Sunteți pe pagina 1din 18

ROMÂNIA  

STANDARD PROFESIONAL MILITAR  STP M 40530-99


MINISTERUL APĂRĂRII INGINERIA SISTEMELOR  Înlocuieşte:
NAŢIONALE Ghid privind criterii şi proceduri de  Clasificarea
evaluare alfanumerică:

Standardul corespunde cu MIL-STD-499A

Data intrării în vigoare: 01.01.1999

1 GENERALITĂŢI

1.1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE


1.2 PRESCURTĂRI
1.3 TERMENII FOLOSIŢI

2 CRITERII GENERALE

3 CRITERII DETALIATE

3.1 EFORTUL TEHNIC


3.2 PLANUL DE MANAGEMENT TEHNIC AL SISTEMULUI (PMTS)
3.2.1 PARTEA I: PLANIFICAREA ŞI CONTROLUL PROGRAMULUI TEHNIC
3.2.2 PARTEA A II-A: PROCESUL TEHNIC AL SISTEMULUI
3.2.3 PARTEA A III-A: INTEGRAREA TEHNICILOR SPECIALE
3.3 PREVEDERI CONTRACTUALE
3.4 PREVEDERI NON-CONTRACTUALE
3.5 VERIFICAREA MANAGEMENTULUI TEHNIC AL CONTRACTULUI

4 METODE DE EVALUARE

4.1 RAPORTUL DINTRE PLANIFICAREA PROGRAMULUI TEHNIC ŞI PLANIFICAREA COSTULUI


4.2 RAPORTAREA VALORII PERFORMANŢEI TEHNICE (VPT) LA VALOAREA PERFORMANŢEI DE COST ŞI
PLANIFICARE
4.3 RAPORTUL DINTRE SUPORTUL LOGISTIC INTEGRAT (SLI) ŞI INGINERIA DE SISTEM
4.4 DOCUMENTAREA MINIMĂ
4.5 DATE INFORMATIVE

ANEXA A

A.1 SARCINILE SPECIFICE


A.1.1 PLANIFICAREA ŞI CONTROLUL PROGRAMULUI TEHNIC
A.1.1.1 DEZVOLTAREA STRUCTURII DIVIZATE DE LUCRU A CONTRACTULUI
(SDLC) ŞI A ARBORELUI SPECIFICAŢIILOR
A.1.1.2 ANALIZA RISCURILOR PROGRAMULUI
A.1.1.3 PLANIFICAREA TESTĂRII SISTEMULUI
A.1.1.4 PROCESUL DE DECIZIE ŞI CONTROL
A.1.1.5 VERIFICAREA PERFORMANŢEI TEHNICE (VPT)
A.1.1.6 ANALIZE TEHNICE
A.1.1.7 ANALIZELE SUBFURNIZORULUI/VÂNZĂTORULUI
A.1.1.8 AUTORIZAREA ACTIVITĂŢII
A.1.1.9 CONTROLUL DOCUMENTAŢIEI
A.1.2 PROCESUL TEHNOLOGIC AL SISTEMULUI
A.1.2.1 ANALIZA CERINŢELOR MISIUNII
A.1.2.2 ANALIZA FUNCŢIONALĂ
A.1.2.3 ALOCAREA
A.1.2.4 SINTEZA
A.1.2.5 TEHNOLOGIE LOGISTICĂ
A.1.2.6 ANALIZA COSTULUI CICLULUI DE VIAŢĂ
A.1.2.7 OPTIMIZAREA
A.1.2.8 ANALIZA TEHNOLOGIEI DE PRODUCŢIE
A.1.2.9 GENERAREA SPECIFICAŢIILOR

ANEXA B

B1 MANAGEMENTUL TEHNIC
B.2 PLANIFICAREA ŞI CONTROLUL PROGRAMULUI TEHNIC
B.3 PROCESELE INGINERIEI DE SISTEM
B.4 INTEGRAREA DISCIPLINELOR TEHNICE
B.5 EVALUAREA PERFORMANŢEI TEHNICE

1 GENERALITĂŢI
 

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare


1.1.1 Prezentul standard profesional militar se referă la ingineria de sistem şi asigură
managerului de program următoarele :
criteriile pentru evaluarea producţiei şi a planificării tehnologice;
mijloacele pentru determinarea efortului tehnologic şi pentru întocmirea unui plan de
management tehnologic al sistemului (PMTS);
descrierea sarcinilor specifice care se aplică selectiv în cadrul unui program de înzestrare.
 
1.1.2 Standardul se aplică, conform cerinţelor managerului de program, la orice sistem sau
proiect.
În cazul în care prezentul standard se aplică unui contract, contractantul principal impune
subcontractanţilor cerinţele acestui standard.
 
1.1.3 Prevederile prezentului standard sunt utilizate la elaborarea cerinţelor care se includ în
documentele de solicitare ( cereri de ofertă ),de licitaţie şi în planurile de management ale
ingineriei de sistem.
Se recomandă ca prevederile standardului să se aplice selectiv, în următoarele combinaţii :
(a) criteriile din capitolul 3, sau
(b) criteriile din capitolul 3 şi sarcinile specifice din Anexa A.
 
1.1.4 În Anexa A sunt prezentate sarcinile specifice ale unui program.
Aceste sarcini sunt folosite de :
(a) furnizori, care propun formularea contractului ca răspuns la o cerere de ofertă;
(b) managerii de programe, în pregătirea documentelor de solicitare.
În fiecare aplicaţie a sarcinilor specifice din Anexa A, acest standard se adaptează la
caracteristicile specifice ale unui sistem propriu, program, proiect, fază de program şi/sau
structură a contractului. Adaptare înseamnă selectarea sarcinilor, modificarea sau completarea
sarcinilor specifice. În procesul de adaptare este necesar să se definească sarcinile, dimensiunea
efortului necesar şi datele tehnologice. Adaptarea ulterioară se realizează de furnizor sau de
beneficiar în timpul negocierilor. Acordul la care se ajunge se reflectă în contractul rezultat.

1.2 Prescurtări
În prezentul standard se utilizează următoarele prescurtări:
PMTS = plan de management tehnologic al sistemului
SLI = suport logistic integrat
VPT = valoarea performanţei tehnice
SDLC = structura divizată de lucru a contractului
EC = element de configuraţie

1.3 Termenii folosiţi


Termenii folosiţi în standard sunt menţionaţi în Anexa B.
 
 

2 CRITERII GENERALE
  
2.1 Managementul tehnic trebuie să fie conform cu următoarele criterii generale. Aceste
criterii sunt punctul de plecare pentru evaluarea planificării tehnice a programului propriu şi a
producţiei.
2.2 Criteriile generale care constituie baza managementului tehnic sunt :
Obiective tehnice: Obiectivele tehnice se hotărăsc pentru fiecare program astfel încât
să poată fi stabilite raporturi semnificative între necesităţi, urgenţe, riscuri şi valori.
Elemente de bază: Elementele de bază funcţionale, alocate şi cele specifice
produsului vor fi dezvoltate progresiv.
Tehnologie: Cerinţele specificaţiei se stabilesc în limita riscurilor tehnologice
acceptabile definite prin valoarea riscului.
Funcţiile sistemului real: Fiabilitatea reală, mentenabilitatea şi alte funcţii ale
sistemului se stabilesc înainte de faza de dezvoltare la scară largă.
Simplitatea proiectului: Se evidenţiază conceptul de simplitate al proiectului şi de
standardizare.
Caracterul complet al proiectului: Proiectul trebuie să fie complet din punctul de
vedere al sistemului (hardware, instalaţii, personal, programe de calculator, date
procedurale).
Documentare: Se evidenţiază conceptul de documentare minimă. Acolo unde este
posibil se utilizează planuri, rapoarte şi alte informaţii pentru a evidenţia capacităţile
tehnice. Se precizează locul de stocare al datelor acumulate. Informaţiile tehnice
reprezintă singura sursă a cerinţelor de performanţă folosite la proiectarea şi producţia
sistemului.
Stabilirea parametrilor tehnici minimali: Furnizorul şi beneficiarul, în timpul
negocierilor, trebuie să stabilească parametrii tehnici minimali.
Studii tehnico-economice: Soluţiile tehnice privitoare la alternativele proiectului şi
programului tehnic trebuie să reflecte consideraţiile din analiza eficacităţii costurilor
sistemului. Acestea se bazează pe : analiza valorii, parametrii de performanţă, termenele
programului, resurse disponibile, productibilitate şi factorii de cost ai ciclului de viaţă.
Estimarea costurilor: În estimarea costurilor se includ costurile de achiziţie şi de
drept de proprietate. Se includ orice costuri stabilite în scop de proiectare, precum şi o
estimare la zi a acestor costuri.
Sarcini tehnice şi compatibilitate cu elementele structurii divizate de lucru:
Elementele structurii divizate de lucru a contractului şi asocierea lor cu elementele
tehnice se identifică şi se controlează în concordanţă cu acest standard şi cu STP M
40531-99 "Structura divizată de lucru pentru produsele de tehnică militară" .
Definirea şi corelarea cerinţelor: Cerinţele sistemului şi programului tehnic trebuie
să fie definite, corelate şi trasate de-a lungul structurii divizate de lucru a contractului,
astfel încât impactul problemelor tehnice apărute să poată fi prompt determinat şi apreciat
corect.
Evaluarea performanţei tehnice: Trebuie să fie evaluat în mod continuu stadiul de
realizare a cerinţelor tehnice. Trebuie să fie identificate domeniile cu probleme şi cele cu
risc.
Compatibilitatea proiectării interfeţei: Compatibilitatea proiectării intra- şi inter-
sistem a interfeţelor tehnologice se conturează ca cerinţe de interfaţă în specificaţii
adecvate. Cerinţele privind controlul interfeţei şi schemelor trebuie să fie coordonate,
stabilite şi menţinute ţinând seama de:
elementele majore de sistem intră în responsabilitatea contractuală a
furnizorului principal,
alte echipamente, programe de calculator, instalaţii şi date procedurale
sunt furnizate de beneficiar,
elementele furnizate de alţi participanţi la program.
Se menţin linii clare de comunicare, precum şi difuzarea la timp a modificărilor din
aceste documente.
Integrarea tehnologiilor speciale: Trebuie să se integreze în activitatea de proiectare
eforturile tehnologice ca: suportul logistic integrat (SLI), tehnologia de testare,
transportabilitatea, ingineria fiabilităţii şi mentenabilităţii, analiza valorii, siguranţa în
exploatare, compatibilitatea electromagnetică, standardizarea etc.
Trasabilitatea deciziei tehnice: Se asigură trasabilitatea deciziilor tehnice importante
privind activităţile din procesul tehnologic al sistemului.
Date privind evoluţia în timp: Trebuie să se cunoască evoluţia în timp a datelor
tehnice/operaţionale care sunt disponibile pentru proiectanţii de sistem.
Responsabilitatea modificării: Se evaluează modificările cerinţelor sistemului sau ale
programului în corespondenţă cu modificările din activitatea de asigurare materială sau
cu soluţiile problemelor identificate, pentru efectul pe care îl au asupra programului din
punct de vedere al performanţei, costului şi planificării.
Compatibilitatea cu activităţile înrudite: Activităţile de management tehnic trebuie
să fie compatibile cu activităţile înrudite de management ale programului (criteriile
sistemului de control cost-planificare, administrarea contractelor, managementul
producţiei etc. ).
 
 

3 CRITERII DETALIATE
 

3.1 Efortul tehnic


Efortul tehnic se planifică şi se execută astfel încât să satisfacă criteriile generale din capitolul 2
precum şi criteriile detaliate prezentate în continuare.
 

3.2 Planul de management tehnic al sistemului (PMTS)


Pentru satisfacerea cerinţelor prezentului standard, planul de management tehnic al sistemului se
prezintă ca o entitate completă şi de sine stătătoare care face parte din propunerea furnizorului.
Planul trebuie să descrie modul cum se coordonează şi se desfăşoară toată activitatea tehnică.
PMTS este format din 3 părţi:
3.2.1 Partea I: Planificarea şi controlul programului tehnic
Această secţiune a planului trebuie să specifice responsabilităţile organizatorice şi autoritatea
pentru managementul tehnic al sistemului, inclusiv controlul tehnologiei subcontractate,
nivelurile de control stabilite pentru criteriile de performanţă şi proiectare, metodele de control
utilizate, asigurarea programului tehnic, planurile şi schemele pentru verificarea programului
tehnic şi controlul documentaţiei.

3.2.2 Partea a II-a: Procesul tehnic al sistemului


Planul trebuie să conţină o descriere detaliată a procesului care urmează a se utiliza inclusiv
adaptarea specifică a acestuia la cerinţele sistemului şi proiectului, procedurile care se folosesc în
implementarea procesului; documentaţia proprie; metodologia studiilor comerciale (economice);
tipurile de modele matematice şi/sau de simulare care se folosesc pentru evaluarea eficienţei
sistemului şi costului; setul de documentaţie.

3.2.3 Partea a III-a: Integrarea tehnicilor speciale


Integrarea şi coordonarea activităţilor programului tehnic pentru domenii tehnice speciale, care
asigură cea mai bună combinaţie între valorile tehnice şi valorile de performanţă incluse în
contract sunt conţinute în PMTS prin programe speciale detaliate care trebuie să fie rezumate sau
completate. PMTS trebuie să descrie integrarea parametrilor şi eforturilor speciale în procesul
tehnic al sistemului şi să prezinte aprecierile în timpul fiecărei reluări a procesului. Atunci când
programele speciale se suprapun, PMTS trebuie să definească responsabilităţile şi autoritatea
factorilor implicaţi.
 

3.3 Prevederi contractuale


Furnizorul indică în PMTS-ul său elementele pe care le propune pentru a fi incluse în contract.
Se introduc în contract numai acele elemente care sunt de bază pentru satisfacerea obiectivelor
programului şi a criteriilor prezentului standard.
 

3.4 Prevederi non-contractuale


Furnizorul trebuie să menţioneze în PMTS procedurile proprii şi alte obiective de bază ale
planificării cu detalii suficiente pentru a sprijini activitatea de achiziţie. Aceste detalii sunt
necesare pentru transparenţa, validitatea şi verificarea elementelor din contract. Elementele non-
contractuale trebuie să conţină, în mod normal, detalii despre organizarea tehnologică şi
personalul-cheie, precum şi alte probleme care nu sunt incluse în controlul modificărilor
contractuale din activitatea de achiziţie.
 

3.5 Verificarea managementului tehnic al contractului


Când este necesar, pe parcursul activităţii de achiziţie, furnizorul trebuie să pună la dispoziţie
procedurile de management tehnic pentru a fi verificat dacă este capabil să satisfacă cerinţele
prezentului standard şi ale PMTS. Verificarea constă în analiza şi demonstrarea caracteristicilor
cheie ale procedurilor furnizorului pentru satisfacerea cerinţelor contractului.
 
 

4 METODE DE EVALUARE
 
 

4.1 Raportul dintre planificarea programului tehnic şi planificarea costului


Funcţia de planificare a programului tehnic defineşte cerinţele planificării în mod detaliat. Ea
formează baza pentru alocarea de resurse, planificarea sarcinilor, stabilirea autorităţii şi
responsabilităţii şi integrarea adecvată a tuturor aspectelor programului tehnic. Această funcţie a
planificării se realizează la nivelurile contractuale stabilite şi se reflectă în cost şi în criteriile
sistemului de control planificat. Resursele alocate devin costuri alocate. Acest raport se referă
atât la programul iniţial cât şi la programul modificat ca urmare a deciziei şi a procesului de
control.
 

4.2 Raportarea valorii performanţei tehnice (VPT) la valoarea performanţei de


cost şi planificare
Scopul determinării performanţei este :
evidenţierea situării performanţelor actuale faţă de cele planificate;
detectarea timpurie a problemelor care necesită atenţie în management;
suportarea valorii impactului variantelor de modificare propuse asupra
programului.
VPT evaluează caracteristicile tehnice ale sistemului şi identifică prin analize sau teste
tehnologice problemele apărute. Aceste caracteristici indică performanţa care trebuie realizată
pentru compararea cu valorile performanţei stabilite sau specificate în documentele contractuale.
Valoarea performanţei cost/planificare evaluează efortul programului din punct de vedere al
planificării dezvoltării activităţii şi din punct de vedere al costului pentru realizarea acestei
dezvoltări. Comparând valoarea planificată a activităţii realizate cu valoarea planificată a
activităţii propuse şi cu costul actualizat al activităţii realizate, pot apărea probleme în domeniile
planificării şi costului. În plus faţă de problemele datorate costului şi planificării nerealiste,
determinarea performanţei cost/planificare poate descoperi nepotriviri tehnice. Asemenea
probleme identificate prin VPT pot pune în evidenţă inexactităţile din bugetul de timp sau de
bani. În concluzie determinarea performanţei costului şi planificării defineşte caracterul adecvat
al proiectului pentru a satisface cerinţele tehnice ale elementului de sistem luat în considerare.
VPT este funcţia complementară pentru a verifica acest caracter adecvat. Evaluând în continuare
caracterul adecvat al proiectului, VPT se poate ocupa şi de activitatea planificată de completare a
proiectului principal şi de jaloanele dezvoltării care necesită a fi modificate şi, în acest mod,
asigură baza pentru prognoză şi impactul asupra planificării. Punctele de evaluare ale VPT
trebuie planificate astfel încât să coincidă cu perfectarea proiectului principal şi a sarcinilor de
dezvoltare , sau a combinaţiilor de sarcini. Acest lucru va facilita verificarea rezultatelor realizate
conform cerinţelor tehnice. Astfel, VPT şi valoarea performanţelor cost/planificare sunt
complementare în evaluarea performanţei programului.
 

4.3 Raportul dintre suportul logistic integrat (SLI) şi ingineria de sistem


Planificarea SLI are impact asupra activităţilor tehnice şi, la rândul lor, aceste activităţi
influenţează planificarea SLI pe tot parcursul ciclului de viaţă al sistemului. Criteriile şi limitele
sunt stabilite iniţial în conformitate cu necesităţile operaţionale ale sistemului de nivel superior.
Aceste criterii trebuie să includă elemente cum ar fi: conceptele de bază, personalul sau
condiţiile calificării acestuia, limitele nivelului de reparaţii etc. SLI trebuie să fie determinat
cantitativ ori de câte ori este posibil şi perfecţionat în mod continuu şi progresiv, extins odată cu
evoluţia proiectului. Ingineria de sistem, în evoluţia sa privind cerinţele proiectării în detaliu şi
funcţionale, are drept scop realizarea unui echilibru specific între factorii operaţionali, economici
şi logistici. Această funcţie de echilibrare şi integrare este o parte esenţială a eficienţei raportului
cost/sistem şi a studiilor comerciale (economice). În mod normal SLI influenţează şi este
influenţat de relaţia dintre costurile de proprietate şi parametrii de fiabilitate şi mentenabilitate.
Astfel, integrarea conceptelor SLI şi a conceptelor de planificare în procesul de inginerie a
sistemului este o activitate continuă şi iterativă. Rezultatul său este un echilibru optim între
performanţă, conceptele de bază şi relaţiile optime dintre costurile proprietăţii, costurile
planificării şi eficienţa sistemului.
 

4.4 Documentarea minimă


Natura iterativă a procesului tehnologic necesită un flux continuu de informaţii şi documentări.
Sistemele de control ale informaţiilor/programului de management al furnizorului, şi rapoartele
care rezultă de aici, se utilizează la limita maximă. Modificările impuse asupra sistemelor
existente trebuie să fie numai acelea care sunt necesare pentru a satisface cerinţele tehnologice
stabilite.
 

4.5 Date informative


Elementele de date selectate în sprijinul acestui standard se vor reflecta în lista de cerinţe de date
a furnizorului susţinută de sumarul datelor informative anexat la cererea de ofertă.
 

ANEXA A
 

A.1 Sarcinile specifice


Sarcinile specifice prezentate în anexa A sunt utilizate pentru a satisface necesităţile
programului. Domeniul şi profunzimea sarcinilor specifice alese pentru aplicaţie sunt în
concordanţă cu necesităţile programului. Aceste sarcini pot deveni cerinţe contractuale specifice
urmând ca ele să fie adaptate la necesităţile programului propriu şi să facă obiectul negocierilor
contractuale ulterioare.
 

A.1.1 Planificarea şi controlul programului tehnic


 

A.1.1.1 Dezvoltarea structurii divizate de lucru a contractului (SDLC) şi a


arborelui specificaţiilor
Activitatea tehnică a furnizorului trebuie să dezvolte elementele tehnice ale structurii divizate de
lucru a contractului. Furnizorul trebuie să pregătească, de asemenea, arborele specificaţiilor
(documentaţia) care se raportează la SDLC.
 

A.1.1.2 Analiza riscurilor programului


Efortul de definire şi perfectare a programului implică o analiză continuă a riscurilor asociate cu
costul, planificarea şi parametrii tehnici. Această analiză identifică zonele critice şi analizează
metodele ulterioare pentru proiectarea, execuţia prototipului, testarea şi susţinerea dezvoltării
sistemului sau hardware-ului. Prin analiza riscurilor programului se indică de asemenea cerinţele
de testare, parametrii de măsurare a performanţelor tehnice şi limitele critice.
 

A.1.1.3 Planificarea testării sistemului


Obiectivele, scopul şi tipul de testare a sistemului sunt rezultatele efortului tehnologic în care
sunt integrate toate categoriile tehnologice pentru a defini un program economic şi eficient de
testare a sistemului. Ori de câte ori este posibil, testările pentru diferite obiective sunt combinate.
Datele de testare utile pentru analizele VPT sunt identificate şi integrate cu funcţiile de
planificare ale programului pentru utilitate maximă şi verificarea parametrilor tehnici care
trebuie urmăriţi. Verificarea acceptabilităţii şi compatibilităţii cerinţelor performanţei umane,
selectarea personalului, instruirea şi interfeţele om-maşină ale datelor procedurale ale sistemului
trebuie să fie, de asemenea, integrate în programul de testare a sistemului.
 

A.1.1.4 Procesul de decizie şi control


Problemele tehnice, bugetare şi de planificare trebuie să fie diagnosticate cât mai curând posibil
pentru a determina impactul lor. Problemele şi alternativele soluţiilor se studiază pentru a
determina impactul total asupra programului tehnic, pentru a avea siguranţa că alternativele sunt
estimate în raport cu efectele secundare care pot apare ca rezultat al soluţiei alese. Soluţiile
problemei care implică modificări ale cerinţelor contractului sau liniilor de referinţă ale
configuraţiei, trebuie să fie prelucrate în conformitate cu procedurile de control ale modificărilor
contractului.
 
A.1.1.5 Verificarea performanţei tehnice (VPT)
Se planifică şi se realizează un efort de VPT care satisface necesităţile programului specific.
 
A.1.1.5.1 Parametri
Parametrii performanţei tehnice selectaţi pentru urmărire trebuie să fie indicatorii cheie ai
succesului programului. Corelaţia parametrilor VPT se prezintă prin construirea ramificaţiilor
dependente stratificate, similare cu arborele specificaţiei. Fiecare parametru identificat trebuie să
fie corelat cu un element specific al SDLC . Parametrii de raportat trebuie să fie selectaţi din
totalul parametrilor urmăriţi şi identificaţi în PMTS.
 
A.1.1.5.2 Planificare
Următoarele elemente sunt stabilite ca fiind adecvate în timpul etapei de planificare a unei
sarcini, pentru fiecare parametru ce trebuie urmărit :
cerinţa specificaţiei (documentaţiei);
nivelul valorii planificate, pe etape cu o plajă de toleranţă . Nivelul valorii
planificate trebuie să includă creşterea anticipată a parametrului ce va fi urmărit.
Limitele plajei de toleranţă vor reprezenta inexactităţile din momentul estimării şi
indică zona în care se aşteaptă să se găsească cerinţa specificaţiei din cadrul
bugetului alocat şi planificat;
elemente ale programului raportate în mod semnificativ la realizarea nivelului
valorii planificate;
condiţii de măsurare (tip de testare, simulare, analiză etc.)
 
A.1.1.5.3 Implementarea VPT
Pe măsură ce activitatea de proiectare şi dezvoltare progresează, "realizarea la termen" trebuie
urmărită în mod continuu pentru fiecare dintre parametrii tehnici aleşi. În cazul în care
indicatorul "realizării la termen" iese sub limita plajei de toleranţă, va fi dezvoltată imediat un
nou nivel sau o "estimare curentă". "Estimarea curentă" se determină din "realizarea la termen" ,
planificarea restantă şi bugetul rămas. Variaţia se determină prin compararea "realizării la
termen" cu valoarea corespunzătoare a nivelului valorii planificate. Se realizează o analiză a
variaţiei care determină cauzele şi se evaluează impactul asupra parametrilor de nivel superior,
cerinţelor de interfaţă şi eficienţei costului sistemului. Pentru deficienţele realizării tehnice,
planurile alternative de refacere se dezvoltă în raport de cost, planificare şi implicaţiile realizării
tehnice. Pentru realizarea de cerinţe în exces se evaluează oportunităţile pentru redistribuirea
cerinţelor şi resurselor.
 
A.1.1.5.4 Raportarea VPT la nivelul performanţei planificării şi costului
Furnizorul va arăta cum îşi propune el să raporteze VPT la nivelul performanţei planificării şi
costului. Costul, planificarea şi evaluarea performanţei tehnice se fac faţă de elementele comune
din structura divizată de lucru a contractului.
 

A.1.1.6 Analize tehnice


Analizele tehnice trebuie să aprecieze caracterul complet al eforturilor tehnice raportate la
jaloanele majore, înainte de a continua efortul tehnic. Planul de coordonare al analizelor tehnice
se include în planul de management tehnic al sistemului furnizorului. Analizele trebuie să fie
rezultatul efortului comun al furnizorului şi reprezentanţilor beneficiarului. Furnizorul trebuie să
fie responsabil cu analizele cerinţelor şi proiectului tehnic şi să se asigure că deciziile luate sunt
implementate. Analizele specifice se identifică în planul de management tehnic al sistemului. În
mod normal sunt necesare următoarele analize tehnice.
 
A.1.1.6.1 Analiza cerinţelor sistemului
Această analiză se realizează pentru a se constata progresul în definirea cerinţelor tehnice ale
sistemului şi implementarea altor activităţi de management tehnic. Numărul acestor analize se
determină in funcţie de dotarea sistemului.
 
A.1.1.6.2 Analiza proiectului de sistem
Această analiză se realizează pentru a se evalua optimizarea, corelarea, caracterul complet şi
riscurile asociate cu cerinţele tehnice alocate. Se include, de asemenea, şi o analiză sumară a
procesului tehnic al sistemului care duce la realizarea cerinţelor tehnice alocate şi planificarea
tehnică pentru faza următoare a activităţii. Această analiză se realizează atunci când activitatea
de definire a sistemului continuă până în momentul în care caracteristicile sistemului sunt
definite şi este stabilită identificarea configuraţiei alocate. Analiza trebuie să fie suficient de
detaliată pentru a asigura o înţelegere tehnică pentru toţi participanţii privind:
sistemul adaptat sau completat sau specificaţia segmentului de sistem;
dezvoltarea elementului de configuraţie completat şi specificaţiile elementului
critic;
alte eforturi de definire a sistemului, producţiei şi planificării.
 
A.1.1.6.3 Analiza proiectului preliminar (proiectului tehnic)
Această analiză se realizează pentru fiecare element de configuraţie (EC) sau pentru totalitatea
EC-urilor şi se referă la:
evaluarea progresului, caracterului tehnic adecvat şi riscului deciziei privind
modul de proiectare selectat (pe baze tehnice, de cost şi de planificare) din punct
de vedere al metodei de proiectare selectate;
determinarea compatibilităţii sale cu cerinţele speciale tehnice şi de
performanţă ale specificaţiei dezvoltării EC;
stabilirea existenţei şi compatibilităţii interfeţelor fizice şi funcţionale dintre
EC şi alte elemente ale echipamentului, instalaţiilor, programelor de calculator şi
personalului.
A.1.1.6.4 Analiza proiectului critic
Această analiză se realizează pentru fiecare EC când proiectarea în detaliu este în cea mai mare
parte finalizată. Scopul acestei analize este:
să stabilească că proiectul în detaliu al EC analizat satisface cerinţele
caracteristice tehnice şi de performanţă ale specificaţiilor de dezvoltare ale EC;
să stabilească compatibilitatea dintre proiectul în detaliu al EC şi alte elemente
ale echipamentului, instalaţiilor, programelor pe calculator şi personalului;
să evalueze productibilitatea şi zonele de risc ale EC (pe baze tehnice, de cost
şi de planificare);
să analizeze specificaţiile produsului preliminar. 
 

A.1.1.7 Analizele subfurnizorului/vânzătorului


Furnizorul se asigură că echipamentul realizat de subfurnizorii săi este analizat în concordanţă cu
cerinţele prezentului standard. Aceste analize pot fi realizate după dorinţă de furnizor sau de
subcontractanţii săi. Furnizorul se asigură că sunt efectuate acţiunile obţinute ca rezultat al
acestor analize ale proiectului. Participarea beneficiarului la analizele
subfurnizorului/vânzătorului se specifică în documentele de subcontractare.
 

A.1.1.8 Autorizarea activităţii


Se identifică elementele organizatorice responsabile de efortul programului tehnic. Se definesc
liniile de comunicare pentru controlul resurselor şi realizarea elementelor specifice ale SDLC.
Autorizarea detaliată a activităţii (sau conducerea activităţii) trebuie să fie compatibilă cu
sistemul de control al costului/planificării şi include măsurile tehnice necesare pentru realizarea
sarcinilor. Aceste măsuri tehnice trebuie să fie compatibile cu procesul de evaluare a
performanţelor tehnice (VPT). Modificările autorizării activităţii sunt numai cele permise în
cadrul scopului general al contractului.
 

A.1.1.9 Controlul documentaţiei


Se urmăreşte ca în controlul desenelor, analiza rapoartelor, datelor de testare brute, comenzilor
activităţii şi alte date tehnice, modificările cerinţelor să fie în concordanţă cu cerinţele de control
ale modificărilor de management al configuraţiei.
 

A.1.2 Procesul tehnologic al sistemului


 
A.1.2.1 Analiza cerinţelor misiunii
În timpul derulării contractului se analizează impactul modificărilor propuse asupra
caracteristicilor operaţionale stabilite ale sistemului, obiectivelor misiunii, acţiunii factorilor de
mediu, cerinţelor funcţionale minim acceptabile ale sistemului, performanţelor tehnice. Acest
impact trebuie să fie analizat în mod continuu pentru validitatea, oportunitatea, consecvenţa şi
posibilitatea de realizare în raport cu tehnologia curentă, resursele fizice, capacităţile
performanţei umane, costurile ciclului de viaţă sau alte restricţii. Rezultatul acestei analize
trebuie să fie conform cu cerinţele existente sau să dezvolte noi cerinţe care sunt mai potrivite
pentru misiune.

A.1.2.2 Analiza funcţională


Funcţiile şi subfuncţiile sistemului trebuie să fie identificate şi analizate progresiv ca bază pentru
identificarea alternativelor de satisfacere a performanţei sistemului şi cerinţelor de proiectare.
Funcţiile sistemului, aşa cum sunt utilizate mai sus, includ misiunea, testarea, producţia,
desfăşurarea şi funcţiile de bază. La analiză se iau în considerare toate modurile de utilizare
operaţională şi suport specificate contractual. Funcţiile şi subfuncţiile sistemului se dezvoltă într-
un proces iterativ, bazat pe rezultatele analizei misiunii, a cerinţelor de performanţă a sistemului
şi a sintezei elementelor sistemului de nivel inferior. Cerinţele de performanţă trebuie să fie
stabilite pentru fiecare funcţie şi subfuncţie identificată. Când timpul este un element critic
pentru o cerinţă de performanţă, se face o analiză a curbei temporale.
 

A.1.2.3 Alocarea
Fiecărei funcţii şi subfuncţii trebuie să îi fie alocată o serie de cerinţe de performanţă şi de
proiectare. Aceste cerinţe se îndeplinesc simultan cu dezvoltarea funcţiilor, analiza linie
temporale, sinteza proiectării sistemului şi evaluarea realizată prin studii economice, precum şi
analiza eficienţei sistem/cost. Se vor obţine cerinţele temporale care sunt necesare pentru o
funcţie sau o serie de funcţii ce influenţează succesul misiunii, siguranţa, şi disponibilitatea.
Cerinţele obţinute se stabilesc cu suficiente detalii pentru a fi alocate hardware-ului, programelor
pe calculator, datelor procedurale, instalaţiilor şi personalului. Când este necesar se identifică
abilităţi sau cerinţe speciale. Cerinţele alocate trebuie să fie trasabile prin intermediul analizei
prin care au fost stabilite pentru realizare.
 

A.1.2.4 Sinteza
Proiectul preliminar se realizează astfel încât să cuprindă în totalitate cerinţele de performanţă şi
de proiectare alocate pentru proiecte tehnice detaliate. Performanţa, configuraţia şi dispunerea
unui sistem ales, a elementelor sale, a tehnicilor pentru testare, susţinere şi funcţionare trebuie să
fie prezentate într-o formă adecvată ( scheme de principiu, modele fizice şi matematice, simulare
pe calculator, planuri generale, desene detaliate şi grafice tehnice similare). Aceste prezentări vor
ilustra intra- şi inter-sistemul şi interfeţele elementelor. Se permite astfel urmărirea legăturii între
elemente la diferite niveluri ale detaliului de sistem. Se asigură mijloacele pentru controlul
complet şi cuprinzător al modificărilor. Această prezentare va fi baza sursei de date pentru
dezvoltarea, actualizarea şi completarea a:
elementului de configuraţie a sistemului şi specificaţiilor elementului critic;
documentaţiei de control al interfeţei;
cerinţelor facilităţilor unificate;
conţinutului manualelor procedurale, planşe şi forme similare de instruire;
sarcinilor de încărcare a personalului;
programelor operaţionale pentru calculator;
arborelui de specificaţii;
elementelor dependente ale structurii divizate de lucru.
 

A.1.2.5 Tehnologie logistică


Furnizorul trebuie să realizeze tehnologia logistică ca o parte a efortului tehnic de dezvoltare şi
un sistem suportabil şi eficient din punct de vedere al costului. În urma acestui efort se stabilesc
cerinţele logistice optime pentru desfăşurarea fazelor operaţionale ale programului.
 
A.1.2.5.1 Analizele suportului logistic
Furnizorul dirijează analiza suportului logistic care conduce la definirea necesităţilor de bază (de
exemplu: echipamentul de întreţinere, personal, piese de schimb, piese pentru reparaţii, comenzi
tehnice, manuale, transport şi manipulare, etc.). Aceste analize trebuie să fie efectuate la toate
nivelele de operare şi întreţinere şi să devină cerinţe pentru suport.
 
A.1.2.5.1.1 Analizele tehnologiei de întreţinere
Furnizorul trebuie să dirijeze analiza tehnologiei de întreţinere, care facilitează:
dezvoltarea sistematică şi completă a cerinţelor de întreţinere;
sortarea şi combinarea datelor logistice;
determinarea cantităţii echipamentului de întreţinere, personalului şi pieselor
de schimb;
analiza eficienţei sistemului şi a costului ciclului de viaţă în raport cu factorii
impuşi;
identificarea cerinţelor standard de calibrare şi măsurare ale sistemului.
 
A.1.2.5.1.2 Analizele nivelului de reparaţii
Furnizorul trebuie să dirijeze analizele nivelului de reparaţii. Criteriile pentru dirijarea acestor
analize sunt consecvente cu conceptul de întreţinere a sistemului.
 
A.1.2.5.1.3 Modelarea suportului logistic
Furnizorul trebuie să evalueze impactul alternativelor de susţinere asupra costului ciclului de
viaţă al echipamentului/sistemului, disponibilităţii, încărcării echipamentului şi forţei de muncă,
iar stocarea elementelor trebuie anticipată şi evaluată utilizând tehnicile de modelare atunci când
sunt adecvate programului. Modelul (modelele) logistic trebuie să fie compatibil cu alte modele
tehnice. Modelul logistic nu copiază alte modele tehnice ale sistemului. Modelele specifice şi
procedurile de lucru pot fi identificate sau prevăzute prin activitatea de achiziţie.
 

A.1.2.6 Analiza costului ciclului de viaţă


Furnizorul trebuie să efectueze şi să actualizeze periodic analize ale costului ciclului de viaţă
pentru a include costul de achiziţie şi de proprietate. Din această activitate rezultă identificarea
cerinţelor economice ale variantelor de proiectare a echipamentului.
 

A.1.2.7 Optimizarea
Optimizarea trebuie să ia în consideraţie riscurile asociate, performanţele tehnice, planificarea şi
costurile ciclului de viaţă.
 
A.1.2.7.1 Studii comerciale (economice)
Se identifică şi evaluează în mod continuu schimburile comerciale oportune şi practice pe
parcursul necesităţilor operaţionale stabilite, proiectării tehnice, planificării şi finanţării
programului, precum şi costurile referitoare la productibilitate, mentenanţă şi ciclu de viaţă.
Studiile comerciale (economice) sunt evaluate la niveluri diferite ale detaliilor funcţionale sau de
sistem sau pentru a susţine deciziile necesare procesului tehnic al sistemului.
 
A.1.2.7.2 Analiza eficienţei sistemului/costului
Se realizează o analiză continuă a eficienţei sistem/cost pentru a avea siguranţa că deciziile
tehnice, care rezultă din studiul alternativelor, se iau numai după analiza impactului asupra
eficienţei sistemului, costului achiziţiei şi proprietăţii. Furnizorul trebuie să identifice variantele
care asigura eficienţa diferitelor sisteme sau a costurilor bazate pe cerinţele contractului.
 
A.1.2.7.3 Modelarea analizei eficienţei
Modelul (modelele) eficienţei sistemului se utilizează atunci când contribuie la procesul de
decizie. Modelele permit ca parametrii de intrare să varieze individual astfel încât să poată fi
determinat efectul lor asupra performanţei întregului sistem şi asupra costului ciclului de viaţă.
Parametrii din modelul (modelele) de eficienţă se corelează cu parametrii exprimaţi în
caracteristicile de performanţă alocate funcţiilor sistemului. Modelul şi fişierul de date sunt
menţinute, actualizate şi modificate după cerinţă.
 
A.1.2.8 Analiza tehnologiei de producţie
Analiza tehnologiei de producţie trebuie să fie parte integrantă a procesului tehnic al sistemului.
Ea include analizele productibilităţii, pătrunderea tehnologiei producţiei în eficienţa sistemului,
studii comerciale (economice), analizele costului ciclului de viaţă şi materialelor, uneltelor,
echipamentului de testare, instalaţiilor, personalului şi procedurilor ca suport în fabricare şi
producţie. Cerinţele critice şi speciale ale productibilităţii sunt identificate cât mai curând posibil
şi sunt introduse în analizele de risc ale programului. Acolo unde cerinţele critice şi speciale ale
tehnologiei de producţie prevăd o restricţie a proiectului, aceste cerinţe se introduc în specificaţii
de aplicare. Reperele cu termen lung de realizare, limitările de material, tranziţia de la dezvoltare
la producţie, procesele speciale şi restricţiile de fabricaţie sunt luate în considerare şi înregistrate
de-a lungul procesului tehnologic al sistemului. Furnizorul identifică şi ia măsurile necesare
pentru a reduce cât mai curând posibil zonele de fabricaţie cu risc mărit.
 

A.1.2.9 Generarea specificaţiilor


Procesul tehnic al sistemului generează specificaţiile sistemului şi ale configuraţiei elementelor
pentru elementele specifice programului. Activitatea este compatibilă cu cerinţele programului
de management al configuraţiei.
 

ANEXA B
 
 
TERMENII SI DEFINIŢIILE ACESTORA UTILIZAŢI IN PREZENTUL STANDARD
 
Definiţiile suplimentare stabilite în acest document sunt date în paragrafele următoare.
 

B1 Managementul tehnic
Managementul efortului tehnic este necesar pentru a transforma o cerinţă militară într-un sistem
operaţional. El include ingineria de sistem necesară pentru definirea parametrilor de performanţă
ai sistemului, configuraţia preferată a sistemului care satisface cerinţa militară, planificarea şi
ţinerea sub control a sarcinilor programului tehnic, integrarea specialităţilor tehnice şi
managementul efortului global al: proiectării tehnice, ingineriei tehnice de specialitate, ingineriei
testării, ingineriei logistice şi tehnologiei de producţie. Acestea sunt necesare pentru a fi
cunoscute costurile, performanţele tehnice şi obiectivele planificate.
 
B.2 Planificarea şi controlul programului tehnic
Planificarea şi controlul programului tehnic se referă la managementul sarcinilor de proiectare,
dezvoltare, testare şi evaluare necesare pentru a se trece de la o necesitate operaţională la
exploatarea sistemului de către utilizator.
 

B.3 Procesele ingineriei de sistem


Procesele ingineriei de sistem reprezintă o însumare de activităţi şi decizii care transformă o
necesitate operaţională într-o descriere a parametrilor de performanţă ai sistemului şi într-o
configuraţie de sistem preferată.
 

B.4 Integrarea disciplinelor tehnice


Integrarea disciplinelor tehnice se referă la îmbinarea adecvată şi oportună a eforturilor tehnice
cu discipline ca: fiabilitate, mentenabilitate, inginerie logistică, resurse umane, securitate, analiza
valorii, standardizare, transportabilitate etc., pentru a asigura influenţa lor asupra sistemului
proiectat.
 

B.5 Evaluarea performanţei tehnice


Evaluarea performanţei tehnice se referă la anticiparea şi demonstrarea continuă a gradului de
îndeplinire, prevăzut sau realizat, al obiectivelor tehnice selectate. Se realizează printr-o analiză a
diferenţelor dintre "valoarea măsurată", "valoarea estimată" şi cerinţa specificaţiei. "Valoarea
măsurată" este valoarea unui parametru tehnic, calculat sau măsurat printr-un test şi/sau o analiză
specială. "Valoarea estimată" este valoarea unui parametru tehnic care se prevede să fie obţinută
la sfârşitul contractului, cu resursele existente.
 
 
 

 ELABORATOR:  COLABORATORI:

   Unitatea Militară 02635 Bucureşti


INSTITUTUL DE CERCETARE Unitatea Militară 02550 G Bucureşti
DEZVOLTARE PENTRU
ECHIPAMENTE MECANICE Unitatea Militară 02490 A Bucureşti

ICDEM Unitatea Militară 01835 J Bucureşti

Bucureşti Unitatea Militară 02150 E Constanţa

  Unitatea Militară 02515 Z Bucureşti

  Unitatea Militară 02515 G Bucureşti


  Unitatea Militară 02533 Bucureşti
  Unitatea Militară 02508 Bucureşti
Ing. Gabriela Negoescu Unitatea Militară 02625 Bucureşti
Ing. Dan Alexandrescu Academia Tehnică Militară Bucureşti
  Unitatea Militară 0353 Bucureşti
Institutul de Cercetări în Informatică Bucureşti

 Standardul a fost elaborat iniţial în anul 1997


d 2 S cro

S-ar putea să vă placă și