, “Refuzul nejustificat al
lei, iar în art. 113, lit. a) pentru persoanele juridice era stabilită amenda de la deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi
5.000.000 lei la 10.000.000 lei. soluţionat de instanţa de judecată, hotărârea acesteia înlocuind consimţământul
3
Conform art. 90 din Legea nr. 18/1991 republicată. celui în cauză”.
4 7
Conform art. 94 din Legea nr. 18/1991 republicată, se aprobă : “a) de organele Conform, art. 92, alin. (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 18/1991 republicată.
8
agricole judeţene, prin oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului Conform art. 92, alin. (3) din Legea nr. 18/1991, republicată, alături de aceste
agricol judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile de până la 1 ha. clase de terenuri, sunt luate în calcul şi cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri
Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafeţe de teren se dă de către funciare, precum şi cele plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; b) de Ministerul localităţilor.
9
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru terenurile agricole în Conform art. 93 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată.
43
3. situaţiile care privesc menţinerea sau îmbunătăţirea economice şi sociale”. În acest sens, se vor întocmi studii şi
calităţii solului, prin asolamente; prin amenajări de proiecte, corelate cu cele de amenajare şi organizare a teritoriului,
îmbunătăţiri funciare; protecţia terenurilor agricole prin diverse de către organe de cercetare şi proiectare specializate. Aceste
lucrări de amenajare; prin constituirea terenurilor degradate în proiecte vor fi executate de către deţinătorii terenurilor sau de
perimetre de ameliorare; prin înfiinţarea perdelelor forestiere către unităţi specializate pentru asemenea lucrări.4 În limita
de protecţie. În funcţie de gradul de degradare a solului, pot fi alocaţiei bugetare alocate, statul sprijină realizarea lucrărilor de
aplicate diferite tehnici fie pentru menţinerea calităţilor solului, fie protecţie şi ameliorare a solului.
pentru refacerea, recuperarea calităţilor acestuia, pentru redarea Art. 87 din Legea nr. 18/1991 prevede că, în situaţia în care
lui în folosinţă potrivit categoriei de teren din care face parte. deţinătorii de terenuri degradate, chiar dacă acestea nu sunt
3.1. Pentru ca terenurile agricole să-şi păstreze cuprinse în perimetre de ameliorare, doresc, din proprie iniţiativă,
complexitatea substanţelor pe care le conţin şi pentru a se putea să facă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte
asigura şi calitatea lor de autoreglare1, în vederea asigurării lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la
condiţiilor de productivitate şi de calitate a produselor agricole şi dispoziţie gratuit5 materialul necesar6, amendamente şi asistenţă
agroalimentare, acestea trebuiesc exploatate potrivit unor reguli tehnică pentru executarea acestor lucrări.
tehnice, tehnologice, biotehnologice şi organizatorice foarte bine 3.3. Prin Legea nr. 84/19967 sunt reglementate
definite şi respectate. Unul dintre procedeele recomandate a fi amenajările de îmbunătăţiri funciare, care sunt “lucrări
utilizate pentru atingerea obiectivelor de mai sus îl reprezintă complexe de construcţii hidrotehnice şi agropedoameliorative, de
asolamentele2 sau rotaţia culturilor agricole.3 Pentru realizarea prevenire şi înlăturare a acţiunilor factorilor de risc, secetă, exces
unui asolament raţional, trebuie cultivate cel puţin 6-7 culturi (de de apă, eroziunea solului şi inundaţii pe terenurile cu destinaţie
exemplu, în cultura plantelor de câmp: grâu, porumb, orz, floarea agricolă sau silvică, având ca scop valorificarea capacităţii de
soarelui, sfeclă-de-zahăr, leguminoase, cum sunt, trifoi, lucernă, producţie a terenurilor şi a plantelor şi introducerea în circuitul
mazăre, soia, şi altele; culturi furajere etc.). economic a terenurilor neproductive”8.
3.2. Conform art. 79, alin. (1) din Legea nr. 18/1991, Amenajările de îmbunătăţiri funciare, prin efectul lor,
republicată: “Protecţia şi contribuie la protecţia şi ameliorarea mediului.9 Tipurile de lucrări
ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de care intră în categoria amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, cum
combatere a proceselor de degradare şi poluare a solului ar fi cele de construcţii, de instalaţii şi dotări aferente, sunt
provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităţi enumerate în art. 2, alin. (1) al Legii nr. 84/1996: îndiguiri şi
1 regularizări ale cursurilor de apă; amenahări de irigaţii, orezării,
Specialiştii consideră pământul ca fiind “un organism viu care se autoreglează”.
2
Pentru detalii în acest sens, a se vedea şi Traian LAZĂR, Asolamentul dă viaţă
4
pământului, în Revista “Agro Terra”, anul II, nr. 8/august/2004, p. 21. Pentru a Conform art. 79, alin. (2) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar,
organiza asolamentul, exploataţiile agricole trebuie să aibă dimensiuni optime, republicată.
5
adică aproximativ 250-300 ha sau mai mult. În condiţiile în care, în urma Materialele primite în aceste condiţii trebuie să fie utilizate în vederea scopului
reformei fondului funciar, majoritatea gospodăriilor agricole se situează sub 10 pentru care au fost cerute, în caz contrar, beneficiarii vor trebui să plătească
hectare, este dificilă organizarea asolamentelor necesare. contravaloarea lor.
3 6
Dacă astăzi se recurge la asolamente, la utilizarea unor substanţe care să Adică: sămânţă de ierburi, puieţi.
7
hrănească pământurile de cultură, pentru obţinerea de recolte sănătoase, nu Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 84/1996 a fost publicată în M.Of. nr. 159 din
trebuie uitat că una dintre primele reguli de utilizare optimă a terenurilor agricole 24 iulie 1996.
8
a fost folosită de iudei, prin intermediul “anului sabatic”; acesta însemna că tot al Conform art. 1, alin. (1) din Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare.
9
şaptelea an pământul nu era cultivat, lăsându-l să se refacă. Conform art. 1, alin. (3) din Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare.
44
pentru aprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cu cantităţi aşadar, terenuri degradate şi poluate, care şi-au pierdut total sau
necesar de apă; amenajări de drenaj şi de desecare; amenajări parţial capacitatea de producţie şi asupra cărora trebuiesc
de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor executate lucrări de amenajare, punere în valoare, de consolidare
afectate prin alunecări; amenajări pedoameliorative pe terenurile a terenului, pe baza unor proiecte de ameliorare.
sărăturate; amenajări silvice de înfiinţare a perdelelor forestiere de Importanţa pe care statul o acordă refacerii terenurilor
protecţie a terenurilor agricole şi a plantaţiilor erozionale(după cum degradate prin intermediul perimetrelor de ameliorare se
vom vedea şi în cele ce urmează). desprinde, printre altele, şi din obligaţia deţinătorilor de a a pune la
3.4. Terenurile degradate şi poluate care şi-au pierdut, total dispoziţie terenurile constituite în perimetre de ameliorare, în
sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor prevăzute în proiectul de
silvice, vor fi constituite în perimetre de ameliorare.1 Propunerile ameliorare.
pentru încadrarea grupelor de terenuri în perimetre de ameliorare Potrivit legii, şi după cum reiese şi din componenţa comisiei
se fac pe baza situaţiilor întocmite de comune, oraşe, municipii, de specialişti, proprietarul terenului fiind membru al acesteia la
înaintate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar constituirea terenului în perimetru de ameliorare, el trebuie să-şi
delimitarea acestora în perimetre de ameliorare se face de către dea acordul în acest sens. Dacă însă proprietarul nu este de
comisii de specialişti, potrivit atribuţiilor lor legale şi pe baza acord, primăria va face propuneri prefecturii, care va decide dacă
reglementărilor legale privind grupele de terenuri care intră în terenul respectiv trebuie sau nu inclus în perimetru de ameliorare.
perimentrele de ameliorare.2 Perimetrele de ameliorare sunt, Dacă da, consiliul local este obligat fie să-I atribuie în folosinţă,
titularului terenului în cauză, pe toată durata cât vor dura lucrările
1
Conform art. 82 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată. de ameliorare, o suprafaţă de teren corespunzătoare; în situaţia în
2
A se vedea în acest sens şi H.G. nr. 786 din 30 decembrie 1993 pentru care statul nu dispune de teren în localitatea respectivă, iar
aprobarea “Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanţă
perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa, funcţionarea şi atribuţiile mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de
comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de utilitate publică, potrivit prevederilor Legii nr. 33/1994.3
ameliorare” (Publicat în M.Of. nr. 48 din 24 februarie 1994). 3.5. În situaţia în care trenurile degradate sunt inapte
Art. 2 al “Regulamentului” enumeră grupele de terenuri care, în înţelesul Legii pentru folosinţe agricole, sau
fondului funciar nr. 18/1991 sunt considerate degradate: “terenurile care prin sunt neproductive, indiferent de forma de proprietate, în vederea
eroziune, poluare sau prin acţiunea altor factori antropici şi-eu pierdut total sau protejării solului, refacerii echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirii
parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, şi anume: a)
condiţiilor de mediu, aceste terenuri pot fi ameliorate prin lucrări
terenuri cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă, indiferent de
folosinţă; b) terenuri cu eroziune în adâncime (ogaşe, ravene, torenţi); c) terenuri de împădurire, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi curgeri noroiase; d) terenuri
nisipoase expuse erodării de către ape sau vânt; e) terenuri cu aglomerări de Oficiului de cadastru şi organizare a teritoriului; - reprezentantul Agenţiei pentru
pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale; f) terenuri protecţia mediului; - reprezentantul sectorului de îmbunătăţiri funciare; - pentru
cu exces permanent de umiditate şi mlaştini; g) terenuri sărăturate şi acide; h) situaţii deosebite şi grave de degradare va participa şi un specialist în domeniu,
terenuri poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe; i) terenuri ocupate cu reprezentant, după caz, al Comisiei geologice a Academiei Române, al
halde miniere, deşeuri industriale şi/sau menajere, gropi de împrumut; j) terenuri Companiei Naţionale “Apele Române”, al Oficiului de studii pentru pedologie şi
neproductive; k) terenuri cu biocenoze afectate sau distruse”. agrochimie, precum şi al altor instituţii similare; - proprietarii terenurilor
Art. 3 al “Regulamentului” prevede că în componenţa comisiei de specialişti egradate care fac obiectul constituirii perimetrului de ameliorare; - secretarul
intră: “- primarul localităţii, ca preşedinte al comisiei; - reprezentantul Camerei consiliului local, care îndeplineşte funcţia de secretar al comisiei”.
3
agricole; - reprezentantul filialei silvice sau al ocolului silvic; - reprezentantul Conform art. 83 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată.
45
81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a de Legea nr. 289/20028, privind perdelele forestiere de
terenurilor degradate.1 Pentru ca terenurile degradate şi cele protecţie. Perdelele forestiere de protecţie sunt formaţiuni cu
neproductive să poată fi ameliorate prin împădurire, acestea vegetaţie forestieră, înfiinţate prin plantare, cu lungimi diferite şi
trebuie constituite în perimetre de ameliorare.2 Enumerarea lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de
tipurilor de terenuri degradate3 este preluată întocmai din H.G. nr. altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva
786/1993.4 În vederea efectuării lucrărilor de împădurire pe efectelor unor factori dăunători.9 Înfiinţarea perdelelor forestiere de
terenurile degradate, acestea vor fi preluate5, de către Regia protecţie în România reprezintă o cauză de utilitate publică10, şi
Naţională a Pădurilor “Romsilva”, şi vor fi înscrise în constituie bun de interes naţional, putând fi, după caz, proprietate
amenajamentele silvice, devin parte a fondului forestier naţional publică sau privată11. În ceea ce priveşte protecţia solului, vom lua
proprietate publică a statului şi se supun regimului silvic.6 în considerare aici două tipuri de perdele de protecţie: cele pentru
Terenurile constituite în perimetre şi propuse a fi ameliorate prin protecţia terenurilor agricole şi cele antierozionale.12 Perdelele
împădurire vor fi scoase din evidenţa terenurilor cu folosinţe forestiere de protecţie a terenurilor agricole se înfiinţează în
agricole productive sau a terenurilor neproductive şi vor fim zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării şi
înregistrate ca “terenuri neproductive destinate a fi împădurite”.7 Podişul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă.13
3.6. O altă posibilitate legală de protecţie a terenurilor Perdelele forestiere antierozionale se realizează în toate zonele
solului este cea prevăzută ţării, pe terenuri aflate în diferite grade de degradare.14 Întrucât
gospodărirea perdelelor forestiere de protecţie se realizează prin

8
Publicată în M.Of. nr. 338 din 21 mai 2002.
1 9
Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august 1998. O.G. nr. 81/1998 a fost Conform art. 1 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.
10
aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 107 din 16 iunie 1999 Conform art. 4, alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
(publicată în M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999). protecţie.
2 11
Conform art. 4 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea Conform art. 3, alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 107/1999. protecţie.
3 12
Art. 2 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin Conform art. 2 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 107/1999. protecţie, perdelele forestiere de protecţie sunt de următoarele tipuri: “a) pentru
4
Prin H.G. nr. 786/1993 s-a aprobat “Regulamentul privind stabilirea grupelor protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru
de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa, ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat; b) antierozionale, de
funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea protejare a solului supus fenomenelor de eroziune; c) pentru protecţia căilor de
perimetrelor de ameliorare”. comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor; d) pentru protecţia
5
Conform prevederilor art. 8, 9, 10, 11 din O.G. nr. 81/1998 privind unele digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele; e) pentru
măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale”.
13
Legea nr. 107/1999. Conform art. 7, alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
6
Conform art. 20 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea protecţie.
14
prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 107/1999. Conform art. 7, alin. (2) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
Pentru regimul silvic, a se vedea infra, Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului protecţie. Procedura de identificare a terenurilor degradate se realizează potrivit
forestier. prevederilor OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin
7
Conform prevederilor art. 7 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru împădurire a terenurilor degradate (Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august
ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 1998), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999 (Publicată în
107/1999. M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999).
46
intermediul unor norme tehnice silvice1 , iar titularii acestora au direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie sau, după
obligaţii similare sau identice cu proprietarii de fond forestier, vom caz, de directorul general al inspectoratului silvic judeţean,
dezvolta aceste aspecte în capitolul respectiv.2 precum şi de către primar.
Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor - art. 114, alin. (2) prevede că prin actul de constatare se
privitoare la protecţia solului dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi
Atât Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar3, republicată, şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.
cât şi Legea nr. 137/1995 Legea nr. 137/1995, modificată, prevedea următoarele:
privind protecţia mediului, modificată4, prevăd atragerea, în cazul - art. 83, alin. 1 – constituie contravenţii încălcarea următoarelor
nerespectării prevederilor lor, răspunderii civile, contravenţionale prevederi de lege:
sau penale, după caz. - lit. f) – privind obligaţiile proprietarilor şi deţinătorilor
Astfel, Legea nr. 18/1991, republicată, încadrează faptele de terenuri cu orice titlu sau fără titlu, menţionate la art. 52,
fie ca infracţiuni ori contravenţii, prevăzând felul şi limitele lit. a)-d);
sancţiunilor care pot fi aplicate. În cele ce urmează ne vom opri - lit. p) – privind obligaţiile persoanelor fizice şi
doar la cele care au legătură cu disciplina noastră: juridice prevăzute la art. 54, lit. b).
- art. 107 consideră ca infracţiunea de distrugere (pedepsită Studenţii sunt rugaţi să identifice aceste prevederi în
potrivit prevederilor Codului penal) = degradarea terenurilor actuala OUG nr. 195/2005 (vezi Anexa 1 la prezentul
agricole şi silvice, …, distrugerea şi degradarea culturilor „Îndrumar...”)
agricole, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare… A se vedea în acest sens şi prevederile art. 111, lit. d),
- art. 111 – constituie contravenţii la normele privind evidenţa, prevederea art. 101, alin. (2) din Legea nr. 18/1991 Coroborat
protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau cu art.). Vezi şi art. 5, alin. (4) din OG nr. 2/2001, privind
silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de regimul juridic al contravenţiilor.
condiţii, încât, potrivit legii penale constituie infracţiuni: aceste - lit. u) referitor la obligaţiile persoanelor fizice şi
contravenţii sunt menţionate la literele a), b), d), e), f), g), h). juridice privind refacerea cadrului natural şi/sau
Coroborat cu art. 111, lit. d), se va aplica şi prevederea conservarea naturii, conform celor prevăzute la art. 53, lit.
art. 101, alin. (2). Vezi şi art. 5, alin. (4) din OG nr. 2/2001, f) şi g) şi art. 54, lit. b);
privind regimul juridic al contravenţiilor. - art. 83, alin. 2 prevede cuantumul amenzilor în funcţie de
- art. 112-113 prevăd cuantumul acestor amenzi, şi cele care se persoana căreia i se aplică (fizică sau juridică); alin. 4 prevede
aplică persoanelor juridice şi fizice, iar art. 114 (1) sunt modalitatea de plată a amenzii; art. 5 reglementează
prevăzute persoanele care pot constata aceste contravenţii şi destinaţia sumelor achitate ca amendă: o cotă de 75% - la
aplica sancţiunile: specialiştii împuterniciţi în acest scop de bugetul statului, restul de 25% - revine autorităţii din
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de care face parte agentul
Ministerul Apelor şi protecţiei Mediului, de împuterniciţii constatator (vezi în acest sens, şi art. 14, alin. 3).
prefectului şi specialiştii împuterniciţi de directorul general al Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare prevede,
1
de asemenea, faptele care
Conform art. 11 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de constituie infracţiuni şi cele care constituie contravenţii:
protecţie.
2 - art. 30 - infracţiunea de distrugere, pedepsită conform art. 217
Infra, Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului forestier.
3
În Capitolul 9. Sancţiuni, art. 106 din legea nr. 18/1991. Cod penal = distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de
4
În Capitolul 5. Sancţiuni, art. 82 din Legea nr. 137/1995, modificată.
47
nefuncţionare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare sau Întrucât Guvernul reactualizează prin hotărâri de guvern
împiedicarea accesului la conservarea sau salvarea acestora; cuantumul amenzilor aplicate în caz de nerespectare a
- art. 31, alin. (1) – “Constituie contravenţii la normele privind reglementărilor legale, nu am meţionat aceste sume prevăzute
proiectarea, executarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi legal, întrucât se pot modifica până la data examenului. Acelaşi
protecţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare următoarele lucru este valabil şi pentru celelalte capitole.
fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
legii penale, să fie considerate infracţiuni”: urmează B. Protecţia juridică a subsolului
enumerarea unor asemenea fapte la literele a) – q). Parte componentă a teritoriului de stat, subsolul reprezintă
O.G.nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea spaţiul fizic situat sub sol. Este considerat ca un con neregulat, cu
prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări şi vârful în centrul Pământului şi cu baza la suprafaţa acestuia,
completări prin Legea nr. 107/1999, prevede următoarele: constituită din sol. 6
- infracţiuni: Unul dintre factorii deosebit de importanţi ai creşterii
- art. 151 - împiedicarea sub orice formă de către persoanele economice, ai dezvoltării generale, îl constituie resursele naturale
fizice a executării programelor de împădurire aprobate; ale subsolului.7 Şi aceasta deoarece materiile prime minerale sunt
- art. 15.12 - distrugerea plantaţiilor silvice înfiinţate în limitate cantitativ şi nu se regenerează; mai mult, în ultimele
perimetrele de ameliorare se pedepseşte cu închisoare de la 6 decenii au scăzut atât de mult, în timp ce necesităţile omenirii sunt
luni la 2 ani; pe zi ce trece mai mari, încât, pe de o parte, se acţionează pe
- contravenţii: principiul dezvoltării durabile, care înseamnă şi mari economii,
- art. 15.23 - păşunatul în terenurile degradate împădurite, recuperare, refolosire etc., şi, pe de altă parte, se acţionează spre
constituite în perimetrele de ameliorare potrivit prezentei descoperirea unor înlocuitori ai acestor materii prime.
ordonanţe Dacă în Constituţia din 1991, art. 135. Proprietatea, alin. 4
Considerăm tot ca o sancţiune prevederea art. 19, alin. prevedea că “Bogăţiile de orice natură ale subsolului…, resursele
(2)4: “În cazurile în care persoanele fizice şi juridice, care deţin naturale ale zonei economice şi ale platorului continental…, fac
terenuri degradate proprietate privată, nu sunt de acord cu obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, devenit art. 1368, prevede
executarea lucrărilor de ameliorare în condiţiile prevăzute de în alin. (3): “Bogăţiile de interes public ale subsolului, …, resursele
prezenta ordonanţă, Guvernul, la propunerea ministerelor naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi
interesate, va supune Parlamentului exproprierea prin lege, în alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al
regim de urgenţă, pentru utilitate publică, a terenurilor respective.”5 proprietăţii publice”. Iată deci că nu orice bogăţie a subsolului, ci
doar cele considerate de interes public fac parte din proprietatea
1
Aşa cum a fost modificat prin pct. 17 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea
O.G. nr. 81/1998.
2 6
Introdus prin pct. 18 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 81/1998. Conform C.L. POPESCU, Regimul constituţional al subsolului României, în
3
Introdus prin pct. 18 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 81/1998. Revista “Dreptul” nr. 3/1995, p. 7.
4 7
Aşa cum a fost modificat prin pct. 20 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea Mircea DUŢU, op.cit., Capitolul 5, II.Protecţia subsolului, Vol. II, 2003, p.
O.G. nr. 81/1998. 174-176.
5 8
Precizăm că în textul iniţial al ordonanţei se preciza exproprierea “cu Ca urmare a modificărilor aduse prin Legea de revizuire a constituţiei nr.
prevederea unor măsuri compensatorii”. Fie legiuitorul consideră această măsură 429/2003, aprobate prin Referendumul din 19 oct. 2003, art. 135. Proprietatea a
ca o sancţiune, fie s-a bazat pe reglementările în vigoare privind exproprierea fost în întregime modificat şi a devenit art. 136, ca urmare a renumerotării
pentru cauză de utilitate publică. articolelor.
48
publică. Deducem şi faptul că în fiecare situaţie în parte, legiuitorul Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN)3 exercită controlul de
se va pronunţa în acest sens. securitate nucleară, informează Agenţia Naţională pentru Energie
Anterior modificărilor aduse Constituţiei, în martie 2003, a Atomică (ANEA), iar aceasta raportează organismelor
fost adoptată Legea minelor nr. 85/20031 care, în art. 1 prevede: internaţionale de specialitate, conform acordurilor şi convenţiilor la
“Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al care România este parte.4
platoului continental în zona economică a României din Marea “32. resursă minerală – substanţa naturală din scoarţa terestră,
Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internaţional şi formată în urma proceselor geologice, utilizabilă ca atare sau prin
reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este prelucrare în activitatea economico-socială” etc.
parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului În afară de procedura de eliberare a autorizaţiei celor care
român”. În lumina Constituţiei modificate, probabil va trebui să desfăşoară activităţi în minerit, prevăzuită în Legea nr. 85/2003,
citim resursele de interes public, şi, dacă legea nu precizează art. 49.1 din Legea nr. 137/1995, modificată, prevede situaţia în
altfel, să le considerăm a fi cele enumerate în art. 2, alin. (2) din care acordul şi autorizaţia de mediu pentru activităţi miniere se
Legea nr. 85/2003: “Resursele minerale care fac obiectul prezentei emit de Guvern, iar art. 54 din aceeaşi lege prevede obligaţiile pe
legi sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi cre le au persoanele fizice sau juridice care prospectează sau
roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi exploatează resursele subsolului.
disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile După cum am mai afirmat, una dintre ţintele importante ale
utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi protecţiei mediului este dezvoltarea durabilă. Una dintre căile prin
turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, care dezvoltarea durabilă poate fi asigurată este şi aceea a
apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale economisirii resurselor naturale ale subsolului, prin folosirea la
(gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul maximum a celor deja extrase, ca şi prin găsirea unor înlocuitori ai
rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare”. acestora, astfel încât subsolul Terrei să nu “sece” complet pentru
Art. 3 al Legii nr. 85/2003 precizează înţelesul unor generaţiile viitoare. De aceea, se impune respectarea unor reguli
termeni, printre care cei de: stricte de extracţie în activitatea minieră, evitarea risipei de orice
“1. activitate minieră – ansamblul de lucrări privind prospecţiunea, natură, utilizarea celor mai bune tehnologii posibile.
explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea,
concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi Termeni cheie
închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere şi Sol; teren agricol; asolamente; perimetru de ameliorare;
reabilitare a mediului”; împădurirea terenurilor degradate; perdea forestieră de protecţie;
“2. administrare – dreptul acordat de stat, prin autoritatea perdea forestieră antierozională; Fondul de ameliorare a fondului
competentă, unei instituţii publice de a efectua activităţi miniere în funciar.
baza unei licenţe sau a unui permis”; Subsol; activitate minieră; resursă minerală.
“4. autoritatea competentă – Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale, care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor 2
Conform Capitolului 8. Autoritatea competentă, art. 54-55. A se vedea, de
minerale, conform atribuţiilor stabilite de prezenta lege2”. În ceea asemenea, şi H.G. nr. 221/1995 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
ce priveşte materiile prime radioactive, Comisia Naţională pentru Naţionale pentru Resurse Minerale.
3
Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 942/2001 privind
1
Publicată în M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003. Important este de sesizat şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNCAN (Publicat în
dinamica politicii în acest sens, întrucât Legea nr. 85/2003 abrogă o destul de M.Of. nr. 113 din 12 februarie 2001).
4
recentă reglementare de bază în acest sens, Legea minelor nr. 61/1998. Conform prevederilor art. 67 din Legea minelor nr. 85/2003.
49
Vegetaţia forestieră supusă prevederilor Codului
Întrebări de control şi autoverificare silvic5, care este situată pe terenuri din afara fondului forestier
1. Cum se procedează în cazul scoaterii definitive sau temporare naţional, este constituită din (art. 6 Cod silvic):
a terenului din circuitul agricol? “a) vegetaţia forestieră de pe păşunile împădurite;
2. Ce este Fondul de ameliorare a fondului funciar? b) perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole;
3. Ce este perimetrul de ameliorare şi cum se constituie? c) plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate;
4. Ce sunt perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole? d) plantaţiile forestiere şi arborii din zonele de protecţie a lucrărilor
Dar perdelele forestiere antierozionale? hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, precum şi cei situaţi de-a
5. Enumeraţi cel puţin patru contravenţii prevăzute de art. 31, lungul cursurilor de apă şi al canalelor de irigaţie;
alin. (1) din Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare. e) perdelele forestiere de protecţie şi arborii situaţi de-a lungul
6. Cui aparţin resursele minerale ale subsolului? căilor de comunicaţie din extravilan;
7. Care sunt sancţiunile prevăzute de Legea nr. 137/1995, f) zonele verzi din jurul oraşelor, comunelor, altele decât cele
modificată, pentru nerespectarea reglementărilor privind cuprinse în fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii
exploatarea bogăţiilor subsolului? forestiere exotice, precum şi jnepenişurile din zona alpină;
g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul
forestier naţional.”
A. În sensului prezentului Cod silvic, pădurile incluse în
Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului forestier1 fondul forestier naţional sunt “terenurile acoperite cu vegetaţie
forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare (art. 2 din
Codul silvic).
Reglementări importante privind terenurile cu destinaţie
Pornind de la funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile sunt
silvică, în ordinea adoptării, avem în Legea fondului funciar nr.
încadrate în două grupe funcţionale:
18/1991; în OUG nr. 195/2005, în Codul silvic - Legea nr. 26/1996
- grupa I – cuprinde păduri cu fundţii de protecţie a apelor, a
– Fondul forestier naţional; Legea nr. 289/20022 privind perdelele
solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri
forestiere de protecţie; O.G. nr. 81/1998, privind unele măsuri
pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi
pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate3 ş.a.
ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale
Potrivit art. 1 din Legea nr. 26/19964, indiferent de natura
naturii şi rezervaţii;
dreptului de proprietate, fondul forestier naţional este constituit
- grupa a II-a – cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de
din: “pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc
protecţie în care se urmăreşte să se realizeze, în principal,
nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile,
masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale
albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, incluse în
pădurii şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu.”
amenajamentele silvice”.
(art. 20, alin. 1 Cod silvic)
1
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 148-176; Daniela MARINESCU, op.cit., Indiferent de forma de proprietate a pădurilor, starea de
2003, p. 186-202; Mircea DUŢU, op.cit., 2003, p. 124-140. De asemenea, a se sănătate6 a acestora este
vedea şi actele normative privind acest aspect în Anexa 2 la “Îndrumar”.
2
Publicată în M.Of. nr. 338/21 mai 2002.
3 5
Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august 1998, aprobată prin Legea nr. Codul silvic, Titlul I. Dispoziţii comune referitoare la fondul forestier şi
107/1999, publicată în M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999. vegetaţia forestieră din afara acestuia, art. 6; Titlul V. Vegetaţia forestieră din
4
Codul silvic, publicat în M.Of. nr. 93 din 8 mai 1996. afara fondului forestier, art. 87-94.
50
asigurată de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.7 - constituie bun de interes naţional.
- poate fi proprietate publică sau privată, dar indiferent de forma de
B. Terenurile destinate împăduririi şi terenurile care proprietate, dreptul de proprietate se exercită în conformitate cu
servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie dispoziţiile Codului silvic. (art. 4 Cod silvic)
silvică, care fac parte din fondul forestier naţional sunt: - este supus regimului silvic;
“a) terenurile în curs de regenerare, terenurile degradate şi poienile - administrarea fondului forestier naţional se realizează potrivit
stabilite, prin amenajamentele silvice, să fie împădurite; O.G. nr. 96/19982, republicată.
b) pepinierele solariile, plantajele, culturile de răchită şi cele cu arbuşti După forma de proprietate, fondul forestier naţional este
ornamentali şi fructiferi; constituit din:
c) terenurile destinate asigurării hranei vânatului şi animalelor din
“a) fondul forestier proprietate publică a statului;3
dotarea unităţilor silvice;
d) terenurile date în folosinţă temporară personalului silvic; b) fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-
e) terenurile ocupate de construcţii şi cele aferente acestora, drumuri şi teritoriale (comune, oraşe, municipii);4
căi ferat forestiere, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale, dotări c) fondul forestier proprietate privată a unităţilor de cult (parohii,
tehnice specifice sectorului forestier.” (art. 3 Cod silvic) schituri, mânăstiri), a instituţiilor de învăţământ sau a altor
C. Amenajamentele silvice: persoane juridice;5
- constituie baza cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a d) fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice
statului şi stabilesc, în raport cu obiectivele ecologice şi social- (foşti composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitori ai acestora);6
economice, ţelurile de gospodărire şi măsurile necesare pentru e) fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice7” (art. 3
realizarea lor. (art. 16 Cod silvic) din OG nr. 96/1998, republicată).
- prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de Regimul silvic8 este “un sistem de norme tehnice silvice,
gospodărire diferenţiate pentru fiecare grupă şi subgrupă economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea,
funcţională de pădure, pentru îndeplinirea corespunzătoare a protecţia şi paza fondului forestier naţional, şi are ca finalitate
funcţiilor atribuite; (art. 20 alin. 2 Cod silvic);
- se elaborează pe ocoale silvice şi unităţi de producţie, 2
urmărind asigurarea continuităţii funcţiilor ecologice şi social- Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi
administrarea fondului forestier naţional (Publicată în M.Of. nr. 320 din 28
economice ale pădurilor; respectă metodologia unitară şi a august 1998), a fost aprobată prin Legea nr. 141/1999, şi republicată în M.Of. nr.
prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor (art. 23 din 24 ianuarie 2000, dându-se articolelor o nouă numerotare.
17.alin. 1 Cod silvic); 3
Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
- pe baza lor se întocmeşte periodic inventarul fondului forestier Secţiunea 1, art. 11.
la nivel naţional şi teritorial (art. 17, alin. 2 Cod silvic); 4
Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
- se întocmesc pe perioade de 10 ani, cu excepţia celor care Secţiunea a 2-a, art. 12-14.
5
privesc specii repede crescătoare, care se întocmesc pe 5-10 Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
ani (art. 18 alin. 1 Cod silvic). Secţiunea a 4-a, art. 16.
6
D. Fondul forestier naţional: Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
Secţiunea a 2-a, art. 12-14.
6
Codul silvic, Titlul II, Capitolul 2, Secţiunea a 3-a. Protecţia pădurilor, art. 29- 7
Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
32. Secţiunea a 3-a, art. 15.
7 8
A se vedea H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei naţionale a A se vedea şi O.G. nr. 96/1998, repurblicată, Capitolul II. Regimul silvic, art. 6-
Pădurilor – Romsilva (publicată în M.Of. nr. 678 din 26 septembrie 2003). 10.
51
asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere”. (art. 9 silvice şi ale studiilor de specialitate, de către Regia Naţională a
Cod silvic). Pădurilor – Romsilva.
Reglementarea regimului silvic se realizează potrivit O.G. În scopul asigurării permanenţei, stabilităţii, biodiversităţii
nr. 96/19981, republicată. pădurii8, se va acorda prioritate regenerării speciilor din tipul
Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond natural fundamental.
forestier naţional se exercită de autoritatea publică centrală care Paza fondului forestier9 pe care îl administrează, împotriva
răspunde de silvicultură, precum şi prin inspectoratele silvice tăierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradărilor,
teritoriale aflate în subordinea acesteia.2 păşunatului, braconajului şi altor fapte păgubitoare, precum şi
E. Fondul forestier proprietate publică3: măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor sunt asigurate şi
Administrarea fondului forestier proprietate publică a exercitate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (art. 33 Cod
statului se realizează prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, silvic).
care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie Obligaţii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI):
financiară4. Romsilva este persoană juridică, cu sediul central în - obligaţia de aplicare şi respectare a acestor reglementări au
municipiul Bucureşti.5 Regian Naţională a Pădurilor – Romsilva, persoanele juridice şi
Modul de gospodărire a fondului forestier proprietate fizice care desfăşoară activităţi ăn fondul forestier, precum şi in
publică6 se reglementează prin amenajamentele silvice (Codul zonele limitrofe acestuia (art. 35, alin. 1 Cod silvic);
silvic art. 16). - au obligaţia să sprijine acţiunile de PSI în zonele cu vegetaţie
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor7 forestieră prefecţii, consiliile judeţene şi locale, unităţile
se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor Ministerului Apărării Naţionale, ale Ministerului de Interne,
formaţiile civile de pompieri (art. 36 alin. 1 Cod silvic);
- sunt obligate să participe la stingerea incendiilor persoanele
1
Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi fizice aflate în zonele cu vegetaţie forestieră în care s-au
administrarea fondului forestier naţional (Publicată în M.Of. nr. 320 din 28 produs acestea (art. 36 alin. 2 Cod silvic).
august 1998), a fost aprobată prin Legea nr. 141/1999, şi republicată în M.Of. nr. Exploatarea masei lemnoase10 se face în conformitate cu
23 din 24 ianuarie 2000, dându-se articolelor o nouă numerotare. prevederile
2
Codul silvic, art. 72; O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul IV. Controlul amenajamentelor silvice şi ale instrucţiunilor privind termenele,
respectării regimului silvic, art. 19-22. modalităţile şi epocile de recoltare, scoatere şi transport al
3
Codul silvic (Legea nr. 26/1996), Titlul II. Fondul forestier proprietate publică,
materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrală care
art. 10-63; Titlul IV. Dispoziţii comune fondului forestier proprietate publică şi
fondului forestier proprietate privată, art. 76-82. răspunde de silvicultură.
4
Codul silvic, Titlul II, Capitolul I. Administrarea fondului forestier proprietate
publică a statului, art. 10-15; O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
Administrarea fondului forestier naţional, Secţiunea 1, Administrarea fondului
8
forestier proprietate publică a statului Vezi şi art. 3, lit.c) din Legea nr. 137/1995, modificată.
5 9
H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 4-a. Paza fondului forestier, art.
Romsilva. 33-38.
6 10
Codul silvic, Titlul II, Capitolul II. Gospodărirea fondului forestier proprietate Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 6-a. Exploatarea masei
publică, Secţiunea 1. Amenajarea fondului forestier, cap. 16-20. lemnoase, art. 42-49. A se vedea şi Secţiunea a 5-a. Produsele specifice fondului
7
Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 2-a. Reconstrucţia ecologică, forestier, art. 39-41; O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul II. Regimul silvic,
regenerarea şi îngrijirea pădurilor, cap. 21-28. art. 10.
52
Arborii destinaţi tăierii se vor marca, în prealabil, cu obligativitatea ambelor părţi de înregistrare în evidenţele de
ciocane silvice, de către personalul silvic1, în conformitate cu cadastru general şi cu plata taxelor de timbru (art. 55, alin. 4 Cod
normele tehnice. (art. 43 alin. 1 Cod silvic). Ciocanele silvice de silvic), fiecare teren dobândind situaţia juridică a celui pe care îl
marcat au regimul mărcilor şi al sigiliilor (art. 44, alin. 1 Cod silvic). înlocuieşte (art. 55, alin. 3 Cod silvic).
Forma şi modul de utilizare, precum şi modul de marcare a În cazul în care terenul din fondul forestier este acoperit cu
arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament2 pădure, valorificarea masei lemnoase se face de către ocolul silvic
aprobat de conducătoruil autorităţii publice centrale care răspunde iar beneficiarul schimbului datorează, pe lângă taxa legală pentru
de silvicultură (art. 43, alin. 2 Cod silvic). scoaterea definitivă din producţia silvică, şi contravaloarea pierderii
Asigurarea integrităţii şi dezvoltării fondului forestier3. de creştere determinată de exploatarea masei lemnoase înainte
Ocrotirea, asigurarea integrităţii şi dezvoltării fondului forestier de vârsta exploatabilităţii, precum şi cheltuielile de instalare a
naţional constituie o preocupare fundamentală, de interes naţional, vegetaţiei forestiere până la încheierea stării de masiv, stabilite pe
a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, menită bază de deviz (art. 55 Cod silvic).
să asigure dezvoltarea durabilă a acestuia (art. 50 Cod silvic). Beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică forestier, care nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va
este interzisă (art. 54 al. 1 Cod silvic; art. 23 O.G. nr. 96/19984). plăti deţinătorului de teren: contravaloarea acestuia, taxa legală
Excepţiile care pot fi aprobate prin lege se referă la: construcţiile pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri
cu destinaţie militară, cări ferate, şosele de importanţă deosebită, decât producţia silvică (care se varsă în Fondul de ameliorare a
linii electrice de înaltă tensiune, mine, forări, sonde şi echipamente fondului funciar, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4) din Legea
aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau fondului funciar nr. 18/1991, republicată)6, precum şi
petrol ori pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a contravaloarea pierderii de creştere precizată la art. 55, dacă
apelor sau de realizare a unor noi surse de apă, obiective turistice, terenul este acoperit de pădure (art. 56 Cod silvic).
ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier în alte scopuri Pentru folosirea temporară de terenuri din fondul forestier7,
decât cele silvice, cu defrişarea pădurii sau fără (art. 54, alin. 2 titlularul aprobării va plăti Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva
Cod silvic). chiria pentru terenul respectiv şi, după caz: contravaloarea
Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier5 se pierderii de creştere ca urmare a tăierii masei lemnoase înainte de
face, de regulă, pe bază de schimb (art. 55, al. 1 Cod silvic), cu vârsta exploatabilităţii stabilită în amenajamentele silvice,
1 cheltuielile corespunzătoare reinstalării vegetaţiei forestiere şi
OUG nr. 59/2000 privind Statului personalului silvic (publicată în M.Of. nr.
întreţinerii acesteia până la realizarea stării de masiv, precum şi
238 din 30 mai 2000).
2
A se vedea Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. valoarea obiectivelor existente care se dezafectează ca urmare a
33/2002 privind aprobarea Regulamentului privind confecţionarea şi folosirea transmiterii terenului. Titularul aprobării va depune la RNP –
ciocanelor silvice din dotarea structurilor silvice constituite la nivel de ocoale Romsilva, înainte de preluarea terenului, o garanţie echivalentă cu
silvice, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată şi a celor taxa legală prevăzută pentru ocuparea definitivă de terenuri din
proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor (Publicat în circuitul civil, care i se va restitui după îndeplinirea obligaţiilor şi
M.Of. nr. 64 din 29 ianuarie 2002). după redarea terenurilor în fondul forestier în condiţii apte pentru
3
Codul silvic, Titlul II, Capitolul III. Asigurarea integrităţii şi dezvoltării împădurire (art. 58 Cod silvic).
fondului forestier, art. 50-63.
4
O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul V. Scoaterea definitivă sau temporară a
6
terenurilor din fondul forestier naţional, art. 23-26. Conform prevederii O.G. nr. 96/1998, republicată, art. 23 alin. (2) lit. a).
5 7
A se vedea şi O.G. nr. 96/1998, republicată, art. art. 23 alin. (2), art. 26. A se vedea şi O.G. nr. 96/1998, republicată, art. art. 24, art. 26.
53
F. Fondul forestier proprietate privată1 Se de igienă, precum şi cele de protecţie (art 69 alin. 1 Cod silvic),
administrează de către proprietarii acestuia, individual sau în să asigure paza acestora împotriva tăierilor ilegale de arbori,
asociaţii. Aceştia au obligaţia să le gospodărească în conformitate distrugerilor de seminţiş, incendiilor, furturilor, păşunatului
cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului (art. 64 neautorizat, precum şi altor fapte păgubitoare (art. 70 alin. 1 Cod
Cod silvic). Modul de gospodărire este stabilit prin amenajamente silvic).
silvice, în condiţiile art. 18 Cod silvic, întocmite pe trupuri de Deţinătorii de păduri proprietate privată vor fi sprijiniţi în
pădure şi pe ansamblul localităţii, cu suportarea cheltuielilor de la acţiunile de pază a pădurilor şi de stingere a incendiilor de pădure
bugetul de stat (art. 66 Cod silvic). de către: organele silvice; prefecţii; consiliile judeţene şi locale;
Proprietarii fondului forestier proprietate privată au obligaţia unităţile de poliţie; jandarmerie; unităţile şi formaţiunile de
respectării prevederilor amenajamentelor silvice şi să asigure pompieri; unităţile Ministerului Apărării Naţionale (art. 70 alin. 2
permanenţa pădurii prin regenerarea pădurilor după tăiere, în cel Cod silvic).
mult 2 ani, pentru care, RNP – Romsilva, la cerere, asigură sprijin G. Codul silvic, prin Titlul IV. Dispoziţii comune fondului
tehnic. În caz contrar, dacă această prevedere nu se respectă din forestier proprietate publică şi fondului forestier proprietate
motive imputabile proprietarului, autoritatea centrală care privată, reglementează următoarele aspecte:
răspunde de silvicultură, după somaţie, va dispune RNP – - Controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de
Romsilva executarea, prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a transformat lemn rotund în cherestea – Capitolul 1, art. 76-82;
lucrărilor de împădurire şi de întreţinere până la regenerarea - Fondul cinegetic şi fondul piscicol în apele de munte –
definitivă (art. 67 Cod silvic). Capitolul 2, art. 83-86.
Deţinătorii de păduri proprietate privată şi persoanele fizice H. Vegetaţia forestieră supusă prevederilor Codului
sau juridice care execută exploatarea masei lemnoase sunt silvic2, dar care este situată pe terenuri din afara fondului
obligate să recolteze numai arbori marcaţi de personalul silvic, să forestier naţional, se administrează de către proprietarii acestora,
respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase şi cele se gospodăreşte potrivit scopului pentru care a fost creată şi este
referitoare la circulaţia materialului lemnos conform Codului silvic. supusă unor norme tehnice silvice şi de pază, precum şi de
(art. 73 Cod silvic). circulaţie şi transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de
Reducerea suprafeţei pădurilor proprietate privată este către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură,
interzisă, cu excepţiile prevăzute în art. 54 alin. 2 (art. 74 alin. 1 care controlează aplicarea şi respectarea lor (art. 87 Cod silvic).
Cod silvic). I. Pajişti, păşuni, fâneţe
Deţinătorii de păduri proprietate privată au obligaţia să le Pajişte = teren acoperit de vegetaţie erbaceea perenă,
menţină în stare bună de sănătate şi să execute la timp lucrările spontană sau cultivată, folosită de obicei ca păşune sau fâneaţă.3
= asociaţie vegetală compusă din: plante erboase la
1
Codul silvic (Legea nr. 26/1996), Titlul III. Fondul forestier proprietate care se adaugă puţini muşchi, foarte rar şi licheni…Ecosistemele
privată, art. 64-75; Titlul IV. Dispoziţii comune fondului forestier proprietate ocupate de pajişti reprezintă o bună parte din fondul destinat
publică şi fondului forestier proprietate privată, art. 76-82; O.G. nr. 96/1998, furajării animalelor domestice. Exploatarea lor raţională asigură
republicată, privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului
2
forestier naţional, Capitolul III. Administrarea fondului forestier naţional, Codul silvic, Titlul I. Dispoziţii comune referitoare la fondul forestier şi
Secţiunea a 3-a. Administrarea fondului forestier proprietate privată a vegetaţia forestieră din afara acestuia, art. 6; Titlul V. Vegetaţia forestieră din
persoanelor fizice, art. 15 şi Secţiunea a 4-a. Administrarea pădurilor proprietate afara fondului forestier, art. 87-94.
3
privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, mânăstiri), a instituţiilor de Conform Dicţionarului Enciclopedic, vol. V, OQ, Editura Enciclopedică,
învăţământ sau a altor persoane juridice, art. 16. Bucureşti, 2004, p. 153.
54
echilibrul natural în condiţiile creşterii numărului de animale cerut J. Terenurile degradate preluate de Regia Naţională a
de nevoile mereu crescânde ale economiei.1 Pădurilor – Romsilva, conform prevederilor O.G. nr. 81/19986, art.
Păşune = teren cu vegetaţie erbacee perenă sau anuală, 9, art 11 şi art. 19 alin. (2), se înscriu în amenajamentele silvice,
folosită pentru hrănirea animalelor prin păşunat. Iarba de pe devin parte a fondului forestier naţional proprietate publică a
terenul pe care pasc vitele. Păşune alpină = pajişte alpină.2 statului şi se supun regimului silvic.
= asociaţie vegetală ierboasă, naturală sau K. Perdelele forestiere de protecţie înfiinţate potrivit Legii
artificială, folosită pentru păscutul anumalelor domestice (ovine, nr. 289/20027 reprezintă o cauză de utilitate publică şi formează
bovine, cabaline), fără a fi cosită în prealabil. După zona de Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie (art. 4
vegetaţie pe care o ocupă, păşunile pot fi: alpine, de pădure, de L.289/2002). Ele pot fi proprietate publică sau privată şi constituie
silvostepă, de stepă, de luncă.3 bun de interes naţional (art. 3 alin. (1) din L. 289/2002).
Fâneaţă = asociaţie vegetală de ierburi destinată cosirii şi Perdelele forestiere de protecţie sunt supuse unor norme
transformării în fân. În România fâneţele naturale se află în zonele tehnice silvice, elaborate în condiţiile art. 35 din Legea nr.
de deal şi de munte, ocupând o parte din pajiştile din aceste zone.4 289/2002, având ca finalitate asigurarea gestionării durabile a
Conform art. 2 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, accestora, în vederea exercitării funcţiilor de protecţie pentru care
care clasifică terenurile în funcţie de destinaţie, păşunile şi fâneţele au fost înfiinţate (art. 11 din Legea nr. 289/2002).
sunt încadrate în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă. L. Formele răspunderii juridice pentru încălcarea
Ordinul comun nr. 226/235/2003 al Ministerului Agriculturii, normelor privind protecţia pădurilor:
Pădurilor şi Apelor şi Mediului şi al Ministerului Administraţiei - civilă, contravenţională şi penală, potrivit Legii nr. 137/1995,
Publice a aprobat “Strategia privind organizarea activităţii de modificată, art. 82, 83 (contravenţii) şi 85 (infracţiuni);
îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen - civilă, contravenţională şi penală, potrivit Legii nr. 18/1991, art.
mediu şi lung”. Sunt astfel formulate o serie de măsuri tehnice şi 106-112;
organizatorice pentru ameliorarea pajiştilor, precum şi - disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală,
responsabilităţile care revin tuturor factorilor interesaţi pentru potrivit Codului silvic, Titlul VI. Răspunderi şi sancţiuni, art. 95-
punerea în valoare a pajiştilor, în condiţii de eficienţă economică 109;
ridicată. Pe baza acestei strategii, în 2004 a fost elaborat proiectul - disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a
“Programului de reabilitare a pajiştilor în perioada 2005-2008”, persoanei vinovate, conform O.G. 96/1998, republicată,
întocmit la nivel de comună, oraş, municipiu şi judeţ şi cumulat pe Capitolul 7, art. 29-35;
total ţară. În iunie 2004 era aprobat de conducerea Ministerului - contravenţională, conform Legii nr. 31/20008 privind stabilirea
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.5 şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
- civilă: pagubele produse prin nerespectarea prevederilor
1
Conform Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, Dicţionar privind protecţia pădurilor9 se recuperează integral de la cei
de ecologie, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 420-421.
2 6
Conform Dicţionarului Enciclopedic, vol. V, OQ, p. 260. Privind unele măsuri pentru ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate.
3 7
Conform Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p. Tipurile perdelelor forestiere de protecţie sunt enumerate supra, pag. 65, nota 6
443. de la subsol.
4 8
Conform Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p. Publicată în M.Of. nr. 144 din 6 aprilie 2000.
9
253. Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 3-a, art. 32, alin. 1: “Persoanele
5
Programul de reabilitare a pajiştilor, în revista “Agro Terra”, anul II, nr. juridice şi fizice, care desfăşoară activităţi ce pot aduce prejudicii, prin poluare,
8/august/2004, p. 12. fondului forestier naţional şi vegetaţiei forestiere din afara acestui fond, sunt
55
care le-au produs, deosebit de sancţiunile penale sau determinant în menţinerea echilibrului ecologic” (art. 1 alin. (1)
administrative ce se aplică, după caz (art. 32 alin. 2 Codul Legea apelor nr. 107/1996).1 Concepţia potrivit căreia “apa spală
silvic). totul” după care omul din toate timpurile s-a ghidat, după cum
reiese şi din cele de mai sus, se pare că nu mai acoperă realitatea,
Termeni cheie fapt, de asemenea subliniat în art. 1 alin. (1) al Legii apelor. În
Fondul forestier naţional; pădure; amenajament silvic; Secolul XX poluarea a devenit din ce în ce mai acută, realizată cu
regim silvic; terenuri destinate împăduririi; administrarea fondului substanţe pe care apa nu a mai putut face faţă să le “spele” şi să
forestier; gospodărirea fondului forestier; reconstrucţia ecologică, se regenereze, aspect care a afectat de cele mai multe ori
regenerarea şi îngrijirea pădurilor; pajişte, păşune, fâneaţă; ecosistemele naturale, ca să nu mai vorbim de chiar viaţa sau
perdelele forestiere de protecţie. activităţile umane. În Legea nr. 310/2004 însuşi legiuitorul
subliniază acest lucru, introducând la art. 1 alin. (1.1): “Apa nu este
Întrebări de control şi autoverificare un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
1. Care sunt obligaţiile persoanelor fizice sau juridice (publice sau trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare”, şi modificând cuprinsul
private) privind terenurile cu destinaţie silvică prevăzute în alin. (2): “Apele fac parte din domeniul public al statului.
Legea nr. 18/1991, republicată, şi în Legea nr. 137/1995, Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a
modificată? resurselor de apă sunt acţiuni de interes general”. (subl.ns., V.R.)
2. Care sunt deosebirile şi asemănările administrării şi Din cele de mai sus rezultă că apa este patrimoniul nostru,
gospodăririi fondului forestier proprietate publică şi a fondului al tuturor şi, indiferent de cei cărora legea le stabileşte atribuţii de
forestier proprietate privată? protejare, întreţinere, exploatare judicioasă etc., în realitate aceste
3. Enumeraţi cel puţin 5 fapte care constituie infracţiuni. obligaţii sunt ale noastre, ale tuturor.
4. Enumeraţi cel puţin 5 fapte care constituie contravenţie. OUG nr. 195/2005, în Capitolul IX. Protecţia apelor şi a
5. Cuantumul pedepselor stabilite pentru săvârşirea de ecosistemelor acvatice, art. 55-58, stabileşte cadrul general pentru
contravenţii sau infracţiuni vi se par: a) prea blânde; b) prea protecţia apelor, obligaţii ale autorităţilor pentru protecţia mediului
uşoare; c) bine stabilite de legiuitor. Argumentaţi varianta şi ale persoanelor fizice şi juridice şi, făcând, totodată, trimitere şi
aleasă. la legislaţia specifică în vigoare în ceea ce priveşte activităţile de
gestionare şi protecţie a resurselor de apă.
În literatura de specialitate, apele au fost clasificate având
Unitatea 3. Protecţia juridică a apelor la bază mai multe criterii:
- al administrării lor (internaţionale, teritoriale, naţionale); al
Apa este un element indispensabil vieţii omului, tuturor aşezării lor (de suprafaţă şi subterane); al destinaţiei lor
celorlalte vieţuitoare, tuturor plantelor, activităţilor economice ale economice (de folosinţă generală, destinate industriilor,
omului (productive, energetice, de transport): “Apele reprezintă o destinate agriculturii, ape cu destinaţii speciale); după criteriul
sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element formei de proprietate (cele care aparţin domeniului public al
indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru
activităţi productive, sursa de energie şi cqle de transport, factor
1
Legea apelor a fost publicată în M.Of. nr. 244 din 8 octombrie 1996. De
obligate să ia toate măsurile necesare pentru respectarea indivatorilor de calitate asemenea, a fost modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004, publicată în
a aerului, apei şi solului.” M.Of. nr. 584 din 30 iunie 2004.
56
statului şi cele care aparţin domeniului privat, după cum se Gospodărirea apelor5, potrivit definiţiei formulate de pct.
desprinde din art. 3 alin. (1)1 şi (2) din Legea nr. 107/1996);2 35 din Anexa 1 la Legea apelor, modificată prin Legea nr.
- o altă clasificare3 a apelor supuse ocrotirii are în vedere 310/2004, este: “ansamblul activităţilor care prin mijloace tehnice
următoarele criterii: din punctul de vedere al regimului ocrotirii şi măsuri legislative, economice şi administrativ, conduc la
şi situării lor (ape internaţionale, teritoriale, naţionale); după cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau
criteriul situării obiective şi destinaţiei (resursele de apă dulce; îmbunătăţirea resurselor de apă pentru sarisfacerea nevoilor
apa pentru populaţie; apa potabilă; apa uzată menajeră; apa sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării
pentru industrie; apele uzate industrial; apa pentru irigaţii; apa acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor
de desecare-drenaj); din punctul de vedere al calităţii şi în distructive ale apelor”.
raport cu domeniile de utilizare (categoria I, a II-a şi a III-a); Fondul naţional de date de gospodărire a apelor este
ape degradate, cărora nu li se mai poate da nici o constituit din informaţiile hidrometeorologice, hidrogeologice şi cele
întrebuinţare. de gospodărire a apelor (art. 35 alin. 2 Legea apelor) sau
Trei aspecte trebuiesc avute în vedere la totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice,
protecţia apelor: protecţia cantitativă, protecţia calitativă şi hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor6.
protecţia sanitară.4 Modul de organizare, păstrare şi gestionare a acestui fond se
Administrarea apelor, malurilor şi albiilor acestora, stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, se mediului (art. 35 alin. 3).
realizează potrivit Legii nr. 107/1996, modificată şi completată prin Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi
Legea nr. 310/2004, precum şi prevederilor din convenţiile evidenţa apelor ce aparţin domeniului public din Cadastrul apelor.
internaţionale la care România este parte. (art. 1 alin. (4) Legea Modul de organizare a fondului naţional de date hidrologice şi de
apelor). gospodărire a apelor şi a Cadastrului apelor se stabileşte de către
Regimul juridic de folosire al apelor şi al albiilor este autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul apelor, iar
reglementat prin Capitolul II din Legea nr. 107/1996, cu ţinerea la zi a acestuia se asigură de Administraţie Naţională
modificările şi completările Legii nr. 310/2004, şi stabileşte, pe “Apele Române” (art. 35 alin. (5) Legea apelor modificată prin
lângă altele, şi interdincţii pentru protecţia resurselor de apă (art. Legea nr. 310/2004).
16 Legea apelor), obligaţii ale utilizatorilor de apă în scopul folosirii Cadastrul apelor este “activitatea privind inventarierea,
raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă (art. 17 Legea clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor referitoare la reţeaua
apelor). hidrologică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor,
precum şi la prelevările şi restituţiile de apă”.7

5
Legea apelor, Capitolul III. Gospodărirea apelor, Secţiunea 1, Cunoaşterea
resurselor de apă; Secţiunea a 2-a. Protecţia albiilor, a malurilor şi a lucrărilor de
gospodărire a apelor; Secţiunea a 3-a. Amenajarea bazinelor hidrografice;
1
Cuprinsul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 a fost modificat prin Legea nr. Secţiunea a 4-a. Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au
310/2004, pct. 7. legătură cu apele; Secţiunea a 5-a. Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor
2
Conform clasificării din Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 194-195; Daniela meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice; Secţiunea a
MARINESCU, op.cit., 2003, p. 122-123. 6-a. Participarea publicului, art. 25-79.
3 6
Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 280-281. Conform Anexei 1 pct. 33 la Legea apelor, modificată prin Legea nr. 310/2004.
4 7
Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 282-284. Conform Anexei 1 pct. 19 la Legea apelor, modificată prin Legea nr. 310/2004.
57
În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind Apa; protecţia apelor; administrarea apelor; regimul
gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor juridic de folosire al apelor şi al albiilor; gospodărirea apelor; bazin
de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea hidrografic; Fondul naţional de date de gospodărire a apelor;
zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau Cadastrul apelor.
grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22
decembrie 2009. (art. 43 alin. (1) Legea apelor nr. 107/1996, aşa Întrebări de control şi autoverificare
cum a fost modificată prin pct. 47 din Legea nr. 310/2004). 1. Incercaţi să formulaţi şi alte argumente pentru considerarea
Bazin hidrografic = o suprafaţă de teren de pe care toate apei ca patrimoniu naţional. Pledaţi pentru protejarea
scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi cantitativă şi calitativă a apei.
posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, 2. Enumeraţi cel puţin cinci fapte considerate de lege contravenţii
estuar sau deltă (Anexa 1 la Legea nr. 107/1996, modificată prin în domeniul apelor.
Legea nr. 310/2004). 3. Enumeraţi cel puţin trei fapte considerate de lege infracţiuni în
Răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor domeniul apelor.
referitoare la ape poate fi, după caz, disciplinară, patrimonială, 4. Cuantumul amenzilor în cazul contravenţiilor şi al pedepselor
civilă, contravenţională sau penală. (art. 86 Legea apelor). cu închisoarea în cazul infracţiunilor, stabilite de lege, le
Legea apelor în art. 87, pct. 1)-53) enumeră faptele care consideraţi: a) prea uşoare; b) prea aspre; c) proporţionale cu
constituie contravenţii în domeniul apelor. Cuantumul amenzilor gradul de pericol social. Argumentaţi-vă opinia, oricare este
aplicate pentru săvârşirea contravenţiilor este stabilit în art. 881 al varianta pe care aţi ales-o.
Legii apelor, literele a)-c), iar enumerarea persoanelor care pot 5. În afară de contravenţiile şi infracţiunile prevzute de lege, aţi
constata săvârşirea acestor contravenţii şi aplica amenzilor este mai avea de propus vreo faptă ca fiind contravenţie sau
făcută în art. 902 Legea apelor. infracţiune?
Faptele care constituie infracţiuni, potrivit Legii apelor, 6. Ce este bazinul hidrografic?
sunt menţionate în art.923, art. 934, 945, 956; articolele 96-106 din 7. Ce este Fondul naţional de date de gospodărire a apelor? Dar
Legea apelor prin care erau prevăzute alte fapte considerate Cadastrul apelor?
infracţiuni, ca şi persoanele abilitate să le constate, au fost 8. Consideraţi sancţiune prevederea art. 107 alin. (6) din Legea
abrogate de Legea nr. 310/2004, pct. 106. apelor: “Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) şi (4) poate
De asemenea, Legea nr. 137/1995, modificată, în art. 85 lit. determina luarea măsurilor de încetare a activităţii utilizatorilor
d) consideră infracţiune nerespectarea prevederilor sau de apă”? Dacă da, ce fel de sancţiune?
interdicţiilor stabilite pentru protecţia apei, potrivit prevederilor art.
40 lit. a)-g) din aceeaşi lege.

Termeni cheie Unitatea 4. Protecţia juridică a atmosferei


1
Aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 99.
2 Din perspectiva protecţiei mediului, atmosfera este
Aşa cum este reformulat de pct. 100 al Legii nr. 310/2004.
3
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 102. “masa de aer care înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi
4
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 103.
5
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 104.
6
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 105.
58
stratul protector de ozon”1. Ca şi în cazul apei, calitatea aerului Strategia naţională privind protecţia atmosferei, aprobată
este foarte importantă pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru prin H.G. nr. 731/2004, este astfel structurată:
existenţa faunei şi florei.2 Aerul înconjurător este “aerul I. Cadru general
troposferic, exclusiv cel din locurile de muncă”3. - Scopul = crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi
Cadrul juridic general al protecţiei atmosferei se găseşte în implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităţii
OUG nr. 196/2005, Capitolul X. Protecţia atmosferei, schimbările aerului, eficient din punct de vedere economic.
climatice, gestionarea zgomotului ambiental, art. 59-64. - realizarea respectării obiectivelor – prin implementarea
Legislaţia specială privind protecţia atmosferei o constituie, sistemului de gestionare a calităţii aerului şi prin
printre altele, O.U.G. nr. 243/20004, aprobată, cu modificări şi implementarea măsurilor de control al emisiilor de poluanţi în
completări, de Legea nr. 655/20015, adoptată cu scopul de a atmosferă.
stabili cadrul juridic “privind prevenirea, eliminarea, limitarea - promovează conceptul dezvoltării durabile, vându-se în vedere
deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării impactul poluării aerului asupra calităţii vieţii şi asupra sănătăţii
efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându- oamenilor.
se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la - obiectivele Strategiei…
reglementările comunitare” (art. 1 alin. (1)). - principiile pe care le respectă şi pe care se bazează
La baza protecţiei juridice a atmosferei se află principiile - Strategia are în vedere cele două direcţii principale ale
generale legale privind protecţia mediului, acceptate la nivel politicilor din România
internaţional (art. 2). - Procesul de implementare a acquisului
Art. 3 precizează principalele obiective ale strategiei - Autorităţile cu atribuţii şi responsabilităţi..
naţionale privind protecţia atmosferei (alin. 1), care se II. Cadrul legislativ şi instituţional
reactualizează periodic de autoritatea publică centrală pentru 1. Legislaţia naţională privind protecţia aerului
protecţia mediului şi se adoptă prin hotărâre de guvern (alin. 2). 2. Legislaţia internaţională
H.G. nr. 731/20046 a aprobat Strategia naţională privind 3. Cadrul instituţional
protecţia atmosferei al cărei scop este “crearea cadrului necesar III. Situaţia prezentă în domeniul protecţiei atmosferei
pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de IV. Standardele şi obiectivele privind calitatea aerului
gestionare a calităţii aerului, eficient din punct de veere ambiental
economic”.7 V. Dezvoltarea strategiei şi aspecte financiare
VI. Formularea strategiei
1. Linii strategice generale
1
Anexa 1 la Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, modificată. Aceeaşi 2. Strategia naţională privind protecţia atmosferei până în anul
definiţie este formulată şi în Anexa 1 la OUG nr. 243/2000 privind protecţia 2007
atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001. 3. Strategia naţională privind protecţia atmosferei pentru perioada
2
Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 237 şi urm. de după 2007
3
Conform definiţiei din Anexa 1 la OUG nr. 243/2000 privind protecţia VII. Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei.
atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001. Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţii publice centrale
4
Publicată în M.Of.nr. 633 din 6 decembrie 2000. şi a autorităţilor publice locale în domeniul mediului, ale altor
5
Publicată în M.Of.nr. 773 din 4 decembrie 2001.
6
Publicată în M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004.
7
Strategia naţională privind protecţia atmosferei, I. Cadru general, alineat 1.
59
autorităţi publice centrale şi teritoriale sunt prevăzute în Capitolul
II1. Atribuţii şi responsabilităţi, Secţiunea 1. Atribuţi şi Întrebări de control şi autoverificare
responsabilităţi ale autorităţilor competente în domeniul protecţiei 1. Ce înţelegeţi prin atmosferă? Ce înţelegeţi prin aer
atmosferei (art. 7-8) şi Secţiunea a 2-a. Atribuţii şi responsabilitţi înconjurător? Care are conţinutul mai larg?
ale altor autorităţi publice centrale şi teritoriale (art. 9-15). 2. Care sunt obligaţiile autorităţii administraţiei publice centrale
Evaluarea calităţii aerului înconjurător pentru teritoriul pentru protecţia mediului în domeniul protecţiei atmosferei,
României se realizează pe baza valorilor limită şi a valorilor de potrivit OUG nr. 196/2005 şi OUG nr. 243/2000?
prag, în acord cu standardele naţionale şi ale Uniunii Europene. 3. Care sunt atribuţiile persoanelor fizice şi juridice în acest sens,
Cadrul general al reglementărilor privind calitatea aerului potrivit aceloraşi acte normative?
înconjurător îl constituie OUG nr. 243/2000, Capitolul III. Calitatea 4. Ce este evaluarea calităţii aerului înconjurător?
aerului înconjurător, prin Secţiunea 1. Evaluarea calităţii aerului
înconjurător (art. 16-22) şi Secţiunea a 2-a. Monitorizarea calităţii
aerului şi a nivelului emisiilor (art. 23-26).
Capitolul IV. Surse de poluare2, stabileşte obligaţiile
titularilor de activităţi care constituie diferite surse de poluare
pentru atmosferă, prin Secţiunea 1. Emisii din surse fixe (art. 27-
38) şi Secţiunea a 2-a. Emisii din surse mobile şi surse difuze (art.
39-45) şi Secţiunea a 3-a. Controlul produselor şi al substanţelor
care pot afecta calitatea atmosferei (art. 42-45).
Răspunderea pentru încălcarea prevederilor privind
protecţia atmosferei: Unitatea 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi al
OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, prevede: monumentelor naturii
“încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice
răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz” (art. Protecţia juridică a florei
46).
Art. 47 precizează faptele care constituie contravenţie şi A. Regimul juridic al ariilor protejate şi al
cuantumul amenzilor stabilite pentru acestea. monumentelor naturii
Art. 49 enumeră faptele care constituie infracţiuni şi Protejarea anumitor zone de pe suprafaţa pământului,
precizează pedepsele aplicate în cazul săvârşirii lor. pentru calităţi speciale, pentru frumuseţe, pentru conţinutul unor
În OUG nr. 195/2005, art. 96, sunt precizate şi căteva fapte specii rare de plante sau animale a fost în atenţia oamenilor încă
care contravenţii, iar art. 98 - faptele care constituie infracţiuni . din cele mai vechi timpuri3. În România, prima rezervaţie naturală
a fost înfiinţată în anii ’30, Rezervaţia Retezat, după care au urmat,
Termeni cheie pe bună dreptate, multe alte arii care au fost protejate prin lege. 4
Atmosferă; aer înconjurător; Strategia naţională privind
protecţia atmosferei.
1 3
Al OUG nr. 243/2000, aprobată cu modifirări şi completări prin Legea nr. Vezi în acest sens, despre “legea braniştei” şi alte reguli vizând natura în
655/2001. vechiul drept românesc, Mircea DUŢU, op.cit., vol. I, 2003, p. 73 şi urm.
2 4
Din OUG nr. 243/2000, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 655/2001. Vezi Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 282-283.
60
Iniţial, Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului * OUG nr. 236/20003,
reglementa regimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii în - Capitolul I. Dispoziţii generale (art. 1-4). Stabileşte scopul
Capitolul III. Protecţia resurselor naturale şi conservarea reglementării, obiectivele urmărite, zonele care intră şi cele
biodiversităţii, Secţiunea a 4-a, art. 55-60, în prezent abrogate prin care nu intră sub incidenţa ei, înţelesul unor termeni;
OUG nr. 91/2003. Astfel că, în afara unor reglementări în diferite - Capitolul II. Regimul ariilor naturale protejate:
alte articole, printre altele, şi a ariilor protejate, doar art. 35 din - Secţiunea 1. Categorii de arii naturale protejate (art.
Legea nr. 137/1995, modificată, mai face trimitere expres la acest 5); Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi
aspect: “regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se
naturale, a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi
prezentei legi, precum şi legislaţiei specifice în vigoare” (art. 35 utilizare, potrivit diferitelor categorii de arii naturale
alin. 2). protejate stabilite de lege;
Legislaţia specifică la care face trimitere art. 35 constă, în - Secţiunea a 2-a. Instituirea regimului de arie
primul rând, în O.U.G. nr. 236/20001 privind regimul ariilor naturale naturală protejată (art. 6-15);
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei Instituirea regimului de arie naturală protejată şi de
sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462/20012. În afara acestora, zonă de protecţie a bunurilor patrimoniului natural este
mai există şi alte acte normative despre care vom face menţiune prioritară în raport cu orice alte interese, cu mici
pe măsura prezentării materialului. excepţii; regimul de protecţie se stabileşte indiferent de
Definiţie. Aria naturală protejată este definită în art. 2 pct. destinaţia terenului şi de deţinător, şi este obligatorie
6 din OUG nr. 195/2005. Aceeaşi definiţie este formulată şi în respectarea acestuia, potrivit legii. Instituirea regimului
OUG nr. 236/2000, în art. 4 lit. d). de arie naturală protejată se face prin lege, hotărâre a
Scopul adoptării OUG nr. 236/2000 îl constituie garantarea Guvernului, hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale,
conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de la propunerea, după caz, a autorităţii publice centrale
interes public major şi componentă fundamentală a strategiei pentru protecţia mediului, altor autorităţi publice
naţionale pentru dezvoltarea durabilă (art. 1). Prin patrimoniu centrale, regiilor autonome, companiilor, preşedinţilor
natural se înţelege ansamblul componentelor şi structurilor fizico- consiliilor judeţene sau primarilor etc. Modul de
geografice, biologice şi biocenotice ale mediului natural a căror constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate
importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, va lu în considerare interesele comunităţilor locale,
sabogenă, peisagistică, recreativă şi cultural-istorică au o facilitându-se participarea localnicilor la aplicarea
semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a
floristice şi faunistice, al integgrităţii funcţionale a ecosistemelor, resurselor naturale, încurajându-se menţinerea
conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în
pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor
civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare (art. 4 lit. b). locale;
Legea-cadru prin care se reglementează protecţia ariilor - Secţiunea a 3-a. Administrarea reţelei de arii
protejate este: naturale protejate (art. 16-24); Ansamblul ariilor
naturale protejate constituie reţeaua naţională de arii
1
Publicată în M.Of. nr. 625 din 4 decembrie 2000. 3
Aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 462/2001.
2
Publicată în M.Of. nr. 433 din 2 august 2001.
61
naturale. Coordonarea managementului reţelei societăţile comerciale sunt obligate să pună în aplicare
naţionale de arii naturale protejate intră în prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi să acţioneze
responsabilitatea autorităţii publice centrale pentru pentru respectarea lor.
protecţia mediului, a Academiei Române şi a - Anexa 1. Scopul şi regimul de management al categoriilor de
Comitetului Naţional “Om-Biosferă”. Responsabilităţi arii naturale protejate;
pentru stabilirea modalităţilor de administrare a ariilor - Anexa 2. Tipurile de habitate naturale a căror conservare
naturale protejare şi a altor bunuri ale patrimoniului necesită declararea ariilor speciale de conservare;
natural revin autorităţii publice centrale pentru protecţia - Anexa 3. Specii de plante şi de animale a căror conservare
mediului, împreună cu Academia Română şi necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor
autorităţilor administraţiei ublice judeţene sau locale. de protecţie specială avifaunistică.
- Capitolul III. Conservarea habitatelor şi a speciilor (art. 25-
28); Conservarea şi ocrotirea habitatelor naturale şi * H.G. nr. 230 din 4 martie 20031 reglementează delimitarea
seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes rezervaţiilor biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale,
comunitar, existente pe teritoriul României se fac prin precum şi constituirea administraţiei acestora. Delimitarea
declararea de arii speciale de conservare. acestora în actul normativ, prin descriere şi hartă, sunt baza
- Capitolul IV. Conservarea altor bunuri ale patrimoniului realizării cadastrului de specialitate al ariilor naturale protejate,
natural (art. 29-37); se referă la protejarea: tipurilor secţiunea rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale şi parcuri
geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, naturale (art. 1 alin. 2). Denumirile şi desemnările internaţionale
peşterile, depozitele fosilifere, formaţiunile geologice, ale rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale
mineralogice, arbori seculari, peşteri etc. sunt menţionate în art. 1 alin. 3, descrise în Anexa 1, iar
- Capitolul V. Autorităţi şi instituţii responsabile (art. 38-43); clasificarea lor s-a realizat pe baza categoriilor corespunzătoare
Autoritatea publocă centrală pentru protecţia mediului, prin statutului de protecţie, stabilit în Anexa 1 La OUG nr. 236/2000.
Direcţia de Conservare a Naturii şi a Diversităţii Biologice;
Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea B. Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice
Monumentelor Naturii; Comisia Naţională UNESCO, prin Prin noţiunea de faună se înţelege totalitatea
Comitetul Naţional “Om-Biosferă” speciilor de animale dintr-un grup taxonomic (ex. vertebrate
- Capitolul VI. Organizarea şi exercitarea controlului (art. 44- etc.), dintr-o zonă geografică naturală, dintr-un teritoriu
46); Controlul respectării prevederilor OUG nr. 236/2000 se administrativ, dintr-o eră sau perioadă geologică. Studierea
organizează de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi structurii şi dinamici biocenozelor nu se poate realiza fără
se exercită prin personal special împuternicit. Controlul ştiinţific cunoaşterea elementelor de faună.2
se organizează de Academia Română prin personal special Când se pune problema protecţiei juridice a faunei, ne
împuternicit. referim la protecţia juridică a animalele sălbatice şi la cele
- Capitolul VII. Sancţiuni (art. 47-51); Încălcarea prevederilor
OUG nr. 236/2000 atrage răspunderea civilă, contravenţională 1
Publicată în M.Of. nr. 190 din 26 martie 2003.
2
sau penală, după caz. Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p.232. Potrivit
- Capitolul VIII. Dispoziţii finale (art. 52-55) Autorităţile aceleiaşi surse (p. 232-238), fauna poate fi: a solului, bentală, de coronament,
administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din sectorul cadaverică, cavernicolă, de apă dulce, insulară, interstiţială, infestinală, litorală,
madicolă, marină, microbiană, microporală, muscicolă, parazitară, pelagică,
public şi privat, regiile autonome, companiile naţionale şi
sesilă, terestră, torenticolă, vagilă.
62
domestice. Protecţia juridică a animelelor domestice şi sălbatice împreună cu biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al
urmăreşte finalităţi diferite: ocrotirea lor de acte de cruzime, rele României (art. 1),
tratamente şi abandon; protejarea lor faţă de captură, distrugere şi Vânatul României este administrat şi gestionat în
comercializare, ca acte care pot duce la dispariţia speciilor.1 scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii
Reglementări juridice privind animalele în dreptul echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi al satisfacerii altor
românesc: cerinţe social-economice (art. 2). Vânatul este bun public de
- Codul civil, Cartea a II-a, Capitolul al II-lea, art. 467, 468, 473. interes naţional (art. 3).
- Pentru protecţia animalelor domestice sunt adoptate acte Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de
normative cu conţinut sanitar-veterinar; art. 310 Cod penal etc; gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare,
- Animalele sălbatice se bucură de o ocrotire mai bine constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi
reglementată juridic. Astfel, cel mai important act normativ în astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate
acest sens este Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului în cuprinsul a cestora (art. 3 alin. 1).
vânatului nr. 103/19962; Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de către
Mediului nr. 647/20013 pentru aprobarea Procedurii de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România,
achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a administratorului pădurilor statului, unităţilor de învăţământ şi
plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România,
importului acestora; Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, denumite gestionari ai fondurilor de vânătoare (art. 4).
pescuitul şi acvacultura4. Suprafaţa fondurilor de vânătoare variază între 5.000 ha
- Animalele pentru experimente: Ordonanţa Guvernului nr. şi 10.000 ha (art. 3 alin. 3 şi 4).
37/20025 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu României se realizează de către autoritatea publică centrală care
modificări prin Legea nr. 471/20026. răspunde de silvicultură (art. 7), potrivit prevederilor Legii nr.
- Animalele sălbatice în captivitate: Legea grădinilor zoologice şi 103/1996, republicată, Capitolul II, art. 7-16.
acvariilor publice nr. 191/20027. Protecţia vânatului se realizează de către gestionarii
Ş.a. fondurilor de vânătoare care sunt obligaţi să asigure gestionarea
Statutul juridic al animalelor sălbatice, potrivit Legii nr. durabilă a vânatului (pe baza unor studii de specialitate întocmite
103/1996, republicată. de specialişti), paza şi ocrotirea vânatului (art. 17 alin. 1, 2 şi art.
Animalele sălbatice de interes vânătoresc, enumerate în 18), potrivit reglementărilor Capitolului III, art. 17-24.
anexele 1 şi 2 ale Legii nr. 103/1996, denumite vânat, resursă Vânătoarea, ca acţiune de căutare, stârnire, urmărire,
naturală regenerabilă de interes naţional şi internaţional (art. 2), hăituire, rănire, ucidere ori capturarea de vânat sau orice altă
activitate cu aceeaşi finalitate sunt permise la speciile de vânat, în
1
Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 177. condiţiile, perioadele şi cu mijloacele prevăzute de Legea nr.
2
Republicată, cu modificări şi completări, în M.Of. nr. 328 din 17 mai 2002. 103/1996, republicată, Capitolul IV. Exercitarea vânătorii, art. 25-
3
Publicat în M.Of. nr. 416 din 26 iulie 2001. 33.
4
Republicată în M.Of. nr. 627 din 2 septembrie 2003. Legea nr. 103/1996, republicată, în Capitolul V.
5
Publicată în M.Of. nr. 95 din 2 februarie 2002. Răspunderi şi sancţiuni, art. 34 prevede că încălcarea
6
Publicată în M.Of. nr. 535 din 23 iulie 2002.
7
Publicată în M.Of. nr. 271 din 23 aprilie 2002.
63
dispoziţiilor acestei legi atrage, după caz, răspunderea intervenţia omului şi cu aplicarea regulilor specifice şi potrivit
disciplinară, contravenţională, civilă sau penală. destinaţiei acestora. Regimul lor juridic este diferit. Flora spontană
Art. 35-39 din Legea nr. 103/1996, republicată, precizează este protejată prin reglementări juridice cuprinse în Legea nr.
faptele care constituie infracţiuni, inclusiv personalul de 137/1995, modificată; prin protejarea fondului forestier şi a
specialitate care le poate constata. plantelor care există în afara acestui fond; prin protecţia florei
Art. 40-44 din Legea nr. 103/1996, republicată precizează incluse în ariile protejate; prin reglementări specifice plantelor
faptele care constituie contravenţii şi persoanele împuternicite să cultivate referitoare la seminţe şi materialul săditor, cum ar fi
le constate. Legea nr. 266/20023 privind producerea, prelucrarea, controlul şi
Art. 45 din Legea nr. 103/1996, republicată, împreună cu certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului
anexele 1 şi 2 precizează cuantumul despăgubirilor pentru săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, Ordinul
pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau Ministrului Agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 350/20024 pentru
contravenţii, cine le încasează şi distribuirea acestora. aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în
vederea comercializării, prelucrarea, controlul şi certificarea
Prin Legea nr. 192/20011 privind fondul piscicol, calităţii, precum şi comercializarea seminţelor de cereale,
pescuitul şi acvacultura, pe lângă explicarea termenilor de oleaginoase şi textile, plante furajere, sfeclă, cartof şi legume etc.
specialitate ai acestei activităţi (art. 4), reglementează:
Administrarea şi exploatarea fondului piscicol (Titlul II, Capitolul I); Termeni cheie
dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului (Capitolul II); Arie protejată; monument al naturii; patrimoniu natural;
Exercitarea pescuitului (Capitolul III); paza fondului piscicol faună; vânat; fond de vânătoare; floră.
(Capitolul IV); Organizarea activităţii de piscicultură (Titlul III,
Capitolul I); inspecţia piscicolă (Titlul IV); protecţia fondului piscicol Întrebări de control şi autoverificare
(Titlul V); Titlul VI: răspunderea care poate interveni pentru 1. Ce este aria protejată? Ce este un monument al naturii?
nerespectarea prevederilor acestei legi poate fi disciplinară, 2. Cine administrează şi gestionează ariile protejate?
contravenţională, penală, materială sau civilă. Fondul piscicol = 3. Care este procedura instituirii regimului de arie naturală
totalitatea populaţiilor de peşti, raci, scoici, broaşte şi a altor protejată?
vieţuitoare acvatice. 4. Ce este reţeaua naţională de arii naturale?
5. Ce este patrimoniul natural?
C. Protecţia juridică a florei 6. Faceţi o listă cu autorităţile şi instituţiile responsabile pentru
Flora = totalitatea plantelor din biosferă.2 protecţia ariilor protejate.
Există floră spontană, care se dezvoltă fără intervenţia 7. Ce se înţelege prin faună?
omului şi există plante cultivate a căror dezvoltare se realizează cu 8. Ce este vânatul? Ce este un fond de vânătoare?
9. Cine administrează şi gestionează fondurile de vânătoare?
1
Republicată în M.Of. nr. 627 din 2 septembrie 2003, în baza modificărilor şi 10. Cine poate fi vânător? Care sunt obligaţiile vânătorilor?
completărilor aduse prin OUG nr. 76/2002, aprobată, la rândul ei cu modificări, 11. Ce înţelegeţi prin floră? Pe baza cunoştinţelor acumulate,
prin Legea nr. 42/2003. faceţi o listă a fondurilor pe care se pot întâlni diferite plante.
2
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p.254-255.
Potrivit aceleiaşi surse, distingem: flora continentală; zonată după relief;
3
autotrofă fotosintetizantă şi chemosintetizantă; anaerobă; edafică; intestinală; Publicată în M.Of. nr. 343 din 23 mai 2002.
4
microbiană. Publicat în M.Of. nr. 635 din 28 august 2002.
64
12. Faceţi o listă cuprinzând articolele din Legea nr. 137/1995, Capitolul VIII. Contravenţii la normele igienico-sanitare pentru
modificată, care se referă, alimente şi la normele de igienă privind producţia, prelucrarea,
într-o formă sau alta la protecţia plantelor. depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor (art.
22-25)
Capitolul IX. Contravenţii la normele de igienă privind protecţia faţă
de radiaţiilor nucleare (art. 26-28)
Unitatea 6. Protecţia juridică a mediului artificial. Capitolul X. Contravenţii la normele privind condiţiile şi procesele
de muncă (art. 29-31)
Capitolul XI. Contravenţii la normele privind organizarea şi
Protecţia juridică a aşezărilor umane, departe de a fi ruptă
funcţionarea instituţiilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea
de protejarea diferitelor elemente de mediu (aer, apă, floră, faună
copiilor şi tinerilor (art. 32-33)
etc.) şi a factorilor ce le pot influenţa, prezintă reglementări
Capitolul XII. Contravenţii la normele de igienă privind infestarea
specifice acestui mediu.
cu insecte vectoare şi cu rozătoare, precum şi la normele privind
OUG nr. 195/2005 , în Capitolul XII. Protecţia aşezărilor
regimul pesticidelor3 (art. 34-35)
umane, art. 70-73), reglementează cadrul general de protecţie a
Capitolul XIII. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
aşezărilor umane, stabilind, pe lângă alte reglementări, obligaţiile
(art. 36-42)
autorităţile administraţiei publice locale, ale persoanelor fizice şi
Capitolul XIV. Dispoziţii finale (art. 43-50).
juridice pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos.
Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/19974 pentru
Legea nr. 98/19941 privind stabilirea şi sancţionarea
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică,
mediul de viaţă al populaţiei, a căror nerespectare atrage
modificată2, este astfel structurată:
răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă ori, după
Capitolul I. Dispoziţii generale (art. 1-2)
caz, penală, în sarcina persoanelor vinovate de abaterile săvârşite
Capitolul II. Contravenţii la normele de igienă referitoare la zonele
(pct. 3). Structura acestor norme şi recomandări este următoarea:
de locuit (art. 3)
Capitolul I. Norme de igienă referitoare la zonele de locuit (art. 1-
Capitolul III. Contravenţii la normele de igienă referitoare la
20)
aprovizionarea cu apă a populaţiei (art. 5-8)
Capitolul II. Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a
Capitolul IV. Contravenţii la normele de igienă privind colectarea şi
localităţilor (art. 21-26)
îndepărtarea reziduurilor (art. 9-11)
Capitolul III. Norme de igienă pentru fântâni publice şi individuale,
Capitolul V. Contravenţii la normele de igienă privind unităţile de
folosite la aprovizionarea cu apă de băut (art. 27)
folosinţă publică (art. 12-14)
Capitolul IV. Norme de igienă referitoare la colectarea şi
Capitolul VI. Contravenţii la normele de igienă pentru unităţile
îndepărtaarea reziduurilor lichide (art. 28-36)
sanitare (art. 15-17)
Capitolul V. Norme de igienă referitoare la colectarea,
Capitolul VII. Contravenţii la normele privind prevenirea şi
îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide (art. 37-47)
combaterea bolilor transmisibile (art. 18-21)
Capitolul VI. Norme de igienă la unităţile de folosinţă publică (art.
48-83)
1
Publicată în M.Of. nr. 317 din 16 noiembrie 1994.
2 3
Legea nr. 98/1994 a fost modificată şi completată prin: O.G. nr. 108/30 august În prezent, pesticidelor li se spune “produse de uz fitosanitar”. Vezi în acest
1999, aprobată prin Legea nr. 344/31 mai 2002; O.G. nr. 5/15 ianuarie 2004, sens şi Art. V al OUG nr. 91/2003.
4
aprobată prin Legea nr. 170/2004; Legea nr. 314 din 28 iunie 2004. Publicat în M.Of. nr. 140 din 3 iulie 1997.
65
Capitolul VII. Norme de igienă privind produsele cosmetice (art. Definiţie: deşeu = orice substanţă sau orice obiect din
84-94) categoriile stabilire în Anexa Nr. I.B, pe care deţinătorul le aruncă
Capitolul VIII. Norme de igienă pentru transporturile de persoane sau are intenţia ori obligaţia să le arunce (Anexa I.A. OUG nr.
(urban şi preorăşenesc; aerian;feroviar; naval; rutier interurban 78/2000)
(art. 95-140) OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în Capitolul
Capitolul IX. Norme privind produsele pesticide utilizate în IV. Regimul deşeurilor reprezintă cadrul general de reglementare
profilaxia sanitar-umană (art. 141-148) în domeniu, completat cu OUG nr. 78/2000. Dinamica legislaţiei
Capitolul X. Norme de igienă privind înhumarea, transportul şi comunitare în acest domeniu şi necesitatea implementării acesteia
deshumarea cadavrelor umane (art. 149-154). în România, a dus ca, la modificările şi completările din 2003 ale
legii-cadru privind protecţia mediului, să se opereze următoarea
Termeni cheie modificare şi completare: Secţiunea a 2-a reglementează “Regimul
Norme de igienă. substanţelor şi preparatelor chimice periculoase” (art. 16-21), iar
Secţiunea a 2.1-a, introdusă prin OG nr. 91/2003, “Regimul
Întrebări de control şi autoverificare deşeurilor şi al deşeurilor periculoase” (art. 22-25). În prezent,
1. Parcurgeţi actele normative indicate. Normele de igienă pe acestea sunt reglementate în OUG nr. 195/2005, Capitolul III.
care le reglementează sunt respectate? Regimul substanţelor şi preparatelor periculoase şi în legislaţia
2. Enumeraţi, la fiecare categorie de norme de igienă, cel puţin specială.
trei fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii şi, cu toate O.U.G. nr. 78/20001 privind regimul deşeurilor, aprobată
acestea, sunt tolerate şi nu sunt sancţionate ca atare. Care cu completări şi modificări prin Legea nr. 426/20012,
credeţi că este motivul? reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în condiţii de
3. Sunteţi reprezentantul autorităţii publice care trebuie să protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător (art. 1 alin.
asigure respectarea normelor de igienă. Gândiţi-vă cel puţin la 1), aplicându-se: deşeurilor menajere; deşeurilor de producţie;
două măsuri pe care le-aţi lua pentru ca aceste norme să fie deşeuriloe de construcţie şi demolări; deşeurilor periculoase (art.
respectate de cei cărora li se adresează. 1 alin. 2), precizând totodată şi categoriile de deşeuri cărora nu li
4. Norme de igienă referitoare la colectarea, îndepărtarea şi se aplică (art. 2 alin. 1). Cele mai importante aspecte reglementate
neutralizarea deşeurilor solide sunt respectate şi aplicate? sunt:
5. Cunoaşteţi normele de igienă pentru transporturile de - principiile care stau la baza gestionării deşeurilor (art. 3)
persoane? Dar cei care asigură aceste transporturi? - administrarea şi gestionarea deşeurilor, precum şi autorităţile
6. Care sunt normele de igienă privind înhumarea, transportul şi competente în acest sens (Capitolul 2. Administrarea
deshumarea cadavrelor umane? Sunt respectate? deşeurilor, Secţiunea 1 (art. 5-9); Controlul activităţilor legate
de deşeuri (art. 14-14.1); Capitolul II.1. Gestionarea deşeurilor
(art. 14.2-14.10)
- autorizarea activităţilor legate de deşeuri Secţiunea 1.1. (art.
Unitatea 7. Regimul juridic al deşeurilor şi al substanţelor 9.1)
- obligaţii în domeniul gestionării deşeurilor: ale producătorilor
periculoase
de deşeuri (art. 19-21); ale transportatorilor de deşeuri (art. 22-
1
Publicată în M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000.
2
Publicată în M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001.
66
24); ale operatorilor în domeniul valorificării şi eliminării
deşeurilor (art. 25-26); ale persoanelor fizice şi juridice (art. 27-
28)
- comerţul internaţional şi transzitul de deşeuri (art. 29-33)
- facilităţi fiscale pentru cei ce gestionează sau valorifică deşeuri
(art. 34-37)
- atribuţii şi răspunderi ale administraţiei publice centrale şi
locale (art. 38-50)
- faptele care constituie contravenţii (art. 51-52)
- faptele care constituie infracţiuni (art. 53)
- în scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a
deşeurilor este prezentată o listă a aspectelor ce urmau să fie
reglementate prin hotărâri de guvern: 1. Modalităţile de
gestionare pentru categorii speciale de deşeuri (cum ar fi: ANEXA 1
uleiurile uzate; bateriile şi acumulatorii uzaţi; ambalaje şi
deşeuri din ambalaje etc.); 2. Condiţiile de funcţionare a Guvernul României
instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor; 3. Condiţiile
Ordonanta de urgenta nr. 195 din
pentru transportul deşeurilor.
Pentru alte acte normative prin care sunt reglementate 22/12/2005
depozitarea, transportul sau alte aspecte legate de diferite privind protecţia mediului
categorii deşeuri, a se vedea şi lista din Anexa 2 la “Îndrumar”.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196
Termeni cheie din 30/12/2005
Deşeu; administrarea şi gestionarea deşeurilor; ambalaje şi
deşeuri din ambalaje; reutilizare; reciclare.
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara
Întrebări de control şi autoverificare noastră în procesul de integrare europeană, este imperios necesară adoptarea, în
1. Ce înţelegeţi prin termenul “deşeu”? Dediniţia formulată de regim de urgenţă, a prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată
lege vi se pare corectă? Motivaţi răspunsul. legislaţia subsecventă în domeniul protecţiei mediului şi
2. Cine poate administra şi gestiona deşeurile şi cum se Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează
realizează acestea? principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care
3. Pornind de la legea-cadru privind regimul deşeurilor şi studiind trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii
alte acte normative prin care este reglementat acest aspect, obiectivelor dezvoltării durabile, elemente care vizează interesul public şi care
încercaţi să realizaţi o listă în care să enumeraţi toate tipurile constituie situaţii de urgenţă extraordinare.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
de deşeuri pe care le cunoaşteţi.
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:
67
CAPITOLUL I a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra
Principii şi dispoziţii generale mediului;
b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor şi
Art. 1. - Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea ţintelor de mediu ale organizaţiei;
protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi 9. autorizaţie de mediu - act tehnico-juridic emis de autorităţile competente
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai funcţionare a unei activităţi existente sau a unei activităţi noi cu posibil impact
jos au următoarea semnificaţie: semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia în funcţiune;
1. accident ecologic - eveniment produs ca urmare a unor mari şi neprevăzute 10. autorizaţie integrată de mediu - act tehnico-juridic emis de autorităţile
deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă de competente, conform dispoziţiilor legale în vigoare privind prevenirea şi
vapori sau de energie rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice controlul integrat al poluării;
necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează sau se distrug ecosistemele naturale 11. autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic - act tehnico-
şi antropice; juridic emis de autoritatea competentă, conform dispoziţiilor legale în vigoare,
2. acte de reglementare - avize de mediu, aviz Natura 2000, acord de mediu, care reglementează condiţiile privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă
acord de import/export plante şi/sau animale sălbatice non-CITES, permis a organismelor modificate genetic sau utilizarea în condiţii de izolare a
CITES, acord de import pentru organisme modificate genetic, microorganismelor modificate genetic;
autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind activităţile cu 12. autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea publică
organisme modificate genetic; centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
3. acord de mediu - act tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, respectiv
realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului; acordul de agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia
mediu reprezintă decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", precum şi Garda
dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul din punct de vedere al Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;
protecţiei mediului; 13. avize de mediu emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului:
4. acordul de import pentru organisme modificate genetic - act tehnico-juridic a) avizul de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic emis de
emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care dă dreptul autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea
titularului să realizeze o activitate desfăşurată cu organisme/microorganisme aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării;
modificate genetic şi stabileşte condiţiile în care aceasta poate avea loc, conform b) avizul pentru stabilirea obligaţiilor de mediu - act tehnico-juridic emis de
legislaţiei specifice; autoritatea competentă pentru protecţia mediului la: schimbarea titularului unei
5. arie/sit - zonă definită geografic exact delimitată; activităţi cu impact asupra mediului, vânzarea pachetului majoritar de acţiuni,
6. arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru vânzarea de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de
legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există lichidare, lichidare, încetarea activităţii, faliment, având ca scop stabilirea
specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, obligaţiilor de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, în
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare vederea asumării acestora de către părţile implicate în situaţiile menţionate
ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită; anterior;
7. arie specială de conservare - arie de interes comunitar desemnată printr-un c) avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor respectiv pentru
act statutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de autorizarea îngrăşămintelor chimice - act tehnico-juridic emis de autoritatea
conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea unei stări favorabile de publică centrală pentru protecţia mediului, necesar în procedura de omologare a
conservare a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care a fost produselor de protecţie a plantelor şi respectiv de autorizare a îngrăşămintelor
desemnată; chimice;
8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematică, d) aviz Natura 2000 - act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru
documentată, periodică şi obiectivă a performanţei organizaţiei, a sistemului de protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia
management şi a proceselor destinate protecţiei mediului, cu scopul:
68
habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în planul sau 21. deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei
programul supus adoptării; specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi
14. bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atestate care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie
conform legii, în scopul obţinerii avizului pentru stabilirea obligaţiilor de mediu periculoase;
sau a autorizaţiei de mediu, şi care conţine elementele analizei tehnice prin care 22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi
se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea
anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate,
impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal,
un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea
riscului; şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a
15. biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor teritoriului;
terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include 23. dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului,
diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor; fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile
16. biotehnologie - aplicaţie tehnologică în care se utilizează sisteme biologice, necesităţi;
organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea ori 24. echilibru ecologic - ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele
modificarea de produse sau procedee cu folosinţă specifică; componente ale unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii,
17. biotehnologie modernă - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia;
acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele decât cele specifice 25. ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi
selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură barierele fiziologice naturale de microorganisme şi mediul abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;
reproducere sau de recombinare genetică; 26. ecoturism - formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi
18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să
eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care îndeplinească următoarele condiţii:
demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea a) să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
valorilor limită de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul în care acest fapt nu b) să utilizeze resursele umane locale;
este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi
întregul său: a comunităţilor locale;
a) tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi modul în care d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-
instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată, precum şi la cultural;
scoaterea din funcţiune a acesteia şi remedierea amplasamentului, potrivit 27. efluent - orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză,
legislaţiei în vigoare; inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau
b) disponibile se referă la acele cerinţe care au înregistrat un stadiu de vaporizare;
dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii 28. emisie - evacuarea directă sau indirectă, din surse punctuale sau difuze, de
economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, substanţe, vibraţii, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol;
indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, 29. eticheta ecologică - un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat
cu condiţia ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului; pe ambalaj, într-o broşură sau alt document informativ, care însoţeşte produsul şi
c) cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra
ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său; mediului;
19. deşeu - orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de 30. evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului
legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi
intenţia sau are obligaţia de a-l arunca; programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor
20. deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
69
31. evaluarea impactului asupra mediului - proces menit să identifice, să 42. mediu geologic - ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa
descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia pământului în adâncime: sol, ape subterane, formaţiuni geologice;
în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi 43. microorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau necelulară,
secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; capabilă de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile,
32. evaluarea riscului - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atestate viroizii şi celulele vegetale şi animale în culturi;
conform legii, prin care se realizează analiza probabilităţii şi gravităţii 44. monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi
principalelor componente ale impactului asupra mediului şi se stabileşte intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative
necesitatea măsurilor de prevenire, intervenţie şi/sau remediere; ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei
33. exemplar - orice plantă sau animal în stare vie sau moartă, sau orice parte ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse,
sau derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate urmate de măsurile care se impun;
din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele ce le însoţesc, pe ambalaje, 45. monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori
pe mărci sau etichete sau în orice alte situaţii; izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
34. experţi - persoane fizice, recunoscute şi/sau atestate pe plan naţional şi/sau 46. organism modificat genetic - orice organism, cu excepţia fiinţelor umane,
internaţional de către autorităţile competente în domeniu; în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce
35. habitat natural - arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau natural prin împerechere şi/sau recombinare naturală;
seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice; 47. plafon naţional de emisie - cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate
36. habitat natural de interes comunitar - acel tip de habitat care: fi emisă la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic;
a) este în pericol de dispariţie în arealul său natural; sau 48. planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de
b) are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorită Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care se elaborează
faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă; sau şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care
c) prezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de
multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică către Parlament sau Guvern şi sunt cerute prin prevederi legislative, de
şi pontică; reglementare sau administrative;
37. habitat al unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori 49. plan de acţiuni - plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în
abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în oricare stadiu al ciclului sau biologic; intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de
38. informaţia privind mediul - orice informaţie scrisă, vizuală, audio, către titularul activităţii sub controlul autorităţii competente pentru protecţia
electronică sau sub orice formă materială despre; mediului în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi
39. infrastructura pentru informaţii spaţiale - metadate, seturi de date spaţiale şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din
servicii de date spaţiale; servicii şi tehnologii de reţea; acorduri privind folosirea autorizaţia integrantă de mediu;
în comun, accesul şi utilizarea; procedurile, procesele şi mecanismele de 50. poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau
monitorizare şi coordonare stabilite, operate sau puse la dispoziţie în sub formă de vapori ori de energie radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică,
conformitate cu prevederile legale; fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor
40. instalaţie - orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;
activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor 51. poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce
staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori
efecte asupra mediului; cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în
41. mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, alte scopuri legitime;
solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, 52. prejudiciu - o schimbare adversă cuantificabilă a unei resurse naturale sau o
toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în deteriorare cuantificabilă a funcţiilor îndeplinite de o resursă naturală în
interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori beneficiul altei resurse naturale sau al publicului, care poate să survină direct sau
materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi indirect;
sănătatea omului;
70
53. proiect - documentaţie privind execuţia lucrărilor de construcţii sau alte interes comunitar şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei
instalaţii ori amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, NATURA 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii
inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale; biologice în regiunea sau regiunile respective. Pentru speciile de animale ce
54. program pentru conformare - plan de măsuri cuprinzând etapele care ocupă arii întinse de răspândire, ariile de interes comunitar corespund zonelor
trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de din teritoriile în care aceste specii sunt prezente în mod natural şi în care sunt
mediu sau avizului pentru stabilirea obligaţiilor de mediu de către titularul prezenţi factorii abiotici şi biologici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea
activităţii, sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în acestora.
scopul respectării prevederilor legale privind protecţia mediului; programul 63. specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene
pentru conformare face parte integrantă din autorizaţia de mediu sau din avizul sunt:
pentru stabilirea obligaţiilor de mediu; a) periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de
55. program operaţional sectorial - document aprobat de Comisia Europeană distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea
pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale din Planul Naţional de vest-palearctică; sau
dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin cadrul de sprijin comunitar; b) vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este
56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă; sau
legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile c) rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punct de vedere al
acestora; distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau
57. raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor, care vulnerabile, riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice
identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi; sau
ale aplicării acestora şi alternativele sale raţionale, luând în considerare d) endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor
obiectivele şi aria geografică aferentă, conform legislaţiei în vigoare; specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are exploatarea
58. raport de amplasament - documentaţie elaborată de persoane fizice sau acestora asupra stării de conservare
juridice atestate conform legii, în scopul obţinerii autorizaţiei integrate de mediu 64. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce
şi care evidenţiază starea amplasamentului, situaţia poluării existente înainte de acţionează asupra unui habitat natural şi a speciilor caracteristice acestuia şi care
punerea în funcţiune a instalaţiei şi oferă un punct de referinţă şi comparaţie la pot influenţa pe termen lung atât distribuţia naturală, structura şi funcţiile
încetarea activităţii; acestuia, cât şi supravieţuirea speciilor caracteristice;
59. raport de securitate - documentaţie elaborată de persoane fizice sau juridice 65. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţionează asupra
atestate conform legii, necesară pentru obiective în care sunt prezente substanţe unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa
periculoase conform prevederilor legislaţiei privind controlul activităţilor care populaţiilor speciei respective;
prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe 66. substanţă - element chimic şi compuşi ai acestuia, în înţelesul
periculoase; reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia substanţelor radioactive şi a
60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi organismelor modificate genetic;
folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi combustibili 67. substanţa periculoasă - orice substanţă clasificată ca periculoasă de
fosili, regenerabile - apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele legislaţia specifică în vigoare din domeniul chimicalelor;
inepuizabile - energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor; 68. substanţe prioritare - substanţe care reprezintă un risc semnificativ de
61. sistem de management de mediu - componentă a sistemului de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi
management general, care include structura organizatorică, activităţile de folosinţelor de apă, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele 69. substanţe prioritar periculoase - substanţele sau grupurile de substanţe care
pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de
mediu; substanţe care creează un nivel similar de risc, conform legislaţiei specifice din
62. sit de interes comunitar - arie/sit care, în regiunea sau în regiunile domeniul apelor;
biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau
restaurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de
71
70. sursă de radiaţii ionizante - entitate fizică, naturală, realizată sau utilizată ca d) efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor
element al unei activităţi care poate genera expuneri la radiaţii, prin emitere de care pot avea efect semnificativ asupra mediului;
radiaţii ionizante sau eliberare de substanţe radioactive; e) evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact
71. trasabilitate - posibilitatea identificării şi urmăririi organismelor modificate semnificativ asupra mediului;
genetic şi a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative
activităţilor care implică astfel de organisme şi produse; sau coercitive;
72. utilizare în condiţii de izolare - orice operaţiune prin care microorganismele g) rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de
sunt modificate genetic, cultivate, multiplicate, stocate, folosite, transportate, amploarea acestora;
distruse şi/sau anihilate în condiţii controlate, în spaţii/medii închise. Pentru toate h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi
aceste operaţiuni se iau măsuri specifice de izolare, pentru a se evita/limita internaţionale în domeniu;
contactul lor cu oamenii şi cu mediul; i) stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;
73. vecinătatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale j) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului;
protejate din care se poate genera un impact asupra ariei naturale protejate de k) recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea
către un proiect sau o activitate în funcţie de natura, mărimea şi/sau localizarea etichetei ecologice;
acestora; l) menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;
74. zonă umedă - întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau m) reabilitarea zonelor afectate de poluare;
artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, n) încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu;
dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderea de apă marină a cărei adâncime la o) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei
reflux nu depăşeşte 6 m. mediului;
p) educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în
Art. 3. - Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonanţe procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul;
de urgenţă sunt: q) dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării
a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale; favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună
b) principiul precauţiei în luarea deciziei; sălbatică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene - Natura 2000;
c) principiul acţiunii preventive; r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilităţii şi etichetării organismelor
d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă; modificate genetic;
e) principiul "poluatorul plăteşte"; s) înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav
f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului sănătatea oamenilor.
biogeografic natural; Art. 5. - Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul a) accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de
la justiţie în probleme de mediu; confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare;
i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului. b) asocierea în organizaţii pentru protecţia mediului;
Art. 4. - Modalităţile de implementare a principiilor şi a obiectivelor strategice c) consultarea în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi
sunt: legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea
a) prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune planurilor şi programelor;
tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului; d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru
b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în
mediu; probleme de mediu;
c) corelarea planificării de amenajare a teritoriului şi urbanism cu cea de e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
mediu;
72
Art. 6. - (1) Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea Art. 10. - (1) Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor obligaţiilor de mediu sunt obligatorii în cazul în care titularii de activităţi cu
persoanelor fizice şi juridice. posibil impact semnificativ asupra mediului urmează să deruleze sau să fie
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele supuşi unei proceduri de: vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de
proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care implică schimbarea
legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare,
mediului şi colaborează cu autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru faliment, încetarea activităţii, conform legii.
protecţia mediului în vederea realizării acestora. (2) În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care
Art. 7. - (1) Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul atestă încheierea uneia dintre procedurile menţionate la alin. (1), părţile implicate
protecţiei mediului revin autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor regionale şi judeţene asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru
pentru protecţia mediului, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", conformitate cu originalul.
iar controlul respectării măsurilor de protecţia mediului se realizează de către (3) Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite în cadrul
Garda Naţională de Mediu, precum şi de personalul specializat al autorităţilor de procedurilor prevăzute la alin. (1) au caracter public.
protecţie a mediului şi persoanele împuternicite de autoritatea competentă, (4) Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de:
conform legislaţiei specifice în vigoare. dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii.
(2) În perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" autoritatea publică (5) Procedura de solicitare şi emitere a avizului de mediu pentru stabilirea
teritorială pentru protecţia mediului este reprezentată de Administraţia obligaţiilor de mediu se adoptă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
CAPITOLUL II Art. 11. - (1) Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru
Procedura de reglementare proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor
existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact
Art. 8. - (1) Autorităţile competente pentru protecţia mediului conduc semnificativ asupra mediului.
procedura de reglementare şi emit, după caz, avize de mediu, acorduri şi (2) Pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot
autorizaţii/autorizaţii integrate de mediu, în condiţiile legii. avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau
(2) În derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care localizarea lor, sunt supuse, la decizia autorităţii competente pentru protecţia
pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autorităţile mediului, evaluării impactului asupra mediului.
competente pentru protecţia mediului respectă prevederile convenţiilor (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru
internaţionale la care România este parte. proiecte cu impact transfrontieră şi lista proiectelor publice sau private supuse
Art. 9. - (1) Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi procedurii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot publice centrale pentru protecţia mediului.
avea efecte semnificative asupra mediului. (4) Acordul de mediu se emite în paralel cu celelalte acte de reglementare
(2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de emise de autorităţile competente, potrivit legii.
protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor. Art. 12. - (1) Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea
(3) Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu şi condiţiile activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează
de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe, inclusiv pentru cele numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
cu efecte transfrontieră, sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea (2) Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu şi lista activităţilor supuse
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice
(4) Aprobarea planurilor şi programelor, la orice nivel ierarhic, este centrale pentru protecţia mediului.
condiţionată de existenţa avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.
73
(3) Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, activităţile existente, care nu sunt (4) Nerespectarea termenelor stabilite de autoritatea competentă de protecţia
conforme cu normele şi reglementările de mediu în vigoare, sunt supuse mediului în derularea procedurii de reglementare conduce la încetarea acestei
bilanţului de mediu, la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului. proceduri, solicitarea actului de reglementare fiind anulată.
(4) Procedura de realizare a bilanţului de mediu este stabilită prin ordin al Art. 16. - (1) Avizul de mediu pentru planuri şi programe are aceeaşi perioadă
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. de valabilitate ca şi planul sau programul pentru care a fost emis, cu excepţia
(5) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului negociază cu titularul cazului în care intervin modificări ale respectivului plan sau program, conform
activităţii programul pentru conformare, pe baza concluziilor şi recomandărilor legislaţiei specifice.
bilanţului de mediu. (2) Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu este valabil până la
(6) Este obligatorie îndeplinirea măsurilor cuprinse în programul pentru îndeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu excepţia cazului în care intervin
conformare la termenele stabilite. modificări ale condiţiilor în care a fost emis.
(7) Activităţile desfăşurate de structurile componente ale sistemului de apărare, (3) Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a
ordine publică şi securitate naţională sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei proiectului. Acordul de mediu îşi pierde valabilitatea dacă lucrările de investiţii
de mediu. pentru care a fost emis nu încep în termen de 2 ani de la data emiterii, cu
Art. 13. - (1) Măsurile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi lista excepţia proiectelor cu finanţare externă pentru care acordul de mediu îşi
activităţilor supuse procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu sunt păstrează valabilitatea pe toată perioada desfăşurării acestora, până la finalizarea
stabilite prin lege. investiţiei.
(2) Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi normele (4) Autorizaţia de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu
metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al este valabilă 10 ani.
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), autorizaţiile de mediu şi
Art. 14. - (1) Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se emite după obţinerea autorizaţiile integrate de mediu emise cu program pentru conformare, respectiv
celorlalte avize, acorduri, autorizaţii, după caz, ale autorităţilor competente, cu plan de acţiuni sunt valabile pe toată perioada derulării programului/planului.
potrivit legii. (6) Perioada de valabilitate a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu nu
(2) Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care poate depăşi ultimul termen scadent al programului pentru conformare, respectiv
fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului. al planului de acţiuni, cu aplicarea prevederilor alin. (4) şi (5).
(3) Funcţionarea fără autorizaţie integrată de mediu este interzisă pentru Art. 17. - (1) Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu, acordul
activităţile supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. de mediu şi autorizaţia de mediu se revizuiesc dacă apar elemente noi cu impact
(4) Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale asupra mediului, necunoscute la data emiterii. În acest caz se poate cere şi
competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării refacerea evaluării impactului asupra mediului şi/sau a bilanţului de mediu.
emisiilor de poluanţi reglementaţi, precum şi cu privire la accidente sau pericole (2) Autorizaţia integrată de mediu se revizuieşte în condiţiile prevăzute de
de accidente. legislaţia specifică privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
Art. 15. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite, (3) Acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se suspendă
revizuieşte şi actualizează, după caz, actele de reglementare. de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care a emis actul de
(2) Actele de reglementare se emit numai dacă planurile şi programele, reglementare, pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor
proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activităţile existente pentru conformare/planurilor de acţiuni, după o notificare prealabilă prin care se
prevăd prevenirea, reducerea, eliminarea sau compensarea, după caz, a poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor.
consecinţelor negative asupra mediului, în raport cu prevederile aplicabile din Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni.
normele tehnice şi reglementările în vigoare. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau activităţii este interzisă.
(3) Titularii activităţilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din (4) În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de
punct de vedere al protecţiei mediului au obligaţia de a respecta termenele suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după
stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului în derularea acestor expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau
proceduri. autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz.
74
(5) Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării proiectului (2) Procedura de atestare a persoanelor fizice şi juridice se stabileşte prin
sau activităţii sunt executorii de drept. ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în
Art. 18. - Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
actelor de reglementare se soluţionează de instanţele de contencios administrativ (3) Cheltuielile pentru elaborarea evaluării de mediu, evaluării impactului
competente. asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament şi raportului de
Art. 19. - Acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru securitate sunt suportate de titularul planului, programului, proiectului sau al
activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare activităţii.
şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone/an (4) Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia
şi/sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară activitatea este mai mare de 1.000 ha, autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine
se promovează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice titularului planului, programului, proiectului sau al activităţii, iar răspunderea
centrale pentru protecţia mediului. pentru corectitudinea lucrărilor prevăzute la alin. (1) revine autorului acestora.
Art. 20. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, împreună cu Art. 22. - (1) Autorităţile publice pentru protecţia mediului încasează sumele
celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigură provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare.
informarea, participarea publicului la deciziile privind activităţi specifice şi (2) Taxele prevăzute la alin. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu, iar
accesul la justiţie, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind accesul la cuantumul acestora se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. Art. 23. - (1) Autorităţile competente pentru protecţia mediului încasează, de
86/2000. asemenea, sume provenite din tarife pentru lucrările şi serviciile prestate la
(2) Informarea publicului în cadrul procedurilor de reglementare pentru solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în cadrul activităţilor pe care le
planuri, programe proiecte şi activităţi se realizează conform legislaţiei specifice desfăşoară în limitele competenţelor lor legale.
în vigoare. (2) Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor prestate, precum şi cuantumul
(3) Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a tarifelor se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
actelor de reglementare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
este stabilită prin acte normative specifice. prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Modalităţile de realizare a participării publicului la elaborarea unor planuri (3) Autorităţile publice pentru protecţia mediului constituie un fond de
şi programe specifice în legătură cu mediul se stabilesc prin hotărâre a stimulare a personalului prin utilizarea unui procent de 25%, obţinut din
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, încasarea tarifelor prevăzute la alin. (1), iar diferenţa de 75% se varsă la bugetul
în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de de stat.
urgenţă. (4) Metodologia de utilizare a fondului de stimulare este stabilită prin hotărâre
(5) Accesul la justiţie al publicului se realizează potrivit reglementărilor legale a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
în vigoare. (5) Disponibilităţile înregistrate şi neutilizate la finele anului se reportează în
(6) Organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului au anul următor şi se utilizează cu aceleaşi destinaţii prevăzute la alineatul (3).
drept la acţiune în justiţie în probleme de mediu. (6) Autorităţile competente pentru protecţia mediului au dreptul să primească şi
Art. 21. - (1) Persoane fizice sau juridice independente de titularul planului, să utilizeze fonduri provenite din sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice şi
programului, proiectului sau al activităţii şi atestate de autoritatea competentă juridice, române sau străine, în condiţiile legii.
pentru protecţia mediului, potrivit legii, realizează:
a) evaluarea de mediu;
b) evaluarea impactului asupra mediului; CAPITOLUL III
c) bilanţul de mediu; Regimul substanţelor şi preparatelor periculoase
d) raportul de amplasament;
e) raportul de securitate. Art. 24. - Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţă, utilizarea,
depozitarea temporară sau definitivă, transportul intern, manipularea, eliminarea,
75
precum şi introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor Art. 31. - Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi persoanele
periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare şi gestionare. fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii
Art. 25. - (1) Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor şi obligaţii în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a
periculoase se realizează conform acordurilor şi convenţiilor privind transportul celor specifice din domeniul gestionării deşeurilor.
internaţional al mărfurilor periculoase, la care România este parte. Art. 32. - (1) Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură,
(2) Importul şi exportul substanţelor şi preparatelor periculoase restricţionate în scopul eliminării acestora, este interzisă.
sau interzise la utilizare de către anumite state sau de către România se realizează (2) Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, în scopul recuperării, se
în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care realizează în baza reglementărilor specifice în domeniu, cu aprobarea
România este parte. Guvernului, în conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea României
Art. 26. - Autoritatea publică centrală şi autorităţile publice teritoriale pentru la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005.
protecţia mediului, precum şi alte autorităţi publice abilitate prin lege, după caz, (3) Valorificarea deşeurilor se realizează numai în instalaţii, prin procese sau
controlează respectarea reglementărilor privind regimul substanţelor şi activităţi autorizate de autorităţile publice competente.
preparatelor periculoase. (4) Tranzitul şi exportul de deşeuri de orice natură se realizează în conformitate
Art. 27. - Pentru controlul importului, exportului şi tranzitului substanţelor şi cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu legislaţia naţională
preparatelor periculoase în vamă, autoritatea vamală convoacă autorităţile specifică în domeniu.
competente în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase, în conformitate Art. 33. - (1) Transportul intern al deşeurilor periculoase se realizează în
cu prevederile legale în vigoare. conformitate cu prevederile legale specifice.
Art. 28. - Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate (2) Transportul internaţional şi tranzitul deşeurilor periculoase se realizează în
periculoase au următoarele obligaţii: conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care
a) să respecte prevederile art. 24 privind substanţele şi preparatele periculoase; România este parte.
b) să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a
substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor CAPITOLUL V
acestora, care intră în sfera lor de activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele Regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de
cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice în vigoare; protecţie a plantelor
c) să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru
mediu, substanţele şi preparatele periculoase care au devenit deşeuri şi sunt Art. 34. - Îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor sunt
reglementate în conformitate cu legislaţia specifică. supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislaţie specifică în
d) să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele domeniul chimicalelor.
periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe iminenţa Art. 35. - Regimul special de reglementare a îngrăşămintelor chimice şi a
unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru protecţia mediului produselor de protecţie a plantelor se aplică activităţilor privind fabricarea,
şi de apărare civilă. plasarea pe piaţa, utilizarea, precum şi importul şi exportul acestora.
Art. 36. - Autorităţile publice centrale competente conform legislaţiei specifice
CAPITOLUL IV din domeniul chimicalelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru
Regimul deşeurilor protecţia mediului, au următoarele obligaţii:
a) să reglementeze regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de
Art. 29. - Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a protecţie a plantelor;
sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune prevederilor prezentei ordonanţe de b) să organizeze, la nivel teritorial, reţeaua de laboratoare pentru controlul
urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare. calităţii îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor;
Art. 30. - Controlul gestionării deşeurilor revine autorităţilor publice c) să verifice, prin reţeaua de laboratoare, concentraţiile reziduurilor de
competente pentru protecţia mediului şi celorlaltor autorităţi cu competenţe produse de protecţie a plantelor în sol, recolte, furaje, produse agroalimentare
stabilite de legislaţia în vigoare. vegetale şi animale.
76
Art. 37. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, împreună cu reglementare, autorizare şi administrare, conform dispoziţiilor prezentei
autorităţile publice centrale pentru agricultură, silvicultură, sănătate şi cele din ordonanţe de urgenţă, a legislaţiei specifice şi convenţiilor şi acordurilor
domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, după caz, internaţionale la care România este parte.
supraveghează şi controlează aplicarea reglementărilor privind îngrăşămintele (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) includ:
chimice şi produsele de protecţie a plantelor, astfel încât să se evite poluarea a) utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
mediului de către acestea. b) introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate
Art. 38. - (1) Persoanele juridice care produc, stochează, comercializează şi/sau genetic vii;
utilizează îngrăşăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor, au c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic.
următoarele obligaţii: (3) Activităţile prevăzute la alin. (2) se desfăşoară numai în condiţiile asigurării
a) să producă, stocheze, comercializeze şi să utilizeze produse de protecţia protecţiei mediului, precum şi a sănătăţii oamenilor şi animalelor, în baza actelor
plantelor numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare; de reglementare, emise de autoritatea competentă.
b) să nu folosească îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor Art. 40. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului emite
în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie; autorizaţiile şi acordurile de import privind activităţile cu organisme modificate
c) să administreze produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice, numai genetic prevăzute la art. 39, alin. (2) lit. c).
cu avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, autorităţilor (2) În procesul decizional privind activităţile de la art. 39, alin. (2), lit. b) şi c),
competente în domeniul sanitar şi al comisiilor judeţene de bază meliferă şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită avizele autorităţilor
stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare publice centrale pentru agricultură, sănătate, siguranţa alimentelor, protecţia
prin mass-media; consumatorului, precum şi ale altor instituţii implicate, conform legislaţiei
d) să aplice, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin specifice, consultă Comisia pentru Securitate Biologică şi asigură informarea şi
insecte, numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt participarea publicului.
selective faţă de insectele polenizatoare; (3) În procesul decizional privind activităţile prevăzute la art. 39, alin. (2) lit.
e) să livreze, să manipuleze, să transporte şi să comercializeze îngrăşămintele a), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aplică procedura
chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de stabilită prin legislaţia specifică privind microorganismele modificate genetic.
identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să Art. 41. - (1) Autorizaţiile privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a
nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi/sau a mediului, după caz; organismelor modificate genetic vii şi privind utilizarea în condiţii de izolare a
f) să stocheze temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice,
plantelor numai ambalate şi în locuri protejate, bine aerisite. conform prevederilor legislaţiei specifice.
(2) Persoanele juridice interesate în fabricarea şi/sau plasarea pe piaţă a (2) Importul pe teritoriul României şi exportul unui organism modificat genetic
produselor de protecţia plantelor şi îngrăşămintelor chimice au obligaţia să se realizează numai de către persoane juridice, conform prevederilor legislaţiei
solicite şi să obţină, în cazul în care legislaţia specifică prevede aceasta, avizul de specifice în vigoare.
mediu pentru produse de protecţie a plantelor, respectiv pentru autorizarea (3) Transportul internaţional al organismelor modificate genetic se realizează
îngrăşămintelor chimice, în vederea producerii, comercializării şi utilizării conform legislaţiei naţionale, acordurilor şi convenţiilor privind transportul
acestora în agricultură şi silvicultură. internaţional de mărfuri/mărfuri periculoase, după caz, la care România este
(3) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) revin şi persoanelor fizice, în parte.
condiţiile legii. Art. 42. - Autoritatea vamală permite importul/exportul organismelor
modificate genetic şi colaborează cu autorităţile publice centrale pentru protecţia
CAPITOLUL VI mediului, agricultură, siguranţa alimentelor, sănătate şi alte autorităţi implicate,
Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile în conformitate cu legislaţia specifică.
biotehnologiei moderne Art. 43. - Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic şi
ai autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate genetic au obligaţia
Art. 39. - (1) Activităţile care implică organisme modificate genetic obţinute să se conformeze cerinţelor legale privind asigurarea trasabilităţii, etichetării,
prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special de monitorizării şi să raporteze autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului
77
şi altor autorităţi, după caz, rezultatele activităţii, conform legislaţiei specifice în (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele
vigoare. atribuţii:
Art. 44. - Persoanele juridice care desfăşoară activităţi care implică organisme a) organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al
modificate genetic au următoarele obligaţii: ţării;
a) să solicite şi să obţină acordul de import pentru organisme modificate b) supraveghează, controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în
genetic şi/sau autorizaţiile privind activităţile cu organisme modificate genetic, domeniul activităţilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind
după caz; protecţia mediului;
b) să respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate c) colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor,
genetic şi/sau ale autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
genetic, după caz; Art. 48. - Persoanele fizice şi juridice autorizate, care desfăşoară activităţi în
c) să oprească activitatea sau să schimbe condiţiile de desfăşurare, la solicitarea domeniul nuclear, au următoarele obligaţii:
autorităţii competente, dacă apar informaţii noi, privind riscurile asupra mediului a) să evalueze, direct sau prin structuri abilitate, riscul potenţial, să solicite şi să
şi sănătăţii umane şi animale; obţină autorizaţia de mediu;
d) să răspundă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice b) să aplice procedurile şi să prevadă echipamentele pentru activităţile noi, care
în vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activităţi; să permită realizarea nivelului raţional cel mai scăzut al dozelor de
e) să acopere costurile măsurilor necesare pentru prevenirea şi/sau reducerea radioactivitate şi al riscurilor asupra populaţiei şi mediului, şi să solicite şi să
consecinţelor efectelor adverse ale acestor activităţi; obţină acordul de mediu sau autorizaţia de mediu, după caz;
f) să aplice măsurile de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile care c) să aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării
implică organisme/microorganisme modificate genetic, în conformitate cu radioactive a mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a
prevederile legale în vigoare. substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor de
radioactivitate în limitele admise;
CAPITOLUL VII d) să menţină în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului
Regimul activităţilor nucleare local, pentru a depista orice contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta
dintr-o eliminare accidentală de substanţe radioactive;
Art. 45. - Activităţile în domeniul nuclear se desfăşoară în conformitate cu e) să raporteze prompt autorităţii competente orice creştere semnificativă a
dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor naţionale şi contaminării mediului şi dacă aceasta se datorează sau nu activităţii desfăşurate;
internaţionale specifice la care România este parte. f) să verifice continuu corectitudinea presupunerilor făcute prin evaluările
Art. 46. - (1) Acordul de mediu pentru o practică sau o activitate din domeniul probabilistice privind consecinţele radiologice ale eliberărilor radioactive;
nuclear se eliberează înainte de emiterea autorizaţiei de către autoritatea g) să asigure depozitarea deşeurilor radioactive, în condiţii de siguranţă pentru
competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear, conform sănătatea populaţiei şi a mediului.
legislaţiei în vigoare.
(2) Autorizaţia de mediu se emite după eliberarea autorizaţiei de către CAPITOLUL VIII
autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul Conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate
nuclear.
(3) Pentru instalaţiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice, Art. 49. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, împreună
reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi depozite cu alte autorităţi publice centrale, după caz, elaborează reglementări tehnice
finale de combustibil nuclear ars - acordul de mediu sau autorizaţia de mediu se privind măsurile de protecţie a ecosistemelor, de conservare şi utilizare durabilă
emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii centrale pentru a componentelor diversităţii biologice.
protecţia mediului. (2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
Art. 47. - (1) Controlul activităţilor nucleare se realizează de autoritatea şi faunei sălbatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum
competentă în domeniul activităţilor nucleare. şi legislaţiei specifice în vigoare.
78
(3) La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii coordonare structuri de administrare special constituite, cu personalitate
naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra juridică.
acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat (6) Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele
natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii,
sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale
şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, precum şi automonitorizarea până pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a
la îndeplinirea acestora. prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refacerii Art. 52. - (1) Respectarea prevederilor din regulamentele şi planurile de
ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de a aplica şi/sau management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale,
respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. este obligatorie.
Art. 50. - (1) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate (2) În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora este interzisă:
supuse unor restricţii de utilizare, conform legislaţiei specifice în domeniu, sunt a) desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin
scutiţi de plata impozitului pe teren. planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate sau care
(2) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări sunt susceptibile să genereze un impact asupra acestora;
emisă de structura de administrare a ariei naturale protejate sau de autoritatea b) schimbarea destinaţiei terenurilor;
competentă pentru protecţia mediului. c) păşunatul şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire;
Art. 51. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte d) activităţi comerciale de tip comerţ ambulant.
lista siturilor de interes comunitar şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, (3) Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în
pe care o transmite Comisiei Europene la data aderării, împreună cu Formularele planurile de management şi regulamente, sunt interzise:
standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit în parte. a) distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare,
(2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană se aprobă construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate;
în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. b) aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi
(3) Siturile de interes comunitar se declară prin ordin al autorităţii publice semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale
centrale pentru protecţia mediului, iar după recunoaşterea statutului lor de către protejate;
Comisia Europeană devin arii speciale de conservare şi se declară prin hotărâre a c) abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate
Guvernului. pentru colectare dacă există;
(4) Managementul siturilor de interes comunitar necesită planuri de d) accesul pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în
management adecvate specifice sau integrate în alte planuri de management şi afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează
măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării carburanţi fosili;
habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor ca şi perturbarea speciilor pentru e) exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale,
care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de
pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, conservare specială ale parcurilor naturale. În parcurile naturale în afara zonelor
face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinând cont de obiectivele de conservare specială, exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile este
de conservare a ariei şi cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate planuri sau permisă numai dacă acest lucru este prevăzut în mod explicit în planurile de
proiecte în siturile respective care afectează aria. management şi regulamentele acestora.
(5) Pentru administrarea parcurilor naţionale, parcurilor naturale, a siturilor de (4) Pentru orice proiect finanţat din fonduri comunitare este necesară obţinerea
interes comunitar şi a ariilor de protecţie specială avifaunistice a căror suprafaţă avizului Natura 2000. Competenţele şi procedura de emitere a avizului Natura
este mai mare de 4.000 ha, se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Arii Naturale 2000 se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, instituţie publică, în subordinea protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, finanţată din venituri ordonanţe de urgenţă.
proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, care are în subordine şi/sau
79
Art. 53. - (1) Introducerea pe teritoriul ţării, cu excepţia cazurilor prevăzute de Art. 57. - Autorizaţia de gospodărire a apelor pentru activităţile supuse
lege, de culturi de microorganisme, a exemplarelor de plante şi animale sălbatice legislaţiei din domeniul prevenirii şi controlului integrat al poluării se emite în
vii, fără acordul pentru import al speciilor non-CITES sau, respectiv, permisului conformitate cu prevederile legale din acest domeniu şi se include în autorizaţia
CITES pentru celelalte specii, este interzisă. integrată de mediu.
(2) Exportul speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică se Art. 58. - Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
realizează pe baza acordului pentru export al speciilor non-CITES şi, respectiv, a) să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a
permisul CITES, pentru celelalte specii. migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute cu termen în
(3) Competenţele şi procedura de emitere a acordului de import/export plante avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi în autorizaţia de mediu,
şi/sau animale sălbatice non-CITES şi ale permisului CITES sunt stabilite prin şi să monitorizeze zona de impact;
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în b) să se doteze, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje
termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a
(4) Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau
piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestră şi plutitoare;
acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori c) să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau
semiprelucrată, se pot organiza şi desfăşura numai de persoane fizice sau juridice neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, stocate pe navele
autorizate de autorităţile publice judeţene pentru protecţia mediului. fluviale şi maritime, şi să constituie echipe de intervenţie în caz de poluare
Art. 54. - Orice activitate de cultivare sau testare a plantelor superioare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
modificate genetic în ariile naturale protejate, legal constituite, precum şi la o d) să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele
distanţă mai mică de 15 km faţa de limita acestora, este strict interzisă. naturale şi să nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri;
e) să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
impurificarea apelor de suprafaţă;
f) să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate,
fecaloid menajere, substanţe petroliere, substanţe prioritare/prioritar periculoase;
CAPITOLUL IX g) să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele
Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice umede şi de coastă deşeuri de orice fel şi să nu introducă în ape substanţe
explozive, tensiune electrică, narcotice, substanţe prioritare/prioritar periculoase.
Art. 55. - (1) Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor
acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii CAPITOLUL X
biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea
sănătăţii umane şi bunurilor materiale. zgomotului ambiental
(2) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor costiere şi maritime
urmăreşte reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de Art. 59. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are
substanţe prioritare/prioritar periculoase în scopul atingerii obiectivelor de următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
calitate stipulate în Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, a) elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel naţional,
semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992, ratificată prin Legea nr. 98/1992. regional şi local privind protecţia atmosferei, schimbările climatice, precum şi
Art. 56. - (1) Activităţile de gospodărire şi protecţie a resurselor de apă şi a pentru protecţia populaţiei faţă de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental
ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ce poate avea efecte negative asupra sănătăţii umane, în conformitate cu
precum şi legislaţiei specifice în vigoare. politicile europene şi internaţionale specifice;
(2) Reglementarea activităţilor din punct de vedere al gospodăririi apelor şi b) elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională în domeniul
controlul respectării prevederilor privind protecţia apelor şi a ecosistemelor protecţiei atmosferei şi Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei
acvatice se realizează de către autorităţile competente pentru protecţia mediului, atmosferei;
de gospodărire a apelor şi de sănătate.
80
c) elaborează, promovează şi, după caz, actualizează Programul naţional de pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi
reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din eoliană.
instalaţii mari de ardere; Art. 63. - Autorităţile cu responsabilităţi privind securizarea frontierei au
d) coordonează elaborarea Programului naţional de reducere progresivă a obligaţia să nu permită intrarea/ieşirea din ţară a surselor mobile poluante care
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac; nu respectă prevederile legale în vigoare.
e) elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională privind Art. 64. - Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:
schimbările climatice, Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice; a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri
f) asigură integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în strategiile sectoriale; b) să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de
g) administrează Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră; automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;
h) coordonează Sistemul naţional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de c) să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit
seră; programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia
i) coordonează implementarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul mediului, datele necesare;
de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; d) să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi
j) aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime
nivelurilor de zgomot; admise prevăzute în legislaţia în vigoare;
k) organizează activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul e) să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului,
întregii ţări; diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;
l) stabileşte, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de emisie mai f) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a
restrictive şi măsurile necesare în vederea respectării plafoanelor naţionale de surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin
emisii, respectiv a încărcărilor şi nivelelor critice. funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.
Art. 60. - (1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efecte de seră şi condiţiile de elaborare a planurilor naţionale de alocare a acestor CAPITOLUL XI
certificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre
publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 65. - Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri
(2) Gestionarea durabilă şi unitară a resursei disponibile de credite de emisii de adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este
gaze cu efect de seră se realizează prin structuri special constituite, în cadrul obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu titlu sau fără titlu.
Administraţiei Fondului pentru mediu. Art. 66. - (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a
Art. 61. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi
autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii
prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a
ambiental, în care scop: Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului,
a) dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea
programului pentru conformare/planului de acţiuni; celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de
b) solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a
scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi; tendinţelor de evoluţie a acesteia.
c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al Art. 67. - Controlul respectării reglementărilor legale privind protecţia,
zgomotului ambiental. conservarea, amenajarea şi folosirea judicioasă a solului, a subsolului şi a
Art. 62. - Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri sunt obligaţi să întreţină ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile competente
perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii
81
pentru protecţia mediului, precum şi, după caz, de alte autorităţi ale j) să exploateze pajiştile, în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de
administraţiei publice competente, potrivit dispoziţiilor legale. animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor
Art. 68. - Deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică legale specifice;
sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, k) să protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din
au următoarele obligaţii: cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de
a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii management şi regulamentele specifice;
mediului geologic; l) să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau
b) să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme
sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere, terestre.
feroviare şi de navigaţie;
c) să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în CAPITOLUL XII
domeniu. Protecţia aşezărilor umane
Art. 69. - Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei forestiere
din afara fondului forestier şi ai pajiştilor, precum şi orice persoană fizică sau Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile
juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren, fără a avea un titlu administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au
juridic, au următoarele obligaţii: următoarele obligaţii:
a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere a) să îmbunătăţească microclimatul urban, prin amenajarea şi întreţinerea
din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe
existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;
lege; b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului,
b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al
reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale; fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor
c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de
prevăzute de lege; apărare împotriva inundaţiilor;
d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic c) să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului
al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a
şi a echilibrului ecologic; reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere,
e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul,
domeniul silviculturii şi protecţiei mediului; spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a
f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu populaţiei;
funcţii speciale de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese d) să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau
de alunecare şi eroziune, pe grohotişuri, stâncării, la limita superioară de existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu;
altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri; e) să respecte regimul de protecţie specială a localităţilor balneoclimaterice, a
g) să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor
pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi
resurselor de apă; desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de
h) să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor, în protecţie a acestora;
funcţie de capacitatea de refacere a acestora; f) să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de
i) să exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, potrivit locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a
prevederilor legale în domeniu; parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a
amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;
82
g) să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, g) un reprezentant al autorităţii publice în domeniul sănătăţii, din regiunea
accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi respectivă;
generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu h) un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul agriculturii,
predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, pădurilor şi dezvoltării rurale, din regiunea respectiva;
odihnei, recreerii şi agrementului; i) un prefect din regiunea respectivă, nominalizat de autoritatea publică
h) să nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitări necontrolate de centrală în domeniul administraţiei publice;
deşeuri de orice fel; j) un preşedinte de consiliu judeţean, nominalizat de preşedinţii consiliilor
i) să adopte măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la judeţene din regiunea respectivă;
întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor k) un reprezentant al Direcţiei Apelor din regiunea respectivă;
acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor l) un reprezentant al operatorilor din regiunea respectivă, desemnat de agenţia
decorativi; regională pentru protecţia mediului;
j) să iniţieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreţinere şi dezvoltare a m) un reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor,
canalizării. construcţiilor şi turismului;
Art. 71. - Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute n) un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în regiunea
în planurile urbanistice este interzisă. respectivă.
Art. 72. - La elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului se (3) Reprezentanţii autorităţilor publice sunt desemnaţi de conducătorii
respectă prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor speciale autorităţilor respective.
şi se prevăd, în mod obligatoriu, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului (4) Reprezentanţii administraţiei publice locale care fac parte din Comitetul
peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere regional funcţionează în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului
peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor funcţiei pe care o reprezintă.
verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare (5) Comitetul regional colaborează cu agenţia regională pentru protecţia
împotriva inundaţiilor. mediului la aplicarea, la nivel regional, a strategiei şi politicii naţionale de
Art. 73. - Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului se supun procedurii protecţie a mediului, în care scop are următoarele atribuţii:
de evaluare de mediu, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru planuri şi a) avizează planul regional de acţiune pentru protecţia mediului şi planurile
programe, conform legislaţiei în vigoare. regionale sectoriale specifice şi analizează stadiul realizării acestora;
b) avizează lista de proiecte prioritare care urmează să fie finanţate din fonduri
CAPITOLUL XIII comunitare şi/sau alte fonduri identificate la nivel regional şi urmăreşte aplicarea
Comitetul regional pentru protecţia mediului lor;
c) evaluează stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în negocierea
Art. 74. - (1) La nivelul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia mediului se capitolului de mediu la nivelul regiunii respective şi recomandă acţiunile
organizează un Comitet regional pentru protecţia mediului, denumit în prioritare pentru conformare;
continuare Comitet regional. d) stabileşte programe de educare şi de conştientizare a publicului privind
(2) Componenţa Comitetului regional este următoarea: protecţia mediului.
a) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; (6) Secretariatul Comitetului regional este asigurat de către agenţia regională
b) un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; pentru protecţia mediului.
c) un reprezentant al agenţiei regionale pentru protecţia mediului; (7) Comitetul regional are acces la informaţiile privind mediul deţinute de sau
d) un reprezentant al agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din regiunea pentru orice autoritate publică, la informaţiile privind mediul deţinute de
respectivă, desemnat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; instituţii publice şi de operatorii economici, potrivit legii.
e) un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectivă al Gărzii (8) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor regionale pentru
Naţionale de Mediu; protecţia mediului se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
f) un reprezentant desemnat de autoritatea publică centrală în domeniul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de
finanţelor publice, din cadrul unui judeţ din regiunea respectivă; la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
83
o) urmăreşte, în sfera sa de competenţă, respectarea obligaţiilor asumate prin
convenţiile internaţionale la care România este parte;
CAPITOLUL XIV p) urmăreşte şi analizează aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă,
Atribuţii şi răspunderi întocmeşte, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, rapoarte
anuale privind starea mediului;
Secţiunea 1 q) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi reprezintă
Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului Guvernul în relaţiile internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
r) aplică sancţiuni, prin Garda Naţională de Mediu, pentru nerespectarea
Art. 75. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de
următoarele atribuţii şi răspunderi: reglementare, titularilor activităţilor;
a) reactualizează strategia protecţiei mediului, cu respectarea principiilor şi s) colaborează cu autorităţile publice şi alte persoane juridice, în scopul
elementelor strategice prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă; diminuării efectelor negative ale activităţilor economice asupra mediului şi
b) elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor de încurajează introducerea tehnicilor şi tehnologiilor adecvate pentru mediu;
mediu în strategiile şi politicile sectoriale; t) pune la dispoziţie publicului date privind starea mediului, programele şi
c) coordonează activitatea de instruire în domeniul protecţiei mediului; politica de protecţie a mediului;
d) corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi ţ) se consultă periodic cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu
urbanism şi stabileşte măsuri de reconstrucţie ecologică; alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei
e) creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care mediului;
permit accesul liber la informaţiile privind mediul şi participarea publicului la u) identifică, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, noi instrumente
luarea deciziilor privind mediul; financiare care favorizează protecţia şi îmbunătăţirea calităţii elementelor de
f) stabileşte infrastructura pentru informaţia spaţială care serveşte scopurilor mediu;
politicilor de mediu şi politicilor sau activităţilor care pot avea un impact asupra v) realizează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului
mediului; prin Garda Naţională de Mediu;
g) iniţiază proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementări şi proceduri w) colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru elaborarea
specifice; planurilor operative şi pentru executarea în comun a intervenţiilor în caz de
h) avizează normele şi reglementările referitoare la activităţi cu impact asupra poluări sau accidente ecologice;
mediului, elaborate de alte autorităţi şi controlează aplicarea acestora; x) elaborează Programul Operaţional Sectorial Mediu având responsabilitatea
i) organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului, managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui
coordonează activitatea acestuia şi asigură informarea autorităţii centrale pentru program;
sănătate privind rezultatele monitorizării contaminării radioactive a mediului; y) declară, cu informarea Guvernului, în situaţii speciale constatate pe baza
j) creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi promovarea datelor obţinute din supravegherea mediului, zone de risc înalt de poluare în
programelor de cercetare, pentru formarea şi instruirea unui personal calificat anumite regiuni ale ţării şi elaborează, împreună cu alte autorităţi publice
pentru supraveghere, analiză, evaluare şi control al mediului; centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste
k) implementează politicile, strategiile şi reglementările de protecţia mediului zone. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date
prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile regionale şi rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este
judeţene pentru protecţia mediului; declarată reintrată în normalitate.
l) numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin Art. 76. - (1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică cu
anumite activităţi care implică organisme modificate genetic; personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, este organul de
m) asigură, contra cost, consultarea organismelor ştiinţifice şi a experţilor specialitate pentru implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei
interni şi externi, după caz; mediului, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
n) elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale educative
privind importanţa protecţiei mediului;
84
(2) Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele e) să asigure, în structura lor organizatorică, structuri cu atribuţii în
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sunt stabilite prin hotărâre a domeniul protecţiei mediului, încadrate cu personal de specialitate;
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. f) să dezvolte, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului,
Art. 77. - Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt instituţii programe de restructurare, în acord cu strategia pentru protecţia mediului şi
publice cu personalitate juridică, finanţate integral de la bugetul de stat. politica de mediu şi să asiste unităţile aflate în coordonarea, în subordinea sau
Art. 78. - Pentru exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea competentă pentru sub autoritatea lor, la punerea în aplicare a acestor programe;
protecţia mediului solicită informaţiile necesare altor autorităţi publice centrale, g) să elaboreze normele şi reglementările specifice domeniului de activitate în
autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice şi juridice. conformitate cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului şi să le înainteze pentru
Art. 79. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii regionali, avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
comisarii şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane Art. 81. - Autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniile dezvoltării şi
împuternicite din cadrul acesteia, au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice prognozei au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului. a) elaborează politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltării durabile,
(2) Mijloacele de transport şi intervenţie auto şi navale din dotarea autorităţilor cu luarea în considerare a posibilelor efecte asupra mediului;
competente pentru protecţia mediului sunt prevăzute cu girofar de culoare b) integrează în politica proprie măsuri şi acţiuni de refacere a zonelor afectate
albastră şi avertizare acustică. şi măsuri de prevenire a dezastrelor;
(3) Persoana fizică sau juridică prejudiciată ca urmare a exercitării atribuţiilor c) elaborează Planurile de dezvoltare regională şi celelalte planuri şi programe,
de verificare, inspecţie şi control poate depune plângere organelor competente în conform legislaţiei în vigoare;
termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului. d) cooperează cu autorităţile competente pentru protecţia mediului la
(4) În obiectivele, incintele şi zonele cu regim special din domeniul internelor, elaborarea şi aplicarea strategiilor, a planurilor şi programelor din domeniile lor
justiţiei şi siguranţei naţionale, personalul prevăzut la alin. (1) are acces numai în specifice de activitate;
prezenţa personalului specializat al acestora, după caz. e) colaborează cu autorităţile competente la identificarea şi implementarea
(5) În obiectivele, incintele şi zonele aparţinând structurilor componente ale proiectelor prioritare finanţate din surse externe.
sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională controlul se Art. 82. - Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele atribuţii
realizează de către personalul specializat din Ministerul Apărării Naţionale, şi răspunderi:
Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul a) organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a
de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu;
Telecomunicaţii Speciale. b) asigură supravegherea şi controlul calităţii apei potabile şi de îmbăiere,
precum şi calitatea produselor alimentare;
Secţiunea a 2-a c) elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia
Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi locale mediului, reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi asigură controlul
aplicării acestora;
Art. 80. - Autorităţile administraţiei publice centrale au următoarele obligaţii: d) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în
a) să elaboreze politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei;
activitate, în conformitate cu principiile prezentei ordonanţe de urgenţă; e) colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în autorizarea
b) să asigure integrarea politicilor de mediu în politicile specifice; activităţilor prevăzute la art. 24 şi 39 şi la emiterea acordului de import pentru
c) să elaboreze planuri şi programe sectoriale, cu respectarea prevederilor aceste activităţi;
prezentei ordonanţe de urgenţă; f) exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de art.
d) să asigure pregătirea şi transmiterea către autorităţile competente pentru 24-28, şi art. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra stării de sănătate a
protecţia mediului a informaţiilor şi documentaţiilor necesare obţinerii avizului populaţiei, a lucrătorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor competente
de mediu pentru planurile şi programele pentru care este necesară evaluarea de rezultatele controalelor şi măsurile adoptate;
mediu;
85
g) colaborează cu celelalte autorităţi publice centrale cu reţea sanitară proprie, c) elaborarea programelor educaţionale în scopul formării unui
pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi pentru respectarea comportament responsabil faţă de mediu;
normelor de igienă a mediului din domeniul lor de activitate; d) elaborarea programelor şi studiilor specifice de cercetare ştiinţifică privind
h) colaborează, la nivel central şi local, în asigurarea accesului publicului la controlul produselor şi procedeelor biotehnologice şi de prevenire,
informaţia de sănătate în relaţie cu mediul. reducere/eliminare a riscurilor implicate de obţinerea şi utilizarea organismelor
Art. 83. - Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii: modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne;
a) elaborează norme şi instrucţiuni specifice pentru domeniile sale de activitate, e) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în
în concordanţă cu legislaţia privind protecţia mediului; autorizarea activităţilor prevăzute la art. 39, din domeniul său de activitate;
b) supraveghează respectarea de către personalul Ministerului Apărării f) exercită controlul de specialitate pentru activităţile prevăzute de art. 39, din
Naţionale a normelor de protecţia mediului pentru activităţile din zonele militare; domeniul său de activitate, pentru a preveni orice efect advers asupra stării de
c) controlează acţiunile şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul sănătate a populaţiei, a lucrătorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor
Ministerului Apărării Naţionale a legislaţiei de protecţia mediului în domeniul competente rezultatele controalelor şi măsurile adoptate.
militar; Art. 86. - Autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi comerţului are
d) asigură realizarea evaluării impactului asupra mediului, a raportului de următoarele atribuţii:
amplasament şi, după caz, a raportului de securitate, prin structuri specializate, a) elaborează politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de activitate
atestate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, numai în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului;
pentru proiectele şi activităţile din zonele militare; b) elaborează şi aplică la nivel naţional strategia de exploatare a resurselor
e) asigură informarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului cu minerale, în concordanţă cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;
privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi şi a calităţii mediului c) elaborează politica în domeniul reciclării şi valorificării deşeurilor
în zona de impact, precum şi cu privire la orice poluare accidentală datorată industriale;
activităţii desfăşurate. d) dezvoltă şi promovează legislaţia privind protecţia mediului din domeniile
Art. 84. - Autorităţile publice centrale în domeniul securităţii naţionale au specifice de competenţă;
următoarele atribuţii şi răspunderi: e) colaborează cu alte autorităţi publice centrale la elaborarea mecanismelor
a) realizează activitatea de protecţie a mediului prin structuri proprii care financiare pentru stimularea utilizării tehnologiilor curate;
desfăşoară acţiuni de control, îndrumare şi coordonare, în scopul păstrării şi f) colaborează la elaborarea şi promovarea normelor care asigură
menţinerii echilibrului ecologic în domeniile sale de activitate; implementarea cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
b) elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu respectarea pentru anumite categorii de activităţi industriale;
principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în domeniile sale de activitate; g) încurajează introducerea sistemelor de management de mediu şi a etichetei
c) supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor ecologice;
de protecţie a mediului, pentru activităţile proprii; h) promovează norme şi asigura implementarea acestora în domeniul
d) controlează şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul propriu substanţelor şi preparatelor periculoase;
a legislaţiei de protecţie a mediului în domeniul său de activitate; i) exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de art.
e) asigură evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor şi activităţilor 24-28.
proprii prin structuri specializate, certificate de către autoritatea publică centrală Art. 87. - Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor şi
pentru protecţia mediului. dezvoltării rurale are următoarele atribuţii şi răspunderi:
Art. 85. - Autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare asigură: a) asigură protecţia şi conservarea solurilor şi menţinerea patrimoniului
a) adaptarea planurilor şi programelor de învăţământ la toate nivelurile, în funciar;
scopul însuşirii noţiunilor şi principiilor de protecţie a mediului, pentru b) iniţiază proiecte de acte normative privind volumul de masă lemnoasă ce se
conştientizarea, instruirea şi educaţia în acest domeniu; recoltează anual din fondul forestier naţional, pe baza avizului autorităţii publice
b) promovarea tematicilor de studii şi programe de cercetare care răspund centrale pentru protecţia mediului, conform legislaţiei în vigoare;
priorităţilor stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; c) asigură autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic;
86
d) aprobă locaţiile şi suprafeţele în care urmează să fie cultivate plante f) participă, potrivit competenţelor, la acţiunile de prevenire, protecţie şi
superioare modificate genetic, în vederea autorizării de către autoritatea publică intervenţie în caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru Situaţii de
centrală pentru protecţia mediului; Urgenţă.
e) colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în autorizarea Art. 90. - Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii şi
şi controlul activităţilor prevăzute la art. 39; răspunderi:
f) asigură, prin registrul naţional, evidenţa suprafeţelor cultivate şi a a) aplică prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, cu
cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
g) aplică principiul coexistenţei culturilor de plante superioare modificate b) urmăresc respectarea legislaţiei de protecţia mediului de către operatorii
genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole; economici care prestează servicii publice de gospodărie comunală;
h) asigură informarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului c) adoptă programe şi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localităţilor,
asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul organismelor cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
modificate genetic. d) organizează structuri proprii pentru protecţia mediului, colaborează cu
Art. 88. - Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor, autorităţile competente pentru protecţia mediului şi le informează asupra
construcţiilor şi turismului are următoarele atribuţii şi răspunderi: activităţii desfăşurate;
a) dezvoltă planuri şi programe care materializează politica naţională de e) promovează o atitudine corespunzătoare a comunităţilor locale în legătură cu
amenajare a teritoriului şi localităţilor, cu respectarea principiilor prezentei importanţa protecţiei mediului;
ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice privind evaluarea de mediu a f) asigură, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, luarea
planurilor şi programelor; măsurilor de salubrizare a localităţilor, de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor
b) elaborează şi aplică programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, verzi, a pieţelor şi a parcurilor publice;
a transporturilor multimodale şi a transportului combinat, cu respectarea g) conservă şi protejează spaţiile verzi urbane şi/sau rurale, astfel încât să se
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; asigure suprafaţa optimă stabilită de reglementările în vigoare. În localităţile în
c) asigură controlul gazelor de eşapament; care nu există posibilitatea asigurării acesteia, conservarea spaţiilor verzi
d) elaborează şi dezvoltă planuri de acţiune şi programe privind îmbunătăţirea existente este prioritară;
calităţii şi protecţiei mediului, inclusiv în domeniul zgomotului şi vibraţiilor h) supraveghează operatorii economici din subordine pentru prevenirea
pentru toate modurile de transport şi infrastructurile acestora; eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi
e) urmăreşte protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin măsuri impuse dezvoltarea sistemelor de colectare a deşeurilor refolosibile;
unităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul turismului şi încurajează i) organizează servicii specializate pentru protecţia mediului şi colaborează, în
aplicarea principiilor ecoturismului. acest scop, cu autorităţile pentru protecţia mediului.
Art. 89. - Autoritatea publică centrală în domeniul administraţiei şi internelor Art. 91. - Autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei
are următoarele atribuţii şi răspunderi: alimentelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) elaborează strategiile în domeniile gospodăririi comunale şi al producerii şi a) elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia
distribuţiei energiei termice în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate genetic, pentru
mediului; asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii umane, sănătăţii şi
b) elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu respectarea bunăstării animalelor;
principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru domeniile sale de activitate; b) asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al trasabilităţii
c) supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor produselor;
de protecţie a mediului pentru activităţile proprii; c) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în
d) aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul din domeniul stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente şi transparente privind evaluarea
internelor a legislaţiei de protecţie a mediului; riscului şi autorizarea organismelor modificate genetic, precum şi a unor criterii
e) sprijină autorităţile competente pentru protecţia mediului în exercitarea pentru evaluarea potenţialelor riscuri care rezultă din utilizarea alimentelor şi
controlului transporturilor de substanţe şi materiale supuse unui regim special, pe hranei modificate genetic, pentru animale;
baza normelor avizate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
87
d) informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asupra documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari
rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul organismelor modificate sunt, precum şi prelevarea de probe;
genetic. f) asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi
Art. 92. - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la
următoarele atribuţii şi răspunderi: echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în
a) elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia zonele aferente acestora;
mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate genetic, pentru g) realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de
asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii umane, sănătăţii şi constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare,
bunăstării animale, protecţiei mediului şi intereselor consumatorilor; inspecţie şi control;
b) elaborează, împreună cu autorităţile publice centrale pentru protecţia h) se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii;
mediului, pentru agricultură, silvicultură şi cu autoritatea sanitar veterinară şi i) suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de
pentru siguranţa alimentelor, reglementările referitoare la produsele biocide, acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit
îngrăşăminte chimice, produsele de protecţie a plantelor, organismele modificate principiului "poluatorul plăteşte";
genetic obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne şi asigură controlul j) asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor
aplicării acestora în domeniul său de competenţă; tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
c) controlează trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic în k) asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru
toate etapele introducerii lor pe piaţă; protecţia mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform
d) asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al trasabilităţii prevederilor actelor de reglementare;
produselor şi comunică autorităţii centrale pentru protecţia mediului rezultatele l) informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de
controlului. poluanţi în mediu sau de accident major;
Art. 93. - Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi m) depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în
Garda financiară sunt obligate să acorde sprijin, la cerere, reprezentanţilor acest sens;
autorităţilor competente pentru protecţia mediului în exercitarea atribuţiilor lor. n) nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul
autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a
serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
o) aplică măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrală pentru
protecţia mediului pe suprafeţele terestre şi acvatice supuse unui regim de
Secţiunea a 3-a conservare ca habitate naturale pe care le gestionează precum şi pentru refacerea
Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice ecologică a acestora;
p) nu folosesc momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu
Art. 94. - (1) Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor excepţia cazurilor special autorizate:
fizice şi juridice, în care scop: q) asigură condiţii optime de viaţă, în conformitate cu prevederile legale,
a) solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei subsecvente; r) asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau
b) respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute; funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere,
c) nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită feroviare şi de navigaţie;
stabilite prin actele de reglementare; s) să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control
d) persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă.
mediului organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului; (2) Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează sau exploatează
e) asistă persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi resursele subsolului au următoarele obligaţii:
control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte a) să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele
terestre au fost afectate;
88
b) să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele competente, 2. obligaţiile persoanelor juridice de a ţine evidenţa strictă a substanţelor şi
potrivit legii, despre orice situaţii accidentale care pun în pericol mediul şi să preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi datele cerute de autoritatea
acţioneze pentru refacerea acestuia. competentă pentru protecţia mediului;
(3) Persoanele fizice şi juridice care cultivă plante superioare modificate 3. obligaţiile persoanelor juridice de a identifica şi preveni riscurile pe care
genetic au următoarele obligaţii: substanţele şi preparatele periculoase le pot prezenta asupra sănătăţii populaţiei
a) să solicite şi să obţină autorizaţia din partea autorităţii publice competente şi mediului şi de a anunţa iminenţa producerii unor descărcări neprevăzute sau
pentru agricultură şi să desfăşoare activitatea pe bază de contract cu titularii accidentale autorităţii competente pentru protecţia mediului şi de apărare civilă;
autorizaţiilor de introducere deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor 4. obligaţia persoanelor fizice şi juridice autorizate de a aplica, prin sisteme
modificate genetic; proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, care să
b) să solicite avizul privind amplasarea acestor culturi faţă de ariile naturale asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute
protejate legal constituite. în autorizaţie şi menţinerea dozelor radioactive în limitele admise;
(4) Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în vederea respectării 5. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice autorizate de a menţine în stare de
regimului ariilor naturale protejate: funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice
a) să cunoască şi să respecte prevederile planurilor de management şi ale contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare
regulamentelor ariilor naturale protejate: accidentală de substanţe radioactive;
b) să nu desfăşoare activităţi care contravin planurilor de management sau 6. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a
regulamentelor ariilor naturale protejate, precum şi prevederilor prezentei întreţine perdelele forestiere şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi,
ordonanţe de urgenţă; parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a
c) să obţină acordurile aferente ariilor naturale protejate; atmosferei, protecţia fonică şi eoliană;
d) să permită accesul în aria naturală protejată a administratorilor sau custozilor 7. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a
precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu orice titlu. preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului
Art. 95. - (1) Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter geologic;
obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralităţii autorilor, răspunderea este 8. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a
solidară. asigura la amplasarea, proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a
(2) În mod excepţional, răspunderea poate fi şi subiectivă pentru prejudiciile obiectivelor de orice fel, cât şi la schimbarea destinaţiei terenurilor, condiţiile
cauzate speciilor protejate şi habitatelor naturale, conform reglementărilor prevăzute în acordul şi în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu;
specifice. 9. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a
(3) Prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului se realizează conform nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor specifice. autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a
serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
CAPITOLUL XV 10. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a
Sancţiuni lua măsuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în
special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de
Art. 96. - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 6.500 navigaţie;
lei (RON) la 7.000 lei (RON) pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 11. obligaţiile deţinătorilor cu orice titlu ai suprafeţelor de teren de a proteja
30.000 lei (RON) pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menţinerii echilibrului
legale: ecologic şi conservării biodiversităţii, precum şi exploatării durabile a resurselor
1. obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare şi de în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului
a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele înconjurător şi sănătăţii umane;
automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele 12. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale
care pot conduce la pericole de accidente; persoanelor fizice şi juridice, după caz, să adopte şi/sau să aplice măsuri
obligatorii cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi
89
împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi 25. obligaţia de a permite accesul în aria protejată a administratorilor sau
arbuştilor decorativi; custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu orice
13. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale titlu.
persoanelor juridice, după caz, să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism şi (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei
amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic (RON) la 15.000 lei (RON) pentru persoane fizice, şi de la 35.000 lei (RON) la
natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi 40.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi
ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de legale:
protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva 1. obligaţia persoanelor juridice de solicitare şi obţinere a actelor de
inundaţiilor; reglementare conform prevederilor legale, precum şi a acordului de
14. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a persoanelor import/export şi a autorizaţiilor privind organismele modificate genetic, conform
fizice şi juridice, după caz, de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca prevederilor legale;
spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice; 2. obligaţia efectuării bilanţului de mediu, în procedura de obţinere a
15. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a persoanelor autorizaţiei de mediu şi, respectiv, a efectuării raportului de amplasament în
fizice şi juridice, după caz, de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate procedura de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu, conform deciziei
de deşeuri de orice fel; autorităţii competente pentru protecţia mediului;
16. obligaţia desfăşurării pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi în vecinătatea 3. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind îmbunătăţirea
acestora numai a acelor activităţi conforme prevederilor planurilor de microclimatului urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de
management şi regulamentelor ariilor naturale protejate; apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseţa şi
17. obligaţia obţinerii acordurilor aferente ariei naturale protejate; proteja peisajul, de a menţine curăţenia localităţilor;
18. obligaţia de a nu distruge sau degrada panourile informative şi indicatoare, 4. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a informa publicul
construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau privind riscurile generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc
orice alte amenajări de teritoriul ariilor naturale protejate, din inventarul ariilor pentru mediu şi sănătatea populaţiei;
naturale protejate; 5. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind adoptarea
19. obligaţia de a aprinde şi folosi focul deschis doar în vetrele special elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent
amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a
naturale protejate; aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor
20. obligaţia de a nu abandona deşeuri pe teritoriul ariilor naturale protejate şi peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;
de a le evacua de pe suprafaţa ariei naturale protejate sau de a le depozita doar în 6. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a reglementa accesul
locuri special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există; anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi generatoare de
21. obligaţia de a nu intra pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi a nu practica disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în
sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate spaţiile destinate locuinţelor, zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi
bazate pe folosirea combustibililor fosili; agrementului, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă;
22. obligaţia de a respecta prevederile planurilor de management şi ale 7. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea
regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor legale; aplicarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în
23. obligaţia de a se legitima la solicitarea expresă a personalului de inspecţie acord cu planificarea de mediu;
şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă; 8. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea
24. obligaţia de a nu exploata resurse minerale neregenerabile din parcurile operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de
naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi de a dezvolta sisteme de
zonele de conservare specială ale parcurilor naturale şi obligaţia de a nu exploata colectare a deşeurilor refolosibile;
resurse minerale neregenerabile din parcurile naturale din zone situate în afara 9. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a avea servicii
zonelor de conservare specială dacă acest lucru nu este permis prin planurile de specializate pentru protecţia mediului şi de a colabora în acest scop cu
management ale parcurilor respective; autorităţile pentru protecţia mediului;
90
10. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura, prin 21. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi momeli
serviciile publice şi operatorii economici responsabili, salubrizarea stradală, a periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor special
spaţiilor verzi, pieţelor şi parcurilor publice, şi întreţinerea acestora; autorizate;
11. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta 22. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a efectua evaluarea impactului
prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor asupra mediului la proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei
industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a arii naturale protejate, şi de avansare a soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor
staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale, şi a de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de ocrotire a
altor obiective, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi organismelor vegetale şi animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea
recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei; alternativei şi a condiţiilor impuse prin actul de reglementare, precum şi
12. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a amenaja, întreţine monitorizarea proprie până la îndeplinirea acestora;
şi dezvolta reţele de canalizare; 23. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care gestionează suprafeţele terestre
13. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a furniza şi/sau utiliza informaţii şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru
corecte pentru elaborarea evaluărilor de mediu, evaluărilor impactului asupra refacere ecologică, de a aplica măsurile de conservare stabilite de autoritatea
mediului, a bilanţurilor de mediu şi a rapoartelor de amplasament; publică centrală pentru protecţia mediului;
14. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura măsuri şi dotări 24. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura condiţii optime de viaţă
speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
vibraţii, de a verifica eficienţa acestora şi de a pune în exploatare numai pe cele 25. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu exercita acţiuni care să ducă
care nu depăşesc pragul fonic admis; la distrugerea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de pe cuprinsul
15. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a livra, manipula, transporta şi ţării;
de comercializa îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor 26. desfăşurarea de activităţi de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi
ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna
folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare
şi a mediului; vie, proaspătă ori semiprelucrată, de persoane fizice sau juridice neautorizate de
16. obligaţiile persoanelor juridice de a stoca temporar îngrăşămintele chimice autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;
şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri unde s-au 27. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care prospectează, explorează sau
prevăzut toate măsurile de securitate; exploatează resursele naturale de a remedia zonele în care solul, subsolul şi
17. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu cultiva sau testa, după caz, ecosistemele terestre au fost afectate;
plantele superioare modificate genetic, la o distanţă mai mică de 15 km faţă de 28. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a executa în termen toate
limita ariilor naturale protejate; lucrările de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei
18. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi îngrăşămintele prevăzute în actele de reglementare;
chimice şi produsele de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde 29. obligaţia persoanelor juridice de a aplica măsurile de eliminare a deşeurilor
sunt instituite măsuri speciale de protecţie; rezultate din activităţile care implică organisme modificate genetic;
19. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a administra produse de 30. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura dotarea, în cazul
protecţie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autorităţilor deţinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalaţii de stocare
competente pentru protecţia mediului, autorităţilor competente din domeniu sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de
sanitar şi al comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, potrivit descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;
reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media; 31. obligaţiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalaţii de
20. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a aplica, în perioada înfloririi colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere
plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi de a constitui echipe
produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de insectele de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
polenizatoare; 32. obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu spele obiecte, produse,
ambalaje, materiale care pot produce poluarea apelor de suprafaţă;
91
33. obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu deverseze în apele de suprafaţă echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau
sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere sau periculoase, în zonele potenţial generatoare de impact asupra mediului;
ape care conţin substanţe periculoase; 9. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a realiza în totalitate şi la termen
34. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu arunca şi de a nu depozita măsurile impuse de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecţia şi controlul
pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafaţa şi în zonele umede deşeuri de în domeniul protecţiei mediului;
orice fel; 10. obligaţiile persoanelor juridice de a acoperi costurile măsurilor necesare
35. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu introduce în apele de pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor adverse ale
suprafaţă şi în zonele umede substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice activităţilor cu organisme modificate genetic;
sau alte substanţe periculoase. 11. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a produce îngrăşăminte chimice
(3) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei şi produse de protecţie a plantelor numai prin tehnologii şi biotehnologii
(RON) la 30.000 lei (RON) pentru persoane fizice şi de la 75.000 lei (RON) la autorizate, potrivit prevederilor legale;
80.000 lei (RON) pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi 12. introducerea pe teritoriul ţării, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia
legale: în vigoare, de culturi de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna
1. obligaţia persoanelor fizice de a funcţiona cu respectarea prevederilor sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia
autorizaţiei de mediu şi a persoanelor juridice de a funcţiona cu respectarea mediului cu consultarea Academiei Române şi, după caz, a autorităţii centrale
prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu pentru activităţile care pentru sănătate;
fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei 13. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a îmbunătăţi performanţele
mediului; tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi de a nu pune în exploatare instalaţiile
2. obligaţia titularilor activităţilor care fac obiectul procedurilor de ale căror emisii depăşesc limitele stabilite prin actele de reglementare;
reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului de a respecta termenele 14. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a suporta costul pentru repararea
impuse de autoritatea competentă de protecţia mediului în derularea acestor unui prejudiciu şi de a înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile
proceduri; anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte".
3. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a obţine acordul structurii de (4) Amenzile aplicate în temeiul unei legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe sau
administrare a ariei naturale protejate sau al custodelui, după caz, şi al Comisiei hotărâri ale Guvernului din domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor se
de Ocrotire a Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, pentru fac 100% venit la bugetul de stat, din care o cotă de 25%, aferentă fondului de
amplasarea proiectelor şi/sau desfăşurarea oricărei activităţi susceptibile să stimulare a personalului, se virează de către unităţile Trezoreriei Statului în
genereze un impact negativ asupra ariilor naturale protejate; contul autorităţii din care face parte agentul constatator, pe baza situaţiilor
4. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a diminua, modifica sau înceta financiare lunare întocmite şi prezentate de către autorităţile competente pentru
activităţile generatoare de poluare la cererea autorităţilor pentru protecţia protecţia mediului, în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea acestora, şi
mediului; este evidenţiată într-un cont distinct care se gestionează în regim extrabugetar.
5. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asista persoanele împuternicite Art. 97. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la
cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa art. 96 se realizează de comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii
măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante; Naţionale de Mediu, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
6. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a prezenta autorităţilor cadre de poliţie, jandarmi şi personalul Ministerului Apărării Naţionale,
competente pentru protecţia mediului un document certificat pentru conformitate împuternicit în domeniile sale de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin
cu originalul, care cuprinde obligaţiile asumate privind protecţia mediului, în lege.
termen de 60 de zile de la data semnării sau emiterii documentului care atestă (2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 96 se realizează şi de
încheierea uneia dintre procedurile prevăzute la art. 10 alin. (2); personalul structurilor de administrare şi custozii ariilor naturale protejate, numai
7. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a facilita verificarea, inspecţia şi pe teritoriul ariei naturale protejate administrate.
controlul activităţilor ai căror titulari sunt şi prelevarea de probe; (3) Dispoziţiile art. 96 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile
8. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura accesul persoanelor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
împuternicite la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la
92
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi 8. prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului
completările ulterioare. asupra mediului, a bilanţului de mediu sau a raportului de amplasament a unor
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de concluzii şi informaţii false;
la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, 9. producerea şi/sau importul în scopul introducerii pe piaţă şi utilizarea unor
jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator substanţe şi preparate periculoase, fără respectarea prevederilor actelor
făcând menţiune despre această posibilitate în procesul verbal de constatare şi normative în vigoare şi introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice
sancţionare a contravenţiei. natură în scopul eliminării acestora;
(5) Actele de constatare a contravenţiilor întocmite de agenţii constatatori din 10. importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau
cadrul autorităţilor prevăzute la alin. (1) sunt acte procedurale, potrivit restricţionate;
reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute de legislaţia în vigoare. 11. transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate periculoase, cu încălcarea
Art. 98. - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la prevederilor legale în vigoare;
1 an sau cu amendă penală de la 55.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), 12. omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major;
următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea 13. producerea, livrarea şi utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a produselor de
umană, animală sau vegetală: protecţie a plantelor neautorizate;
1. arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile 14. desfăşurarea de către persoanele juridice de activităţi cu organisme
protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice; modificate genetic sau produse ale acestora, fără a solicita şi obţine acordul de
2. poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, import/export şi/sau autorizaţiile prevăzute de reglementările specifice;
funcţionării instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi neutralizare, 15. cultivarea plantelor superioare modificate genetic de către persoanele fizice
menţionate în prevederile acordului de mediu şi/sau autorizaţiei/autorizaţiei şi juridice fără autorizaţie din partea autorităţii publice competente pentru
integrate de mediu. agricultură şi fără contract cu titularii autorizaţiilor de introducere deliberată în
(2) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic.
cu amendă penală de la 65.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON), următoarele (3) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani,
fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea
sau vegetală: umană, animală sau vegetală:
1. poluarea prin evacuarea, cu ştiinţă, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor 1. nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse
deşeuri sau substanţe periculoase; de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice;
2. nerespectarea restricţiilor sau interdicţiilor stabilite pentru protecţia apei şi a 2. provocarea, datorită nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante, a
atmosferei, prevăzute de actele normative în vigoare; contaminării mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiaţii ionizante,
3. folosirea de momeli periculoase şi de mijloace electrice pentru omorârea omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a contaminării
animalelor sălbatice şi a peştilor, în scopul consumului sau al comercializării; mediului, aplicarea necorespunzătoare sau neluarea măsurilor de intervenţie în
4. producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în caz de accident nuclear;
pericol grav sănătatea umană; 3. descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare
5. nerespectarea restricţiilor şi a interdicţiilor la vânat şi pescuit ale unor specii direct în apele naturale sau provocarea, cu ştiinţă, de poluare prin evacuarea sau
protejate sau oprite temporar prin lege şi în zonele cu regim de protecţie scufundarea în apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a
integrală, potrivit reglementărilor specifice; unor substanţe sau deşeuri periculoase.
6. continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau (4) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani,
autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu; următoarele fapte:
7. nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe 1. continuarea activităţii după dispunerea încetării acesteia;
periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor 2. neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor
chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri periculoase care au devenit deşeuri;
protejate; 3. refuzul intervenţiei în cazul poluării accidentale a apelor şi a zonelor de
coastă;
93
4. refuzul controlului, la introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen
preparatelor periculoase precum şi introducerea în ţară a culturilor de de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul Art. 104. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 zile de la
eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; publicarea în Monitorul Oficial al României, cu excepţia următoarelor prevederi:
5. aplicarea necorespunzătoare sau neluarea măsurilor de intervenţie în caz de a) art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activităţile
accident nuclear; puse în funcţiune după 30 octombrie 1999;
6. provocarea, cu ştiinţă, de poluare prin evacuarea sau scufundarea în apele b) art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 30 octombrie 2007 pentru activităţile
naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substanţe sau puse în funcţiune înainte de 30 octombrie 1999;
deşeuri periculoase. c) art. 21 alin. (l) lit. d) şi e) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.
(5) În situaţia în care infracţiunile pedepsite conform alin. (3) şi (4) au pus în Art. 105. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se
pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui număr mare de persoane, au abrogă:
avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182 din Codul penal ori au cauzat o a) Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată în Monitorul
pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu modificările şi
interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai completările ulterioare;
multor persoane ori pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este b) orice alte dispoziţii contrare.
închisoarea de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(6) Tentativa se pedepseşte.
Art. 99. - (1) Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către
organele de urmărire penală, conform competenţelor legale.
(2) Descoperirea şi stabilirea, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, de ANEXA 2
către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activităţilor Nucleare, jandarmi şi personalul împuternicit din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, a săvârşirii oricăreia dintre infracţiunile
prevăzute la art. 98, se aduce de îndată la cunoştinţa organului de urmărire Lista selectivă a celor mai importante acte normative
penală competent potrivit legii de procedură penală. care reglementează în mod direct sau doar tangenţial
activitatea de protecţie a mediului în diferite domenii de
CAPITOLUL XVI activitate şi sub diferite aspecte.
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 100. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă autoritatea publică centrală


pentru protecţia mediului este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. LEGISLAŢIA MEDIULUI
Art. 101. - În scopul aplicării eficiente a măsurilor de protecţie a mediului
domeniile şi dispoziţiile generale din prezenta ordonanţă de urgenţă se vor I. Constituţia României
reglementa prin acte normative speciale. - art. 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern, alin. 2: “Tratatele
Art. 102. - În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”
ordonanţe de urgenţă, titularii de activităţi aflaţi în derularea procedurii de - art. 20 – Tratate internaţionale privind drepturile omului, alin. 2
reglementare au obligaţia să depună la autoritatea competentă pentru protecţia (modificat): “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele
mediului documentaţia completă, conform legislaţiei în vigoare la data solicitării privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este
actului de reglementare. parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu
Art. 103. - Regulile generale privind respectarea regimului ariilor naturale excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii
protejate şi sancţionarea contravenţiilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, mai favorabile.”
- art. 21 – Accesul liber la justiţie
94
- Art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, alin. 1, 2 2. H.G.nr. 786/30.12.1993 pentru aprobarea Regulamentului
- Art. 31 – Dreptul la informaţie privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele
- Art. 34 – Dreptul la ocrotirea sănătăţii, alin. 2 de ameliorare, precum şi componenţa, funaţionarea şi
- Art. 35 - Dreptul la mediu sănătos, alin. 1, 2, 3 – introdus prin Legea atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru
de revizuire nr.429/2003. delimitarea perimetrelor de ameliorare (M.Of.nr.
- Art. 44 – Dreptul de proprietate privată, alin. 6 48/24.02.1994);
- Art. 135 – Economia, art. 2, lit. b), c) (indirect), d), e), f), g). 3. Legea îmbunătăţirilor funciare, nr. 84/1996 (M.Of. nr. 159 din
- Art. 136 – Proprietatea (modificat în întregime), alin. 3: “Bogăţiile de 24 iulie 1996);
interes public ale subsolului… 4. Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri
pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate
(M.Of. nr. 313/27.08.1998), aprobată cu modificări şi
II. LEGEA-CADRU pentru protecţia mediului completări prin Legea nr. 107/1999 (publicată în M.Of. nr.
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind 304/29.06.1999);
protecţia mediului, publicată în M.Of. nr. 1196/30.XII.2005. 5. Legea nr. 289/15.05.2002 privind perdelele forestiere de
protecţie (M.Of. nr. 338/21.05.2002).

3. GARDA DE MEDIU 6. FOND FORESTIER


1. Hotărârea Guvernului nr. 440/2005 – pentru reorganizarea 1. Legea nr. 26/1996 – Codul silvic
şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu (M.Of. nr. 2. Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea
448/26.05.2005) regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional
1. OUG nr. 64 / 2003 – înfiinţarea, organizarea, (republicată, în baza Legii de aprobare nr. 141/1999, în M.Of.
reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul nr. 23 din 24 ianuarie 2000) ; modificată prin OUG nr.
aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor… 98/2003 (M.Of. nr. 744/23.10.2003)
3. Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor silvice.
4. VOLUNTARIAT 4. Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 – privind măsuri pentru
1. Legea voluntariatului nr. 195/2001 (M.Of. nr. 206/24.04.2001), ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată
5 2. Ordonanţa Guvenrului nr. 58/22.08.2002 pentru modificarea şi prin Legea nr. 107/1999.
completarea Legii 5. Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie
6 voluntariatului nr. 195/2001 (M.Of. 642/30.08.2002), (M.Of. nr. 338/21.05.2002).
aprobată prin Legea nr. 629/19.11.2002 (M.Of. nr. 6. Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.
848/25.11.2002); 33/2002 – pentru aprobarea Regulamentului privind
7 3. Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 439/2002 confecţionarea şi folosirea ciocanelor silvice din dotarea
pentru aprobarea structurilor silvice constituite la nivel de ocoale silvice,
8 organizării acţiunii de voluntariat în domeniul protecţiei necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată şi
mediului. a celor proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor şi
municipiilor (Publicat în M.Of. nr. 64 din 29 ianuarie 2002).
7. Ord. MAAP nr. 75/269 din 18.II.2002 – aprobarea Normelor
5. FOND FUNCIAR metodologice de aplicare a OG nr. 70/1999 (aprobată şi
1. Legea fondului funciar, nr. 18/1991 (republicată în M.Of. nr. modificată prin Legea nr. 653/2001) privind măsurile
1/05.01.1998); necesare pt. accesibilizarea fondului forestier prin construirea
de drumuri forestiere în perioada 2000-2010.
95
8. OUG nr. 59/2000 privind Statului personalului silvic (publicată 2. Hotărârea Guvernului României nr. 472/2000 privind unele
în M.Of. nr. 238 din 30 mai 2000). măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă
3. H.G. nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate
7. ARII NATURALE PROTEJATE; FAUNĂ (M.Of. 187 din 20 martie 2002)
/ FLORĂ SĂLBATICĂ; FOND 4. Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 377/2001
CINEGETIC privind aprobarea obiectivelor de referinţă pentru calitatea
1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 (aprobată apelor de suprafaţă
prin Legea nr. 462/2001) – privind regimul ariilor naturale 5. H.G. nr. 100/2002 pentru aprobarea “Normelor de calitate pe
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei care trebuie să le îndeplineaxcă apele de suprafaţă utilizate
sălbatice. pentru potabilizare” şi a “Normativului privind metodele de
2. Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr. măsurare şi frecvenţa de prevalare şi analiză a probelor din
103/1996, republicată în 2002 apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă”
3. O.U.G. nr. 35/2001 pt. modificarea Legii nr. 103/1996. (M.Of. 130 din 19 februarie 2002)
4. Ordinul nr. 647/2001 – privind Procedura de autorizare a 6. Ordinul MAPM nr. 1146/2002 pentru aprobarea “Normativului
activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii
comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi apelor de suprafaţă” (M.of. 197 din 27 martie 2003)
animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului 7. Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea “Codului
acestora. bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor”
5. O.G. nr. 37/2002 (aprobată prin Legea ne. 471/2002) – 8. H.G. nr. 118/2002 privind aprobarea “Programului de acţiune
pentru protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor
în alte scopuri experimentale. subterane, cauzate de evacuarea unor substanţe
6. Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 647/2001 periculoase” (M.Of. 132/20 februarie 2002)
pentru aprobarea “Procedurii de autorizare a activităţilor de 9. H.G. nr. 459/2002 pentru aprobarea “Normelor de calitate
recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere”
piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi (M.Of. 350 / 27 mai 2002)
fauna sălbatică, precum şi a importului acestora ce clarifică 10. H.G. nr. 202/2002 pentru aprobarea “Normelor tehnice
unele aspecte procedurale privind activitatea de privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi
comercializare cu specii sălbatice CITES (periclitate) şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole (M.Of. 196 / 22
nepericlitate (M.of. 416 / 26 iulie 2001) martie 2002)
11. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (M.Of.
552 / 29 iulie 2002)
8. Legea grădinilor zoologice şi acvariilor 12. Ordinul MAPM nr. 913/2001 privind aprobarea conţinutului
publice nr. 191/2002 (publicată în M.of. cadru al Planului de gospodărire a apelor pe bazin
271 / 23 martie 2002) hidrografic
13. Ordinul MAPM nr. 1049/2002 pentru aprobarea planului de
măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscului de poluare a
9. PROTECŢIA APELOR apelor subterane
1. Legea apelor, nr. 107/1996 (M.Of. nr. 244/08.10.1996),
modificată şi completată prin Legea
9 nr. 310/2004 (M.Of. nr. 584/30.06.2004).
96
10. PROTECŢIA ATMOSFEREI prin Legea nr. 170/2004; Legea nr. 316/28.06.2004 (M.Of.
1. Legea nr. 655/2001 (M.Of. 773 / 4 decembrie 2001) pentru nr. 592/01.07.2004)];
aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 2. Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea
privind protecţia atmosferei “Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de
2. Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea “Normativului viaţă al populaţiei”.
privind stabilirea valorilor limită, a avalorilor de prag şi a
criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie 12. DEŞEURI
(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de 1. Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
carbon şi ozonului în aerul înconjurător (M.Of. 765 / 21 aprobnată prin Legea nr. 426/2001 (M.Of. 411 / 25 iulie
octombrie 2002) 2001);
3. Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi 2. H.G. nr. 662/2001 (M.Of. 446 / 8 august 2001) privind
clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de H.G.
aerului în România (M.Of. 739 / 9 octombrie 2002) nr. 441/2002 (M.Of. 325 / 16 mai 2002)
4. H.G. 568 / 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru 3. H.G. nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor
limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din care conţin substanţe periculoase (M.Of. 700 / 5 noiembrie
depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la 2001)
terminale şi la staţiile de benzină (M.Of. 348 /16 iunie 2001) 4. H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. 164 /
5. Ordinul MAPM nr. 1103/2002 pentru aprobarea “Normelor 7 martie 2002)
metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de 5. Ordinul MAPM nr., 1147/2002 pentru aprobarea
compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia “Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor –
benzinei la terminale şi la staţiile de benzină” (M.Of. 77 / 312 construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea
ianuarie 2002) depozitelor de deşeuri (M.Of. 150 din 7 martie 2003)
6. H.G. nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare 6. H.G. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M.Of. 160 / 6
de tip a motoarelor cu ardere internă, destinate maşinilor martie 2002)
mobile nerutiere şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiei 7. Ordinul MAPM nr. 1215/2003 pentru aprobarea Normativului
de gaze şi particule poluante provenite de la acestea (M.Of. tehnic privind incinerarea deşeurilor (M.Of. nr. 150 / 7 martie
623 / 22 august 2002) 2003)
7. H.G. nr. 672/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere 8. H.G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi
pe piaţă a aparatelor electrocasnice în funcţie de nivelul deşeurilor de ambalaje (M.Of. 269/23 aprilie 2002),
zgomotului transmis prin aer (M.Of. 445 din 8 august 2001) modificată şi completată prin H.G. nr. 899/2004 (M.Of. nr.
8. H.G. nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale 601/5 iulie 2004).
privind protecţia atmosferei (M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004) 9. H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase (M.Of. 659 / 5 septembrie 2002)
11. NORME DE IGIENĂ 10. H.G. nr. 1357/2002 pentru stabilirea autorităţilor publice
1. Legea nr. 98/10.11.1994 privind stabilirea şi sancţionarea responsabile de controlul şi supravegherea importului,
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică exportului şi tranzitul de deşeuri (M.Of. 893 / 10 decembrie
(M.Of. nr. 317/16.11.1994) [cu modificările şi completările 2002)
aduse de: O.G. nr. 108/30.08.1999 (M.Of. nr. 11. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/1.04.2002
429/31.08.1999), aprobată prin Legea nr. 344/31.05.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
(M.Of. nr. 389/07.06.2002); O.G. nr. 5/15.01.2004, aprobată deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a metodologiei
97
de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind 11. GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind
deşeurile rezultate din activităţile medicale (M.Of. nr. 386 din etapa de încadrare a
6 iunie 2002). proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra
mediului (M.of. nr. 52 din
30 ianuarie 2003);
13. CONTROL INTEGRAT AL POLUĂRII; 12. PROCEDURA din 26 septembrie 2002 de evaluare a
IMPACT ASUPRA MEDIULUI; AVIZE / impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de
ACORDURI / AUTORIZAŢII DE MEDIU; mediu (M.Of. nr. 52 din 30 ianuarie 2003).
AUTORIZAŢII INTEGRATE DE MEDIU; 13. O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite (M.Of.
BILANŢ DE MEDIU etc. nr. 291/25.04.2003), aprobată cu modificări şi completări prin
1. OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Legea nr. 486/2003 (M.Of. nr. 827/22.11.2003).
M.Of. nr. 1196/30.12.2005. 14. Ordinul MAPPM nr. 36/2004 (M.Of. nr. 43/2004) Ghid
2. Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2002 privind prevenirea, autorizatii integrate de mediu – www.mappm.ro.
reducerea şi controlul integrat al poluării (M.Of. 223 din 3
aprilie 2002) (aprobată prin Legea nr. 645/2002 - M.Of. 901 /
12 decembrie 2002) 14. IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN
3. Ordinul MAPM nr. 1144/2002 – privind înfiinţarea Registrului CONTEXT TRANSFRONTIER
poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 1. Legea nr. 22/2001 (M.of. 105 din 1 martie 2001) de ratificare
alin. (1), lit. g) şi h) din OUG nr. 34(2002 privind prevenirea, a Convenţiei privind evaluarea impactului de mediu în
reducerea şi controlul integrat al poluării şi modul de context transfrontier (Convenţia Espoo)
raportare a acestora. 2. Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea procedurii de
4. H.G. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare evaluare a impactului şi de
a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor
proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri cu impact transfrontieră
(M.Of. 686 / 17 septebrie 2002)
5. H.G. nr. 573/2002 – aprobarea procedurilor de autorizare a
funcţionării comercianţilor – Anexa 4 – mediu
6. Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a 15. ACCESUL LA INFORMAŢIE ŞI
acordului de mediu (M.Of. 52 din 31 ian. 2003) JUSTIŢIE ÎN PROBLEME DE MEDIU
7. Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor 1. Constituţia, art. 31, Dreptul la informaţie.
metiodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de 2. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind
evaluare a impactului asupra mediului (M.Of. 52 / 31 ian. accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei
2003) şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la
8. Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea procedurii de Aarhus la 25 iunie 1998 (M.of. 224/ 22 mai 2000)
evaluare a impactului şi de participare a publicului la luarea 3. H.G. 1115/2002 privind accesul liber la informaţia privind
deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră mediul (M.of. 781/28 oct. 2002)
9. Ordin MAPPM nr. 756/1997 – aprobarea Reglementării 4. Ordin MAPM nr. 1182/2002 – Metodologia de gestionare si
privind evaluarea poluării mediului furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile
10. Ordinul MAPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de publice pentru protecţia mediului.
realizare a bilanţurilor de mediu, modificat şi completat prin 5. Legea nr. 544/2002 privind accesul la informaţie
Ordinul MAPM nr. 1133/5.12.2002. 6. HG. Nr. 123/2002 – accesul la informaţie
98
întreprinderilor externe (M.Of. nr. 50 / 29. 1. 2003) (Ordin
emis în vederea implementării)
16. ACTIVITATE NUCLEARA; RADIATII 11. - Ordinul CNCAN nr. 373/3.10.2001 pentru aprobarea
IONIZANTE; SECURITATE Normelor fundamentale pentru transportul în siguranţă al
RADIOLOGICA etc. materialelor radioactive (M.Of. nr. 127 bis / 18. 2. 2002)
1. Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a 12. - Ordinul CNCAN nr. 374/3.10.2001 pentru aprobarea
activităţilor nucleare (publicată în M.Of. nr. 267 din Normelor pentru expediţii internaţionale de materiale
29.10.1996), modificată şi completată prin Legea nr. radioactive implicând teritoriul României (M.Of. nr. 127 bis /
193/2003 (M.Of. nr. 343 din 20 mai 2003). 18. 2. 2002)
2. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 944/28.12.2001 13. Ordinul CNCAN nr. 183/6. 9. 2002 pentru aprobarea
privind aprobarea Normelor de supraveghere medicală a Normelor privind expediţiile
persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante (M.Of. nr. internaţionale de deşeuri radioactive implicând teritoriul
34 / 18. 1. 2001). României – Directiva
3. - Ordinul MSF nr. 761/2001 pentru aprobarea Metodologiei 92/3/Euratom şi Decizia Comisiei nr. 93/552/Euratom –
privind examenul medical la angajarea în muncă, examenul (M.Of. nr. 913 / 14. 12.
medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul 2002)
medical la reluarea muncii (M.Of. nr. 836 / 27. 12. 2001) 14. - Ordinul CNCAN nr. 222/2002 privind aprobarea Normelor
4. Ordinul MAPM nr. 942/27.10.2001 privind aprobarea de transport al materialelor radioactive – proceduri de
Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNCAN autorizare - Ordin pt. implementarea Regulamentului
(M.Of, nr. 113 / 12. 2. 2001) Consiliului nr. 1493/93 – (M.Of. nr. 8 / 9. 1. 2003)
5. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 366/22.09.2001) pentru 15. - Ordinul Comun CNCAN nr. 79/4.03.2002 şi MSF nr.
aprobarea Normelor de securitate radiologică – Proceduri de 285/19.04.2002 pentru aprobarea normelor privind
autorizare SR-02 (M.Of. nr. 764 bis / 30. 11. 201) radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la
6. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 180%2002 pentru radiaţii ionizante (M.Of. nr. 446 / 25. 6. 2002)
aprobarea Normelor de Dozimetrie Individuală (M.Of. nr. 16. - Ordinul comun al Preşedintelui CNCAN nr. 91/14. 3. 2002,
769 / 22. 10. 2002) Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 856/23.11.2001 şi
7. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 202/2002 pentru Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.
aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de 112/12.3.2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele
exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor şi furajele contaminate radioactive după un accident nuclear
acreditaţi în protecţie radiologică (M.Of. nr. 936 / 20 sau altă situaţie de urgenţă radiologică (M.Of. nr. 297 / 7. 5.
decembrie 2002) 2002).
8. Ordinul MSF nr. 1132/2002 pentru aprobarea completărilor la
Normele privind supravegherea medicală a persoanelor
expuse profesional la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul
MSF nr. 944/2001 (M.Of. nr. 15 / 13. 1. 2003)
9. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 353/30.08.2001 pentru
aprobarea Normelor de securitate radiologică privind
radioprotecţia operaţională a lucrătorilor externi (M.Of. nr.
764 bis din 30. 11. 2001)
10. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 228/2002 pentru controlul
Activităţilor Nucleare privind aprobarea Normelor de
securitate radiologică – proceduri de acceptare a