Manual de Farmacoterapie Editia a X-aNota Medicina este un domenin in permanenté schimbare. Pe masuré ce noi cercetari si experiente clinice ne lirgese cimpul de cunoastere, devine necesara modi- ficarea strategiilor terapeutice si a terapiei medicamentoase. in efortul lor de a oferi informatii complete si, in general, in concordanta cu standardele acceptate Ja momentu! publicarii, autorii acestei carti au consultat sursele considerate a fi de incredere. Cu toate acestea, avand in vedere posibilitatea erorii umane sau a schimbarilor aparute in domeniul stiintelor medicale, nici autorii, nici editura si nicio alt parte care a fost implicata in pregatirea sau publicarea acestei car{i nu pot garanta ca toate informatiile prezentate sunt exacte si complete gi isi declina orice responsabilitate pentru orice eroare sau omisiune sau pentru rezultatele obtinute tn urma folosirii informatiilor respective. Cititorii sunt incurajati sa verifice si alte surse pentru a confirma informatiile continute in carte. De exem- ply, in mod particular, cititorii sunt sfatuiti sa verifice rezumatul caracteristicilor produsului, pentru fiecare medicament pe care intenfioneaza sa tl administreze, pentrn a fi siguri ca informatiile continute in aceasta Jucrare sunt exacte si nu au aparut modificéri in privinta dozelor recomandate sau a contraindicatiilor administrarii, Aceste recomandari sunt importante, in mod special pentru medi- camentele noi sau pentru cele utilizate mai putin frecvent. }Manual de Farmacoterapie Editia a X-a Barbara G. Wells, PharmD, FASHP, FCCP Dean Emeritus and Professor Emeritus Executive Director Emeritus, Research Institute of Pharmaceutical Sciences School of Pharmacy, The University of Mississippi Oxford, Mississippi Joseph T. DiPiro, PharmD, FCCP Professor and Dean Archie O. McCalley Chair School of Pharmacy Virginia Commonwealth University Richmond, Virginia Terry L. Schwinghammer, PharmD, FCCP, FASHP, FAPhA, BCPS Professor and Chair, Department of Clinical Pharmacy School of Pharmacy, West Virginia University Morgantown, West Virginia Cecily V. DiPiro, PharmD, CDE Consultant Pharmacist Richmond, Virginia Consultanta stiintifica si traducere sub redactia Adina Popa Conferentiar dr., Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,,luliu Hatieganu’, Cluj-NapocaPrior Media Group Adresa: Str. Raspantiilor nr. 32, Sector 2 Bucuresti, 020548 Telefon: +4021 210 89 08 Fox: +4021 21235 61 E-mail: office@prion.ro Web: wwwprior.r0; www.ebookshop.ro EDITIA EN LIMBA ENGLEZA: Pharmacotherapy Handbook, Tenth Edition Barbara G. Wells, Terry L. Schwinghammer, Joseph . DiPiro, Cecily V. DiPiro © 2017 by McGraw-Hill Education. All rights reserved Previous edition copyright © 2015, 2012, 2009, 2006, 2003, 2000, by The McGraw-Hill Companies, Inc. EDITIA IN LIMBA ROMANAt Manual de Farmacoterapie, Editia a zecea Barbara G, Wells, Terry L. Schwinghammer, joseph T. DiPiro, Cecily V. DiPiro Copyright © 2019 Editura PRIOR, Bucuresti, Romania. ‘Toate drepturile asupra acestei edifii apartin Prior Media Group. Nicio parte a prezentei publicatii nu poate fi reprodusa sau transmis sub nicio forma, fie ea tiparita sau electronica, incluzand fotocopierea, inregistrarea sau vreo alta forma de stocare sau sustragere din sistem, fara acordul scris al editorilor. DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NATIONALE A ROMANTEL Manual de farmacoterapie / Barbara G. Wells, ‘Terry L. Schwinghammer, Joseph T. DiPiro, Cecily V. DiPiro ; Adina Popa (coord. ed. in Ib, roman’ sti: Prior, 2019 ISBN 978-973-88039-3-0 1 Wells, Barbara G IL Schwinghammer, Terry L. HL. DiPiro, Joseph T IV, DiPiro, Cecily V Y. Popa, Adina (coord.) 615.2 EDITOR Jon Arzoiu COORDONATORUL EDITIEI iN LIMBA ROMANA Adina Popa REDACTORI Andreea Nicolai Diana Cimpeanu TEHNOREDACTARE $1 DTP Faber Studio.Colectivul de traducere si consultanta stlintifica COORDONATORUL EDITIE] 1N LIMBA ROMANA Adina Popa Conferentiar dr., Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie .oluliu Hatieganu’, Cluj-Napoca COLECTIVUL DE VERIFICARE ST VALIDARE Corina Briciu Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie oTulin Hatieganu”, Cluj-Napoca Diana Negru Farmacist dr., MUSO SRL Romania Cristina Pop Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacologie, Fiziologie gi Fiziopatologie, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ~[uliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Adina Popa Conferentiar dr., Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie wlulin Hatieganu’, Cluj-Napoca Daniela Primejdie Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie Juliu Hatieganu’, Cluj-Napoca COLECTIVUL DE TRADUCERE Capitolul 1 Cosmina Vircan, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Veroli, Cluj-Napoca Capitolul 2 Irina Cazacu, Asistent universitar dr, Disciplina de Farmacologie, Fiziologie si Fiziopatologie, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie »luliu Hatieganu”, Cluj-Napoca Capitolul 3 Denisa Baica, Farmacist specialist farmacie clinica, Terapia SA, Cluj-Napoca Capitolele 4 $i 55 Veronica Bild, Profesor universitar dr., Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Grigore T. Popa’, lagi Capitolele 5 si 69 Imola Borcsa, Farmacist, Farmacia Ambrosia, Targu Secuiesc Capitolal 6 Oana Cristina Seremet, Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinic’, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Carol Davila”, Bucuresti Alexandra Mihaela Tanase, Asistent universitar, Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie .Carol Davila’, Bucuresti Capitolul 7 Cristina Elena Zbarcea, Conferentiar de, Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie, ,Carol Davila’, Bucuresti Capitolul 8 Diana Negru, Farmacist dr., MUSO SRL, Romania Capitolele 9, 74 5178 Alina Grecu, Farmacist specialist farmacie clinicd, Farmacia Astra, Brasov Capitolut 10 Simona Negres, Profesor universitar dr, Disciplina de Farmacologie gi Barmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Carol Davila’, Bucuresti Cornel Chirita, Profesor universitar dr., Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina gi Farmacie ,Carol Davila’, BucurestiCapitolul 11 Cristina Daniela Marineci, Asistent universitar, Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Carol Davila’, Bucuresti Capitolele 12 i 79 Oana Rad, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Veroli, Cluj-Napoca Capitolul 13 Anca Zanfirescu, Sef de lucrari dr, Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Carol Davila’, Bucuresti Capitolul 14 Bruno Velescu, Conferentiar universitar de, Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila’, Bucuresti Emil Stefanescu, Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina gi Farmacie Carol Davila’, Bucuresti Capitolele 15, 16 si 17 Mirela Moldovan, Conferentiar universitar, Disciplina de Dermatofarmacie si Cosmetologie, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,,Juliu Hatieganu”, Cluj-Napoca Capitolul 18 Adriana Vidican, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitahul Clinic Municipal ,,.Dr. G. Curteanu’, Oradea Capitolul 19 Anamaria Cristina, Asistent universitar, Disciplina de Farmacologie, Fiziologie si Fiziopatologie, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie pluliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolul 20 Ana Varadi, Farmacist, Farmacia Yucca Bodesti, Neamt Capitolul 21 Andreea Pricopie, Farmacist specialist farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ~luliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolele 22 gi 26 Alexandra Cristina Epure, Farmacist specialist farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,luliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolele 23, 27 si Anexele 1,5, 6 Ligia Hui, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca Capitolul 24 Ingrid Telecan, Farmacist, ProductLife Group Romania Capitolul 25 si Anexa 3 Adina Torje, GP clinical pharmacist, Lea Vale Medical Group Luton, Marea Britanie Capitolele 28 $138 Teodora Curean, Farmacist, ProductLife Group Romania Capitolul 29 Laura Todea, Farmacist specialist farmacie clinica, Pharmafarm Cluj Capitolele 30, 31 si 80 Cristina Pop, Sef de lucrari dr, Disciplina de Farmacologie, Fiziologie si Fiziopatologie, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie »luliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolul 32 Corina Briciu, Sef de lucrari dr, Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,fuliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolul 33 Adela Cozlac, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Ducfarm, Cluj-Napoca Capitolele 34 $i 50 Liana Moise, Farmacist, Richter Gedeon Romania Capitolul 35 si Anexa 2 Daniela Primejdie, Sef de lucrari dr, Disciplina de Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie , [uliu Hatieganu”, Cluj-NapocaCapitolele 36 si 47 Amalia Cosma, Farmacist specialist farmacie clinica, Clinical data coordinator Medpace, Leuven, Belgia Capitolul 37 Gabriel Marc, Asistent universitar, Disciplina de Chimie farmaceuti Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie »luliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolul 39 Laura Aldea-David, Farmacist specialist farmacie clinica, Sciformix a Covance Company, Romania Capitolele 40 si 49 Roxana Dobrota, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Elmafarm, Cluj-Napoca Capitolul 41 Joana Docea, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitalul de Pneumoftiziologie, Aiud Capitolul 42 Andrada Mirigan, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitalul Judetean de Urgenta ,,.Dr. Constantin Opris’, Baia Mare Capitolul 43 Denisa Grozay, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Elmafarm, Cluj-Napoca Capitolul 44 Monica Ciornei, Farmacist rezident farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie »luliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolele 45 si 73 Iulia Anghel, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Elmafarm, Cluj-Napoca Capitolul 46 Sandor Szabé, Farmacist specialist farmacie clinic, Training manager, Farmaciile Ropharma Capitolul 48 Tulia Popica, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Biofarm Selimbar, Sibiu Capitolul 51 Codruta Heghes, Sef de lucrari dr, Disciplina de Analiza Medicamentului, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie plulin Hatieganw’ Cluj-Napoca Capitolele 52 si 56 Florentina Ban, Farmacist specialist farmacie clinic Capitolul 53 Mirela Voicu, Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacologie gi Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Victor Babes’, Timisoara Cristiana Mabda, Asistent universitar, Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Victor Babes’, Timisoara Capitolul 54 si Anexa 4 Oana Bodea, Farmacist specialist farmacie clinica, ELC Group, Cluj-Napoca Capitolul 57 Maria Suciu, Sef de lucrari dr., Disciplina de Farmacotogie si Farmacie clinica, acultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina gi Farmacie ,Victor Babes’, Timisoara Valentina Buda, Asistent universitar, Disciplina de Farmacologie gi Farmacie clinica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Victor Babes”, Timisoara Capitolul 58 Eugenia Moldovan, Farmacist specialist farmacie clinica, Lowen Apotheke Esens, Germania Capitolul 59 Dalma Badar-Fiilép, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Ducfarm, Chaj-Napoca Capitohul 60 Laura Budau, Farmacist, Centrul de Radioterapie Amethyst, Cluj-NapocaCapitolul 61 Alexandra Zahan, Farmacist specialist farmacie clinicd, Centrul Medical Cardiomed, Cluj-Napoca Capitolul 62 Mariana Sipos, Farmacist specialist farmacie clinica, ProductLife Group Romania Capitolul 63 Andreea Vieru, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Napofarm, Cluj-Napoca Capitolul 64 Sinziana Cetean, Asistent universitar dr, Disciplina de Chimie generala si anorganica, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina $i Farmacie »luliu Hatieganu’, Cluj-Napoca Capitolul 65 Oana Ghinea, Farmacist specialist farmacie clinica, Farmacia Richter Gedeon, Campia Turzti Capitolele 66, 70 si71 Maria Bonea, Asistent universitar, Disciplina de Psihiatrie si Psihiatrie pediatric, Facultatea de Medicina, Universitatea de Medicina si Farmacie oluliu Hatieganu”, Cluj-Napoca Capitolele 67 si 68 Ioana Nonn, Farmacist, Farmacia Victor Babes, Cluj-Napoca Capitolul 72 Cristiana Arcalean, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitalul Regina Maria, Cluj-Napoca Capitolele 75 si 81 Aura Blendea, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Cluj-Napoca Capitolul 76 Maria Brodiu, Farmacist specialist farmacie clinica, Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia Capitolul 77 Carmen Cristescu, Profesor universitar dr., Disciplina de Farmacologie si Farmacie clinica, Facultatea de Parmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Victor Babes”, TimisoaraPrefata la editia in limba englez&.... Multumiri Prefata la edifia in limba romana...... 0.00. ccceceeeeeeeseeee eee eeceeeeeeeees xv SECTIUNEA 1: AFECTIUNI ALE OASELOR SI ALE ARTICULATIILOR Terry L. Schwinghammer 1, Guta si hiperuricemia .. 2, Artroza... xiii xiv 3, Osteoporoza 4, Artrita reumatoida. SECTIUNEA 2: BOLL CARDIOVASCULARE Terry L. Schwinghammer . Sindroamele coronariene acute ...... wo . Aritmiile 6. 7. Stopul cardiac... 8. Dislipidemiile . 9. Insuficienta cardiac’ . 10. Hipertensiunea arteriala 44. Boala cardiaca ischemica . 42. Socul. . 43. Accidentul vascular cerebral +127 132 GeO NS Ch eel Sel aNheleeiee Terry L. Schwinghammer 15, Acneea vulgar’... 16. Reactii dermatologice ale medicamentelor si afectiuni cutanate frecvente.....149 0) A 155 SECTIUNEA 4: BOL! ENDOCRINE Terry L. Schwinghammer 18, Afectiunile glandei suprarenale.. 0.00.00... cee cece eee eect tenets 19, Diabetul zaharat... 20. Afectiunile glandei tiroide SECTIUNEA 5: AFECTIUNI GASTROINTESTINALE Joseph T. DiPiro si Terry L. Schwinghammer 14, Tromboembolismul venos .. 24. Ciroza si hipertensitnea portal . 2-202 22. Constipatia 2241 23. Diareea. -.216 223 24, Boala de reflux gastroesofagianCuprins 25. Hepatitele virale 26, Boala inflamatorie intestinal. 27, Greata si virsiturile 28. Pancreatita. 29. Ulcerul gastroduodenal. SECTIUNEA 6: AFECTIUNI GINECOLOGICE S| OBSTETRICALE Barbara G. Wells 30. Contraceptia... 2.0... .0 0.0 e eee eee eee ee 31. Terapia hormonal in menopauza, perimenopau: 32. Sarcina si alaptarea: consideratii terapeutice .. SECTIUNBA 7. AFECTIUNI HEMATOLOGICE : Cecily V. DiPiro 33. Anemiile BA, Siclemia...... . SECTIUNEA 8: BOLL INFECTIOASE s Joseph T. DiPiro 35, Alegerea regimului antimicrobian..............00. 36. Infectiile sistemului nervos central... 37. Endocardita infectioasa. 38. Infectiile fungice invazive. 39. Infectiile gastrointestinale........... os 40. Infectia cu virusul imunodeficientei umane 4. 42, 43. 44, Infectiile tractului respirator superior. 4S. Sepsisul si socul septic. 46. Bolile cu transmitere sexuald 47, Infectiile cutanate si ale tesuturilor moi 48. Profilaxia antibiotica in chirurgie 49, Tuberculoza............. 50. Infectiile tractului urinar . ile tractului respirator inferior .. 51. Vaccinuri, toxoizi si alte imunobiologice............. 0.6.0 e cece S15 SECTIUNEA 9: TULBURARI NEUR: Barbara G. Wells 52. Boala Alzheimer. ......... 000.00 ccc ccc e eet eee cence ence e ene 523 53. Epilepsia 54, Cefaleea: migrena gi cefaleea de tip tensional . 55. Managementul durerii 36. Boala Parkinson . 57. Statusul epileptic . xCuprins SEC TIUNEA 10: TERAPIE Neel as Cecily V. DiPiro 58, Obezitatea... 59. Evaluare nutritionala si suport. SECTIUNEA 11. AFECTIUN| ONCOLOGICE Cecily V. DiPiro 60. Cancerul mamar.... 61. Cancerul colorectal . 62. Cancerul pulmonar . 63. Limfoamele.. 64. Cancerul de prostata eee ara Pe Naa @iu ei eke e Ns Cecily V. DiPiro 63. Glaucomul.... 0. eee eee cee ceeeveeeceeeeeeeeneeeeeueneteteeeeetennes 681 - 663 669 SECTIUNEA 13: TULBURARI PSIHICE Barbara G. Wells 66. Tulburarea de anxietate generalizata, tulburarea de panica si tulburarea de stres posttraumatic . 67. Talburarea bipolar 68. Tulburarea depresiva major 69. Schizofrenia 70. Tulburarile ciclului somn-veghe 71. Telburarile cauzate de consumul de substante - SUC e re ag aCaleMaNU aes Cecily V. DiPiro 72. Dezechilibrele acido-bazice 73. Insuficienta renal acuta... 74, Boala renala cronica . 75. Homeostazia electroliti . 816 SECTIUNEA 15: AFECTIUNL RESPIRATORIL Terry L. Schwinghammer 76. Rinita alergica. 77. Astmul bronsic roni SECTIUNEA 16; AFECTIUN! UROLOGICE Cecily V. DiPiro 79. Hiperplazia benigna de prostata . 80. Disfunctia erectild............. 78. Bronhopneumopatia obstructi 81. Incontinenta urinar’ 00.06.00 eee eee ee cece ese reeeeeeeeeereeeCuprins Neds Barbara G. Wells ANEXA 1, Alergia la medicamente......... ANEXA 2. Geriatrie., ANEXA 3. Afectare hematologica indus’ de medicamente. ANEXA 4. Afectare hepatica indusa de medicamente ANEXA 5. Afectare pulmonar indusa de medicamente ANEXA 6. Afectare renala indusa de medicamente .... 902 911 xiPrefata la editia in limba engleza Editia a zecea a versiunii de buzunar a Pharmacotherapy: A Pathophysiologic Approach ' este conceputa in scopul de a oferi practicienilor si studentilor informatii esentiale, usor de utilizat, pentru a ghida luarea deciziilor in domeniul terapiei medicamentoase in mediul clinic. Acestea sunt prezentate sub forma de text, tabele, figuri sau algoritmi de tratament. Redactarea concisa, cu ajutoru marcatorilor, faciliteaza cititorului locali- zarea si folosirea informatiilor. Autorii au depus toate eforturile pentru a scrie cat mai clar $i mai succint posibil. Corespunzitor sectiunilor majore din textul principal, afectiunile au fost grupate astfel: Afectiuni ale oaselor si ale articulatiilor, Boli cardiovasculare, Afectiuni dermatologice, Boli endocrine, Afectiuni gastrointestinale, Afectiuni ginecologice si obstetricale, Afectiuni hema- tologice, Boli infectioase, Tulburari neurologice, Terapie nutritionala, Afectiuni oncologice, Afectiuni oculare, Tulburdri psihice, Afectiuni renale, Afectiuni respiratorii, Afectiuni urologi- ce. Reactiile alergice si alte tulburdri induse de medicamente, cum sunt cele hematologice, hepatice, pulmonare si renale sunt prezentate sub forma tabelara, in cinci anexe. OQ alti anexi, de asemenea in format tabelar, include informatii privind managementul farmaco- terapici la varstnici. Fiecare capitol este organizat intr-o maniera similara, consecventi: © Definirea starii de boala © Prezentarea concisa a elementelor de fiziopatologie relevante ® Tablou clinic * Diagnostic ° Tratament ¢ Evaluarea rezultatelor terapiei Sectiunea de tratament poate include obiectivele tratamentului, principii generale de tratament, terapie nefarmacologica, recomandari de alegere a medicamentelor gi a dozelor, reactii adverse, consideratii farmacocinetice si interactiuni medicamentoase semnificative, Atunci cand sunt necesare informatii mai detaliate, cititorul este incura- jat s4 consulte textul principal, Pharmacotherapy: A Pathophysiologic Approach, editia a zecea. Speranta noastra sincera este cA studentii si practicienii vor considera acest manual uti] in eforturile lor continue de a oferi asistenta medicala centrata pe pacient. Barbara G. Wells Joseph T: DiPiro ‘Terry L. Schwinghammer Cecily V. DiPiro xiii: i Multumiri Editorii doresc sa-si exprime aprecierea sinceri pentru autorii ale cdror capitole din editia a zecea a Pharmacotherapy: A Pathophysiologic Approach au servit drept bazd pentru aceasta carte. Dedicarea si profesionalismul acestor practicieni remarcabili, profesori si oameni de stiinté, sunt evidente in fiecare pagina a lucrarii, iar numele acestora sunt mentionate la sfarsitul fiecdrui capitol. De asemenea, suntem recunosca- tori pentru comentariile cititorilor de-a lungul anilor, care ne-au ajutat s4 imbunatatim continuu aceasta carte.Prefata la editia in limba romana Numarul mare de medicamente allate azi pe piafa si complexitatea informatie privind eficacitatea si siguranta acestora fac deseori dificil managementul terapiei pacientului individual, rezultatele acesteia nefiind intotdeauna cele dorite. Pentru minimizarea riscului de esec al terapiei, este important abordarea pluridisciplinara, in echipa. in prezent, farmacistul este considerat un membru al echipei medicale, fiind responsa- bil, alaturi de ceilalti profesionisti, pentru obtinerea rezultatelor optime ale terap) Farmacistul este capabil, prin competentele sale, si contribuie ja cresterea calitafii gi reducerea costurilor asistentei de sinatate La nivel mondial, este promovat rohal farmacistului in optimizarea ingrijirilor de sinatate, prin furnizarea de servicii de management al terapiei. jn acest context, in pregatirea universitara a farmacistului se pune accent si in Romania, din ce in ce mai mult, pe insusirea cunostintelor teoretice de farmacoterapie. insa, pentru ca farmacistul si devind un furnizor de servicii de asistent de sanatate, este necesard dez- yoltarea competenteloy, in cadrul pregatirii postuniversitare, atat prin rezidentiat si prin programe de educatie continua, cit si prin studiu individual. ‘Accesul la surse de informare obiective este esential pentru o educatie de calitate. fn cadral Facultdtii de Farmacie a Universitatii de Medicina si Farmacie fuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, exist 0 preocupare continua pentru a pune la dispoziti stadentilor si rezi- dentilor tratate de farmacoterapie, ghiduri terapeutice si baze de date de specialitate. Pharmacotherapy: A Pathophysiologic Approach este principala sursi de informare pe care © utilizim in activitatea didactica cu studentii, la disciplina de Farmacie clinica gi Farmacoterapie, precum si cu rezidentii de la specialitatea Farmacie clinica. Atat studentii, cat si farmacistii rezidenti si-au exprimat in mod repetat nevoia de a avea o sursi de infor- mati utile, actuale, accesibile rapid, in limba romani, privind tratamentul principalelor afectiuni intalnite in practic’, similara Pharmacotherapy: A Pathophysiologic Approach. ‘Avand in vedere dimensiunile impresionante ale acestui tratat de referinta, ne-am indreptat atentia spre versiunea ,de buzunar’. impreuna cu un grup de tineri farmacisti rezidenti am luat decizia traducerii Pharmacotherapy Handbook, editia a zecea. in scurt timp ni s-au aliturat si alti colegi, astfel inet Manualul de Farmacoterapie este rezultatul muncii unei echipe care include cadre didactice ale facultajilor de farmacie din fara, far- macisti specialisti in specialitatea farmacie clinica, medici si farmacisti rezidenti. Le multumim tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui project, cu profesio- palism si entuziasm, intr-un efort colectiv, De asemenea, mulfumim Editurti PRIOR care a acceptat provocarea noastra gi a facut posibili traducerea si publicarea cartii. Ne dorim ca Manualul de Farmacoterapie s& ajunga la cat mai multi farmacisti, dar nu numai, ci si la medici si alfi profesionisti din domeniul medical interesati de actualizarea cunostintelor de farmacoterapie. Sperm sa fie un instrument util pentru luarea deciziilor terapeutice adecvate, care si contribuie la evitarea problemelor asociate terapiei medica- mentoase, la asigurarea unei terapii optime pentru pacient. Cu toate eforturile colectivului de redactie, eventuale erori de traducere gi adaptare a tex- tului sunt inerente, Ne-ar bucura si le semnalati si, de asemenca, sa ne comunicati sugestiile dumneavoastra care pot contribui la imbunatatirea editiei urmatoare. Adina Popa xvte | Jenyl Schndnghanimer ea eeu © Guta implica hiperuricemie, atacuri recurente de artrita acuta cu cristale de urat monosodic (UMS) in leucocitele lichidului sinovial, depozite de cristale de UMS in tesuturi, in interioral articulatiilor si tn jurul acestora (tofi), boala renalé interstitial si nefrolitiaz’ urica. ® Acidul uric este produsul final al degradirii purivelor, O crestere a uratului la pacientii cu gut poate rezulta in urma supraproductiei sau a sc&derii excrefiei acestuia © Purinele provin din purinele alimentare, din conversia acizilor nucleici tisulari in nucleotide purinice si din sinteza de novo a bazelor purinice. ® Producerea excesiva de acid uric poate fi rezultatul unor anomalii ale sistemelor enzimatice ce regleazi metabolismul purinic (de ex., activitatea crescuté a fosforibozil pirofosfat sintetazei (phosphoribosyl pyrophosphate synthetase - PRPP) sau deficitul hipoxantin-guanin fosforibozil transferazei (hypoxanthine-guanine phosphoribosy! transferase - HGPRT). © Supraproductia de acid uric poate fi consecinta anei degradari crescute a acizifor nuclei tisulari, ca in cazul afectiunilor mieloproliferative si limfoproliferative. Medicamentele citotoxice pot ctegte productia de acid uric din cauza lizei gi a degradarii materialului celular. @ Purinele alimentare contribuie nesenmnificativ la generarea hiperuricemiei in absenta dereglarilor in metabolismul sau eliminarea purinelor. © Dou’ treimi din acidul uric produs zilnic este excretat urinat, Restul de acid uric este eliminat Ja nivelul tractului gastrointestinal (GI) dup’ degradarea realizata de flora bacteriand colonica. Sciiderea excretiei urinare la un nivel inferior ratei de productie conduce la hiperuricemie gi cregterea cantititii de urat sodic. ®@ Medicamentele care scad clearance-ul renal al acidului uric sunt diureticele, acidui nicotinic, salicilajii (<2 g/zi}, etanolul, pirazinamida, levodopa, etambutolul, ciclosporina i medica- mentele citotoxice, * Depunerea cristalelor de urat in lichidul sinovial are ca rezultat inflamatia, vasodilatatia, cresterea permeabilitatii vasculare, activarea complementului si activitate chemotacticd a feucocitelor polimorfonucleare. Fagocitoza cristalelor de urat realizata de leucocite conduce la lizd celulara rapida si eliberarea enzimelor proteolitice in citoplasma. Reactia inflamatorie rezultata va determina dureri articulare intense, eritem, incalzirea si tumefierea articulatiei. ® Nefrolitiaza urici apare la 10-25% dintre pacientii cu gut, Factorii predispozanti includ excrefia urinara excesiva de acid uric, urina acida si urina foarte concentrata. * Nefropatia uric acuta duce la insuficienta renala acuta, din cauza blocarii fluxului urinar con- secutiv precipitarii masive a cristalelor de acid uric in tubii colectori si uretere. Nefropatia uricd cronici este cauzati de depunerile pe termen lung ale cristalelor de urat in parenchimul renal. ® Tofii (depozitele de urat) nu sunt frecventi si reprezinti complicatii tardive ale hiperuricemiei. Acestia apar cel mai adesea la nivelul bazei degetelor, al bursei olecraniene, la nivelu apofizei stiloidei ulnare, al tendonului lui Ahile, al genunchilor, incheieturilor si mainiler. * Atacurile acute de guta sunt caracterizate prin durere extrema, cu aparitie rapida, tumefiere si infllamatie. Atacul este, de obicei, monoarticular, cel mai adesea afectand prima articulatie metatarso-falangian’ (podagra), iar apoi, in ordinea frecventei, cAputa, gleznele, cAlcaiele,SECTIUNEA 1 | Afectiuni ale oaselor si ale articulatilor genunchii, incheieturite mainilor, degetele si coatele. ‘Atacurile apar, de obicei, noaptea, pacientul trezindu-se cu dureri chinuitoare. Articulatiile afectate sunt eritematoase, calde si tumefiate. Febra si leucocitoza sunt obignuite, Atacurile netratate dureaza de fa 3 la 14 aile, inainte de recuperarea spontan’. © Atacurile acute pot aparea fara a fi provocate sau pot fi precipitate de stres, traumatisme, ingestie de alcool, infectii, interventii chirurgicale, sciderea bruscd a concentratiei serice de acid uric ea urmare a administrarii de agenti hipouricemianti si ingestia de medicamente care crese concentratiile serice de acid uric. ® Diagnosticul definitiv necesita aspirarea de lichid sinovial din articulatiile afectate si identificarea cristalelor intracelulare de UMS monohidrat din leucocitele lichidului sinovial. Cand aspirarea din articulatie nu este posibila, un diagnostic prezumtiv se bazeaza pe prezenta semnelor sia simptomelor caracteristice, precum $1 Pe raspunsul la tratament. © Obiectivele tratamentului: combaterea atacului acut de guta, prevenirea atacurilor recurente si prevenirea complicatiilor consecutive depunerii cronice a cristalelor de urat in fesuturi. ARTRITA GUTOASA ACUTA (FIG. 1-1) Terapie nefarmacologica « Aplicarea Jocali de gheati este cel mai eficient tratament adjuvant, Suplimentele alimentare (de exa seminte de in, rizom de fein’) nu sunt recomandate, Terapie farmacologica © Cei mai multi pacienti pot fi tratati cu succes folosind medicamente antiinflamatoare neste- roidiene (AINS), corticosteroizi sau colchicina. AINS © AINS prezint& eficacitate excelent gi toxicitate minima la utilizarea pe termen scurt, Indo- metacinul, naproxenul si sulindacul sunt aprobate de FDA (Food and Drug Adnsinistration), pentru tratamentul gutei, dar gi alti agenti pot fi eficienti (Tabelul 1-1). © Inifierea tratamentului se face in primele 24 de ore de la Inceputul atacului si se continua pana la remisiunea complet (de obicei 5-8 zile). Dupa remisiune, poate fi luata in considerare reducerea treptati a dozelor, mai ales cand sunt prezente comorbiditati, cum ar fi insuficienta renala sau hepatic’, care contraindica tratamentul pe termen lung, © Cele mai freevente reactii adverse implica tractul GI (gastrita, sfingerari $1 perforatii), rinichii (nectozi papilara renala si reducerea clearance- lui creatinine’ [CICr}), sistemul cardiovascular (cresterea tensiunil arteriale, retentia de fluide si sodiu) si sistemwul nervos central (afectarea functiei cognitive, cefalee si ameteli). # Tnhibitorii selectivi de ciclooxigenaza-2 (de ex., celecoxib) pot reprezenta o optiune pentru pacientii care nu pot urma tratament cu AINS neselective, dar raportul beneficiu-risc in criza acuta de gut este neclar si trebuie luat in considerare riscul cardiovascular. CORTICOSTEROIZI ® Eficacitatea corticosteroizilor este echivalenta cu a AINS; pot fi administrati sistemic sau prin injectare intraarticulara (ia.). Terapia sistemicd este necesara in cazul in care atacul este poliarticular » Strategii de tratament cu prednisona sau prednisolona administrate pe cale oral’: (1) 0,5 me/ kkg/zi timp de 5-10 zile, urmata de intreruperea brusca sau (2) 0.5 mg/kg/zi timp de 2-5 zile, urmaté de reducerea treptata a dozei timp de 7-10 zile, Reducerea treptata a dozelor este freevent utilizata pentru a reduce riscul ipotetic de rebound la intreruperea administrarii corlicosteroizilor.peruricemia | CAPIFOLUL 1 Guta si hi [-Bupjnajsariir Sp sopqiqur no eideay « i jaqey jo (deta) lenaapeul sundsey 23n6 ap inde mnjndeye je juaweze. ap UAOB]y “1-1 VUNDIA “ingawuoydus eruede e} ap a4o ap ge ap wad yeu w eerie ayse poep seop epuewwooas ae ewKaIOD, nas e AUN}RIRUMAU BO ULAR ~ ,Jexaapen| sundspy, jada je suasuog °9 peu alvapina ap foal, ong -y pei afuapina ap any, ageay] seaneuaye eiderajovou tia. a3Sainaaiu) 8g Er ec leAcepeoy sundsey 89e91)9 TenaMee NU plovaysasys0g + [Bo agponieen 210 plavaysionsog + laqS03H1109 « Jejno}eeAu pjoseisooyyiog + wulaydjog « ‘SNIV + BuLOLUO} SRIeUIqUIOD aidela) BzerIUl ag prevapow e008eee SECTIUNEA 1 \ Afectiuni ale oaselor si ale articulatiilor Regimuri de dozare a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene orate in tratamentul atacului acut de guia Medicament _ Doza initiald Doze uzuale Frodolac 300 mg de doud or pe Zt 509 mg de douse oF pe Zi NOP trei off pe zi 600 mr. Ibuprofen 400 mg de tei oF pe Zi 490-800 tng de te ori pe @ indometacin 58 mg de fret onl pe 2) 50 mg durere reduce ap comph etonraten 75mg de tr uso mg de 50-75 patru off pe Zi peal Naproxen 750 mg urmat de 250 ja fiecare 8 ore pana ia ameliorare Piroxican 2 mg o da doua or pe Zi disau 1G mg de Sulindac 200 mg de doud ari pez 200 mg de dou’ of pe zi tiene 710 aie Celecoxib 8 ) mg in pla 3 mg wen a 3, apol 400 mg de daua ¢ © Ambalajul cu doze de metilprednisolon’ inethylprednisofone dose pack) este un reginy cu durata de 6 zile, incepand cu 24 mg in prima 25 si reducere cu 4 mg/zi in zilele urmatoare @ ‘friamcinolona acetonid administrata prin injectare intraarticular’ in doze de 20-40 mg poate fi utilizata dac& guta este limitata la una sau dowd articulatii. Corticosteroizii administrati ta. ar trebui utilizati, in general, in asociere cu "AING, colehicind sau cu corticosteroizi sistemict # Metilprednisolona (corticosteroid cu durat junga de actiune) administraté intr-o singurd : injectie intramuscular (im,), urmata de terapia cu corticosteroid pe cale orala, este o alt abordare rezonabila. Alternativ, poate fj Juat’ in considerare monoterapia cu corticosteroid im. Ja pacientii cu multiple articulatit afectate gi care nu pot utiliza terapia oral © Utilizarea corticostercizilor pe termen scurt este, in general, bine tolerata, Se recomanda utibi- zarea cu prudenti la pacientii cu diabet zaharat, co afectiuni Gl, hemoragice, cardiovasculare sau psihice, Se eviti utilizarea pe termen lung din cauza riscului de osteoporoza, de supresie 2 axci hipotalamo-hipofizo-suparenale, cataract si atrofie muscular’. e Hormonul adrenocorticotrop (adrenocorticotrapic hormone — ACTH) sub form’ de gel 40-80 unitati USP (United States Pharmacopeia) poate { administrat im. la fiecare 6 sau Sore, timp de 2-3 zile, dupa care se intrerupe. Se imiteaz’ utikizarea pentru pacientii care prezinta contraindicatii la terapiile de primé Tinie (de ex. insuficient’ cardiac, insnficienté renal cronica si antecedente de hemoragii GT) sau pentru pacientii care nu pot utiliza medicamente administrate oral. a COLCHICINA © Colchicina este foarte eficienté in reducerea atacurilor acute de gut; daci terapia se initiaz’ : in primele 24 de ore de la aparitie, aproximativ 2/3 dintre pacienti raspund in decurs de ore. Se recomanda utilizarea doar in primele 36 de ore de {a inceputil atacului, deoarece probabilitatea de succes scade substantial daca inifierea tratamentului este intarziata, @ Colchicina determina reactit adverse Gi dependente de doza (great, varsaturi si diaree). Bfectele non-Gl includ neutropenie si neuromiopatic axonal’, care poate fi agravata la pacientit care : QGuta si hiperuricemia | CAPITOLUL 1 utilizeaza alte medicamente cu efecte adverse musculare (de ex., statine) sau in insuficienta renal. Nu se utilizeaza concomitent cu glicoproteina-P sau cu inhibitori puternici ai CYP450 34 (de ex, claritromicina), deoarece excretia biliard redus& poate duce la cresterea concentratilor plas matice de colchicina gi la toxicitate. Se utilizeazi cu precauitie in insuficienfa renal sau hepatic’. © Colerys este un produs cu colchicina, aprobat de EDA, disponibil sub forma de comprimate de 0,6 mg. Doza recomandata este de 1,2 mg (doua comprimate) initial, urmate de 0,6 mg (un comprimat) o ori mai tarziu, Desi nu este un region aprobat de FDA, ghidurile privind trata- mentul gutei ale American College of Rheumatology (ACR) sugereazi ci doza de colchicina de 0,6 mg o data sau de doud ori pe zi poate fi initiata la £2 ore dup’ administrarea dozei initiale de #,2 mg si continuata pana la remisiunea episodului acut. HIPERURICEMIA iN GUTA _ ® Atacurile recurente de guta pot fi prevenite prin mentinerea unor niveluri scézute de acid uric, dar aderenta la terapia nefarmacologica si farmacologica este redusa. Terapie nefarmacologica © Educarea pacientilor ar trebui sa faca referire la caracterul recurent al gutei si la obiectivele modificarii stilului de viata si ale dietei, precum gi ale terapiet medicamentoase. © Se promoveazd pierderea in greutate in cazul tuturor pacientilor, prin restrictii calorice gi exercitii fizice, pentru a creste excretia renala a uratului, ® Limitarea consumului de alcool este importanti, deoarece acesta este corelat cu atacurile de guti. Ghidurile ACR recomanda tuturox pacientilor cu gut’ limitarea consumului de alcool si evitarea oricdrui consum de alcool in timpul perioadelor de atacuri frecvente de guti, dar si tuturor pacientilor cu boala avansata slab controlata. ® Recomandatile dietetice includ limitarea consumului siropului de porumb cu continut ridicat de fructoza si al alimentelor bogate in purine (viscere si unele fructe de mare) si incurajarea consumului de legume si produse lactate cu contiaut scizut de grisimi. Este necesara evaluarea tratamentului pentru identificarea medicamentelor potential inutile, care pot creste nivelurile de acid uric. Guta nu reprezint& neaparat o contraindicatie pentru utilizarea diureticelor tiazidice in cazul pacientilor hipertensivi, Dozele mici de acid acetilsalicilic utilizate in preventia cardiovasculara pot fi mentinute in cazul pacientilor cu guta, deoarece acidul acetilsalicilic are un efect neglijabil asupra cresterii acidului uric serie. Terapie farmacologica (Fig. 1-2) © Dupa primul atac de gut acuta, se recomanda farmacoterapie profilactica dacd pacienjii au doua sau mai multe atacuri pe an, chiar daca nivelel seric de acid uric este normal sau doar usor ridicat. Alte indicatii includ prezenta tofilor, a bolii renale cronice sau a istoricului de urolitiaza. © Terapia hipouricemianta poate fi inceput in timpul unui atac acut, dacd a fost initiata profi- laxia antiinflamatoare. © Obiectivul terapiei hipouricemiante este atingerea si mentinerea unui nivel al acidul uric sub 6 mg/d! (357 wmol/i), preferabil sub 5 mg/dl (287 umol/l) dacd semnele si simptomele gutei persista. © Hipouricemiantele trebuie prescrise pe termen lung. Nivelul acidului uric serie poate fi redus prin inhibarea sintezei (inhibitori ai xantin-oxidazei) sau prin cresterea excretiei renale (uricozurice). © Se recomanda abordarea in trepte a hiperuricemiei (a se vedea Fig, f-2). Inhibitorii de xan- tin-oxidaza sunt recomandati ca terapie de primé linie; probenecid este un agent uricozuric recomandat ca terapie alternativa pacientilor cu contraindicatie sau care nu tolereaz inhibitorii de xantin-oxidaza. In cazurile refractare, se sugereaza asocierea unui inbibitor de xantin-oxidazd cu un medicament cu proprietati uricozurice (probenecid, losartan sau fenofibrat). Pegloticaza poate fi utilizata in cazuri severe, in care pacientul nu tolereaz& sau nu raspunde la alte terapii INHIBITORH DE XANTIN-OXIDAZA © Inhibitorii de xantin-oxidaza reduc acidul uric prin reducerea conversiei hipoxantinei la xantind si a xantinei la acid uric. Deoarece sunt eficienti atat in cazurile cu supraproductie, cat si inv Afectiuni ale oaselor sl ale articulatiilor SECTIUNEA 1 ga | HL su 0 uae san ge visu nG uz pwarynadyy je 3uaWe}e} OP unyobly “c-b vaNots “pin ea ned Sey eid arp Bi ADSGuta sihiperuricemia | CAPITOLULI cele cu excrefie redusa de acid uric, acestia sunt cei mai prescrisiagenti pentru prevenirea pe termen lung a atacuritor recurente de gut’. ® Alopurinol scade nivelul acidului uric intr-un mod dependent de doz. Ghidurile ACR reco- manda o doza initial de cel mult 100 mg pe zi la pacientii cu functie renal normala si de cel mult 50 mg pe zila pacientii cu boalé renal’ cronica (stadiul 4 sau mai avansata) pentru a evita sindromu! de hipersensibilitate la alopurinol si pentru a preveni atacurile de guti comune la initierea terapiei hipouricemiante. Doza trebuie crescut treptat la fiecare 2-5 saptamani, pana Ja o doz’ maxim’ de 800 mg/zi, pana ia atingerea valorii finta a acidului uric seric. ®» Ffectele adverse ugoare ale alopurinolului includ eruptie cutanat’, leucopenie, tulburari Gl, cefalee si urticarie. Reactiile adverse mai severe includ eruptii cutanate severe (necroliza epi dermicd toxicd, eritem multiform sau dermatita exfoliativa) si sindrom de hipersensibilitate a alopurinol, caracterizat prin febra, eozinofilie, dermatita, vasculitA si disfunctie renala gi hrepaticl, care apare rar, dar se asociaza cu o rata a mortalitatii de 20%. © Febuxostat (Uloric) reduce, de asemenea, acidul uric seric intr-un mod dependent de doza. Doza initialé recomandata este de 40 mg o data pe zi. Doza poate fi crescuta la 80 mg 0 data pe zila pacientii la care nu se ating concentratiile plasmatice tinta ale acidului uric dupa 2 sip- timani de tratament. Febuxostat este bine tolerat, cu reactii adverse precum great, artralgii gi cresteri usoare ale transaminazelor hepatice. Nu este necesara ajustarea dozei de febuxostat in cazul disfunctiei hepatice sau renale usoare sau moderate. Din cauza mobilizarii rapide a depozitelor de urat in timpul initierii tratamentului, se administreaza concomitent terapie cu colchicina sau un AINS, cel putin in primele 8 sptiméni de terapie, pentru a prevent aparitia episoadelor acute de guti. URICOZURICE © Probenecid creste clearance-ul renal al acidului uric prin inhibarea reabsorbtiei renale post-secretorii Ja nivelul tubului proximal, Pacientii cu antecedente de urolitiaza nu ar trebui 98 utilizeze uricozurice. Tratamentul cu uricozurice se initiazd cu o doza mica, pentru a evita aricozuria marcati si posibila formare a calculilor. Mentinerea fluxului adecvat de uring gi alcalinizarea uriei in primele zile de terapie poate, de asemenea, si scada riscul de formare a calculilor de acid uric. ® Doza initialé de probenecid este de 250 mg de dou ori pe zi timp de 1-2 sdptamani, apoi de 500 mg de dowd ori pe zi timp de 2 saptmani. Ulterior, doza zilnica se cregte cu cate 500 mg la fiecare 1-2 sipttimani, pana cand se obtine un control adecvat sau se atinge 0 dozd maxima de 2 g/zi. © Reactiile adverse majore ale probenecidului includ iritatie GI, eruptii cutanate si hipersensibi- litate, precipitarea artritei gutoase acute gi formarea de calculi. Contraindicatiile includ functia renalg alterata (CICr <50 ml/min sau <0,84 m/s) $i productia excesiva de acid uric. ® Lesinurad (Zurampic) este un inhibitor selectiv al reabsorbtiei acidului uric, care inhiba transportorul URAT- | al acidului uric, un transportor situat la nivelul tubilor renali proximali, cteseind, astfel, excretia acidului uric. Este aprobat in terapie combinata cu un inhibitor de santin-oxidaza pentru tratamentul hiperuricemiei asociate cu guta, pentru pacientii in cazul cfrora nu s-au atins concentratiile serice tinta ale acidului uric dup& monoterapie cu un inhi- bitor de xantin-oxidaza, © Singura doza aprobati de lesinurad este de 200 mg o data pe zi, dimineata, mpreuni cu alimente si apa, in combinatie cu un inhibitor de xantin-oxidazi. Medicamentul nu ar trebui utilizat in cazul pacientilor cu CiCr <45 ml/min. ® Reactiile adverse ale lesinuradului includ urticarie si cresterea valorilor creatininei setice, ale lipazei siale creatin-kinazei, Utilizarea este insotita de o atentionare speciala (black box warning) privind riscul crescut de insuficienta renala acuta, atunci cdnd este utilizat in absenta terapiei cu inhibitor de xantin-oxidaza. PEGLOTICAZA © Pegloticaza (Krystexxa) este o uricaza recombinant pegilata, care reduce nivelul acidului uric seric prin transformarea acestuia in alantoina, solubila in apa. Pegloticaza impiedica hiperuri- cemia si este indicata la adulti, in cazurile refractare [a terapia conventionala. * Doza este de 8 mg administrata in perfuzie iv, cu durata de cel putin 2 ore, la fiecare 2 sip- Jimani, Din cauza potentialelor reactii alergice asociate modului de administrare, pacientilor 7SECTIUNEA? | Afectiuni ale oaselor si ale articulatiilor trebuie si li se administreze in prealabil antihistaminice gi corticosteroizi. Costul terapiei cu pegloticaza este semnificativ mai ridicat decat cel al terapiilor hipouricemiante de prima linie. * Durata ideald a terapiei cu pegloticazd nu a fost determinata. Dezvoltarea anticorpilor anti-pegloticazé conduce la pierderea eficacitatii, ceea ce poate limita durata terapiei eficiente, ® Din cauza limitarilor sale, pegloticaza se utilizeazi ca tratament de rezerva pentru pacientii cu guti refractara, care nu pot utiliza sau Ja care au eguat toate celelalte terapii hipouricemiante. PROFILAXIA ANTINFLAMATOARE IN TIMPUL INITIERH TERAPIE! HIPOURICEMIANTE © Inifierea terapiei hipouricemiante poate precipita un atac acut de guta, din cauza rernodelarii depozitelor de cristale de urat in articulatii dup& sciderea rapida a concentratiilor acestuia. ‘Terapia antiinflamatoare profilactica este adesea folosita pentru a preveni astfel de atacuri de guta, ° Ghidurile ACR recomanda colchicina, administrata oral, in doze mici (0.6 mg de doua ori pe zi) si AINS in doze mici (de ex., naproxen 250 mg de dou’ ori pe zi) ca terapii profilactice de primé linie; existé doveri mai puternice care incurajeaza utilizarea colchicinei. Pentru paci- enlii cu tratament profilactic de funga durati cu AINS, este indicat un inhibitor al pompei de Protoni sau alta terapie de suprimare a acidilatii gastrice, pentru a preveni tulburarile gastrice induse de AINS. © Tratamentul cu corticosteroizi in doze mici (de ex., prednison’

S-ar putea să vă placă și

• Tarif Comisioane PJ

  

  Document10 pagini

  Tarif Comisioane PJ

  tc5664

  Încă nu există evaluări
• Tarif Comisioane PFA

  

  Document7 pagini

  Tarif Comisioane PFA

  tc5664

  Încă nu există evaluări
• Tarif Standard de Comisioane PF

  

  Document14 pagini

  Tarif Standard de Comisioane PF

  tc5664

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• MR - LU0345402092 - NN (L) International Romanian Equity - X Cap RON - RO - RO - 20210131 - LBN

  

  Document3 pagini

  MR - LU0345402092 - NN (L) International Romanian Equity - X Cap RON - RO - RO - 20210131 - LBN

  tc5664

  Încă nu există evaluări