Sunteți pe pagina 1din 35

carte de învățătură întru conștiința părtășiei la ticăloșie

SECRETARIATUL SFÎNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

BISERICA ORTODOXA ROMANA


ÎN „FRONTUL UNITĂȚII SOCIALISTE"
DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

BUCUREȘTI
19 7 4
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN „FRONTUL UNITĂȚII
SOCIALISTE" DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

1. Constituirea Frontului Unității Socialiste


Constituit la 19 noiembrie 1968, «Frontul Unității Socialiste»
reprezintă un moment de mare importanță în viața poporului și a
țării noastre, marcînd o nouă etapă în întărirea unității și
solidarității fiilor Patriei noastre. El se afirmă ca o formă superioară
de manifestare a unității de voință și de acțiune a întregului popor
pentru propășirea lui materială și spirituală, pentru sporirea
prestigiului țării noastre pe plan intern și extern.
Expresie a unității noastre naționale, Frontul Unității
Socialiste asigură, în jurul Conducerii de Stat, participarea tuturor
oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, de credință
religioasă, a întregului popor la viața nouă din țara noastră.
Caracterul profund democratic și reprezentativ al acestui
organism, se manifestă în însăși structura sa, căci unește în
rîndurile sale «organizații de masă, obștești, profesionale,
cooperatiste, consilii ale oamenilor muncii aparținînd națio-
nalităților conlocuitoare, uniuni ale creatorilor, asociații și
societăți științifice, culturale și sportive, Culte, precum și alte
organizații».
Frontul Unității Socialiste, fiind cel mai larg organism
democratic, cu caracter reprezentativ, asigură cadrul organizatoric
pentru mobilizarea energiei și capacității tuturor categoriilor
sociale și organizațiilor obștești, în scopul înfloririi continue a
Patriei și a creșterii prestigiului ei pe plan mondial. El promovează
colaborarea și alianța strînsă dintre muncitori, țărani, intelectuali
și celelalte categorii sociale și contribuie la crearea unei puternice

2
alianțe frățești între români, maghiari, germani, sîrbi, ucrainieni și
alte naționalități, între toți cei ce muncesc în România. Toți aceștia
sînt hotărîți să asigure dezvoltarea liberă și independentă a țării și
să contribuie la promovarea păcii, securității și cooperării între
toate popoarele lumii. Acest lucru a fost subliniat de Domnul
Președinte Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea ținută la deschiderea
primului Congres al Frontului Unității Socialiste: «El constituie
expresia unității întregului nostru popor în lupta pentru
înfăptuirea politicii de construcție socialistă, de pace și colaborare
internațională a României». |1|

2. Biserica Ortodoxă Română alături de popor

Biserica Ortodoxă Română și-a împletit de-ia lungul


veacurilor, pe aceste meleaguri, destinele sale cu cele ale poporului
român și a rămas strîns legată de preocupările acestuia spre mai
bine. Ținînd seama de scopurile înalte pe oare le urmărește Frontul
Unității Socialiste, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
luat în dezbatere, în ședința sa din 25 aprilie 1974, problema
participării întregii Biserici Ortodoxe Române lai activitatea
acestui organism.
În cuvîntarea Sa, Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian,
subliniind importanța și lucrarea multilaterală a acestui organism
în viața nouă a societății noastre românești, a arătat următoarele :
Așa cum vă este cunoscut, noi avem deja anumiți ierarhi și
preoți care activează din partea Bisericii Ortodoxe Române în acest
important organism. Considerăm însă că în contextul actual există
condiții pentru a depăși stadiul unei participări parțiale, izolate sau

3
sporadice. în calitatea noastră de for suprem de conducere al
Bisericii Ortodoxe Române, ținînd seama de scopurile înalte pe care
le urmărește Frontul Unității Socialiste socotim că este o
importantă datorie de conștiință să ne manifestăm în mod public
voința și hotărîrea noastră de a proclama participarea întregii
Biserici Ortodoxe Române la activitatea Frontului Unității
Socialiste. Această prezență își găsește temei în învățătura noastră
de credință și în preceptele moralei creștine ortodoxe care pro-
povăduiesc săvîrșirea binelui, a iubirii, colaborării și păcii între
oameni și popoare ... De aceea, vă rog să fiți de acord să prezentăm
Președintelui Frontului Unității Socialiste, Domnul Nicolae
Ceaușescu, Președintele Republicii Socialiste România, hotărîrea
noaistră de a participa — de pe pozițiile și cu mijloacele noastre
proprii — la acțiunile și scopurile urmărite de acest înalt for și organ
de lucru și manifestare românească: Frontul Unității Socialiste.
Propunerea întîistătătorului Bisericii a fost urmată de
dezbateri, la care au luat cuvîntul: I.P.S. Iustin, Mitropolitul
Moldovei și Sucevei, I.P.S. Nicolae, Mitropolitul Ardealului, I.P.S.
Nicolae, Mitropolitul Banatului1, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul
Olteniei, I.P.S. Arhiepiscop Teofil al Clujului, P. S. Episcop Vasile
al Oradiei, P. S. Episcop Antim al Dunării de Jos, P. S. Episcop
Visarion al Aradului, P. S. Episcop Antonie Ploieșteanul, Vicar
Patriarhal, P. S. Nestor Severineanul, Episcop Vicar al
Arhiepiscopiei Craiovei.
Vorbitorii și toți membrii Sfîntului Sinod al Bisericii și-au
exprimat deplinul lor acord cu propunerea Prea Fericitului Părinte
Patriarh Justinian, subliniind rolul Frontului Unității Socialiste în
viața poporului român. De aceea «ținînd seama de scopurile înalte
pe care le urmărește Frontul Unității Socialiste ca for și organ de

4
lucru și manifestare românească, pentru promovarea solidarității
cetățenilor Patriei noastre și întărirea unității socialiste, și pe care
de la înființare l-am sprijinit», |2| Sfîntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române a hotărît: a) «Biserica Ortodoxă Română
participă la activitatea Frontului Unității Socialiste; b) Biserica
Ortodoxă Română va participa la Congresul Frontului Unității
Socialiste prin 25 reprezentanți; c) Biserica Ortodoxă Română va fi
reprezentată în Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste
prin 5 reprezentanți». Sfîntul Sinod a delegat apoi, nominal, pe cei
25 de reprezentanți ai săi la Congres și a recomandat Congresului
pe cei 5 reprezentanți ai săi pentru Consiliul Național al Frontului
Unității Socialiste (Prea Fericitul Părinte Justinian, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române; I.P.S. Iustin, Mitropolitul Moldovei și
Sucevei; I.P.S. Nicolae, Mitropolitul Ardealului ; I.P.S. Teoctist,
Mitropolitul Olteniei și I.P.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului).

3. Hotărîrea Bisericii Ortodoxe Române de a participa activ


la Frontul Unității Socialiste

Cu însuflețire și entuziasm, Biserica Ortodoxă Română aduce


la cunoștința Conducerii noastre de Stat hotărîrea ei luată în
Sfîntul Sinod, de a participa la activitatea Frontului Unității
Socialiste. Astfel, în ziua de 3 mai 1974, Domnul Emil Bodnaraș,
Vicepreședinte al Consiliului de Stat, a primit delegația Bisericii
Ortodoxe Române, precum și pe toți șefii Cultelor din Republica
Socialistă România în prezența Domnului Profesor Dumitru
Dogaru, Președintele Departamentului Cultelor, și a Domnului
Gheorghe Nenciu, Vicepreședinte al Departamentului Cultelor.
Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Prea Fericitul

5
Părinte Patriarh Justinian însoțit de I.P.S. Iustin, Mitropolitul
Moldovei și Sucevei și de P. S. Episcop Antonie Ploieșteanul, Vicar
Patriarhal.
După prezentarea protocolară, a luat cuvîntul Domnul
Profesor Dumitru Dogaru, Președintele Departamentului Cultelor,
care a prezentat Domnului Vicepreședinte al Consiliului de Stat,
Emil Bodnaraș, hotărîrea unanimă ia tuturor Cultelor din
Republica Socialistă România de a participa la activitatea Frontului
Unității Socialiste, ca expresie a patriotismului și a bunelor legături
ale acestora cu poporul și cu interesele și năzuințele lui. Domnia
Sa a arătat că această hotărîre a Cultelor este conformă cu întreaga
activitate desfășurată de Culte, chiar de la începutul Orânduirii
socialiste din țara noastră.
Din partea tuturor cultelor creștine a vorbit Prea Fericitul
Părinte Patriarh Justinian, care, printre altele, a spus:
Prezența noastră aici este determinată de un eveniment de o ex-
cepțională importanță și anume : comunicarea și pe această cale a
actului participării tuturor cultelor religioase la activitatea
Frontului Unității Socialiste din Republica Socialistă România ca
organism democratic cu caracter larg reprezentativ, menit să
polarizeze în jurul său toate capacitățile noastre, avînd în fruntea
sa, ca președinte, pe însuși Domnul Nicolae Ceaușescu, Președintele
Republicii Socialiste România. Exprimînd convingerile și
sentimentele clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române
precum și pe ale conducătorilor clerului și credincioșilor tuturor
cultelor din țara noastră, doresc sa vă asigur, Domnule |3|
Vicepreședinte, că participarea noastră la activitatea Frontului
Unității Socialiste nu este un act de complezență, un răspuns formal
la invitația cuprinsă în articolul 14 din Statutul Frontului. Hotărîrea

6
noastră este rezultatul unei atente examinări a scopurilor urmărite
de acest organism și a programului său de activitate ... După cum în
organismele intercreștine și bisericești din care facem parte, noi am
înțeles să slujim, odată cu scopurile religioase și interesele țării
noastre, tot astfel înțelegem ca, participînd la munca Frontului
Unității Socialiste, să ne îndeplinim o sarcină de mare răspundere:
slujirea Patriei și sprijinirea eforturilor ei pentru ridicarea nivelului
de viață a poporului nostru, pentru apropierea între popoare pentru
înțelegere, dreptate socială și pace trainică în lume ... Doresc să vă
asigur, Domnule Vicepreședinte, că noi, Conducătorii Cultelor
creștine, prin participarea la activitatea Frontului Unității
Socialiste, ne luăm asupra noastră sarcina de a îndruma pe clericii
și credincioșii noștri să ia parte activă ia toate acțiunile întreprinse
de forurile de conducere ale acestei organizații (Conferințele
județene, municipale, orășenești, comunale și, respectiv adunarea
generală sătească...). Cu aceste convingeri, mărturisiri și asigurări,
Vă rugăm, Domnule Vicepreședinte, să vă faceți interpretul nostru
al tuturor, pe lîngă Domnul Președinte al Republicii Socialiste
România, Nicolae Ceaușescu, spre a-i transmite, și cu acest prilej,
expresia sentimentelor noastre de înaltă prețuire, și urările noastre
de sănătate, viață îndelungată și putere de muncă, pentru
îndeplinirea cu succes a istoricei sale misiuni, în slujbă Patriei
noastre și a poporului român. De asemenea, Va rugăm să primiți și
Domnia Voastră, Domnule Vicepreședinte, urările noastre de sănă-
tate, viață îndelungată și continui realizări fericite în sarcina de
mare răspundere ce îndepliniți pentru armonioasa și rodnica
cooperare între Conducerea Statului nostru și Cultele religioase din
România.
Din partea celorlalte culte au vorbit: Domnul Moses Rosen, Șef-

7
rabin al Cultului mozaic, în numele Federației Comunităților
evreiești mozaice din Republica Socialistă România, și Domnul
Iakub Mehmet, șeful Cultului musulman din România.
Răspunzînd tuturor acestora, Domnul Emil Bodnaraș,
Vicepreședinte al Consiliului de Stat, a apreciat hotărîrea unanimă
a Cultelor din România, de participare la activitatea Frontului
Unității Socialiste, ca pe un act de înaltă conștiință cetățenească și
ca pe o dovadă a prezentei active a cultelor în viața Patriei. Domnia
Sa a asigurat pe reprezentanții cultelor că actul de participare la
activitatea Frontului Unității Socialiste va fi apreciat la adevărata
lui valoare și semnificație și ca va comunica această hotărîre a
cultelor Președintelui Republicii, care este în același timp și
Președintele Frontului Unității Socialiste, Domnul Nicolae
Ceaușescu. Idealurile, pentru care este chemat Frontul Unității
Socialiste să militeze, sînt, pe teren intern : propășirea
multilaterală a Patriei; iar pe teren extern : lupta pentru pace și
egalitate, pentru suveranitate, independență și neamestec în
treburile interne ale altor țări. Cultele, care se bucură la noi în țară
de libertate și egalitate și nu sunt |4| supuse nici unui fel de
discriminări, vor putea să recunoască, în aceste idealuri, și
propriile lor idealuri, de cetățeni loiali ai Patriei, care nu găsesc nici
o contradicție între aceste idealuri și propriile lor convingeri
religioase. Dealtfel, vorbitorii au accentuat că fiecare cult găsește
în propria lui învățătură acele temeiuri care îl îndreptățesc plenar
să adere la ideile și scopurile urmărite die Frontul Unității
Socialiste în țara noastră. De aceea, continuă Domnul
Vicepreședinte Emil Bodnăraș, toți credincioșii sînt chemați să ia
parte activă la această muncă de propășire a Patriei noastre, așa
cum au făcut-o și în trecut.

8
4. Primul Congres al Frontalul Unității Socialiste

Lucrările și hotărîrile primului Congres al Frontului Unității


Socialiste, oare a avut loc în zilele de 23 și 24 mai 1974, în București
în sala Palatului Republicii, constituie un eveniment grandios în
viața social-politică a țării, care deschide calea unei și mai ample
mobilizări a tuturor energiilor națiunii în ampla operă de făurire a
societății noastre românești actuale.
întrunind 2573 de delegați și peste 400 de invitați; Cultele din
țară fiind reprezentate prin 77 de delegați, acest congres a oferit o
impresionantă imagine a unității tuturor categoriilor sociale, a
întregii obști, a fiilor acestui pămînt, indiferent de profesiune sau
vîrstă, de naționalitate siau convingeri religioase. El este o expresie
a dragostei și încrederii oare sudează întregul popor în jurul
Conducerii țării noastre unanim prețuită de toți cetățenii Patriei,
pentru lucrarea ei istorică de dezvoltare a întregii economii, a
bunăstării generale a celor de la orașe și sate pentru promovarea și
dezvoltarea culturii', literaturi, artei, a științei și tehnicii, într-un
cuvînt pentru progresul spiritual și material al întregului popor, în
concertul tuturor popoarelor și statelor lumii.
Congresul a dat o înaltă apreciere și a aprobat în unanimitate
expunerea Domnului Președinte Nicoîae Ceaușescu, privind «Rolul
și sarcinile Frontului Unității Socialiste în înfăptuirea programului
de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, a politicii
externe a României de pace și «colaborare».
Înfățișînd marile succese obținute de poporul român în
răstimpul celor 30 de ani care au trecut de la eliberarea Patriei, și
realizările istorice, dobîndite pe calea făuririi vieții celei noi,

9
Domnul Președinte Nicolae Ceaușescu a făcut o profundă și
dezvoltată analiză a stadiului actual de dezvoltare a societății
noastre românești și a problemelor esențiale ale mersului ei
înainte. În contextul acestor realități, în expunerea făcută au fost
definite cu claritate direcțiile principale în care Frontul Unității
Socialiste trebuie să-și îndrepte activitatea, pentru a aduce o
contribuție tot mai însemnată la înfăptuirea Programului de
dezvoltare a Patriei și ridicarea nivelului de bunăstare și civilizație
a întregului popor, la consolidarea coeziunii tuturor forțelor din
țara noastră, la |5| dezvoltarea democrației, la atragerea
cetățenilor, de la orașe și sate, la conducerea Statului, a treburilor
obștești.
Referindu-se la rolul important pe oare Frontul Unității
Socialiste trebuie să-l aibă în etapa actuală a dezvoltării societății
romanești, Domnul Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii
Socialiste România, a spus următoarele : Prin unirea organizațiilor
de masă și obștești, care reprezintă marea majoritate a populației
țârii ... în cadrul Frontului Unității Socialiste se creează un adevărat
forum național, în care masele populare cele mai largi, toți oamenii
muncii, fără deosebire de naționalitate, participă efectiv la
conducerea societății. Tocmai, de aceea, Frontului îi revin sarcini
importante în coordonarea activității tuturor organizațiilor
componente, astfel încît fiecare să-și poată îndeplini cît mai bine
rolul ce-i revine în societate, să poată asigura o participare efectivă
și cît mai activă a membrilor în viața politică și social-economică a
țârii. Frontul Unității Socialiste va trebui să asigure antrenarea la
acțiunile pe care le întreprinde, a tuturor organizațiilor din care este
alcătuit, precum și exercitarea unui control reciproc între acestea,
în vederea realizării cu forțe comune a obiectivelor unice, care

10
decurg din Programul de Stat ce corespunde intereselor vitale ale
întregii noastre societăți socialiste.
In cursul aceleiași expuneri, Domnul Președinte al Republicii
Socialiste România a definit poziția și activitatea Cultelor în viața
societății noastre actuale, la făurirea și dezvoltarea căreia au
datoria să participe activ toți cetățenii Patriei noastre, indiferent
de convingerile religioase pe oare le împărtășesc. Plecînd de la
realitățile existente în viața socială a țării noastre, Domnul
Președinte a subliniat rolul și lucrarea cultelor în următoarele
cuvinte :
Noi pornim constant de la necesitatea respectării conștiinței,
deci și a credinței religioase a tuturor cetățenilor țării. Desigur, fiind
comuniști promovăm concepția materialist-dialectică și istorică
despre viață și lume și acționăm în toate împrejurările pe baza
acestei concepții științifice. În același timp, am respectat și
respectăm concepțiile altora, inclusiv credințele religioase și dreptul
de a fi practicate. Dealtfel, după cum se știe, în spiritul acestui
principiu, în Constituția țării există prevederi clare ce asigură
desfășurarea normală a activității cultelor, practicarea religiei. în
conformitate cu aceste prevederi, în România își desfășoară
activitatea 14 culte religioase al căror statut este recunoscut de stat.
Pe această bază, cultele își au locul lor bine definit în stat. Desigur,
ele trebuie să se încadreze în normele fundamentale ale statului și
societății noastre socialiste, să participe activ la înfăptuirea
obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării. Dacă credința
este o problemă de conștiință personală a fiecărui cetățean, iar
statutul cultelor este recunoscut de stat în conformitate cu
Constituția țării, asigurînd practicarea de către cetățeni a uneia sau
alteia dintre credințe, în același timp trebuie să spunem deschis că

11
toți cetățenii, indiferent de concepția |6| lor filozofică sau de
credința lor religioasă, trebuie să respecte cu sfințenie legile țării.
Aceste obligații, se înțelege, trebuie îndeplinite de către culte
care, în activitatea lor, sînt chemate să respecte Constituția, legile
țarii, orînduirea socialistă din România. Pornind de la aceste
principii, precum și de la relațiile sociale existente în țara noastră,
am considerat că și cultele| reprezentanții lor pot, și este bine, să
participe la activitatea Frontului Unității Socialiste. Dealtfel,
trebuie să menționez că, prin aceasta, nu facem altceva decît să
consfințim o realitate care se manifestă de mult timp tot mai
puternică în societatea noastră socialistă. Ne situăm consecvent pe
poziția că nu trebuie făcută, față de cetățenii țării, nici o deosebire
de naționalitate, limbă, rasă sau concepție religioasă, că toți, fără
nici o diferență, trebuie să se bucure de drepturi și îndatoriri egale.
O realitate a vieții noastre sociale este că toți cetățenii, fără nici
o deosebire, acționează în strînsă unitate, pentru înfăptuirea
programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate,
pentru întărirea suveranității și independenței țării, pentru
bunăstarea și fericirea întregului nostru popor.
În spiritul acestor principii, Frontul Unității Socialiste creează
un cadru organizatoric tot mai larg, mai corespunzător pentru
unirea forțelor întregului popor, fără deosebiri de vreun fel sau altul,
pentru participarea activă a tuturor cetățenilor la întreaga viață
economică și socială, la conducerea tuturor domeniilor de
activitate, la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a
țării.
Prin bogăția de idei și măsuri concrete pe care le preconizează,
expunerea Domnului Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii,
constituie un important și cuprinzător program de acțiune pentru

12
întreaga activitate a Frontului Unității Socialiste care contribuie la
aplicarea în viață a politicii interne și externe a României socialiste
pusă în slujba intereselor poporului nostru, a colaborării între
popoare, a statornicirii păcii în lume, a făuririi unei lumi mai bune
și mai drepte.
Atît în ședințele de lucru în comisii, cît și în ședințele plenare,
Congresul a dezbătut, într-un spirit de înaltă responsabilitate,
problemele cele mai importante ale dezvoltării actuale și de
perspectivă ale societății românești, rolul și sarcinile ce revin
Frontului Unității Socialiste în ansamblul vieții din țara noastră, în
unirea forțelor și energiilor întregului popor, pentru realizarea
programului de făurire a societății noi din Patria noastră.
Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, precum și ai altor
culte, au participat la lucrările desfășurate în Comisiile de politică
externă, agricultură și controlul obștesc.
La dezbaterile care au avut loc în Comisia de politică externă
au luat cuvîntul Domnul Dr. Șef-Rabin Moses Rosen al Cultului
mozaic, |7| Domnul Muftiu Mehmet Iacub al cultului musulman
și Dl. Episcop Laszlo Fapp al Bisericii Reformate oare au subliniat
în intervențiile lor, prestigiul României socialiste pretutindeni, în
lume.
Participanții la dezbateri au evidențiat aportul Frontului
Unității Socialiste și al organizațiilor componente la dezvoltarea și
diversificarea relațiilor de prietenie și colaborare cu popoarele și
statele lumii. De o înaltă apreciere s-a bucurat activitatea
constructivă a statului nostru pentru soluționarea problemelor
majore care confruntă astăzi omenirea, realizarea securității
europene, rezolvarea pe cale pașnică a conflictelor din Orientul
Mijlociu și Indochina', realizarea dezarmării pentru așezarea

13
raporturilor dintre state pe bază de justiție și echitate
internațională.
La lucrările Comisiei pentru agricultură, a luat cuvîntul I. P. S.
Teoctist Arăpaș, Mitropolitul Olteniei, care a spus următoarele:
Vă rog să-mi îngăduiți să dau expresie bucuriei pe care o împăr-
tășim noi, slujitorii cultelor, participînd la acest înălțător congres
alături de Dumneavoastră toți, neobosiți gospodari ai ogoarelor,
care plămădiți din zori și pînă în noapte pîinea noastră cea de toate
zilele. Prezența noastră în acest înalt forum al agriculturii este
urmarea participării Bisericilor noastre la acțiunile și idealurile
nobile ale Frontului Unității Socialiste, participare care a izvorît din
atașamentul și patriotismul nostru fierbinte, ca fii ai harnicului
nostru popor și, în același timp, cetățeni ai Patriei dragi. La
sprijinirea mărețelor acțiuni obștești specifice orînduirii care
transformă întreaga țară într-o grădină înfloritoare, ne-a îndemnat
și neîncetat ne îndeamnă însăși învățătura noastră de credință.
Ne-a fost dat să ascultăm magistrala cuvîntare rostită la deschi-
derea Congresului de mult-stimatul Președinte al Republicii
Socialiste România, Dl. Nicolae Ceaușescu. Nu putem să nu
mărturisim impresia vie ce ne-a stăpînit sufletele, pentru această
deschidere a tuturor energiilor națiunii noastre, pentru avîntul și
încrederea în viitorul strălucit și creșterea prestigiului scumpei
noastre țâri, urmărite cu atîta perseverență de către conducătorul
poporului nostru. Prin bogăția cuprinsului, prin puternica și realista
pătrundere a tuturor problemelor din viața omenirii și prin orizontul
larg și luminos, pe care îl deschide pe calea avîntului creator, al
belșugului și păcii în lume, această cuvîntare îmbogățește tezaurul
de gîndire și de înfăptuiri cu care cel dintîi președinte al țării noastre
a obișnuit întreaga suflare românească. Ne-a impresionat și ne-a

14
mișcat adînc fiecare pasaj, fiecare frază, deoarece în miezul tuturor
s-a resimțit puternic dragostea de popor, dăruirea pentru
înfăptuirea a tot ceea ce înalță Patria pe noi culmi de înflorire și
civilizație, grija continuă pentru formarea omului nou, a omului
dreptății și cinstei, a făuritorului de bunuri materiale și spirituale.
Înscrise în Statutul Frontului Unității Socialiste și în rezoluția pe
care am ascultat-o, aceste țeluri epocale se vor transforma în
realitate vie. |8|
Îmi exprim și de la această tribună deplina mea adeziune și
respectuoasa admirație pentru aceste înălțătoare principii,, atît ca
reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române ai cărei slujitori trăiesc
satisfacția sprijinului tot mai sporit acordat acțiunilor legate de
înflorirea agriculturii și alătur la aceasta, în același timp, aceleași
simțăminte ale tuturor celorlalți delegați ai cultelor prezenți aici.
împreună deci, încredințăm Conducerea noastră de stat și personal
pe Dl. Președinte al Republicii, Nicolae Ceaușescu, de adînca
noastră recunoștință pentru cadrul atît de luminos și de limpede
arătat activității cultelor din țara noastră.
Dîndu-ne seama de însemnătatea acestui fapt, care deschide
tuturor slujitorilor și credincioșilor noștri posibilități largi pentru a-
și mărturisi prin graiul faptelor — în chip cît mai plenar —
atașamentul și patriotismul lor fierbinte, ne afirmăm și cu acest
prilej hotărîrea de a sprijini și pe mai departe, cu sporit efort,
acțiunile Frontului Unității Socialiste.
Ne vom strădui ca cinstea de a fi prezenți la acest măreț Congres
să o răsplătim prin răspunsul nostru hotărît și neabătut alături de
harnicul nostru popor român. Și acest adevăr se arată și mai plin de
însuflețire, atunci cînd este vorba de înflorirea ogoarelor și a
plaiurilor Patriei noastre. Cunoaștem prisosul de grijă ce se acordă

15
de către stat și județe acestei ramuri a economiei noastre naționale,
precum și spiritul gospodăresc de care sînteți însuflețiți. Folosim
acest prilej pentru a exprima prețuirea și dragostea noastră pentru
vrednicia brațelor și munca plină de hărnicie pe care o depuneți cu
zel și pricepere îmbunătățind și înfrumusețînd, an de an, sfînta
noastră glie strămoșească, frămîntată de-a lungul veacurilor de
moșii și strămoșii noștri. Am dori să ne considerați și pe noi,
slujitorii cultelor, părtași la titlul de noblețe al «plugăriei» — care i-
a ținut pe străbunii noștri legați strîns de brazdă, pe care au iubit-o
și au apărat-o, la nevoie, cu trupurile și viața lor. Aici avem obîrșia
mulți dintre noi. Și de pe orice treaptă ne-am afla, acolo ne poartă
gîndurile spre a ne desfăta din văzduhul primăverii și spre a simți
acolo mireasma de proaspătă reveneală a ogorului. Trudind alături
de părinții noștri la arat și semănat în condițiile nespus de grele,
specifice vremurilor apuse acum trei decenii, ne dăm seama bine de
înlesnirile create agriculturii în vremea noastră și de viitorul
acesteia, făcînd din această muncă un măreț imn înălțător închinat
vieții întregului nostru popor.
Inspirat de sentimentul dragostei pe care poetul de odinioară îl
nutrea muncii de pe ogoare, el o cînta astfel:
«Sfîntă muncă de la țară,
izvor sacru de rodire;
tu legi omul cu pămîntul
într-o strînsă înfrățire !» |9|
Ca într-un triptic minunat apare în aceste versuri ceea ce ne-a
fost și ne va fi de-a pururi scump; țara, munca și omul. Dacă harul
poetic a înveșmîntat atît de frumos legătura noastră cu glia, în
condițiile vieții de astăzi a poporului nostru acest triptic și-a
dobîndit luminile, strălucirea și valorile sale plenare. Astăzi munca

16
este izvor de satisfacții personale și obștești; este cel mai prețios
stimulent pentru dezvoltarea personalității umane, este dragostea
de viață și întruparea virtuții. Țara apare în toată măreția și
strălucirea el nemuritoare. Ea este nu numai imaginea satului și
ogorului, ci este leagănul poporului român, al trecutului său glorios
și al culturii sale; este vatră caldă a moșilor și strămoșilor noștri ;
este zestrea lăsată de înaintași; este văzduhul spiritualității noastre,
este poporul deplin stăpîn pe destinele lui, suveran și independent,
iar omul epocii în care trăim este așezat pe treapta demnității, este
creatorul și făuritorul propriului său viitor strălucit.
Aceste dimensiuni mărețe în care este înveșmîntată astăzi
nobila îndeletnicire de pe ogoare, care asigură hrana întregii
națiuni, ne sînt îndemnuri pentru a îndruma pe toți slujitorii cultelor
în sprijinirea acțiunilor pe care le țintește Frontul Unității Socialiste,
prin cuvîntarea Domnului Președinte și rezoluția Congresului. Știm
bine că principiile credinței noastre nu numai că nu se opun binelui
și fericirii, ci dimpotrivă ne înfrățesc întru sporirea slujirii obștei din
care facem parte. Deși ne deosebim prin îmbrăcăminte sau prin
forme de a ne mărturisi învățătura sfîntă, totuși ne strînge laolaltă
adevărul că facem parte din marea familie a poporului nostru,
simțim și nutrim conștiința părtășiei la dezvoltarea impetuoasă a
vieții poporului nostru harnic.
În numele Bisericii Ortodoxe Române și a reprezentanților
cultelor prezenți aici, încredințăm Conducerea noastră de stat și
personal pe Domnul Președinte Nicolae Ceaușescu, că ne vom spori
eforturile în îndeplinirea acestor mărețe idealuri, vrednice de epoca
pe care o trăim, menite să înalțe scumpa noastră țară și să ne aducă
belșug și fericire întregului popor român».
În Comisia pentru agricultură au fost analizate pe larg

17
îndatoririle ce revin Frontului Unității Socialiste cu privire la
dezvoltarea agriculturii. S-a insistat asupra necesității organizării
ele către Consiliile comunale și organizațiile sătești ale Frontului,
a unor largi acțiuni pentru executarea lucrărilor de îmbunătățiri
funciare, sporirea producției animaliere precum și pentru
dezvoltarea economică și social-edilitară a localităților.
În Comisia pentru problemele controlului obștesc, s-a reliefat,
de către vorbitori, grija Statului nostru pentru continua ridicare a
nivelului de trai al populației, făcîndu-se observații critice și
propuneri privind perfecționarea activității comerciale, studierea
mai atentă a cererii de consum și extinderea serviciilor pentru
satisfacerea cît mai deplină a cerințelor populației și măsuri pentru
îmbunătățirea muncii de control obștesc. |10|
În ședințele plenare, desfășurate în zilele de 23 și 24 mai, toți
cei care au luat cuvîntul au exprimat totala lor adeziune la
programul dinamic și cuprinzător al Frontului Unității Socialiste,
prezentat de Domnul Președinte al Republicii, Nicolae Ceaușescu.
Expunerea făcută de șeful statului nostru, a spus unul dintre
vorbitori, «constituie un document de o deosebită valoare
principială și practică, care sintetizează în mod creator experiența
dobîndită și jalonează cu o deosebită clarviziune științifică
obiectivele de viitor ale Frontului Unității Socialiste».
Un alt vorbitor a subliniat semnificația pe care o au lucrările
actualului Congres al Frontului Unității Socialiste și hotărîrile lui
istorice exprimîndu-și convingerea că lucrările și hotărîrile acestui
Congres «imprimă o nouă strălucire coeziunii națiunii române» în
jurul înaltei Conduceri de stat și a Președintelui nostru iubit,
Domnul Nicolae Ceaușescu.
Toți vorbitorii au subliniat importanța și eficiența programului

18
pentru dezvoltarea armonioasă și cuprinzătoare a tuturor
domeniilor de activitate ale vieții și activității poporului nostru.
«Prin participarea largă, a spus un vorbitor, prin problematica de
o deosebită importanță, care cuprinde toate domeniile vieții
noastre materiale și spirituale, prin perspectiva deschisă asupra
viitorului, acest Congres ce are loc într-un moment deosebit de
semnificativ pentru istoria noastră contemporană, inaugurează
prin programul său, o nouă etapă în unirea forțelor poporului
nostru care va da o și mai mare vigoare mersului nostru înainte
spre construirea societății socialiste multilateral dezvoltate».
De aceeași prețuire aleasă s-a bucurat, din partea
participanților la Congres, programul Frontului Unității Socialiste,
cu privire la politica externă a statului român : Frontul Unității
Socialiste, a spus Domnul Prim-ministru Manea Mănescu, se
manifestă ca un factor activ in înfăptuirea politicii externe a statului
nostru, ale cărei trăsături esențiale — înaltă principialitate,
clarviziune, realism, spirit dinamic — sînt indisolubil legate de
personalitatea creatorului și promotorului ei consecvent Domnul
Nicolae Ceaușescu, patriot înflăcărat și revoluționar inter-
naționalist, militant pentru izbînda cauzei oamenilor muncii de
pretutindeni, pentru făurirea unei lumi a dreptății și a păcii.
Coordonatele distinctive ale acestei politici — respectul
independenței și suveranității naționale, deplina egalitate în
drepturi, neamestecul în treburile interne — se bucură de o tot mai
largă recunoaștere pe arena mondială. Toți vorbitorii au aderat cu
multă însuflețire la programul politicii interne și externe al
Frontului Unității Socialiste, prezentat la Congres de Domnul
Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii, și și-au luat angaja-
mentul de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea lui.

19
În numele Prea Fericitului Părinte Patriarh Justinian și al
întregii Biserici Ortodoxe Române, precum și în numele celorlalte
culte din România, I.P.S. Iustin, Mitropolitul Moldovei și Sucevei,
luînd cuvîntul în ședința plenară a exprimat recunoștința Bisericii
Ortodoxe și a celorlalte culte, recunoștință față de conducerea de
Stat, pentru libertatea |11| religioasă de care se bucură și a arătat
motivele pentru care Biserica Ortodoxă Română înțelege să-și
aducă contribuția ei cinstită, statornică și| dinamică la zidirea
României noi:
Participarea Cultelor religioase din tara noastră, a spus I.P.S.
Sa, la Congresul Frontului Unității Socialiste, formă superioară de
manifestare a unității și solidarității poporului român, are pentru
noi semnificația trăirii aspirațiilor tuturor cetățenilor Patriei,
înseamnă comuniunea noastră cu relațiile sociale în mijlocul cărora
ne aflăm. Dealtfel, în tot cursul istoriei noastre naționale, Biserica
Ortodoxă Română s-a simțit integrată în viața poporului nostru.
Identificîndu-și misiunea cu slujirea credincioșilor ei, ea nu s-a lăsat
niciodată ispitită de ideea de a domina poporul, nici n-a căzut în
greșeala de a se izola de lume, refugiindu-se; oarecum în sfera
contemplației sau în zonă noțiunilor abstracte. Pe lîngă împlinirea
lucrării sale proprii, religioase, ea a urmărit fără încetare întărirea
dragostei de glia străbună și a împărțit cu poporul amărăciunea
zilelor haine și bucuria zilelor frumoase.
In condițiile grele de viață ale trecutului nostru, Biserica
Ortodoxă s-a dovedit vatră de cultură, sprijinind dezvoltarea
literaturii și a artelor. Știința de carte se învăța odinioară în
pridvoarele bisericilor; cele dintîi tipărituri în limba română au fost
cărți religioase ; mitropolitul Dosoftei de la Suceava din veacul al
XVII-lea este socotit astăzi ctitorul poeziei noastre culte. Operele de

20
arhitectură și sculptură sînt răspîndite în toate provinciile
românești, iar frescele bisericilor din Bucovina sînt incluse în
tezaurul de artă al întregii omeniri.
Ceea ce nu trebuie uitat este faptul că, în cadrul ajutorului fră-
țesc interbisericesc, strămoșii noștri au sprijinit cultura unor
popoare orientale, tipărindu-le cărți în limbile lor, iar pentru
mînăstirile de la Muntele Athos ei au făcut mai multe danii decît
toate celelalte popoare ortodoxe luate la un loc. Dar, și în alte
domenii s-a manifestat conducerea Bisericii Ortodoxe Române cu
celelalte Biserici Ortodoxe și cu alte culte, în spiritul legăturilor
frățești, păstrîndu-și, desigur, cu demnitate, independența și
personalitatea ei proprie.
Pe tărîm social, în țara noastră Biserica a desfășurat, fără
îndoială, o activitate de ajutorare, dar de o participare a ei la un
program de edificare socială largă și de însănătoșire a întregii vieți
obștești nu poate fi vorba, fiindcă un asemenea program n-a existat
niciodată în trecutul societății românești.
Această operă cuprinzătoare, fundamentată științific și
urmărită consecvent a început să se înfăptuiască abia odată cu
înscăunarea regimului democrat la cîrma statului nostru și se
desfășoară pe toate tărîmurile vieții obștești, în condițiile
socialismului. Dacă astăzi fiecare sector de activitate de stat sau
obștească poate înregistra înfăptuiri majore, în domeniul său
propriu, contribuind astfel la propășirea Patriei, faptul acesta se
datorează condițiilor de viață și de muncă pe care le creează fără
încetare poporul nostru, neîntrecut în hărnicie și omenie, |12| sub
îndrumarea înțeleaptă a cîrmuitorilor țării, în frunte cu Domnul
Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii Socialiste România.
Ca și alte instituții, asociații sau organizații obștești, Biserica

21
însăși beneficiază astăzi de noua orînduire statornicită în societatea
noastră românească, în urma cuceririlor revoluționare ale
poporului.
Prin acordarea și garantarea libertății religioase de către stat,
cultele își pot îndeplini acum atît îndatoririle lor religioase, în
rîndurile credincioșilor, cît și datoriile cetățenești, în viața
obștească.
Ne bucurăm, așadar, de libertate deplină; libertatea însă
comportă responsabilitate. De aceea, libertatea nu poate fi socotită
scut sau acoperămînt al dezordinii și anarhiei sau al izolării de
societate. Dimpotrivă, ea trebuie înțeleasă ca bază a ordinii în
societate, a colaborării dintre oameni și a sprijinirii binelui obștesc.
Din acest context, se poate vorbi și de coordonarea libertății
religioase cu îndatoriri cetățenești, legea fundamentală a bunelor
relații dintre stat și Biserică.
Astfel, din libertatea care ne este acordată și garantată de
Constituția țării izvorăsc nu numai drepturile noastre în domeniul
religios, dar și angajarea noastră deplină și conștientă de a contribui
la edificarea vieții celei noi, întemeiate pe dreptate și libertatea
tuturor, pe egalitate și înfrățirea oamenilor, excluzîndu-se orice fel
de discriminare.
Este bine știut că, încă din ziua eliberării Patriei, slujitorii și cre-
dincioșii cultelor din România au sprijinit înfăptuirea marilor
reforme și contribuie cu elan patriotic la construirea socialismului
în țara noastră. Avînd acum prilejul să sporim strădaniile noastre în
slujba patriei, cu bucurie ne angajăm să participăm statornic la
activitatea Frontului Unității Socialiste, să contribuim cu însuflețire
la unitatea și solidaritatea obștească, la creșterea și lărgirea
capacității creatoare a poporului nostru, în scopul propășirii patriei

22
și apărării păcii în lume.
Noi reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române la Congresul
Frontului Unității Socialiste, ca dealtfel, și reprezentanții celorlalte
culte religioase din țara, am venit aici pentru a mărturisi în fața Dvs.
că învățătura noastră și tradiția vie a Bisericii ne obligă sa ne
îndeplinim atît datoriile noastre cetățenești, cît și datoriile noastre
religioase. Noi ne simțim deplin integrați în Biserica noastră
strămoșească, cît și în viața statului nostru actual și slujim
idealurile poporului nostru nu numai din datorie patriotică, ci și din
convingere religioasă.
Întreaga noastră lucrare sacro-umană, în domeniul obștesc, se
desfășoară într-un anumit scop, adică în scopul slujirii patriei
noastre socialiste ; ea are loc aici pe pămîntul nostru străbun și
acum, în etapa de construire a socialismului. Înfrățiți cu toți fiii
poporului nostru, noi sîntem călăuziți pe aceeași cale spre viitor, de
aceeași lumină; de la aceeași vatră aprindem cu toții văpaia comună
a dragostei noastre de patrie; același elan ne însuflețește spre
întărirea și propășirea Republicii noastre Socialiste România.
Mulțumindu-vă pentru îngăduință și ascultare, în numele
Bisericii Ortodoxe Române și al Întîistătătorului ei, Prea Fericitul
Patriarh |13| Justinian vă dau încredințarea deplină că înalta
ierarhie, slujitorii bisericilor și toți credincioșii noștri vor sprijini cu
întreg entuziasmul lor, împreună cu celelalte culte din țară, toate
acțiunile pe care Frontul Unității Socialiste le va organiza pentru
întărirea Patriei, pentru bunăstarea tuturor cetățenilor ei și
apărarea păcii trainice în lume.
În încheiere, I. P. S. Mitropolit Iustin Moisescu a spus :
Cu recunoștință adîncă și aleasă prețuire îmi îndrept acum
glasul meu către dumneavoastră, Domnule Președinte al Republicii,

23
mulțumindu-vă călduros, în numele tuturor cultelor, pentru
cuvintele rostite ieri cu privire la statutul cultelor religioase din țara
noastră și asigurîndu-vă de întregul nostru devotament față de
poporul nostru, de dragostea noastră fierbinte de Patrie și de
hotărîrea noastră neclintită de a aduce contribuția noastră cinstită,
statornică și dinamică la zidirea României noi, României socialiste,
României fericite.
Încheindu-și șirul intervențiilor, Congresul a adoptat o
cuprinzătoare rezoluție de perspectivă și apoi a procedat la
desemnarea președintelui Frontului Unității Socialiste, a
Consiliului său național și a Biroului Executiv al Consiliului
Național al Frontului Unității Socialiste.
În spiritul propunerii făcute de numeroși delegați, Congresul a
aprobat, în unanimitate, includerea în Statutul Frontului a
prevederii ca președintele Frontului Unității Socialiste să fie ales
de către Congres.
Dînd glas voinței delegaților a întregii noastre națiuni, Domnul
Manea Mănescu, Prim-ministrul Guvernului; propune alegerea
Domnului Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii, în funcția
de președinte al Frontului Unității Socialiste.
Într-o atmosferă de puternică însuflețire delegații au ales în
unanimitate pe Domnul Nicolae Ceaușescu, în funcția de
Președinte al Frontului Unității Socialiste.
Cît privește Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste,
din cei 477 de membri ai săi, care reprezintă toate organizațiile,
clasele și categoriile sociale, pe toți oamenii muncii, români,
maghiari, germani și de alte naționalități, 23 dintre ei sînt
reprezentanți ai tuturor cultelor religioase din țara noastră, iar
dintre aceștia, cinci reprezintă Biserica Ortodoxă Română.

24
În încheierea lucrărilor Congresului, Președintele Frontului
Unității Socialiste, Domnul Nicolae Ceaușescu, a făcut o apreciere
asupra lucrărilor și asupra rezoluției Congresului, subliniind în
finalul cuvîntului său : Doresc să exprim încă odată convingerea
Conducerii Statului nostru, a mea personal, că toți participanții la
Congres, că toți oamenii muncii fără deosebire de naționalitate,
întregul nostru popor, vor face totul pentru rezolvarea planului
cincinal înainte de termen, întîmpinînd cea de a 30-a aniversare a
eliberării țării noastre de sub dominația fascistă, cu succese tot mai
mari, în toate domeniile de activitate.

5. Componența și scopul Frontului Unității Socialiste

Frontul Unității Socialiste este cel mai larg organism


democratic permanent, cu un caracter larg reprezentativ care
constituie cadrul organizatoric die unire a tuturor forțelor
poporului nostru pentru participarea acestora la elaborarea și
înfăptuirea tuturor obiectivelor vieții și a activității statului nostru
pe plan intern și externe, precum și la conducerea tuturor
domeniilor. Caracterul larg democratic și reprezentativ al acestui
organism reiese chiar din structura și componența lui : el este
constituit ... din organizații de masă și obștești, profesionale și
cooperatiste, consilii ale oamenilor muncii aparținînd
naționalităților conlocuitoare, uniuni ale creatorilor, asociații și
societăți științifice, culturale și sportive, culte, precum și alte
organizații.
În cadrul Frontului Unității Socialiste se afirmă și se dezvoltă
alianța clasei muncitoare cu țărănimea și intelectualitatea, a
unității, prieteniei și frățietății dintre oamenii muncii români și cei

25
care aparțin naționalităților conlocuitoare, precum și coeziunea
socialistă a tuturor claselor și categoriilor sociale din Patria
noastră, pentru participarea lor activă la înflorirea Patriei noastre.
Frontul Unității Socialiste este un organism deschis la care au
aderat organizații de masă și obștești, profesionale și cooperatiste,
culte precum și alte organizații care recunosc Statul și participă
activ la înfăptuirea sarcinilor ce revin acestui forum național.
Frontul Unității Socialiste se organizează pe principiul
teritorial-administrativ, cuprinzînd toate organizațiile
componente la nivel național, județean, municipal, orășenesc și
comunal. Forma de organizare a Frontului Unității Socialiste în
sate este organizația sătească, din care pot face parte toți locuitorii.
Forul suprem al Frontului Unității Socialiste este Congresul care
se convoacă de Consiliul Național o dată la cinci ani. Congresul se
constituie din delegați, desemnați de organizațiile componente, și
delegați aleși de conferințele județene ale Frontului Unității
Socialiste.
Frontul Unității Socialiste este expresia concretă a tuturor
forțelor politice și sociale și a coeziunii de nezdruncinat ce
caracterizează societatea noastră socialistă. El participă la
elaborarea și dezbaterea planurilor de dezvoltare a economiei țării,
și acționează pentru mobilizarea capacităților și energiilor
oamenilor muncii, în vederea dezvoltării continui a industriei, a
agriculturii, învățămîntului, științei, culturii, gospodăririi
raționale a bogățiilor țării și creșterii eficiente în toate domeniile
construcției socialiste. în acest scop, Frontului Unității Socialiste îi
revin sarcini importante în coordonarea activității tuturor
organizațiilor lui componente, pentru ca fiecare dintre acestea să-
și poată îndeplini cit mai bine rolul ce-i revine în societate, să poată

26
asigura antrenarea la acțiunile pe care le întreprinde, a tuturor
organizațiilor din care este alcătuit. În domeniul politicii externe,
Frontul Unității Socialiste acționează în direcția întăririi prieteniei
cu forțele democratice progresiste din lumea întreagă cu țările
socialiste, cu țările care au pășit pe calea dezvoltării independente
cu toate țările lumii, |15| indiferent de orînduirea lor sociala. El
militează activ pentru promovarea în relațiile dintre state a
principiilor respectării independenței șl suveranității naționale a
neamestecului în treburile interne, a egalității în drepturi și a
avantajului reciproc, a dreptului fierarul popor de a-și făuri
propriul său destin în conformitate cu voința și aspirațiile sale
legitime. Acționînd pentru renunțarea la forța și violența și la
amenințarea cu forța în relațiile și conflictele dintre state, pentru
respectarea integrității teritoriului și a inviolabilității frontierelor,
Frontul Unității Socialiste militează pentru cauza libertății,
independenței, păcii, securității, cooperării într-un cuvînt, a
frățietății între popoare și a progresului social în întreaga lume.
În concluzie, după expresia concisă a Domnului Nicolae
Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, «Frontul
Unității Socialiste simbolizează unitatea de voință și de acțiune a
întregului popor, reflecta procesul, ce se accentuează continuu, de
transformare a societății noastre socialiste într-o societate tot mai
unitară, de făurire a poporului muncitor unic al societății noi».

6. Participarea efectivă a Bisericii Ortodoxe Române la


activitatea Frontului Unității Socialiste

Participarea Bisericii Ortodoxe Române la activitatea


Frontului Unității Socialiste a fost determinată de două motive

27
principale: a) Programul cuprinzător al Frontului Unității
Socialiste care urmărește continua și susținuta propășire materială
și spirituală a țării noastre și b) Identificarea Bisericii Ortodoxe
Române cu năzuințele și idealurile de bunăstare, de libertate,
independență și unitate națională ale poporului nostru, in cursul
istoriei sale de două ori milenară, pe aceste meleaguri —
întemeiată pe învățătura ei de credință și pe tradiția ei de misiune
în slujba neamului pe care îl slujește.
După cum s-a văzut, Frontul Unității Socialiste reprezintă un
moment de mare importanță în viața poporului român marcînd o
nouă etapă în viața fiilor Patriei noastre. El exprimă o formă
superioară de manifestare a voinței de muncă și de luptă a
poporului nostru, a hotărîrii sale de a-și făuri un viitor luminos, de
a ridica pe noi trepte progresul material și spiritual al țării. El
urmărește să canalizeze energia și capacitatea tuturor
organizațiilor obștești și a tuturor categoriilor sociale in scopul
înfloririi continue a patriei și a creșterii prestigiului ei
internațional. După cum s-a arătat, Frontul Unității Socialiste con-
tribuie la «crearea unei puternice alianțe frățești între români, ma-
ghiari, germani, sîrbi, ucrainieni și alte naționalități, între toți cei
ce muncesc în România, fără deosebire de naționalitate și credință
religioasă», fiind toți hotărîți să asigure dezvoltarea liberă și
independentă a țării noastre. Acest organism consfințește unitatea
indisolubilă a tuturor celor ce muncesc din Patria noastră,
hotărârea lor de a asigura dezvoltarea și mai puternică a acestei
unități.
Programul de activitate al Frontului Unității Socialiste prevede
printre altele antrenarea tuturor cetățenilor la soluționarea
problemelor obștești și a treburilor publice, mobilizarea capacității

28
și energiei |16| oamenilor muncii în vederea dezvoltării
învățămîntului, științei și culturii, a punerii în valoare și a
gospodăririi naționale a bogățiilor țării ? pregătirea cetățenilor
pentru apărarea Patriei ; coordonarea activităților cultural-
educative; organizarea pe acțiuni pentru constituirea Fondului de
Solidaritate Internațională. Pe plan extern, Frontul Unității Socia-
liste acționează pentru întărirea prieteniei și colaborării frățești a
țării noastre cu țările socialiste și pentru dezvoltarea legăturilor de
cooperare cu toate statele lumii, urmînd consecvent, promovarea
în viața internațională a principiilor respectării independenței și
suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, a
libertății, egalității in drepturi și a avantajului reciproc. Frontul
Unității Socialiste dezvoltă relații cu organisme similare și
organizații progresiste din alte țări, inclusiv cu asociațiile de
prietenie cu diferite popoare, contribuind astfel la întărirea
forțelor care acționează pentru cauza libertății, independenței,
păcii și progresului social în lume. «Această operă cuprinzătoare,
așa cum a declarat I. P. S. Iustin, mitropolitul Moldovei și Sucevei,
în fața Congresului, fundamentată științific și urmărită consecvent
a început să se înfăptuiască abia odată cu instaurarea regimului
democrat la cîrma statului nostru și se desfășoară pe toate
tărîmurile vieții obștești în condițiile socialismului. Dacă astăzi
fiecare sector al vieții de stat poate înregistra înfăptuiri majore în
domeniul său propriu, contribuind astfel la propășirea Patriei-,
faptul acesta se datorează condițiilor de viață și de muncă pe care
le creează, fără încetare, poporul nostru, neîntrecut în hărnicie și
omenie, sub îndrumarea înțeleaptă a cîrmuitorilor țării, în frunte
cu Domnul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii, ctitorul
României socialiste».

29
Modul propriu al existenței creștine este trăirea credinciosului
în comuniunea de iubire cu Dumnezeu și cu semenii săi, după
cuvintele Mîntuitorului: «Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău,
cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta
este marea și cea dinții poruncă, iar a doua, la fel cu aceasta : «Să
iubești pe aproapele tău ca pe «tine însuți» (Matei XXII, 37—39).
Iubirea ca relație între om și Dumnezeu și între oameni în Hristos
este poruncă : «Poruncă nouă vă dau vouă : Să vă iubiți unul pe
altul, precum Eu v-am iubit pe voi; întru aceasta vor cunoaște toți
că sînteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragostea unii către alții»
(Ioan XIII, 34—35). Potrivit acestui mesaj divin, Biserica Ortodoxă
Română a înțeles să slujească poporul căruia ea îi aparține, de-a
lungul veacurilor, pentru înfăptuirea binelui obștesc, expresie a
«credinței lucrătoare prin iubire» (Gal. V, 6) și «a rîvnei pentru tot
lucrul cel bun» (Gal. IV, 18) căci datorie avem «să nu încetăm a face
binele» (Gal. VI, 9); iar împlinirea binelui trebuie să cuprindă
întreaga obște a semenilor noștri (Gal. VI, 10).
Dar săvîrșirea binelui și împlinirea iubirii față de toți duc la
unitate și adîncesc unitatea de simțire, voință și acțiune a
comunității, pentru oare s-a rugat Mîntuitorul în rugăciunea Sa
către Tatăl, «ca toți să fie una» (Ioan XVII, 21). împlinind îndemnul
Sfîntului Apostol Pa- vel; «Toți să vorbiți la fel și să nu fie dezbinări
în sînul vostru; ci să |17| fiți cu totul uniți în același cuget și în
aceeași înțelegere» (1 Cor. I, 10), izvorît din învățătura
Mîntuitorului, Biserica noastra a adus în cursul istoriei contribuția
ei prețioasă la păstrarea și întărirea unității spirituale și naționale
a poporului nostru.
Unitatea, iubirea și frățietatea se adîncesc și se manifestă
plenar în climatul rodnic al păcii, al prețuirii reciproce și al

30
bunăvoirii între oameni și popoare. De aceea, Biserica noastră,
cunoscînd ca Mîntuitorul nostru Iisus Hristos este «Domnul pacii»
și că a venit să aducă pace pe pămînt (Ioan XIV, 27), și luînd aminte
la sfatul Sfîntului Apostol Pavel ; «Căutați să împliniți unirea
duhului în legătura păcii » (Efes. IV, 3), a propovăduit și a sădit în
ființa credincioșilor ei dragostea pentru pace, omenie și înfrățire
cu toți.
Trăind autentic Evanghelia Mîntuitorului, Biserica noastră a
rămas strîns legată de poporul ei pe care la slujit totdeauna cu
devotament și credincioșie: «ÎN tot cursul istoriei noastre
naționale, spunea I. P. S. Iustin, mitropolitul Moldovei și Sucevei,
în cuvîntul său la Congres, Biserica Ortodoxă Româna s-a simțit
integrată în viața poporului nostru. Identificîndu-și misiunea cu
slujirea credincioșilor ei, ea nu s-a lăsat niciodată ispitită de ideea
de a domina poporul, nici nu a căzut în greșeala de a se izola de
lume ... Pe lângă împlinirea lucrării sale proprii religioase, ea a
urmărit fără încetare întărirea dragostei de glia străbună și a
împărțit cu poporul amărăciunea zilelor haine și bucuria zilelor
frumoase».
Cunoscînd, deci, că programul Frontului Unității Socialiste
urmărește binele și fericirea poporului și a Patriei noastre și
afirmarea lui multilaterală, la el acasă și pe plan mondial, și că
aceste nobile năzuințe puse în slujba propășirii neamului nostru
sînt în acord și chiar poruncite de învățătura noastră de credință,
fiindcă sînt năzuințe profund umane, Biserica noastră a aderat la
acest forum național, angajîndu-se «să sprijine cu tot entuziasmul,
împreună cu celelalte culte din țară, toate acțiunile pe care Frontul
Unității Socialiste le va organiza pentru întărirea Patriei, pentru
bunăstarea tuturor cetățenilor ei și apărarea păcii trainice în

31
lume».
Cu acest act al adeziunii și încadrării în Frontul Unității Socia-
liste, Biserica Ortodoxă Română dovedește, o dată mai mult, că
rămîne statornică pe linia bunelor ei tradiții de sinceră slujire a
poporului român și își exprimă prețuirea ei față de cuprinzătoarea
și neobosita lucrare a Domnului Nicolae Ceaușescu, președintele
Republicii Socialiste România, pusă în slujba dezvoltării și
afirmării Patriei noastre în toate domeniile de activitate.

7. Îndatoririle și încadrarea Bisericii Ortodoxe Române în


activitățile Frontului Unității Socialiste

Participarea și încadrarea Bisericii Ortodoxe Române în


activitățile Frontului Unității Socialiste implică pentru clerul și
credincioșii Bisericii noastre anumite îndatoriri:
a) Cuvintele Sfîntului Apostol Pavel: «Să umblați cu
vrednicie, după chemarea cu care ați fost chemați, cu toată
smerenia și blîndețea, |18| cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă
unii pe alții în iubire» (Gal. IV, 1-2) și «Faceți-vă pildă
credincioșilor cu curvîntul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu
credința cu curăția » (1 Tim. IV, 12) constituie un îndreptar pentru
viața de toate zilele a clericilor și credincioșilor noștri. Prin
cuvîntul și fapta vieții lor, ei trebuie să fie un exemplu grăitor și
convingător pentru îndeplinirea îndatoririlor lor creștinești și
cetățenești și să contribuie la zidirea unei vieți morale sănătoase
în rîndurile semenilor lor șl ale societății noastre, într-o muncă
desfășurată în spiritul responsabilității: «Cine nu vrea să
muncească, acela să nu mănînce» (II Tes. III, 10).
b) Este bine-știut rolul pe care îl are familia în societate și

32
în structura socială a unui neam, precum și înalta prețuire
acordată acesteia de Biserică. Sfîntul Apostol Pavel, referindu-se la
aceasta, cere slujitorilor Bisericii să fie buni chivernisitori în casele
lor «căci dacă cineva nu știe să-și rînduiască casa sa, cum va purta
grijă de Biserica lui Dumnezeu?» (I Tim. III, 5). Iată de ce slujitorii
și credincioșii Bisericii trebuie să poarte grijă de familia lor, care să
constituie o pildă de urmat pentru toți cei din jurul lor. Prin
aceasta ei aduc o valoroasă contribuție la întărirea propriilor lor
familii și a marii familii a poporului român.
c) Binele propriu este strîns legat de binele obștesc. De
aceea activitatea lor religioasă trebuie să se împletească armonios
cu activitatea pusă în slujba binelui obștesc, după cuvîntul
Apostolului: «Cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie și seceră» (II
Cor. IX, 6); «Iar facerea de bine și dărnicia nu le dați uitării» (Evr.
XIII, 16), «avînd totdeauna rîvnă pentru lucrul cel bun» (Gal. IV,
18). Ca «împlinitori ai cuvîntului» (Iacob I, 22)-, preoții și
credincioșii noștri sînt datori să participe activ la lucrările
organismelor locale ale Frontului Unității Socialiste puse în slujba
binelui obștesc, sprijinind, în acest sens, eforturile de ridicare a
nivelului de viață și de împlinire a aspirațiilor spre mai bine ale
întregului popor român. Cu toții trebuie să fim însuflețiți de același
elan pentru zidirea cea nouă a țării noastre.
d) Participarea activă a preoților și credincioșilor noștri la
programul Frontului Unității Socialiste, pentru înflorirea Patriei
noastre, este o expresie a învățăturii noastre de credință care ne
poruncește să respectăm din conștiință autoritatea de Stat,
rînduită pentru binele tuturor : «Tot sufletul să se supună înaltelor
stăpâniri, căci nu este stăpînire decît de la Dumnezeu, iar cele ce
sînt, de la Dumnezeu sînt rînduite ... Căci dregătorii nu sînt frică

33
pentru fapta cea bună ci pentru cea rea. Voiești deci să nu-ți fie
frică de stăpînire ? Fă binele și vei avea laudă de la ea» (Rom. XIII,
1, 3). Prezența și lucrarea Bisericii noastre în Frontul Unității
Socialiste constituie încă o expresie concretă a libertății religioase
de care se bucură cultele în România.
e) Este bine cunoscută contribuția Bisericii noastre la
promovarea conștiinței de sine și a unității spirituale și naționale
a poporului român de-a lungul veacurilor. Această unitate a
dobîndit, în timpul nostru, o nouă expresie și eficiență în cadrul
Frontului Unității Socialiste. |19| De aceea, preoții și credincioșii
noștri, dînd ascultare învățăturii Bisericii oare se roagă și lucrează
permanent cu mijloacele ei specifice, pentru unirea tuturor, au
datoria să contribuie la adîncirea unității spirituale a poporului și
la înfrățirea tuturor cetățenilor Patriei noastre, indiferent de
naționalitate și religie. Căci «cît este de bine și frumos să locuiască
frații în unire» (Psalmul CXXXII, 1).
a) Pacea este bunul cel mai de preț și condiția esențială
care face posibilă propășirea fiecărei națiuni în parte și a tuturor
națiunilor împreună. Conștientă că pacea a devenit un imperativ
categoric pentru existența umană în zilele noastre, fiindică
omenirea dispune astăzi de mijloace uriașe de distrugere în masă,
Biserica Ortodoxă Română sub înțeleapta călăuzire a
întîistătătorului ei, Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian, a
sprijinit și sprijină orice acțiune pe care poporul și statul nostru o
întreprinde pentru promovarea păcii și bunelor relații dintre
oameni și popoare. De 'aceea, preoții și credincioșii noștri să ia
aminte la cuvîntul Evangheliei: «Trăiți în pace unii cu alții» (Marcu
IX, 50) și la cel al Apostolului: «Trăiți în pace cu toți oamenii»
(Rom. XII, 18), să sprijine acțiunile Frontului Unității Socialiste,

34
îndreptate spre pace, dreptate, libertate, independență și
suveranitate, colaborare și înfrățire între oameni și popoare.
În concluzie, participînd în mod activ, consecvent și eficient la
realizarea acțiunilor din programul Frontului Unității Socialiste,
clerul și credincioșii Bisericii noastre se dovedesc a fi vrednici
slujitori ai lui Dumnezeu și ai oamenilor, contribuind de pe poziția
lor și cu mijloacele de care dispun la propășirea multilaterală a
Patriei noastre iubite, Republica Socialistă România.

35

S-ar putea să vă placă și