Ministerul Educatiei si Stiintei din Republica Moldova

Colegiu de Constructii din Chisinau

Referat
La Chimie
Tema:Grasimile

Efectuat :Moisei trofim

VERIFICAT:furculita valentina
Gr.di.09.09.1
CHISINAU 2010

Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii graşi,
numiţi gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride şi ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Compoziţie
Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii graşi,
numiţi gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride şi ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Acizii graşi sunt acizii cu următoarele proprietăţi:

 au număr mare de atomi de carbon (între 4 şi 24);

 au număr par de atomi de carbon;
 au catenă liniară, fără ramificaţii;
 sunt monocarboxilici;
 pot fi saturaţi sau nesaturaţi.

Cei mai răspândiţi acizi graşi sunt:

 , acid palmitic;
 , acid stearic;
 , acid butanoic/butiric;
 , acid oleic.

Exemple de grăsimi:

 , distearopalmitina/palmitodistearina;
 , dioleostearina/stearodioleina.

În natură, există atât grăsimi lichide, nesaturate (uleiuri), cât şi grăsimi solide, saturate (grăsimi).

Prelucrare
Grăsimile lichide sunt de origine vegetală, iar cele solide, saturate, sunt de origine animală (cu toate că
sunt şi excepţii, vezi uleiul de peşte care e lichid sau untul de cocos care e solid cu toate că e de natură
vegetală). Uleiurile se obţin prin presarea seminţelor sau fructelor, ca în cazul uleiului de floarea-soarelui
sau de măsline. Se mai pot obţine prin extracţie cu solvenţi selectivi. Grăsimile animale se obţin prin
distrugerea ţesutului adipos sub influenţa temperaturii. Se mai pot obţine şi prin centrifugare (untul).

Proprietăţi fizice
Grăsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul). Acestea sunt insolubile în apă, cu care
emulsionează, dar sunt solubile în solvenţi organici.

Nu au puncte fixe de fierbere şi topire pentru că sunt amestecuri, ci fierb şi se topesc în intervale de
temperatură.

Proprietăţi chimice
Fiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, grăsimile vor avea proprietăţile chimice ale esterilor.

Hidroliza/Saponificarea
Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic.
, într-un mediu acid.

Sărurile se folosesc ca săpunuri, de aceea reacţia se numeşte şi saponificare. La hidroliza cu bază

participă toate grăsimile, indiferent de natura lor.

Adiţia X2 (Br2, I2)
Această reacţie are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). E importantă pentru că se deduce gradul de
nesaturare a grăsimilor prin aşa-numita cifră de brom/iod, care exprimă cantitatea în grame de brom/iod
adiţionat la 100gr de grăsime.

Adiţia H2
Reacţia este posibilă doar la uleiuri şi este similară cu cea de adiţie a halogenilor. Are loc în prezenţă
de nichel (care are rol de catalizator), presiune şi temperatură înalte. Se practică la scară industrială şi
stă la baza obţinerii margarinei din uleiul vegetal.

Sicativarea
La această reacţie participă doar uleiurile. Reacţia este de fapt un proces de polimerizare (adiţie repetată)
care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei şi care se produce sub
acţiunea oxigenului diatomic din aer. Se concretizează prin faptul că anumite uleiuri, întinse pe suprafeţe,
formează pelicule aderente, transparente şi rezistente la intemperii.

Din punctul de vedere al comportării la sicativare, uleiurile se împart în trei categorii:

 uleiuri sicative - sunt cele care formează pelicule de foarte bună calitate în mai puţin de 24 de
ore;
 uleiuri semisicative - acestea formează pelicule într-un timp îndelungat şi calitatea lor este mai
mică;
 uleiuri nesicative - nu formează pelicule, acestea fiind uleiurile comestibile.
Utilizare
Grăsimile se folosesc la obţinerea de săpunuri şi în alimentaţia zilnică.