Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU
BRASOV 2013
ing. Şlincu Cristian -1- Rezumatul tezei de doctorat
COMPONENŢA
Comisia de doctorat
Numită de către Rectorul Universităţii Transilvania din Braşov
Nr. 6001 din 10.09.2013
Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 18.10.2013, ora 1300 în
corpul S al Universităţii Transilvania din Braşov, sala S I2.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le
transmiteţi în timp util pa adresa de e-mail: cristian.slincu@gmail.com sau pe adresa
Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere (Str. Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov,
Romania).
Vă mulţumim şi vă aşteptăm să luaţi parte la susţinerea publică a tezei de doctorat.
ing. Şlincu Cristian -2- Rezumatul tezei de doctorat
CUPRINS
Teză / Rezumat
CUPRINS 2 2
INTRODUCERE – 4
Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE 4 5
1.1. Accesibilitatea pădurilor – principii, criterii şi soluţii 4 5
1.2. Managementul riscului de mediu în domeniul proiectării şi execuţiei 6 6
drumurilor forestiere
Capitolul 2. SCOPUL, DIRECŢIILE DE CERCETARE ŞI LOCUL 10 9
CERCETĂRILOR
2.1. Direcţiile de cercetare 10 9
2.2. Locul şi metodologia de cercetare 11 9
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND 12 11
MANAGEMENTUL RISCURILOR ÎN PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA
LUCRĂRILOR DE DRUMURI FORESTIERE
3.1. Evaluarea riscului în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri 12 11
forestiere
3.1.1. Planificarea managementului riscului 15 –
3.1.2. Identificarea riscului 15 –
3.1.3. Analiza calitativă a riscului 18 –
3.1.4. Analiza cantitativă a riscului 20 –
3.1.5. Planificarea răspunsului la risc 22 –
3.1.6. Monitorizarea şi controlul riscului 24 –
3.2. Concluzii 26 13
CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ ALE DRUMURILOR FORESTIERE 27 14
CERCETATE SUB ASPECTUL ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
4.1. Consideraţii generale 27 14
4.2. Reabilitare drum forestier Hodoş, U.P. V, O.S. Dumbrăveni, D.S. Sibiu 27 14
4.2.1. Date generale 27 –
4.2.2. Date fond forestier 28 –
4.2.3. Caracteristicile drumului 28 –
4.2.4. Elemente geometrice 29 –
4.3. Reabilitare Drum Forestier Bistra, U.P. III, O.S. Miercurea Sibiului, 33 16
D.S. Sibiu
4.3.1. Date generale 33 –
4.3.2. Date fond forestier 33 –
4.3.3. Caracteristicile drumului 34 –
4.3.4. Elemente geometrice 34 –
4.4. Reabilitare Drum Forestier Senereuş, U.P. I Zagăr, O.S. Târnăveni, 38 17
D.S. Târgu Mureş
4.4.1. Date generale 38 –
4.4.2. Date fond forestier 38 –
4.4.3. Caracteristicile drumului 38 –
4.4.4. Elementele geometrice 39 –
4.5. Reabilitare Drum Forestier Făget, U.P. II Viişoara, O.S. Târnăveni, 44 18
ing. Şlincu Cristian -3- Rezumatul tezei de doctorat
INTRODUCERE
Autorul
ing. Şlincu Cristian -5- Rezumatul tezei de doctorat
Comunicare /
consultare
Au vizat:
identificarea riscurilor, pe categorii de activităţi, în execuţia drumurilor forestiere printr-
o codificare corespunzătoare;
analiza calitativă şi cantitativă a riscului identificat;
clasificarea riscurilor caracteristice procesului de execuţie a drumurilor forestiere în
funcţie de probabilitate şi impact;
monitorizarea şi controlul riscurilor în procesul de execuţie a drumurilor forestiere
identificându-se acţiunile corective şi preventive ce trebuie implementate în vederea
minimizării riscurilor inacceptabile;
analize comparative pentru diferite soluţii de execuţie a drumurilor forestiere, care
vizează: lucrările de terasamente executate cu buldozerul sau excavatorul, lucrările de
artă, utilizarea podeţelor tubulare din beton şi cu structură metalică, precum şi lucrările
de apărare – consolidare (ziduri de sprijin în varianta din beton şi varianta din piatră
brută în elevaţie);
identificarea elementelor componente ale sistemului de muncă evaluat privind
managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor
policalificat aferente mijloacelor de producţie, sarcinii de muncă şi mediului de muncă;
identificarea factorilor de risc pentru postul de muncă analizat;
evaluarea factorilor de risc (descriere, parametri) în funcţie de consecinţa maximă
previzibilă, clasa de gravitate şi clasa de probabilitate;
calcularea nivelului global de risc pentru fiecare factor identificat şi stabilirea măsurilor
de minimizare / eliminare a riscurilor de sănătate şi securitate în muncă.
Tabelul 3.3
Evaluarea riscului cu ajutorul matricei de risc
Probabilitatea de apariţie
0.90 0.05 0.09 0.18 0.36 0.72
0.70 0.04 0.07 0.14 0.28 0.56
0.50 0.03 0.05 0.10 0.20 0.40
0.30 0.02 0.03 0.06 0.12 0.24
0.10 0.01 0.01 0.02 0.04 0.08
0.05 0.10 0.20 0.40 0.80
Impact
3.2. Concluzii
Managementul riscului în proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri forestiere are ca
obiectiv asigurarea unui management performant şi eficace în ceea ce priveşte riscurile şi
oportunităţile asociate, care să permită planificarea, identificarea, evaluarea, cuantificarea,
răspunsul, monitorizarea şi controlul riscurilor.
Prin aplicarea managementului riscurilor, specific procesului de proiectare a drumurilor
forestiere, se urmăreşte identificarea categoriilor de risc în vederea eliminării costurilor, de
obicei foarte mari, de corectare ulterioară a defectelor respective. Astfel, este o metodă
preventivă care are ca efect eliminarea multor probleme ce pot apărea ulterior, reducerea
costurilor asociate acestora, precum şi adoptarea acţiunilor care reduc riscul de defectare. În
acest context, managementul riscului permite: stabilirea unor acţiuni de reducere a riscurilor
majore, fixarea măsurilor de îmbunătăţire şi evaluarea eficienţei acestora, utilizarea eficace a
resurselor, evitarea riscurilor potenţiale.
ing. Şlincu Cristian - 14 - Rezumatul tezei de doctorat
Din cadrul Direcţiei Silvice Sibiu au fost luate în studiu două ocoale silvice, respectiv
Ocolul Silvic Miercurea Sibiului şi Ocolul Silvic Dumbrăveni, cu un total de 211,55 kilometri
de drumuri forestiere (130 km, respectiv 81,55 km). După o analiză de ansamblu asupra
drumurilor forestiere analizate, pentru un studiu amănunţit s-au ales două dintre acestea, câte
unul din fiecare ocol silvic, astfel:
o Drumul Forestier Bistra din cadrul Ocolului Silvic Miercurea Sibiului, în
lungime de 13,51 km;
o Drumul Forestier Hodoş din cadrul Ocolului Silvic Dumbrăveni, în lungime de
5,8 km (3,9 + 0,845 km).
În cadrul Direcţiei Silvice Mureş au fost analizate toate drumurile forestiere din
administrarea Ocolului Silvic Târnăveni (care însumează 21,58 km), iar pentru studiul
amănunţit au fost alese două drumuri, respectiv:
o Drumul Forestier Senereuş, în lungime de 2,98 km;
o Drumul Forestier Făget, în lungime de 3,4 km.
4.2. Reabilitare drum forestier Hodoş, U.P. V, O.S. Dumbrăveni, D.S. Sibiu
Pe Drumul Forestier Hodoş nu s-a întâlnit niciun aliniament care să aibă lungimea mai
mare de 500 m, motiv pentru care, ultima categorie de lungimi nu apare în reprezentarea
grafică (figura 4.1).
4.3. Reabilitare Drum Forestier Bistra, U.P. III, O.S. Miercurea Sibiului, D.S.
Sibiu
Pe Drumul Forestier Bistra nu s-au întâlnit aliniamente care să aibă lungimi mai mari de
200 m, motiv pentru care aceste categorii de lungimi nu apar în reprezentarea grafică din figura
4.5.
4.4. Reabilitare Drum Forestier Senereuş, U.P. I Zagăr, O.S. Târnăveni, D.S.
Târgu Mureş
Pe Drumul Forestier Senereuş nu s-au întâlnit aliniamente care să aibă lungimi mai mari
de 200 m, motiv pentru care aceste categorii de lungimi nu apar în reprezentarea grafică din
figura 4.9.
4.5. Reabilitare Drum Forestier Făget, U.P. II Viişoara, O.S. Târnăveni, D.S.
Târgu Mureş
Pe Drumul Forestier Făget nu s-au întâlnit aliniamente care să aibă lungimi mai mari de
200 m, motiv pentru care aceste categorii de lungimi nu apar în reprezentarea grafică din figura
4.13.
Legendă:
A1 Săpături cu excavator (traseu drum) m3 8179,05
Săpături cu excavator (decapare strat vegetal, decapare zone m3 1021
A2 înnoroite)
A3 Săpături manuale m3 1260,77
A4 Umpluturi m3 1387,1
A5 Pregătirea patului drumului, finisare taluze 100 m2 339,9
Figura 4.17. Execuţia terasamentelor cu excavatorul (Anexa 2)
ing. Şlincu Cristian - 21 - Rezumatul tezei de doctorat
Se poate constata ca figura 4.18 si figura 4.22 prezinta aceleasi volume de sapatura
deoarece s-a studiat pe teren impactul executiei drumurilor forestire in doua variante.
În cadrul procesului de evaluare a riscurilor, trebuie să se ţină cont de parametrii
specifici săpării pământului, precum şi de utilajul ales.
Pentru o mai bună desfăşurare a procesului de execuţie a drumului forestier Hodoş, s-au
avut în vedere două variante de execuţie a terasamentelor, respectiv: cu excavatorul şi cu
buldozerul.
4.6.2. Podeţe
Prin soluţia adoptată se va urmări utilizarea cu precădere a materialelor locale, precum
şi gruparea, pe cât posibil, a podeţelor de pe acelaşi traseu în scopul unei organizări mai
eficiente a execuţiei, astfel încât să se reducă costurile lucrărilor şi să se simplifice execuţia şi
întreţinerea ulterioară.
Pentru alegerea amplasamentului unei lucrări de traversare trebuie să se ţină cont de
următoarele aspecte:
amplasarea unui podeţ trebuie să prezinte un aliniament adecvat pe verticală şi
orizontală;
solul de bază trebuie să fie suficient de stabil pentru a asigura stabilitatea lucrării;
podeţele, împreună cu lucrările asociate, nu trebuie să aibă un impact negativ asupra
mediului înconjurător.
ing. Şlincu Cristian - 22 - Rezumatul tezei de doctorat
Figura 4.23. Costurile comparative, aferente fiecărei variante de podeţ tubular analizat
(Anexele 4, 5 şi 6)
Figura 4.28. Costurile comparative pentru cele două variante de ziduri de sprijin analizate
(Anexele 9 şi 10)
Figura 4.31. Riscuri identificate – scorul riscului pentru stadiul initial si optimizat
Ing. Şlincu Cristian - 27 - Teză de doctorat
45
riRi
i 1 388
Nivelul de risc global este: Nrg1= 45
= 3,08
126 .
ri
i 1
riRi
i 1 252
nivelul de risc global: Nrg1= 27
= 2,47
102 ;
ri
i 1
un nivelul de risc global de 2,47 şi nivelul de securitate de 4,53 (figura 5.7). Analizând aceste
rezultate, se poate observa că locul de muncă analizat prezintă un nivel de securitate mediu spre mare.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, înainte şi după aplicarea
acţiunilor corective, situaţia se prezintă în figura 6.1.
6.2. Concluzii
Teza de doctorat se înscrie pe linia preocupările moderne remarcate pe plan naţional în
domeniul proiectării şi execuţiei drumurilor forestiere.
Rezultatele cercetărilor teoretice şi aplicative, dezvoltate pe parcursul elaborării şi finalizării
tezei de doctorat, au evidenţiat următoarele concluzii:
în contextul gestionării durabile a pădurilor, accesibilizarea integrală a acestora printr-o
reţea permanentă de transport, în speţă drumuri auto forestiere, reprezintă un imperativ al
zilelor noastre, atât în domeniul silviculturii, cât şi al exploatării lemnului;
dezvoltarea reţelei de drumuri auto în interiorul pădurii, în concordanţă cu necesităţile de
producţie şi de valorificare a produselor sale specifice, este menită să faciliteze lucrările în
domeniul silviculturii şi să asigure accesul mijloacelor de transport la o distanţă cât mai
corespunzătoare, tehnic, economic şi ecologic, de locurile de recoltare a lemnului,
contribuind astfel la scurtarea distanţelor de colectare şi la reducerea pierderilor de
exploatare. Astfel, dezvoltarea durabilă oferă un cadru prin care se folosesc eficient
resursele, prin crearea de infrastructuri corespunzătoare, pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii;
accesibilizarea fondului forestier naţional conţine atât căile forestiere de transport, cât şi
unele drumuri care nu sunt forestiere, amplasate în interiorul pădurii, dar pe care se
Ing. Şlincu Cristian - 35 - Teză de doctorat
colectează masă lemnoasă. Accesibilitatea unei păduri trebuie analizată, obligatoriu, atât în
corelaţie cu indicii de structură cantitativi, cât şi cu cei calitativi. Astfel, proiectarea şi
execuţia unor drumurilor forestiere noi, cât şi reabilitarea celor vechi, trebuie să constituie
o prioritate;
implementarea managementului riscurilor are drept rezultat minimizarea acestora, precum
şi reducerea costurilor asociate. Rolul esenţial revine activităţilor de prevenire, în etapa de
proiectare a drumurilor forestiere, astfel încât la execuţie, riscurile asociate să fie gestionate
eficient. Cu toate că metoda de evaluare este relativ simplă din punct de vedere statistico-
matematic, este totuşi deosebit de utilă pentru orientarea şi aplicarea acţiunilor corective în
vederea reducerii riscurilor în procesul de proiectare a drumurilor forestiere;
prin implementarea, certificarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă se obţin avantaje certe. Organizaţiile devin din ce în ce mai conştiente de
necesitatea implementării unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
pentru diferite posturi de muncă, punându-se accent pe instruirea şi experienţa în domeniu.
Procesul de evaluare a riscurilor poate conduce la identificarea nevoilor de formare ale
angajaţilor şi contribuie la construirea unei siguranţe preventive, dar şi la promovarea unei
conştientizări în ceea ce priveşte sănătatea la locul de muncă. În acest sens, angajamentele
top managementului, angajaţilor şi a persoanelor competente sunt importante în realizarea
unei evaluări corespunzătoare a riscurilor de sănătate şi securitate ocupaţională;
realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă permite eliminarea şi / sau reducerea cauzelor
potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională, asigurând controlul organizaţiei
asupra pericolelor, accidentelor şi riscurilor de la locul de muncă al executanţilor.
Importanţa şi necesitatea prezentei teze de doctorat rezidă din stadiul actual al cercetărilor
privind dezvoltarea durabilă a fondului forestier, managementul riscurilor în proiectarea şi execuţia
drumurilor forestiere, dar şi evaluarea sănătăţii şi securităţii în muncă a executantului policalificat.
Rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale obţinute pe parcursul elaborării tezei de
doctorat, permit evidenţierea următoarelor contribuţii originale:
s-au elaborat studii de caz privind reabilitarea a patru drumuri forestiere sub aspectul
elementelor constructive evidenţiindu-se repartiţia lungimii de drum aflat în curbă pe categorii
de raze, precum şi repartiţia panourilor de declivitate pe categorii de înclinări şi lungimi;
s-a sintetizat baza teoretică a conceptului de management al riscurilor în proiectarea şi execuţia
drumurilor forestiere, precum şi aspecte tehnice şi statistice ale evaluării calitative si cantitative
caracteristice riscurilor identificate;
Ing. Şlincu Cristian - 36 - Teză de doctorat
s-a realizat o analiză comparativă a lucrărilor cu risc în execuţia drumurilor forestiere, sub
raport economic, considerând trei variante: cu buldozerul, cu excavatorul şi manual. Astfel, s-
au analizat: execuţia terasamentelor de pământ, execuţia zidurilor de sprijin din beton şi piatră
brută în elevaţie, execuţia podeţelor tubulare, a podeţelor dalate de beton şi cu structură
metalică;
în cadrul procesului de proiectare a celor patru drumuri auto forestiere analizate, s-au luat în
considerare următoarele categorii de risc asociate următoarelor faze:
proiectarea în plan orizontal;
proiectarea în plan vertical;
proiectarea în plan transversal;
proiectarea terasamentelor;
proiectarea lucrărilor de apărare – consolidare;
proiectarea suprastructurii drumurilor forestiere.
identificarea, cuantificarea, monitorizarea şi controlul riscurilor la execuţia drumurilor
forestiere s-au elaborat analizând categoriile de riscuri specifice următoarelor etape:
studii de teren pentru elaborarea documentaţiei tehnice (proiect de execuţie);
execuţia terasamentelor drumurilor forestiere;
executarea lucrărilor de apărare consolidare;
lucrări de artă;
suprastructura.
s-a efectuat o ierarhizare a riscurilor în funcţie de scorul probabilităţii de apariţie şi scorul de
impact al riscului în execuţia drumurilor forestiere. Analizând planul de management al
riscurilor, s-au identificat măsurile de îmbunătăţire în vederea minimizării sau eliminării
acestora. Pe baza riscurilor inacceptabile, specifice procesului de execuţie, se reanalizează
etapele proiectării în vederea identificării problemelor;
tratarea riscurilor asociate activităţilor de execuţie a drumurilor forestiere prin identificarea şi
implementarea acţiunilor corective / preventive specifice, fapt ce a condus la o reducere
semnificativă a riscurilor din domeniul major în cel al riscurilor acceptabile;
s-a prezentat, în detaliu, metoda de evaluare şi monitorizare a sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale în procesul de execuţie a drumurilor forestiere;
s-a realizat un studiu de caz ce constă din identificarea şi analiza riscurilor privind
managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru postul de muncitor policalificat în
procesul de execuţie a drumurilor forestiere în vederea prevenirii / minimizării accidentelor de
muncă;
s-au evaluat factorii de risc din sistemul analizat şi s-au cuantificat pe baza combinaţiei dintre
probabilitatea de manifestare şi gravitatea consecinţei maxime posibile;
Ing. Şlincu Cristian - 37 - Teză de doctorat
s-au determinat nivelurile de risc parţiale pentru fiecare factor de risc identificat, respectiv
nivelurile de risc globale pentru întregul sistem analizat caracteristic mijloacelor de producţie,
sarcinii de muncă, mediului de muncă şi executantului, scopul evaluării nivelului de securitate
fiind luarea de măsuri necesare pentru a preveni accidentele de muncă şi implicit pentru a
elimina toate costurile legate de producerea acestora.
Rezultatele teoretice şi experimentale ale cercetărilor efectuate în cadrul tezei de doctorat pot
conduce în viitor la formularea următoarelor recomandări pentru producţie:
luând în considerare funcţiunile complexe pe care le îndeplinesc drumurile forestiere, cât şi
efortul de investiţii reclamat de realizarea lor, implementarea procesului de management al
riscurilor în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere trebuie să fie fundamentat economic şi
tehnic. Astfel, aplicarea corespunzătoare a managementului de risc în proiectarea şi execuţia
drumurilor forestiere va avea drept rezultat focalizarea cercetărilor pe luarea unor acţiuni de
reducere a riscurilor majore, stabilirea măsurilor de îmbunătăţire şi evaluarea eficienţei
acestora, precum şi utilizarea eficace a resurselor şi evitarea riscurilor majore;
aplicarea managementului riscului în proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere trebuie să
vizeze: identificarea detaliată a fazelor de proiectare şi execuţie, planificarea managementului
riscului, evaluarea statistică (simulare Monte – Carlo) a riscurilor şi a costurilor asociate
acestora prin elaborare de diagrame OGIVA, planuri de control, proiectare experimentală etc.;
elaborare de analize cost – beneficiu pentru minimizarea / eliminarea riscurilor asociate
procesului de proiectare şi, implicit, de execuţie a drumurilor forestiere. Riscul necontrolat în
proiectare poate duce la amplificarea efectelor negative ale riscurilor financiare la care este
supus executantul şi beneficiarul lucrării;
studiile teoretice şi aplicative elaborate în cadrul lucrării furnizează principii, metode şi soluţii
concrete pentru producţie;
implementarea managementului riscurilor în procesul de reabilitare a drumurilor forestiere, în
contextul accesibilizării integrale a fondului forestier, impune respectarea principiilor şi
criteriilor din domeniul dezvoltării durabile, precum şi direcţiile principale prin care trebuie să
se acţioneze pentru asigurarea resurselor financiare, si urmarea unor soluţii care să răspundă
condiţiilor actuale şi de perspectivă din domeniul forestier;
în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se poate elabora, în colaborare cu autorităţile
naţionale competente, un standard în domeniu pentru postul muncitor policalificat în execuţia
drumurilor forestiere.
Ing. Şlincu Cristian - 38 - Teză de doctorat
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. ALEXANDER, C., SHEEDY, E., 2005: The Professional Risk Managers' Handbook: A
Comprehensive Guide to Current Theory and Best Practices. PRMIA Publications.
2. ALEXANDRU, V., 2000: Construcţia şi întreţinerea drumurilor forestiere. Editura
Infomarket, Braşov, 397 p.
3. ALEXANDRU, V., BEREZIUC, R., 2013: Forest accessibility in present and solutions afor
the future. În: Preoccedings of the Biennial International Symposium FOREST AND
SUSTAINABLE DEVELOPMENT, Transilvania University Press, pp. 139 – 144.
4. ANTONOAIE, N., 2003: Managementul strategic în managementul forestier. Editura
Infomarket, Braşov.
5. ANTONOAIE, N., 2006: Management. Afaceri. Antreprenoriat. Editura Infomarket, Braşov.
6. BEREZIUC, R., ALEXANDRU, V., CIOBANU, V., IGNEA, Gh., ABRUDAN, I.,
DERCZENI, R., 2006: Ghid pentru proiectarea, construcţia şi întreţinerea drumurilor
forestiere. Editura Universităţii Transilvania, Braşov.
7. BEREZIUC, R., ALEXANDRU, V., CIOBANU, V., IGNEA GH., 2008: Elemente pentru
fundamentarea normativului de proiectare a drumurilor forestiere. Editura Universităţii
Transilvania din Braşov.
8. BEER, T., ZIOLKOWSKI, F., 1995: Environmental risk assessment: An Australian
perspective. Supervising Scientific report 102, Supervising Scientist, Canberra, Australia.
Accese at: http://www.deh.gov.au/ssd/publications/ssr/102.html
9. CIUBOTARU, A., CÂMPU, V.R., DAVID, E.C., 2012: Exploatarea şi prelucrarea lemnului.
Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 119 p.
10. CROCKFORD, N., 1986: An Introduction to Risk Management. 2nd Edition, Woodhead-
Faulkner.
11. DICU, M., 2012: Preocupări în domeniul analizei procesului de fisurare la îmbrăcăminţi
rutiere. Editura ConsPress, Bucureşti, 213 p.
12. DARABONT, A., PECE, ST., DASCALESCU, A., 2001, Managementul securitatii si
sanatatii in munca, Editura Agir, Bucuresti.
13. IONAŞCU, GH., 1970: Executarea mecanizată a lucrărilor de lucruri. Ministerul
Transporturilor CDPT, Bucureşti.
14. IONAŞCU, GH., 1971: Compactarea terasamentelor la instalaţiile de transport forestier.
Editura Ceres, Bucureşti.
15. IONAŞCU, GH., 1978: Utilaje şi instalaţii pentru construcţii forestiere. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 405 p.
16. IORDACHE, E., POPA, B., 2010: Evaluarea şi monitorizarea impactului social şi de mediu în
proiectarea şi execuţia drumurilor forestiere. Editura Universităţii Transilvania din Braşov,
143 p.
17. KEIL, M., 2004: Project Management. Managing IT Project Risk. Information Technology
CIS 8150.
18. KUNREUTHER, H., 2001: Risk Analysis and Risk Management in an Uncertain World.
Society for Risk Analysis Annual Meeting Seattle, Paper for Distinguished Achievement
Award, Washington, December 4.
19. KUNREUTHER, H., 2003: Role of Exceedance Probability Curve. Risk Analysis. Washington,
June 27.
Ing. Şlincu Cristian - 40 - Teză de doctorat
20. MANDU, P., ANTONOAIE, N., 2008: Managementul riscului. Editura Infomarket, Braşov,
200 p.
21. MANEA, S., 1998: Evaluarea riscului de alunecarea versanţilor. Editura ConsPress,
Bucureşti, 192 p.
22. MĂTĂSARU, TR., 1968: Construcţia drumurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
23. MIHĂILESCU, ŞT., ZAFIU, GH., MLADIN, GH., BRATU, P., VLĂDEANU, A., GAIGOŞ,
A., 2007: Tehnologii şi utilaje pentru executarea, întreţinerea şi reabilitarea suprastructurilor
de drumuri. Vol. IV. Editura Impuls, Bucureşti, 352 p.
24. MILITARU, GH., 2003: Sisteme informatice pentru management. Editura ALL, Bucureşti.
25. MORARU, R., BĂBUŢ, G., 2001: Environmental risk management in mining – An overall
approach. In: Proceedings of the Third International Symposium „Mining and Environmental
Protection“, Belgrad – Vrdnik, Iugoslavia, pp. 22 – 27.
26. OLTEANU, N., 1995: Drumuri forestiere. Proiectare. Reprografia Universităţii Transilvania
din Braşov.
27. OLTEANU, N., 2008: Drumuri forestiere. Proiectarea drumurilor forestiere. Reţele de
drumuri forestiere. Editura Universităţii Transilvania din Braşov.
28. OPRIŞA, N., VICĂ, P., ŞLINCU, C., 2009b: Aspecte economice privind accesibilizarea
fondului forestier național în România. În: Proccedings of the Biennial International
Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 603 – 610.
29. OPRIŞA, N, DOBRE, I., 2009b: Necesitatea dezvoltării şi reabilitării reţelei de drumuri
forestiere. Articol în revista Pădurea şi viaţa, nr. 1 / 2009.
30. PECE, ST., DĂSCĂLESCU, A., RUSCU, O., 1998: Metoda pentru evaluarea riscurilor la
locurile de muncă I.C.S.P.M, Bucuresti, 1998.
31. SHERMAN, A., SNELL, S., 1998: Managing human resources. Sputh – Westwen Pub.
32. ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012a: Reuse scrap wood to produce activated carbon with the
reducing the destructive effects over forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of
Agri-ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 41 –
44.
33. ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2012b: Quick method for the wood exploitation sites designing, and
technology and transport on forest roads. În: Journal of EcoAgriTourism – Bulletin of Agri-
ecology, Agri-food, Bioengineering and Agritourism, vol. 8, no. 2 (25), Braşov, pp. 45 – 48.
34. ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012c: Risks assessment in forest roads
design. În: Bulletin of the Transilvania University of Brasov, vol. 5 (54), no. 2, pp. 43 – 48.
35. ŞLINCU, C., CIOBANU, V., DUMITRAŞCU, A.E., 2012d: Risks evaluation of occupational
health and security specific to forest road executation. În: Bulletin of the Transilvania
University of Brasov, vol. 5 (54), no. 1, pp. 103 – 108.
36. ŞLINCU, C., VICĂ, P., 2013a: The maintain of the good state of the superstructure –
important objective in the maintenance of the forest roads. În Proccedings of the Biennial
Internațional Symposium Forest and Sustenaible Developmnet, Braşov, pp. 157 – 162.
37. UNGUR, A., 1964: Probleme privind execuţia mecanizată a drumurilor forestiere. CDF,
Bucureşti.
38. ***, 1982: Norme de protecţia muncii specifice activităţii de construcţii – montaj pentru
transporturi feroviare, rutiere şi navale (aprobate prin ordinul M.T. nr. 9/1982).
39. ***, 1995: Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
40. ***, 1996: A Guide to the Project Management. Body of Knowledge. Project Management
Institute Standards Committee, Newtown Square, USA, 1996, 2000 Edition.
Ing. Şlincu Cristian - 41 - Teză de doctorat
41. ***, 1998: Norme generale de protecţia muncii (aprobate cu ordinul MMPS nr. 578/1998).
42. ***, 1999: Normativ pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor
forestiere, precum şi reglementarea circulaţiei pe aceste drumuri (aprobat prin Ordinul
Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 560 / 21.06.1999).
43. ***, 2002: Instrucţiuni pentru stabilirea stării tehnice a unui pod – indicativ AND 522-2002.
Aprobat prin Ordin nr. 19/17.01.2002.
44. ***, 2003a: Project Risk Management Handbook. Body of Knowledge, First edition, Revision
0, Office of Project Management Process Improvement, june 26.
45. ***, 2003b: Project Management Theory and Practice. Stevens Institute of Technology, March
24, Newtown Square, USA.
46. ***, 2004: Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide cu deflectograful LACROIX şi
deflectometrul cu pârghie tip BENKELMAN – indicativ CD 31 – 2002. Aprobat prin Ordin nr.
619/23.10.2003, publicat în Buletinul tehnic rutier, anul II, nr. 2, februarie 2004.
47. ***, 2006: Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.
48. ***, 2008: SR OHSAS 18001:2008: Occupational health and safety management
systems. Requirements. ASRO & Bleu Project Software, Accesat: 10-02-2010.
49. ***, 2011: Normativ privind proiectarea drumurilor forestiere PD – 003 – 11 (aprobat prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1374 / 04.05.2012).
50. STAS 1948 – 71: Stâlpi de drumuri şi parapete.
51. STAS 2916 – 73: Protejarea taluzelor şi şanţurilor de scurgerea apelor.
52. STAS 6400 / 84: Strat de bază şi fundaţii la drumuri. Condiţii tehnice de calitate.
53. Normativ CD 125 / 87: Execuţia mecanizată a terasamentelor de drumuri.
54. STAS 183 / 95: Îmbrăcăminţi rutiere din beton de ciment în cofraje fixe.
55. STAS 174 – 1,2 / 97: Îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Condiţii tehnice de
calitate.
56. Normativ NE 012 / 99: Cod de practică pentru execuţia elementelor din beton armat şi
precomprimat.
57. STAS 2914 / 99: Terasamente. Condiţii tehnice de calitate.
58. STAS 1709/2 – 90: Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrările de drumuri.
Prevenirea şi remedierea degradărilor de îngheţ – dezgheţ. Prescripţii tehnice.
59. SR 4032/1 – 2000: Lucrări de drumuri. Terminologie.
60. http://cid.bcrp.gob.pe/biblio/Papers/Documentos/AS-ZS4360SETRiskManagement.pdf
accesat 31.05.2013.
Ing. Şlincu Cristian - 42 - Teză de doctorat
ANEXE
Ing. Şlincu Cristian - 43 - Teză de doctorat
Anexa 1 – Rezumat
1. Nume: Şlincu
2. Prenume: Cristian
3. Data naşterii: 17.04.1979
4. Domiciliul: str. Barbu Văcărescu, nr. 6, sect. 2, Bucureşti
5. Date contact: tel. 0723595662, email cristian.slincu@gmail.com
6. Situaţia civilă: căsătorit, 2 copii
7. Pregătire:
Instituţia Grade sau diplome obţinute
(data de la – până la)
Liceul de silvicultură Brăneşti
Diplomă de bacalaureat
(1993 – 1997)
Facultatea de Silvicultură şi
Exploatări Forestiere Braşov (1998 Diplomă de licenţă
– 2003)
Institutul Naţional de Administraţie
Certificat de absolvire – Managementul Proiectelor
– Program de Perfecţionare (2006)
Ministerul Economiei şi Finanţelor Certificat de absolvire – Managementul şi Realizarea
– Program de Perfecţionare (2008) Proiectelor Finanțate din Fonduri Europene
Universitatea de Ştiinţe
Master– Management şi Dezvoltare Rurală
Agronomice şi Medicină Veterinară
(2007 – 2009)
Program perfecţionare (2011) Certificat de absolvire – Expert achiziţii publice
Facultatea de Silvicultură şi
Exploatări Forestiere Braşov (2009 doctorand
– prezent)
9. Alte aptitudini: operare PC – Microsoft Windows, Office – Excel, Word, Power Point
10. Poziţia actuală: director la Oficiul Judetean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucuresti
11. Experienţa în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit: 64 luni
Ing. Şlincu Cristian - 45 - Teză de doctorat
12. Aptitudini esenţiale: cunoştinţe profesionale solide, capacitate de a lua decizii, rezistenţă la efort
intelectual, perseverenţă, receptivitate la acţiuni diverse
23. Position held: Paying Agency for Rural Development and Fisheries – County Office Bucharest
September 2013
Ing. Şlincu Cristian - 48 - Teză de doctorat