1.

În organizatia de apartenentã, identificati cel putin cinci aspecte patologice care

ar putea fi rezolvate prin comunicare si estimati efectele lor în cazul în care nu ar fi „tratate“.

In vederea tratarii aspectelor patologice remarcabile din organizatia de apartenenta, propun

enumenarea problemelor majore observate, atasand fiecarei situatii recurente o definitie sumara care
urmeaza a fi detaliata pe parcursul prezentarii, dupa cum urmeaza:

1. Mentinerea unui stoc de inventar in limite acceptabile -> Aici ne referim la evitarea situatiilor limita
ale inventarului, reprezentate fie de absenta completa a unui produs destinat utilizarii/
comercializarii , fie de un supra stoc al unui produs (eventual perisabil) in afara limitelor normale de
spatiu de stocare sau termen de valabilitate.
2. Evitarea minusurilor / plusurilor nejustificate pe inventar-> Aici ne referim la toate produsele a
caror cantitate curenta existenta in stocurile actualizate ale organizatiei fie depaseste cu mult , fie e
mult sub nivelul de stoc indicat de masuratorile aferente folosirii materiei respective in raport cu
stocul standard asteptat.
3. Evitarea unor cantitati nejustificat de mari de waste(produs irosit) pentru toate produsele
perisabile ->Aici ne referim la produsele care dintr-un motiv sau altul au ajuns fie nedestinate
consumului uman (alimente) fie deteriorate peste pragul maxim utilizabil /stricate /neconforme
(toate produsele epuizabile implicate in procesul de productie al organizatiei)
4. Aprecierea calitatii muncii depuse de unii dintre actorii organizatiei -> Aici ne referim la acele
servicii exceptionale aduse organizatiei de catre unii actori , servicii care depasesc cu mult
standardele de performanta medii generale , care nu au primit recunoasterea si aprecierea
necesara
5. Critica constructiva adusa angajatilor cu erori recurente in indeplinirea sarcinilor de lucru -> Aici ne
referim fie la ignorarea impactului negativ adus de greselile recurente ale angajatilor, fie de
atragerea atentiei intr-un mod complet neprofesional, lucru de asemenea de nedorit.

Acum ca aspectele esentiale au fost enumerate si definite, vom recurge la o analiza amanuntita a fiecarei
probleme, la exemplificarea ei, definirea unei solutii optime si a unei solutii provizorii si evidentierea
efectelor pe termen scurt, mediu si lung pentru toate cazurile descoperite.

1 Putem imparti acest aspect patologic in doua parti, centrate pe raportul produsului fata de optim in
inventar. Astfel avem:

a) Produsul este sub standarele critice (consumul minim prognozat pana la urmatoarea
reaprovizionare).

Pentru acest caz putem presupune prezenta unui numar minim de ambalaje de impachetare al
unor produse cu vad comercial ridicat.

 Solutia provizorie are fi folosirea unui ambalaj nedestinat impachetarii produsului in cauza, dar care
sa permita totusi asigurarea calitatii finale macar acceptabile ale produsului finit
 O solutie optima ar fi achizitionarea in regim de urgenta a unei cantitati minim necesare de
ambalaje pentru realizarea cu success a tuturor tranzactiilor implicate in organizatie cu priviere la
ambalajul insufficient.

Ca effect pe termen scurt vor exista fie minusuri de inventar asociat ambalajului folosit ca
inlocuitor, fie costuri suplimentare in achizitionarea si livrarea aperiodica a unei cantitati spontane de
material prim afectat. Pe tremenul mediu o asemenea problema recurenta ca atrage pierderi semnificative
cu livrari anticipate sau stocuri folosite in alt scop decat cel stabilit, iar pe termen lung clientii organizatiei isi
vor pierde increderea in marca de produse afectata, dar si in brandul companiei, considerand conducerea
oragnizatiei neprofesionalista si neinteresata.

b) Produsul este peste standarele maxime (cantitatea maxima de produs tranzactionat pana la
expirare/ maximul posibil de stocare al materiei prime in conditii de sanitate si siguranta)

Pentru acest caz putem presupune achizitionarea unui numar nejustificat de mare de racoritoare
pentru personal.

 Solutia provizorie ar fi distribuirea unor cantitati extra de racoritor pentru a evita expirarea
lui.
 Solutia optima ar fi gasirea unei solutii pentru pastrarea in conditii optime pentru consum

Aici efectele includ in special minusuri pe inventar datorita surplusului aruncat/distribuit neuniform si
pierderii de capital financiar.

2 In sensul mentinerii unei relatii adevarate dintre inventarul automat (cel inregistrat din vanzari) si
inventarul manual (cel obtinut prin numararea produselor fizic) principalele probleme care apar sunt:

 Oferirea de produse in cantitati gresite agentilor economici

 Oferirea de beneficii nemeritate din stocurile existente diversilor actori operationali
 Distrugerea de produse fara inregistrarea lor pe lista de pierderi

Prin anuntarea tuturor situatiilor cand stocul automat a suferit modificari din cauza erorilor umane, se pot
crea atasamente registrului automat care sa acopere si motiveze parte din lipsurile nejustificate ale
inventarului.Aceste atasamente vor permite identificarea surselor repetitive de eroare umana pentru a fi
corectate sub indrumarea atenta a unui supervisor.In lipsa comunicarii, frecventa situatiilor in care stocul
este afectat ca urmare a acestor greseli va creste, iar dat fiind ca diferentele de inventar vor deveni din ce
in ce mai semnificative, este posibila chiar si sanctionarea tuturor agentilor filialei din partea
managementului superior.

3 Pentru a limita cantitatea de produs waste , pe langa metodele mentionate mai sus trebuie ca
marfa sa fie manevrata in conditii de maxima siguranta si atentie. Tinand cont ca toate produsele care
ajung sub categoria produselor nedestinate consumului sau defecte (rupte) ajung in categoria produselor
irosite este important sa manevram orice produs perisabil sau frabil cu maxima precautie.Astfel ,
managerul poate comunica noilor angajati norme de manipulare ale produselor cu risc ridicat de degradare,
si se poate asigura ca toate obiectele neconforme ajung la waste si nu la unitatile de colectare a deseurilor
obisnuite. In lipsa acestor masuri preventive, este garantata o crestere atat a cantitatii produselor de waste
nedeclarat, cat si a wasteului declarant, ajungandu-se pana in punctul in care actorii responsabili de
produsele neconforme for primi sanctiuni sau chiar vor fi obligati la decontarea materiei irosite.

4 Chiar daca nu este un lucru constientizat la nivel national, apecierea si recunoasterea meritelor
unui actor implicat in procesul porductiei poate fi mai importanta sim ai motivanta decat binemeritata
obisnuita renumeratie monetara. IN vederea aprecierii meritelor unui anumit angajat, este necesara o mini
capmanie de constientizare la nivelul colectivului asupra valorii si dedicatiei deosebite aratate de persoana
in cauza.Astfel persoana va fi motivata sa continue sa ofere companiei standarde exceptionale, iar actorii
nepremiati vor fi motivati si incurajati sa se dedice total obiectivului urmarit de organizatie.

In lipsa acestor comunicari din partea nivelului managerial, respectivii angajati dedicati nu vor resimti
recunostinta pe care organizatia trebuie sa o aiba in legatura cu efortul si rezultatele exceptionale, si vor
pierde din motivarea actului de productie. La randul lor, colegii acestora vor observa ca meritele si
eforturile nu sunt appreciate, iar standardul colectiv de calitate si viteza va avea de suferit, ajungandu-se
pana la angajarea unor noi actori cu scopul suplinirii puterii de munca pierdute prin scaderea
randamentului colectivului, cee ace implica automat actori neinstruiti si costuri suplimentare.

5 In vederea atragerii atentiei unui angajat asupra unui comportament recurent nesanatos,
managerul trebuie sa apeleze la tact si diplomatie, si, in privat, sa atraga discret atentia respectivului actor
al muncii asupra micilor carente in desfasurarea activitatii zilnice.De asemenea, managerul trebuie sa
comunice diplomat, dar ferm necesitatea inbunatatirii pe sectoarele de lucru cu carente ale angajatului
criticat, subliniind importanta pentru intregul colectiv al remedierii erorilor. In nici un caz nu va trebui sa
avem cazuri in care managerul sa lezeze stima de sine a lucratorului prin comunicarea acestor carente intr-
o maniera brutala sau in mijlocul colectivului. Lasate netratate, aceste carente vor duce la pierderi de
materiale, de timp si scaderea calitatii generale al muncii prestate de respectivul actor, ajungandu-se
evident la scaderea cifrei de afaceri si vanzarilor produselor afectate, implicand pierderi monetare ale
organizatiei.