O SCRISOARE PIERDUTĂ de Ion Luca Caragiale

Incadrarea intr-o tipologie, curent literar sau orientare tematica

Comedia este o specie a genului dramatic care provoaca rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri
umane sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit. Sursele comicului provin din contrastul dintre
aparenta si esenta. Este scrisa pt a fi jucata pe scena, dovada fiind prezenta indicatiilor scenice, compozitia
in 4 acte alcatuite din scene si replici iar ca mod principal de expunere intalnim dialogul.

Comedia apartine realismului clasic deoarece satirizeaza aspecte sociale, prezinta coruptia unor oameni
politici, veridicitatea intamplarilor prin acumularea detaliului si individualizarea caracterelor umane prin
limbaj.

Doua imagini sau secvente care ilustreaza tema

Tema comediei este satirizarea vietii publice si de familie a unor politicieni din societatea romaneasca de la
sfr sec al XIX-lea.

O secventa reprezentativa pt tema comediei o intalnim in actul I , in expozitiune atunci cand ne este
trepzentat triunghiul conjugal Trahanache- Zoe-Tipatescu, conflictul dintre cele doua grupuri politice , dar
mai ales pierderea scrisorii de amor cu un continur compromitator.

A doua secventa o intalnim in actul al 2-lea in sala mare a primariei la intalnirea electoralaa candidatilor.
Astfel, scrisoaea devine un obiect de santaj politic a lui Nae Catavencu care promite inapoierea scrisorii lui
Zoe daca ii va fi sustinnuta candidatura pt alegeri. Cu toate acestea cel care va castiga alegarile va fi
Agamemnon Dandanache care isi castiga locul tot printr-o scrisoare de amor.

Patru elemente de structura sau limbaj

Ttitlul – scoate in evidenta intriga comediei dar si contrastul dintre aparenta si esenta. Astfel, scrisoare
devine un obiect al santajului politic iar eforturile de a recupera scrisoarea reprezinta doar un pretext care
ascunde de fapt lupta din culise pt obtinerea puterii politice.

Limbajul personajelor – reprezinta principala modalitate de individualizare si prezentare a caracterelor

personajelor dar si o modalitate de a caracteriza indirect personajele. Cest lucru se remarca prin folosirea
gresirta a cuvintelor, prin ticurile verbale sau erorile de exprimare care scot in evidenta incultura
personajelor, parvenismul si prostia. De exemplu Trahanache deformeaza neologismele din limbajul politic
sotietate, prinţip, dipotat, , avand chiar si un tic verbal „aveţi putintică rabdare”.

Conflictul - gramatic principal il reprezinta lupta pt puterea politica a doua partide: cel aflat la putere din
care fac parte Tipatescum Trahanache si Zoe si gruparea independenta formata din proprietarul ziarului
Racnetul Carpatilor, Nae Ctavencu. Conflictul secundar este reprezentat de cuplul Farfuridi-Branzovenescu.

Comicul – reprezinta un element de structura care reprezinta intentiile autorului de a sublinia defectele
umane pe care le evidentiaza cu ocazia campanie electorale. Susrsele comicului sunt variate, dintre acestea
amintim” comicul de moravuri, de intentie, de nume, situatii etc

Comicul de moravuri – se refera la viata de familie, adica la rtriunghiul conjugal si viata politica prin santaj,
falsificarea listelor electorale si coruptia.

Comicul de intentie se refera la dorinta personajelor de a parea altceva decat ceea ce sunt.
Comicul de situatie se refera la imprejurarile pierderii si gasirii scrisorii, evolutia inversa a lui Ctavencu si
triunghiul conjugal.

Comicul de nume scoate in evidenta o trasatura de caracter la rolul personajelor in opera. De ex, numele
Trahanache provine de la cuvantul Trahana , o coca moale care sugereaza ca personajul este usor de
modelat, iar Zaharia se refera la tipul ramolitului sau al ticaitului, in vreme ce Catavencu este tipul
demaagogului iar Dandanache vine de la Dandana si inseamna boacana, gafa ca numele de Branzovenescu
sau Farfuridi sa prezinte prostia.

Un alt element il reprezinta constructia personajelor. Personajele din aceasta comedia actioneaza simplist ca
niste marionete incapabile de a evolua pe parcusrul operei. Elee apartin tipologiei clasice pt ca au o
dominanta de caracter, dar se aproprie de realism prin limbaj sii statul social si psihologic pe care il au.
Asadar, intalnim tipul incornoratului, simpatic si alul politic Trahanache, orgoliosul si amorezul Tipatescu,
cocheta adultenisa si femeia voluntara Zoe, politicianul demagog Tipatescu, Trahanache, Catavencu
Farfuridi , Branzovenescu Danadanache dar si tipul cetateanului turmentat.

Particularitati de constructie ale personajului Zaharia Trahanache

Principala trasatura de caracter a lui Zaharia Trahanache este ticaiala asa cum reiese si din numele sau, ceea
ce sugereaza ramolismentul dar si prin ticul sau verbal pe care il foloseste atunci cand se enerveaza „aveti
putintica rabdare”. Este calm si viclean pt ca stie sa manevreze intrigile politice.

O secventa reprezentativa in acest sens este aceea cand desi santajele cu scrisoarea de amor a lui Zoe isi
pastreaza calmul si raspunde prin contrasantaj descoperind polita falsificata de CATAVENCU. Nu accepta
imoralitatea in familie si afirma despre scrisoarea ca este un fals.

Este abil politic si diplomat ceea ce reiese din modul in care ii combate pe Frafuridi si Branzovenescu, care
il suspectau pe prefect de tradarea, e un om cu care nu traiesc de ieri, de azi, traiesc de opt ani, o jumatate de
an dupa ce m-am casatorit a doua oara”. De opt ani traiau impreuna ca frati, si nici un minut n—am gandit la
aomul acesta macar atatica rau.” Este carcterizat direct de FARFURIDII SI Branzobvenescu care afirma
despre el „e tare... tare de toto...s olid barbat” prin autocaracterizare reiese convingerea sa ca diplomatia
inseamna viclenie „apoi, daca umbla el cu machiavoliciuni , sa-i dau eu machiavelicuri”. Este caracterizat
direct si prin indicatiile scenice care prezinta atitudinile acestuia la sedinta electorala „ serios, bineviotor,
clopotind, razand etc”. Carcaterizarea indirecta reiese din replicile acestuia „ noi votam pt candidatul pe
care-l pune pep tapet partidul intreg (...) partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii atarna binele
nostru”. Fraza care ii rezuma princiupiul de viata si falsa naivitate este „ intr-o societate fara moral si fara
prinţip... trebuie sa ai si putintica rabdare”.

Deasemenea, limbajul lui Trahanache demonstreaza incultura acestuia care stalceste neologismele din sfera
politicului „ soţietate, prinţip, dipotat, docoment etc”.

Statut social, moral si psihologic

Este tipul incornoratului simpatic pt ca refuza sa creada fie din „enteres” fie din diplomatie in autenticitatea
scrisorii de amor a sotieisale. Reprezinta tipul avidului de putere fapt ce reiese din functiile de conducere pe
care le are in judet a mai multor „comitete si „comiţii.

Relatia dintre Tipatescu si Zoe

Tipatescu este prefectul judetului si face parte din categoria amorezului si a tipului politic, care spre
deosebire de ceilalti este un om instruit si educat. Zoe este tipul cochetei si al femeii voluntare. Este singurul
personaj feminin din opera, care alaturi de Tipatescu nu fac greseli de exprimare dar a caror imoralitate
rezulta din realia amoroasa pe care o au. Desi femeile femeile din opera respectiva nu aveau drept de vot,
Zoe ii manevreaza pe ceilalti dupa vointa sa ca pe niste morionete, folosindu-se de pozitie eu de prima
doamna a orasului, de aceea ii promite lui CATAVENCU „EU TE ALEG, EU SI CU BARBATUL MEU,
MIE SA-MI DAI SCRISOAREA...” Cei doi stalpii ai puterii locale si prieteni cu interese comune ,
Tipatescu si Trahanache alcatuiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe, ceea ce le consolideaza relatia
politica asa cum observa Trahanache cu naivitate” pentru mine sa vie cineva sa banuiasca pe Joitica ori pe
amicul Fanica, tot una este”.

Ilustrarea evolutiei relatiei prin doua scene

Principala trasatura a lui Tipatescu este impulsivitatea, fapt observat de Trahanche „e iute! N-are cumpat !\”
In fond. Tipatescu traieste o drama. De dragul unei femei spe care se vede nevoit sa o imparta cu altcineva,
isis sacrififca o cariera politica la Bucuresti, asa cum remarca si Trahanache „ Crede-ti D-voastra ca r fi
ramas el prefect aici, daca nu staruiam eu si cu Joiţica (...) Joiţica a staruit mai mult”.

Zoe, in schimb cu toate ca se vaieta si ca este considerata „o dama simtitoare, tot incercand sa o protejeze”,
ea reprezinta de fapt „feemeia barbat”, stapana pe sine care stie sa mnipuleze si sa obtina ce vrea. Ii
reproseaza lui Tipatescu toate scrificiile facute de ea in numele iubirii, cand acesta refuza sa ii sustina
candidatura lui Catavaencu. Ii propune in schimb o varianta romantica de a scapa de santaj :”sa fugim
impreuna”. Zoe refuza propunerea prefectului, nedorind sa isi piarda srtatutul de prima doamna a orasului de
provincie. Ceea ce o ingroseste este scandalul care izbucneste in urma publicarii scrisorii si nu pierderea
barbatului iubit. Cu toate acestea, Tipatescu desi este un amorez ii cedeaza insistentelor Joiticai si ii sustine
condidatura lui Catavencu.

Diferentele dintre cele doua personaje reies atat din atitudinile si comportamentuele acestora, dar si din
modul de a actiona in imprejurari care uneori le solicita prezenta de spirit.

Dincolo de aparemte, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipatescu, femeia este ratiunea si cea care
conduce relatia. Acest lucru este subliniat in moentul in care Tipatescu refuza candidatura lui Nae dar
accepta compromisul la insistentele lui Zoe. Cand Tipatescu ii propune sa fuga impreuna ea il refuza
gandindu-se la beneficiile pe care le-ar pierde „esti nebun? Dar Zaharia? Dar pozitia ta? Dar scandalul si mai
mare care s-ar aprinde pe urmele noastre?’. Prin urmare, in relatia de cuplu Zoe- Tipatescu, barbatul are un
caracter sslab si in cele din urma cedeaza in fata femeii iubite.

Statutu social, psihologic moral a lui Zaharia Trahanache

Din punct de vedere social si politic Trahanache este presedintele gruparii locale a partidului aflat la putere
alaturi de Tipatescu si sootia sa Zoe. Din punct de vedere moral si psihologic se incadreaza in categoria
„incornoratului”, este naiv si credul pt ca refuza sa creada in autenticitatea scrisorii de amor, dar mai ales
prin faptul ca sotia il insala. Este aluil politic si isi doreste sa obtina putere cu orice pret, dovda fiind fuctiile
pe care le ocupa „prezidentul comitetelor si comiţiilor”. Din tot judetul. Criticul Pompiliu Constantinescu il
incadreaza pe Trahanche in categoria omului politic bazandu-se pe ambitiile acestuia si pe dorinta de a
obtine putere.