Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
CONVENȚIA DE SEMNE
Moment antiorar pe capătul elementului se aplică orar pe nod – rezultă momentul ce rotește
orar în nod se consideră pozitiv.
Relația dintre momentul aplicat și rotirea θ se poate stabili folosind relațiile rotire – deplasare,
deduse în cadrul metodei rotire deplasare. Astfel considerând:
Rezultă:
Rigidtatea la rotire (la moment), Ḱ , a elementului este definită ca și momentul care trebuie
aplicat la capătul elementului astfel încât să rezulte o rotire egală cu 1 a acelui capăt. Rezultă
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
Când modulul de elasticitate pentru toate elementele este același (E constant) este mai
convenabil să lucrăm cu rigiditatea relativă la încovoiere K.
Relația moment – rotire din capătul A al lementului folosind ecuațiile rotire deplasare este:
Când avem E constant în toate elementele structurii folosim rigiditatea relativă la încovoiere K:
.................................................................................................................................................................................
Rezumat:
Acest moment ce se dezvoltă la celălalt capăt al grinzii datorită unui moment aplicat la capătul
opus se numește moment transmis (carryover moment)
Din relația momnent deplasare din capătul A rezultă o relație pentru tetta care înlocuit în
relația de sus va da relația:
..........
În acest caz momentul transmis este zero (0) – adică nu se transmite nimic mai departe din
momentul aplicat în capătul A la capătul îndepărtat B (articulat).
..........
Raportul dintre momentul transmis și momentul aplicat se numește carryover factor (COF)
(factorul de trasmitere) și reprezintă fracțiunea din momentul aplicat care se transmite
capătului opus al elementului.
..........
Ne zic cum trebuie să distribuim momentul aplicat într-un nod între elementele ce intră în nod.
Altfel spus ce fracțiune a momentului aplicat este aplicat (rezistat de) fiecărui element ce intră
într-un nod.
Rigiditatea la rotire a unui nod este definit ca momentul necesar pentru a cauza o rotire egală
cu 1 a acelui nod
Factorul de distribuție DF pentru capătul unui element care este rigid conectat de nodul
adiacent este egal cu raportul rigidității relative la încovoiere a elementului și suma
rigidităților relative la încovoiere a tuturor elementelor ce intră în nod:
Mai mult momentul ditribuit la (sau rezistat de) un capăt conectat rigid a
unui element este egal cu factorul de distribuție pentru acel capăt al elementului înmulțit cu
negativul momentului aplicat în nodul adiacent.
EXEMPLU.
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
Această deplasare ∆
cauzează rotirea de corp rigid ψ a grinzii (chord rotation)
Δ
ψ=
L
−6 EI Δ
FEM Δ AB =FEM Δ BA =
L2
Aici deplasarea Δ cauzează o rotire de corp rigid în sens antiorar astfel cele două FEM
acționează în sens orar (negativ) pentru a menține o rotire zero a nodurilor elementului.
+6 EI Δ
FEM Δ AB=FEM Δ BA =
L2
Aici deplasarea Δ cauzează o rotire de corp rigid în sens orar astfel cele două FEM acționează în
sens antiorar (pozitiv) pentru a menține o rotire zero a nodurilor elementului.
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
OBS: Mărimea și direcția celor două momente de încastrare perfectă datorită deplasării Δ este
aceeași.
Știind momentele de la capetele unui element – se poate determina forța tăietoare din nod și
forța axială prin ecuații de echilibru.
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
Un alt mod de aplicare a metodei distribuției momentelor (un mod mai rapid) este de a
echilibra simultan (în același pas) toate nodurile structurii libere să se rotească.
Pe urmă toate momentele momentele ce se transmit la capetele celelalte ale barei sunt
calculate simultan în umrătorul pas.
Acest proces se repetă până când valoarea momenteleor neechilibrate din noduri devine foarte
mică (neglijabilă).
Calculez momentele finale – adunând pentru fiecare capăt de element momentele din rândul
corespunzător de tabel.
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
PAS.1 – Calculez factorii de distribuție pentru fiecare nod liber să se rotească, pentru fiecare
element conectat rigid în nod.
Dacă distribuția momentelor s-a făcut corect atunci momentele finale trebuie să satisfacă
ecuațiile de echilibru în fiecare nod al structurii care este liber a se roti.
PAS.6 – Se determină reacțiunile din reazeme considerând echilibrul nodurilor. Sumă de forță
pe y-y.
PARTICULARITĂȚI
Analiza acestor grinzi se poate simplifica semnificativ folosind rigiditatea relativă redusă la
încovoiere K=3 I /4 L pentru deschiderile adiacente marginilor simplu rezemate ale grinzii.
(OBSP: adică să nu blocăm nodurile de capăt în procesul de aplicare a metode distribuției
momentelor)
Când folosim rigiditatea redusă, nodurile de la capetele simplu rezemate/articualte ale grinzii
sunt echilibrate doar o singură dată după care ele sunt lăsate libere să se rotească (unclamped)
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
astfel încât să nu se mai paotă transmite momente către aceste noduri în momentul echilibrării
nodurilor interioare.
FEM
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
Spre dosebire de grinzile continue, într-un nod se pot întâlni mai mult de 2 elemente.
Calculul fiind mai greoi rebuie să se facă ordonat evidențiind fiecare pas foarte clar pentru ca
să nu apară greșeli.
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
Datorită acestor 2 ipoteze nodurile unite cu un element se vor depalsa cu aceeași cantitate.
Fie un cadru cu noduri deplasabile. Analiza prin metoda distribuției momentului pentru astfel
de structuri se va face în 2 etape:
Etapa_1
Pas_1 Transformăm cadrul într-un cadru cu noduri fixe blocând prin intermediul unui reazem
imaginar deplasarea laterală posibilă a cadrului.
PAS_2 Aplicăm firțele exterioare pe cadrul obținut și prin intermediul MDM calculăm
momentele de la capetele elementelor aferente acestei confirgurații de încărcare/rezemare.
(rezultă setul de momente de capăt M For . Ext . )
Etapa_2
PAS_4 Supunem cadrul inițial o forța (reacțiunea) R – aplicată în punctul unde avem reazemul
imaginar dar având direcție opusă celei calculate la PAS_3 și calculăm momentele de la capetele
elementului pentru acest caz de încărcare / rezemare
OBS:
Deoarece MDM nu se poate folosi în mod direct pentru a calcula momentele de la capetele
elementelor rezultate din aplicarea directă a forței R, se va face o abordare indirectă unde
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
cadrul este supus la o depalsarea arbitrară cunoscută ∆ ' cauzată de o forță necunoscută Q ce
acționează pe direcția forței R considerată la PAS_4.
Din relațiile FEM stablite pentru deplasări de reazeme rezultă FEM pentru capetele
elementelor cadrului dintr-un astfel de caz de încărcare.
Mod de lucru:
- în loc să presupunem o valoarea arbitrară pentru deplasarea ∆ ' pentru a calcula FEM,
este mai convenabi lsă presupunem o valoare numerică arbitrară pentru unul din FEM
și pe urmă pe baza acelei valori să se calculeze ∆ ' pe baza expresiilor stabilite pentru
momentele de încastrare perfectă pentru încărcarea din deplasări de reazeme.
- deplasarea ∆ ' astfel calculată se înlocuiește în expresia FEM pentru celelalte capete de
elemente ale structurii.
- știind FEM ale structurii se poate aplica (distribuim aceste momente folsoind metoda
distribuției momentelor) MDM
Aplicăm MDM rezutând momentele la captele elemetnelor din cazul de încărcare rezultat din
aplicarea deplasării laterale ∆ '. (rezultă setul de momente de capăt M Q)
M R= ( QR )∗M Q
( QR )∗M
M =M For. Ext . + M R =M For . Ext . + Q
PAS_8 Știind momentele finale de la capetele elemetnelor se pot calcula folosind ecuațiile de
echilibru datele necesare pentru trasarea diagramelor M, T, N.
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
Procedura prezentată pentru cadre cu noduri deplasarbile se poate extinde și pentru cadre
multietajate cu noduri deplasabile, astfel:
Etapa_1
PAS_1 Se blochează fiecare deplasare laterală posibilă (deplasarea fiecărui nivel) printr-un
reazem imaginar.
Etapa_2
Relaxăm pe rând fiecare reazem fictiv aplicând o deplasare arbitrară pe direcția reacțiunii din
reazem (celalalte deplasări posibile rămân blocate / o dată doar un reazem fictiv este
îndepărtat).
OBSP: în mod normal procedura este să aplicăm pe rând reacțiunile determinate în Etapa_1 și
să calculăm distribuția momentelor pentru cazul aplicării separate a fiecărei reacțiuni în parte
– dar simulăm această procedură prin considerarea unei deplasări impuse pentru a putea
evalua momentele de încastrare perfectă necesare pentru a putea aplica MDM
ANALIZA STRUCTURALĂ CLASICĂ / METODA DISTRIBUȚIEI MOMENTULUI
OBS: tot așa impunem un FEM și calculăm deplasarea aferentă pe care o folosim la calcularea
FEM a celorlalte capete de bare. Știind FEM în fiecare caz aplicăm MDM și distribuim
momentele de încastrare perfectă obținute între elementele structurii. Rezultă pentru cadrul
din figură M Q 1 și M Q 2.
Pe urmă pentru fiecare caz calculăm forța necesară pentru a produce deplasarea propusă,
respectiv reacțiunile din reazemele fictive rămase – aplcând ecuațiile de echilibru.
Aplicând ecuațiile de echilibru pe noduri unde avem reazeme fictive rezultă pentru fiecare nod
o relație de forma:
Pentru fiecare nod rezultă o ecuație, astfel formându-se un sistem de ecuații a cărui
necunoscute sunt constantele c. De exemplu:
M =M 0 +c 1∗M Q 1 +c 2∗M Q 2
OBS: Analiza cadrelor multietajate prin metoda distribuției momentelui poate lua mult timp,
poate deveni destul de complicată și greoaie, astfel pentru analiza cadrelor multietajate și a
structurilor complexe se face pe calculator prin aplicarea automată a formulării matriceale a
metodei deplasărilor.
- Se aplică n+1 distribuții de moment unde n este numărul de deplasări laterale de nivel
posibile ale cadrului.