ORIZONTURILE MELE

O viATA DE OM
= ASA CUM A FOST

DE

N. IORGA

LUPT)N

EDITURA N. STROILA -

Bucure0, Strada General BudWeanu No. S.

1934
 ORIZONTURILE MELE
=do

O VIATA DE OM
---- ASA CUM A FOST -

DE

N. IORGA

II.
LUPTÄ

EDITURA N. STROILA
Bucure§ti, Strada General Budiqteanu No. 8.
1934
 II.
L,UPTA
 CAP. XV.
Prime preocupatii politice qi nationale

Nu-mi stAtea prin g1nd, la inceput, print 1899 sd ating in

I'Indépendance Roumaine" subiecte politice. Dar nu
numal in sufletul mieu, ci in acela al unei Intregi generatii,
mai ales al celor cari avuserd legdturi cu Apusul 0 cunos-
cuserd societdti de o civilisatie modernd adevdratd, activd,
cu simt de rdspundere, oricare ar fi fost 0 acolo grqelile
0, sldbiciunile, cu ingriiire ascunse insd de acea ipocrisie
despre care ginditorul frances a spus cd ,e un omagiu pe
care viciul il aduce virtutil", se ivise pdrerea cd 0 in acest
domeniu, de care, de altfel, la noi atù nau toate celelalte,
nu se mai poate ca acum. In adevdr era de toata evi-
denta, chiar cind ea nu era produsd de flacdra rdscoalelor,
care nici ele nu lipsiserd cu totul, a e imposibil sd se
trdiascd mal departe cu milioane de terani Lard pdmint,
fdrd drept adevdrat in viata publicd afard de gluma
insultdtoare care era colegiul al III-lea, incadrat de jan-,
darmi, minat ca vitele, batut sau pldtit 0, la capdt, in-
Flat , 0 lipsiti de once cre0ere prin coal.a, cu o
bughesie care in Moldova era aproape total strdind 0
nenationalisabild, cu o boierime sfqiatd de patima po-.
liticd, dar opritd intr'un putred oportunism peste al caul
fond regele imbdtrinit hotdria sterpe schimbdri de regim,
0 cu o intelectualitate complect zdpacitd, care nu-0
2 0 viatA de om

dadea sama nici de care e datoria el fa ta de neam 0

de tar& Wei de tot ce ele, bine inteles 0 servite, ar
putea sa pule la indemina pentru o totala transformare.
*I aceasta cind, dincolo de hotarele unde se opriau pri-
virile politicianilor, considerind provinciile romane0i ca
un numar de chilometri oarecari pe drumul spre Apusul
tuturor placerilor 0 fericirilor, conceput 0 acela intre
cartierul de distractii al Parisului 0 Coasta de Azur,
fremata o intreaga Rominime ardeleana, muncitoare,
onesta, idealista, crezind in noi ca in Dumnezeu, fara a
ne cunoa0e, 0 tormai pentru ca nu ne cuno0ea, fara
a mai vorbi de manunchiat de Romint din Bucovina ai
caror conducatori nu faceau decit sa se spurce 0 sa se
1oveasca supt ¿chi! 0 spre folosul strainilor, 0 cu atit
mai putin de Basarabia, socotita ca pamintul mortilor
ingropati 0 al mortilor inca vii.
Iar, de jur Imprejur, fara ca ochil obositi sau orbi din
na0ere sa le deosebeasca, primejdiile unor Monarhii de
prada, a caror vishme era a§a de puternica in minted
unui Sturdza, care-0 avea totdeauna coltul de bolnava
exagerare, incit, chemindu-ma la Ministeriul de Externe
pentru a-mi recomanda sa scriu despre-Romania 0 chestia
Orientului, ma indemna sa ma grabes; cad nu se tie
ce se poate intimpla, Ora libera stind ca o frunza pe apa".
In tacerea flarninzilor, in toropeala satuilor, un Romin
de peste granita incercase prefacerea totala a spiritului
public printeo bale, frumos tiparita de editorul brap-
/vean qezat la Bucure0i, Gheorghe Hip, Romania juna".
Aurel Popovici, Banatean, medic de profesie, luptator
radical pentru liberarea alor $ai, fail sa predice inca In-
crederea in Viena 0 imposibila alipire la Austria, pentru
care va lupta, Cu o rece convingere antipatica, 0 Buco,-
vineanul Aurel Onciul, era un om impresionant prin
vigoarea sa trupeasca, prin frumuseta oacheplui, ro-
tundului sau cap de medalie romana, Prin tumultul de
 Prime preocupatil politice !;II nationale 3

idei care í se sbateau in suflet, printr'o elocventa, pu-.

lintel de cafenea vienesa, unde, tara stind totu0 pe loc,
toate chest-111e se puneau 0 se resolvau inaintea unel
balbe de bere, dar covir0toare, cople0toare pentru ascul,-
Morn uluiti de abundenta unui val care nu se maí sfirvia,
precum 0 prin intonatille profunde ale unuí formidabil
glas de tribuna.
Il voíu cunoaqte mat tarziu, terorisat 0 eu de aceste ex-
ceptionale darurí físice maí mult decit gata si-ml adaug isca.-
lítura la a unuí Nícolae Filipescu, care fusese complect
cucerit, in favoarea until program supt realísarea caruía
trebuia sa zacd §"1 atit de scumpa noua neatirnare a Ro.
mantel noastre. Pentru moment, dupa ce numaí in tímpul
din urma incepusem a oprí pe tiganapl care facea al
strigatele luí ascutite concurenta Neamtului cu warrne
Wiírst", mopeagului 0 babel cu ciorba de burta calda"
0 cer0torilor cu miluiti-ma 0 pe mine" 0 melelstivitíva"
ca si-1 curnpar incolorul 0 insípidul Univers", cetiam
de la un cap& la altul marele jurnal bine facut, al caruí
serfs curagíos contribuía sa defíneasca ideile" ce mi se
desfacusera mie din lunga cercetare a unuí trecut serios
0 onest, avindu-0 basa luí propríe.
Era acolo alta credinta decit aceía din frumoasele
discursuri cu care se luptau in Parlamente vane, numaí
de forma, elegantli atletí al luptelor noastre de partid.
Voiu invata a cunoqte 0 prin propría mea experienta
ce era supt aceasta parada, care, la zile marl, cind se
ridica vibrantul glas al lui Matorescu, chid Carp i$ arunca
ormulele sfídatoare, cind Delavrancea, Inca putin apre-,
ciat ca orator, dar incintindu-se de elocventa sa i$
desemna in aler pitorescile capricii, aduna in loje tot
ce lumea feminina a vechilor Bucure$1 avea mat fin
0 maí fermecator. °data, cu o frumoasa adresa caligra-
flea, am fost chemat la ministrul mieu, care era colegui
doctor 'strati, Dale de altfel personal necunoscut. 0
4 0 vial de om

mislune 7 0 decoratie 7 Era o zí foarte calda de yard

in cabínetul sau, ministrul stated in jiletca. M'a invítat
sa ma desbrac i eu, cela ce, inclinindu-ma inaintea
generositatil gestuluí, am refusat. Apoí a inceput sa ma_
intrebe, cu multa staruinta 0 inca mai multa jena, despre
examenul de bacalaureat la care, din nou, eram prqedinte-
Numele lui Take Ionescu, caruia Istrate-i era profund
devotat, se amesteca necontenit, curios, in acest interoga-
toriu. Ce am eu cu el 7 De ce 1-am suparat 7 Am
inteles. Datí-mi, va rog, o foale de hirtíe." í, cind 1-am
intins demisía, pe care, cu gindul la Take Ionescu, nu_
cuteia sa mi-o ceara, a prins sa ma intrebe prietenos cit
fi ci0igat la comisiune, cum s'ar putea pune suma la
loc, í daca a vrea sa-i cataloghez Voiu cauta
un student in lipsa de mijloace. Da, da, tocmai aceasta.
voiam s'o spun. Niel nu puteatí gindí altfel. Dar, totu0,
daca a vrea sa merg in strainatate, hind poate bolnav,
Mud de dorit sa fii bolnav... Dar nu slut. Atuncio, §tia
eu7o cercetare tuinØficà. N face-o la manastirea
A, toemai, tocmai... Dar cu mandat oficial*
4recut la Monitoriu... De sigur 1 1 nu ea o com-
pensatie : voiu presinta contul... De sígur i i m'axn_
dus la Neamt 0 am presintat contul, dar .níci insarcina--
ea nu s'a publicat, 0 a trebuit sa inghit trel sute de leí
tocmaí...
Colaborator al Romanieí june" era 0 d. A. C. Cuza.
Níciodata marele polemist, care luptase contra alcoolismu--
lui í invederase i alte primeja, rupindu-se tot mai
mult din juroinismul de glume studente;sti peste realitatí
teribile, n'a fost mai incísiv, mal sigur de argumentatia
sa, mai impresionant in conclusii, cind, dupa ce, dindu-se
de gol tot cela ce era fals í calp supt aparenta stralu-,
eitoare a acelei Romanli a luí Carol I-in, care samana
qa de bine in profunda ei vanitate cu Franta luí Na-
poleon al III-lea, imítata cu voie sau fara vole, punea.
 Prime preocupatii politice i natiouale 5

in fata cuí putea sa inteleaga, primejdia, sí primeidía lad-

nenta, a risipitil acesteí Rom:Anil ca o simpla aventura".
Nimení nu va putea rapi d-lui Cuza marele merit de a fi
fost supt acest cer de un permanent sí atit de inselator
albastru cea d'intaiu pasare care a strígat tare nu e
nevoie sa spun si cit de strident, de ascutit pentru ure-
chile delicate, profetía furtunii.
In acest moment, pentru o biblioteca de istorie con-
temporana din Paris aparea cartea, bine facuta, despre
Istoria contemporana a Romaniel a luí Frédéric Darné,
fost director la I'Indépendance", creatorul unuí ziar ilus-,
trat, autorul unuí pretios dictionariu romino-frances, om
pe jumatate incetatenit printrio casatorie care se termina
scandalos, facindu-1 sa paraseasca tara pentru totdeauna,
asa incit io s'a pierdut sí urma. Presintind ca pentru o
lucrare menita a fi consultata tot sirul schimbarilor po-
litice, atít de dese sí cu alit de putina semnificatie, toata
lista de nume, in mare parte de mult uítate, ale zecílor sí
sutelor de ministri din agitatul nostru cínematograf Po-,
Mc, lucrarea, in care erau servite si unele interese de
partid, ceía ce era de a/tfel foarte visibil, punea in lumina,
fara ca aceasta sa fi fost in intentille istoricului, zadar.
nicia totala a unei vieti politice de oportunism si stir-
piciune in forme de pripit si neinteligent imprumut.
Linn generale nu voise, sau nu putuse, desface auto-
rul strain, caruía toata aceasta comedie ii era in fond in-
diferenta. Ele mí s'au impus cu atita putere, trezind o
adinca durere in sufletul cut isi dadea sarna la ce re-,
sultat s'ar fi ajuns daca puterile vii ale natiei ar fi fost
in adevar intrebuintate, inch am redactat, cu o pasiune
care nu era in obiceiul medievístuluí, ocupat cu ten
straíne sau cu epoce asa de departate, o critica, meníta
nu atita sa arate valoarea carpi insesi de care era vorba,
ci sa faca proeesul unor mart si fatale greseli. Conclusiile
mele, íesíte din consideratii istorice, coincídeau dea-
6 0 viatä de om

virsit cu ale d-luí Cuza, al cdrui punct de plecare fusese

economic si social. Darea de samd, care a format o in--
treagd brosurd, a aparut in Romänía jund", trezind, de
altfel, pulin ínteres ca tot ce se publica in aceastä ad-.
mirabild foaie, care peste citeva luni sí-a oprít aparitía,
primejduind s't existenta tipografiel »Minerva", creata mai
mult pentru acest scop.
Ceia ce nu s'a mai putut publica deci acolo si vechea
mea patimä de ziarist se trezise, pentru a nu se mai istovi
niciodatd, a putut trece, grape luí Rubín, neinregimentat
n vre-un partid s't destul de inteligent co sa-si dea sama
cd asemenea convingeri sint drepte si cd ele trezesc tot
mai mult opinia publica, fie si numaí din causa persoanelor
care erau in joc, la I'Indépendance". Acolo s'a tiparit
deci o noua serie de articole, in care, reluindu-se tema
din recensia asupra luí Damé, se urmdria trecerea de
la o via/d modestä, dar real& potrività cu noi, capabild
de a da forme proprii si de a intrelinea o atmosferd
moral, la aceasta pdpuserie de care se puteau insela
numai vanitä/ile usoare ale copístilor sträinätatii, ai unei
straindtdli neselectionate si neadaptate nevoilor noastre, sí
se ardta tot rail care a putut sa resulte din aceastä de-.
gradanta atitudine de perpetud scldvie ; partídele, toate
partidele erau denunlate ca instrumentul contínuu intre-
buintat al degraddrii noastre timp de mai multe decenii.
Cum conducatorli led cetiau mai mult in límba fran,-
cesd, aceleasí luctttri care trecuserd neobservate in o-,,
braznica" foaie de radicalism transilvan a luí Aurel Po-.
povicí stirniau acuma discu/ie si impotrivire, creindu-mí,
in general, cu totul altceva decit simpatii, cu care de
altfel nici n'aveam ce face. Aceastä atitudine de dus-
manie crescindd, perfect inteligibild deci si de care n'a--
veam cum sä mä supär, s'a intarit sí prín articole scurte
in care simlíam a exprim sentimentele a sute si mil de
intelectuali cad nu scríau, cari, din deosebite motive, nu
 Prime preocupatil politice i nationale 7

puteau scrie, cind imi aratam despretul absolut pentru o

política de la o zi la alta, LAM sens, fara tinta, farafo-
los, Iiind in loc de atitea decenii un neam intreg. Ara-
colele au fost reunite in cloud' brosurí, Opinii
cloase, particle politice in Romania in secolul al XIX-lea"
(1900) qi Un proces de desnationa/isare" (1902), care au
fost urmate de Scene si istorii din trecutul romanesc".
indaratul acestor negatii, exprímate fara nicio reserva,
intr'o forma a carii urbanitate si obiectivitate ingreuia
si mai mult concluslile fondului urmarit cu toata rabdarea
din generatie in generatie, tot mai sus in aparenta, tot
mai jos in realítate, era insa o afirmatie: aceia pe care
de mult mi-o impusese cunoasterea istorica a insusirilor,
a vrednicieí, a ispravii, cind era lasat a face ceva, ale
acestui neam si tot asa ce putusem prinde din viala le-
ranului pe care-1 'Maltase asa de mult, au atita entusiasm
poetic, de la Sultanica" inainte, Delavrancea, numindu-1
acest aur curat al neamului nostru", si ce putusem prinde
din via/a satelor ardelene, asa de strins legate de viala
uneí intelectualitati desfacute, intreaga, din mijlocul
Astfel transformarile din secolul al XIX-lea, secolul euro-
penis'arii, occidentalisarii, civilisarii" nu-mi pareau ca o
fericita revolutie prin care am fi iesit din casa unui
orientalism, unui fanariotism si boierism" putred, si datele,
devenite serbatori nationale, de 1821, 1848, 1866, 1877
si 1881 nu mai straluciau inaintea mea cu lumina care
orbia pe altii, ci vedeam lunga desfasurare a unei exis-
tente nationale, cu atat mai serioasa í mai vrednica de
interes, cu cit períoadele in care se impartía oglind'au
mai deplin firea el specifica' i putínta de a servi as fel,
numai astfel, cu adevarat civilisatiei universale.
Si acesta era un vechiu crez. Odata numai odata,
caci interesalii se feresc de a fi prinsí din 'Lou avusem
prilejul sa exprim public parerile acestea. Era chiar la
inceputul activitalii mele de profesor si de istoric, cind
8 0 viatd de om

se socotia ed sint, i cal volt' raminea, un baiat bun".

Se facea la Ateneu cu solemnítate mare pomenírea luí
Zece Maki, serbatoare nationala, síngura serbatoare natí-.
onala, si, ca de obíceiu, era sa asiste ínsusi Carol I-iu, pe
care nu-,1 vazusem altfel decit in cele doua ocasil de la
Iasi, care trebuiau sa-mí lase o slaba ¡deje despre solidi-.
tatea i popularítatea dinastieí. Sturdza facuse ca eu sa
flu insarcínat cu discursul festív. Nu pot uita truda pe
care am cheltuit-o pentru a pune pe hirtie cele citeva
pagíni pe care era sa le cetesc inaíntea gloríosului
veran. Frase n'aveam, cum nu le-am avut niciodata, sí
numaí cind ídeía, aceasta ¡deje a natieí maí presus de
once, a nape' care singura creiaza sí sustine, care poate
sa reclame dreptul el, peste tot ce dau, fiecare la ceasul
ei, sí individualitatile cele maí fericite, mí s'a vadit
!impede, numai atuncí forma, calda, dar de loe serba-
toreasca, s'a ímpus de la sine. Nu mai era vorba decit
de legatura dintre Tara sí Domnul Terii ; deci nímic din
banalitatile curente : din Bratianu la Sigmaringen, din
calatoría pe Dunare, din debarcarea la Severín, din pro-,
clarnarea Independenteí, din tunurile de la Plevna"
din coroana de ()lei". Nimic, absolut nimic. Asa de
obraznic era acest Har de douazed si cínci de aní...
cind a venit zíua pe care acuma o asteptam Cu
calm, caci constiinta mea avea sa vorbeasca, í pagina
dupa pagina s'au desfasurat fara sa apara ce asteptau
lojele ofíciale, cct atepta in primul rind regele, s'a facut
in sala o apasare pe care n'am prins-o de-odata. Obiceiul
era sa se cheme oratorul inaíntea luí Carol I-íu, cate-1
spunea citeva vorbe amabile. N'am fost chemat. La iesíre
intaia oara am avut aceasta sensatíe, care s'a repetat
apoí de atitea orí in víata mea, dupa ce faceam un act
de credinta sau luam o hotarire potrívita cu convíngerea
mea mi-am dat sama ea lumea se fereste de mine.
Noroc ca fidelul Vasile Nlihallescu, care-si facea acum
 Prime preocupatil politice §i nationale 9

stagiul militar, m'a luat dupd datína luí la intrebate asupra

celor ce spusesem sí pufniturile luí m'au mingiiat de
pedeapsa, de altfel, meritatd, a isoldrii. incepeam a fi, in
societatea cdreia nu ma putusem asimila, ciumatul, des--
perantul ciumat care totusí nu se poate distruge...
Dar, cum ardtam maí sus, aceleasi convingerí se im--
puseserd si altora ; ele, si nu anume interese, cel putín
din partea mea, m'au fdcut sd am prietenli de opinii,
unele durabile, mdcar pand la o rdscruce, altele cu totul
trecdtoare.
Astfel, pe lingd aprobdri ca a lui Constantin Bdldceanu
, in partidul liberal, in care nu biruíse drapelismul",
pus supt conducerea aparentd a luí Aurelian, dar insufletit
de flacara de pate a unui C. Demetrescu-Iasí sí a citoiva
altora, se ridica o nemultdmire contra mandstirii" luí
Dimítrie Sturdza revenít la cirma, care nu mai putea sd
se tie ascunsd. Brätienii erau nerdbdatori de a juca un rol
in casa unde domníse cu atita autorítate, in puterea unor
servicii nationale neuitate, pdrintele lor, si nu era o
vulgard ambi tie aceia a tinerilor cari in familia lor pri-
miserd indreptärí politice ce erau sä li stdpineascd toed
viata. Nu vdzusem pe cel mai mare din fratí, Tonel, sí
numaí intimplarea m'a fäcut, mai tarziu, sa flu ascultátorul
unei conversatii de copilarestí glume de salon pe care,
din tren, el o intretinea cu nu stiu ce doamne de pe
peronul unei gad : cine ar fi gicit din acele silabe rostite
rdsfdtat pe víitorul stdpin sí despot al Romäniei, unite sí
prin hotdritorul lui aport I i cine ar fí putut sd creada
ca un sumbru sí tepos dictator financiar, ridcdjit sí amdrit,
se va desface din acel vioíu si vesel Vintild BrAtianu,
care-mi rdsdri in cale ca un prIeten de aproape aceíasi virstd 1
Prín Procopiu, nalt, slab, palid, solemn sfdtuitor mai bd-
trin, Brdtienii achísitionaserä I'Indépendance", unde odatd
fusese servitä, nu fdrd rdsunet, ideía conservatoare. Mi s'a
oferit sd tau asuprd-mí con ducerea until nutria de Du-
 10 0 viata de om

mineca, líterar si cultural. Am prímit cu placere, sí m'am

pus sa adun pagíní de trecut, sa le traduc, impreuna cu
bucati literare ca una din prímele poesli ale idílículuí
nou poet, venít din Brasov, St. O. Iosíf , sa fac dari de
sama despre exposítií de pictura (cela ce mí-a procurat
apoí ceva mai pe urma neasteptata visita a 1 uí Grígo-,
rescu, adus de Vlahuta insusí, cu care ma unía acum acelasi
crez national, stapin si pe íníma luí calda, si, impleticindu-
se pe scarile inguste ale popasuluí míeu din Aleja Alexe
Marin, el imí aducea mínunatul tablou de florí care im-
podobeste si acum casa mea). Credeam sa fac din acest
numar saptaminal, nu numaí inca un organ de lupta fata
de acea socíetate de sus pe care stíam bine ca, daca as
cuceri-o, cum peste vre-o zece aní am si ízbutít in parte,
bíruínta generala ar fi fost cisiigata, ci sí un mijloc
atit de potrivít de a arata lor insílor, dar sí strainilor din
tara sí de peste gramta ca sintem o nape adevarata, ca
avem trecutul nostru, originalitatea noastra sufleteasca,
pentru care ni s'ar putea ingadui altceva decit servilísmul
tricolor de pina' atunci. Poate am aratat prea mult de la
inceput asemenea intentii, sí de aceia s'a cautat o jigníre
care sa ma indeparteze de o foale pe care, ca once a
capatat vre-odata munca mea, aiunsesem a o inbi.
Dar se pare ca in planurile lor de viitor, urmate cu
perseverenta caracteristica a acesteí a dmírabile familli de
vierí argesení din umbra vechilor Voevozi, era nevoíe
sí de concursul unuí tinar indraznet care ar fi putut
fi sí inscrís in trupa de asalt ce se pregatía, sí, fara
mine, s'a si format, si a invíns. Ded si dupa ce pa-
rasísem acest plan, care mí se redusese asa de mult,
am ramas colaborator al jurnaluluí sí, data aceasta, dindu-si
sama noil conducatori in ce imprejurari traíesc, sí cu acea
remuneratie de treí sute de leí pe luna care mi-a impo-
dobít casa cu scaune sí fotele de plus pentru bíroul din
mostenírea arhimandritului de la Neamt.
 Prime preocupatii politice si nationale

Dar colaboralia aceasta, prelungita citeva luni, cu cite

un articol pe sdptdminä, era sd se loveascd de o stincd
In stare s'o sfarme, cu toatd durerea casnicd pentru
putinarea miiloacelor de traiu. Scrisesem, anume, citeva
rinduri despre cine ar crede cd aceasta putu sd pro-,
voace o ruptura cu tinerii liberali, cu Vintild insusi, care
a pronuntat sentinta, cind mai tirziu rolurile erau sa fíe
rdsturnate despre pericolul capitalului strain, care nu
vine niciodatd intr'o tard fara ca aceia cari-1 aduc
ceard pentru ei, in politicd, drepturi corespunzatoare Cu
serviciul, cum, de altfel, s'a si intimplat, panä la pi-
mirea, astdzi, a controlului financiar al Geneve' (íar noi,
atunci, priviam cu milà la Bulgaria controlatd, cu mo-
nopolurile in mina creditorilor ei). Cind in ziva reservata
mie am privit in vitrina palatului Independentei"
märul proaspdt apdrut, articolul prim era altul. Am cerut
trimetind, pänd tdrziu noaptea, dupa Rubín, care
nu se putea gäsi. Rdspunsul a fost cà altii au decís ast-
fel, í deci sà dau altceva". Am rdspuns, in aceiasi
noapte cà eu dau convingeri, nu marfd, cd nu mi se
poate cumpdra sufletul si ...ne-am oprit, pentru tot,-
deauna, aici. Neo-liberalismul nu mal era in fasa
irilor generoase ; el isi luase acuma sigurul i exclusivul
sdu drum, de un inexorabil dogmatism matematic.
Dar lucrurile, ()data pornite, nu se puteau opri astfel.
aiurea, in toate pdrtile, noile adevdruri germinau
iesirea lor indrdzneald la fata pdmintului nimeni nu mai
putea s'o opreascd.

O intimplare m'a dus /a Iasi, poate participarea la

vre-o comisiune de concurs, si acolo am cdutat sà vdd
pe d. Cuza, pe care mi-1 amintiam ca persoand numai
tinerel si sprinten, cu cilindrul strAlucitor pe cap si be-
tigasul elegant in mind, furind mintile cocoanelor si, cu
o manti/d femeiascd pe brat, afisind la teatru inaintea
12 0 viatA de om

unei lumi ipocrit scandalisate prietenia cu o actritA. L-am

gAsit in casa-i retrasä de la Copou, in fata locuintii in-
posante unde trAise Gheorghe Asachi, in acest castel in
miniaturA strajuit de cele mai cumplite javre si pästrind,
la adApost de mediul iesean, cu alte directii, o comoarA
de carti cit ale mele, dar cu deosebirea ea', om cu mij-
loace, el nu le cumparase vechi.
In acel moment, cercetam Archívele, pline de lucruri
noud, pe departe nu numai preotesti, ale bisericii ca-
tolice, si un calugäras mititel, modest si dulce ca mierea,
care mA ingrijia cu struguri proaspeti si vin bun din viile
episcopului, hurt punea in vedere ce mare si puternicA e
Roma Papilor, ce putin rol joacA Rominii inteinsa si ce
mare folos as aduce eu, ajungind sA port si rochia rosa
a cardinalilor, daca, ramas acum fArA legAturi de famine,
as trece peste deosebirile de dogma' $i antagonismele
istorice si as primi o calugäreascA tundere de care n'avea
decit sä ma priveascal in ochi ca sa inteleagA di de de-
parte imi erau aplecarile. Refusind o asa de inalta onoare,
am cäutat din nou pe d. Cuza, impuindu-md aproape
aceluia care vadit doria sA fíe visitat cit mai putin, $i el
a crezut cA-,mi face o deosebitA placere chemindu-mA
'jute() sard la dinsul cu profesorul de stiinte naturale Bujor,
socialist pe atunci, care era sà fíe colegul mieu de pre,-
sidentie la Senat, eu fiind presedinte al Camerei in Ro-
mania Mare", dar cine sä se gindeascA pe atunci la
asemenea nebunii l , si cu fostul mieu profesor d. I. Ga.-
vAnescul, al cArui statornic nationalism corespundea cu
crezul de acum al gazdei, care fusese pe vremuri, la
Contemporanur , un aprig luptator pentru 'dad sociall
N'am a vut prilejul sa" vorbim mai mult despre ceia ce
asa de curind era sä ne lege atit de strins. D. Cuza cetise
dared de sama despre Damé si o aproba din toatA inima,
expunindu-mi cu acest prilej propriul säu crez, de o
natura mult mai filosofic $i economic precisä, fdrd ele-,
 Prime preocupatii politice 0 nationale 13

mente istorice. De acestea era mai curind strain prín

educalia sa, la Dresda, la Bruxelles, 0 prín acele pre-,
ocupapi care-í vor procura catedra de la Uníversítate, cu
aiutorul, foarte actív, al luí loan Bogdan.
inaíntea acestuia, adaug, se ruga pentru o catedra 0
un Stere, intrevazut la ultímul míeu concurs, cind era
comensalul ultra-conservatoruluí A. D. Holban: barbos 0
hirsut, inteun palton ingalbenít, propuindu-mi o discutie
contradíctorie asupra unuí oral al mieu, pentru ca apoi
sa ma sileasca a-i face in Convorbírl" o dare de sama
folosítoare carierei sale 0 ce admíratie exprima fiorosul
apostol social líberalisat pentru modestele mele leclii de
deschidere la Facultatea de Utere De atund..., Doamne 1
Dar, acum, in alte imprejurari, in insa0 casa mea, a,-
veam alt avint in lupta pe care nu eram díspus s'o
parasesc fata de nicio dupanie, 0 care gasia sprijin in
sentímentul, chiar nemarturísít, al unei genera/H.
 Osteneli de istoric
Deocamdata, fara ca propaganda inceputa sa fíe lasata
la o parte, caci, lasind-o eu, ar fi continuat-o altii, noi
sarcini in domeniul stiintii mele au cazut asupra-mi in
acesti ani 1901i 1902.
Luasem premiul pentru China si Cetatea Alba", ajun-
gind a-mi da sama ca totusi intrigile tesute in jurul
muncii mele pot fi biruite. Academia anuntase un altul,
cu un subiect asa de greu, pentru a carui prelucrare
lipsiau aproape cu totul lucrarile pregatitoare : Istoria
iiteraturii romine in secolul al XVIII-lea".
LTrebuia pentru a se sale, si mai ales de un istoric si
In spiritul istoric, nu numai rascolirea unui asa de intins
material, in mare parte ascuns in manuscripte care nu
se gasiau cu toatele in Biblioteca Academiei, dar si cer-
cetarea din punctul de vedere al adevarului a cronicilor,
asa de insemnate Inca pentru acest timp, si punerea lor
in legatura cu mai vechile alcatuiri de acest feb. Un an
de zile de rabdatoare studii era inca putin, chiar pentru
cine avea obisnuinta de a lucra cu acest material.
In mijlocul multor greutati si suferinti intime am In-
crat, mai acasa, mai la manastirea Neamtului unde am
salvat de la risipire un mare numar de manuscripte si
de documente, care sint astazi la Academie, ca si cele
 Ostenell de isforic 15

de la Cerníca pe cind manuscríptele, catalogate de

mine, de la episcopia Argesuluí s'au plerdut , maí la
Brasov, intr'o odaita din fata easel familieí Bogdan, avind
ca vecín pe un profesor german de limbi romaníce care,
ca sa faca practica de romaneste; se certa in zorí de zí
cu cocosul, la ceía ce a format doua volume no1 de ístorie
literara, in care era de sígur si multa noutate, capabíla
de a fi reconoscuta rapede de comislune.
In jurul manuscríptuluí mieu, ca 0 in jurul celuí
precedent si in jurul Documentelor Bistrítei", s'a inceput
insa acolo o lupta pe care o prevedeam, dar marturísesc
ca nu sí resultatu/ ei. Hasdeu, care, data aceasta, nu
putea banuí pe niciun Basarabean neprieten, a presíntat
grave oblectil contra acordarll premiului, intre care aceía,
care s'a socotít decisiva pentru raspíngere, ca nu vorbesc
de Panegiricul lui tefan-,ce1-4Vare, si, bine inteles, n'am
luat inapoi manuscríptul refusat fara sa mí se fi certificat
de la bírou cà este un intreg capitol despre cartea pe
care as fi uitat-o.
Ramineam insa pe brate cu acest studiu asa de intins.
Dar se pare ca, impreuna cu noua stapina, íntrase norocul
in casa mea, prea mult lipsíta de dinsul. 0 telegrama
iscalita de cíneva pe care nu-4 vazusem nicíodata, cu
care n'avusem nido relatie, nido atíngere, Al. Callimachí,
coboritorul luí Dumítrascu, fratele lui loan Teodor-Voda
Calimah din secolul at XVIII-lea, lua asupra-sí cheltuielile,
ca o multamíta pentru felul nepartenítor 0 píos in care
vorbísem de aí sal, Domní in acel secol a caruí istorie
sufleteasea o scrísesem acum.
Nu un editor, cad n'a retinut din editie decit putine
exemplare pentru prieteni, ci un adevarat ctitor in sensu/
istoric al cuvintului, de la care apoí, cu concurenta
fireasca intre unele mari famílií avind inca preocupatii cul-
turale si mijloacele de a le serví, s'au invatat 0 altil, permi-
Iind astfel o serie intreaga de pub/Leath documentare ce n'ar
16 0 viajà de om

fi putut aparea Cu míjloacele Statuluí sau ale Academieí

care-mi adusese o asa de nemeritata jignire, menita de
attfel, sa nu fie ultima.
L-am cunoscut apoi pe acest binefacator in casa luí din
Strada Batistei, plMa de carp rare sí de tablourí, in care,
credíncios traditiei sale de familíe, boierul botosänean de
la Stancesti, odrasla, crescuta in straínätate, a unui tata
batrin s't a uneí mame de o rara evlavíe, ínitiatoare a
unuí Instítut bíblic, era o figura cu totul in afara de
obisnuita societate romaneasca. Mindru de numele sat,
de frumuseta sa fisia, asemenea cu a unui capitan de
rettres in luptele religioase din Franta secolului al XVI-lea,
de o impunatoare putere física s'ar fi putut banuí in-
ceata luí dístrugerea de cancer la Paris, pe vremea raz-,
boiului ? , priceput in minusea armelor, el avea intr'insul,
cu lesirile violente care intimidau in Camerà pe adver-
saríí conservatísmuluí säu de nuanta junímista, pornirile
unui luptator fara preget, gata sa sprijine pe oricine-si
simia ca s't dinsul cela ce trebuie pentru a infrunta once
primejdie in urmarirea unor scopurí de dreptate. í, ctt
aceasta, un bun stapin al teranílor de pe mosiile sale,
asigurind, in momentul cind isi va ride de reformele, rau
facute, ale luí I. I. Bratíanu, a nu cunoaste un mai bun
platnic decit sateanul romin.
Am putut salva prin tiparirea, asa de rapede incit
corectura imí lua noptile pana catre ziud, tipografía Mi..
nerva", careía, intr'o margene a Bucurestílor, I se facea
acum inventariul pentru falíment sí lichidare. N'a fost
proasta bucuría d-luí Filip, om de íspravä, care s'a ruinat
de prea multe planurí, dar a carui iubire pentru arta si
pentru cartea romaneasca, meníta sa ioea un nou avint
prin devotamentul luí, erau nesfirsíte : oachesa luí MO
rotunda se latía s't mai mult la fiecare din íspravile pe
care ajungea sa le indeplíneasca. Se va face un loc in
desvoltarea artelor grafice la noí acestuí spirit intreprín-
 Ostend( de istoric 17

zator si indraznet, al carui romantism a putut aduce, la

un moment dat, adevarate minuni.

Dar cartea mea se cerea complectata prin materialul

inedit care se ascundea la Blaj, curioasa capitala a Ro-
minilor uniti, pe care o cunosteam numai dupa atraga-
toarea legenda, pe cind realitatea, si oameni si lucruri,
merita sä fie cunoscutä, direct si serios.
M'am gasit astfel la 1902, dupa o calatorie la Venetia,
asupra carela voiu reveni, caci ea face parte dinteo noua
serie de drumuri in A pus, in acel colt ardelenesc de pe
Tirnave in care traia neschimbat secolul al XVIIIlea,
epoca Mariei-Teresei, cu tot ceia ce o formase odinioara.
Plata larga austriaca, biserica in stil lesult cu cele doua
turnuri in fata, cladirile scolare sed, red, vechi, pline
de mireasma calugareasca, din umbra ei, castelul unguresc,
refacut in stilul unel epoce mal noi, casele canonicilor,
cad, unit cu cartea, a Itil cu mosia, ba chiar, citiva, si
cu cartea si cu mosia, isi succedau casutile pe strazi
inguste, abia pavate. ,Si, de jur imprejur, emanatia terämmil
din aceasta vale, de pe dealurile cu vii, satenii asezati
si satenii earl venlau la tirg. Totul in sunetul clopotelor
catcdralei si in mormaitul de lectii al ucenicilor sí fete-
lor ucenice veniti de pe la sate, si cu ceva 'walla in
traiste si in legaturi. 0 revelatie a unei Rominimi inca
mie cu totul necunoscute.
Blajenii, in gindul carora e totdeauna o tendinta de a
salva sufletele schismaticilor, si nu cruta pentru aceasta
zimbetele si laudele, au fost deosebIt de indatoritori
pentru profesorul bucurestean care cunostea marea opera
indeplinita acolo si o aprecia pe deplin. Erau printre dinsii
si oameni de trecut earl nu mai cetlau de mult, amestec
de romanism mindru, de teranism aspru si de exclusivism
catolic färä nimic din fineta jesuita; erau s'i oameni vioi
si veseli, nu lard o cultura mai inalta, dar cad, de-
2
18 0 viatA de om

prinsi Cu avantagiile unei pasníce vieti de provincíe, n'ar

fi murít pentru niciun crez, cum nu s'ar fi incalzit pentru
nicio ideie; erau gospodarí in redingota preoteasca, ase-
menea intru toate cu parintii lor gospodari in carnasa sí
ísmene ; erau í profesorí ca oriunde aiurea. Mitropolitul,
asa de primítor, tot numaí zimbet, Victor Mihalyi de
Apsa, nemes maramurasean, aducea cu dinsul atmosfera
prelatilor de Curte din vremea austriaca. Se desfaceau
din acest grup, oricum interesant si in general sim-
patic, doua individualitati cu totul deosebite, dar a caror
faptura sufleteasca era de alt caracter, cela ce-í impie-
deca de la un lucru impreuna care ar fi adus un si mal
mare folos decit actionea separata' a fiecaruia, acestui mic
grup de carturari romini.
Llnul infatisa pe vechiul cleric romin intransigent, re-
tras in coltul luí, gata sa'-I apere contra intrusiunilor, chiar
prietenestí, iar Ltd' de stapinírea straina manifestindu-
se dirz, fara nicio reserva si fara nielo frica, de vreme
ce de la inceput, pentru a putea fi altfel, sacrificase
intreaga sa cariera, dar care era prea respectat, i res-
pectabil pentru orícine, ca sa se poata gindí cíneva sa-1
loveasca pentru aceasta eroic indaratníca incapatínare.
Am intrat I eu in casa, goala de mobile, a elevului sí
prietenului marelui Ciparius al omuluí care de la sine,
fara ajutor, fart mediu, fara recunoastere a facut mai
mult decit atitía cu cele mai frumoase studii, cu biblio-
teci la indemina sí cu incunjurímea cea mai inteligenta
si mai plína de indemnuri: canonicul Moldovan, Mot-.
dovanur, cum ii zicea, cu iubire, fiecare, era in adevar
numai o bucalica de om intr'un vecbiu anteriu cu totul
neingrijít. Vorbia putin i apasat, niciodata de dinsul sí
fard nicio legatura cu multe pe care, in multe directii,
le Meuse, dar ce flacara iesia din ochii mid supt fruntea
incununata cu asprul par carunt, flacara de vesnica lupta
si de nestramutata credinta, resistenta intrupata a nea-
 Osteneli de istoric 19

muluí su fatd de once incercare de a-1 desnationalisa 1

L-am väzut la mese mari ale Asociatieí, cind multi din-
tre ai nostrí se símtiau bucurosi stind lingd represin-
tantií, une orí impodobíti sí cu titluri nobiliare, aí puteríí
glasul lí vibra dad se ridicau uralele pentru Impdra-,
tul-rege, rdmas in multe ínímí tot Ardgutul de impdrat".
Erau sí altii, tineri, al cdror aprins nationalism nu des-
pretuía popularitatea din care se formeazd clientelele. Dar
Moldovdnut tinea ca lucrurile sd fie puse la punct, si
g/asul cludos, rostogolíml greu frase de o vícleand In-
cilcíre, stia totdeauna sd spuie in auzul tuturora, sí in
duda oricui, ceia ce nu era ingdduit a se spune. í ce
inímd de aur se ascundea in acest mdruntel trup scortos 2
°data, cu toata impotrivírea mea, el a scos din serpar
un abonament dublu, triplu pentru Sdmändtorul", pe
care, cum se va vedea, ajunsesem a-1 conduce : cerea
scuse cd s'a incurcat definitiv in socotell sí n'are cum
lace altfel.
Foarte Romin sí prín infdtísarea sa, cu fata solid pdtratd,
cu barba rard de Dac, cu spríncenele groase sí níste
bunt °chi verzí de teran, ca aí luí Dimitrie Onciul, dar
JAM' tot ce sclipia, nelinistítor, in acestía, Augustin Bunea,
format la Roma, avea in distínctia intregli sale tinute, din
care insä lípsia eleganta cdutatd, si nu cu totul pldcutd, a
sefuluí sat' Vlddica, caracterul prelatuluí de capital&
al cercetätorului de biblioteci, al scriitorului cu stiln0
0 ta/ent care era. Fägäräsean, purtind un nume care
se intilneste 0 in boierimea noasträ, cu care era arä
indoiala legat prin vre unul din strämosii sal, incä
tind'rul canonic era, 0 pentru ceí gelosi de marile luí
insusiri, netdgAduita faimd a Blajuluí, a c rui desvol-
tare in toate vremile s'i in toate domenille o cunostea
atit de bine. Scrisese incä putin, dar lucräri mai intinse,
fundamentale, despre episcopille vechí romdnesti, despre
Petru Pavel Aaron, episcopul pustule, creator de seoll,
 20 0 viatA de om

erau in pregatíre, sí o scurtd conversatie ajungea ca sa-sf

deje sama cineva cit de intinse erau reservele lui de silinta,
cela ce, de altfel, nu-I impiedeca de a lua o parte ímpor-
tanta in administratia vastelor mosii ale dieceseí metro-
politane. Era un orator de °casti mari, in a caruí larga
frasa intilniaí elementele de puternic sentiment fard care
In vorbire nu se pot atínge culmile, sí potolitul lui glas
cdpata rasunet cind í se dadea putinta sä afirme un crez
fäcut din acela,i metal antic ca al luí Moldovdnut. Re-
nuntind la perspectivele episcopale, care cu síguranta í-ar
fi fo t admise oitfel, el era unul din represíntan,il con-
vín,i ca spr jitiul Vienei, legat de anted amintiri istorice
nu e o símpld ilusie, si maí tarziu va 1 cistígat si el de
ideología luí Aurel Popovici ; primit bine la arhiducele
mostenitor la revolutionarul filoromin, al caruí ceas se as-
tepta cu n rabdare, Bunea va startn de mine sa nu
tulbur prín nicío manifestare acea visítd la Sinaia a luí
Fran -F rdinand si a sohei luí, in care acest grup de
visionari punea ant de marí sperante.
Aprecierile luí Bunea pentru munca mea, a amanarea mear
pe care am surprins-o intr'o conversatie a lui, cu Hasdeu
insu»i, nu mi-au putut fi indiferente sí n'am putut uíta
gazduírea de mai tarziu in chiar casa luí, asa de bine
ingrijita de o harnica nepoata, sí ea de mult dispärutd
díntre cei vii ca si unchiul fulgerat de o boala de Minna%
S'a legat astfel intre noi o prietenie calda, care a avut
efecte si asupra activítatii de istorici a amindurora.
Cu aceasta legaturä, tot asa de pretioasa ca sí ce ga-
sisem la Blaj in biblioteca luí °park', nící pand astazi
destul de cercetata, am plecat din umbra turnurilor ro-
mänestí stdpinind asupra Tirnavelor.
inainte de a md intoarce din aceastd rapede calatorie
pentru ínformatii suplementare, a trebuit sa merg si la
Oradea-Mare, unde actívitatea de Mecena a intelega-
torului epíscop Samuil Vulcan, legaturile lui cu un iricaí
 O teneli de istoric 21

alti fruntasí al culturii romanesti in secolul al XVIII-lea

gramadisera in biblioteca díecesana atita material inca ne-
intrebuintat, cuprínzind pana si cutare cronica a princi-
patului muntean. Episcop era atunci marele binefacator
Mihail Pavel, caracteristic teran tonsurat, care nu tinea
nímic pentru sine, dind otul pentru dainuírea í luminarea
neamului ; de si 1-am zarít cindva, ca aparenta un símplu
preot cu barba, tirind ciubote greoaie, n'am vorbít
data cu dinsul, relatiile mele flind, in vastele °dal goale
.ale cancelariel vladicesti, numai cu canonícul Nes, tatal
doctorului pe care 1-am cunoscut pe urma asa de bine,
si-mi aduc amínte foarte mult surprínderea cu care, in
aceasta noua coborire cu un veac in urinal, ca pi-in vre-
murile luí Vulcan el insusí, m'am gasit in fata acestor
clerici de o croiala atit de deosebita de a Blajenilor, lar
mie cu totul necunoscuta : capetele rase, lungile mustati
de nemesí ungurí din zilele luí Pavel Chinezul, vechile
anterie tirindu-se pana la pamint, pipa lunga ca un ciubuc
turcesc. i nu mai putín accentul strain urechilor noastre
intr'o seara, trecind cu trasura pi-in satele din jurul
Orazíi, ímbalsamate atunci de mírosul dulce al copacilor
1nfloriti, n'am inteles dintr'odata ce e acel cheíu" (teíu),
caruia, impreuna cu acatul" (salcimul), í se atribuía prin-
cipalul merit pentru delicata mireasma. Vorba cadea in-
ceata, intretaiata de lungí caderi comode sau-plíne de in.-
Ieles, din gura tabacita cu tutun a acestor batrini cart
hraníau in modesta lor ísolare marl visuri pe care nict-
unuia nu li placea sa le marturiseasca.
Am termínat in sfirsit de tiparit voluminoasa carte la
care atita lucrasem si a cart publicare imi dadea prilejul
sa arat ce nedreptate mí se facuse la Academie. Cel
d'intaiu articol, in Epoca", a fost datorít, am aflat-o
maí tarziu, ciudatului falsíficator Cajon, cel care des,-
coperíse" pe Kemény, ,,autorul ungur" dupa care Ca,-
ragíale, plagiase" Napasta" í juratii au achítat, dupa
22 0 viatd de om

pasionate pledoarii in care un avocat al apararii arunca

pe masa cartile groase ce ar fi fost sa fie operele, de fapt
neexistente, ale eruditului" acusat, pe fiul unui influent
avocat liberal. Era o tagaduire violenta, care, necunos.-
cind pe autor, m'a lovit in inima : indignarea m'a dus
drept la redactie, unde, considerindu-ma foarte de sus,
cu lornionul in ochi, redactorul Cioraneanu mi-a refusat
once explicatie. i, totusi, in scurt limp coloanele acestei
foi, inchisd atunci curiositatii mele dureroase, erau sa-mi
fie puse la dispositie de N. Filipescu pentru a manifesta
acelasi crer pe care pana atunci il purtasem prin Ro--
mania juna" si prin foaia francesa...
Altcineva n'a crezut a trebuie sa se ocupe de lucra-
rea prin care cAutam sa arat, nu numai bogatia unei li-
teraturi in mare parte ignorate, dar si valoarea actuala,
pentru nevoile si aspiratiile noastre, a cugetarii acelor co-
rifei ardeleni cari din fundul gropii umilintilor lor cute-.
zasera a tinti asa de sigur stelele nemuritoare ale idea-
lului. Abia intr'o noua calatorie ardeleana omul cu doud
suflete, cu trei, daca se sine sama si de singele sau flea,-
parat sirbesc, Gheorghe Alexici, Alexics pentru stapini,
care-si crestea un fiu cu doua forme ale numelui Mu
dupa cum infra in cascl un Romin si un Ungur, el, pro--
fesorul de limba romina la Universitatea din Pesta pen-
tru ca era blindut cu stapinii, dar care nu numai ca m'a
condus la biblioteca Museului National, dar m'a pus in
contact cu studentii romini de acolo, in frunte cu tina-
rul Octavian Goga, mí-a spus cu sinceritate ca nici.
dinteo carte romaneasca n'a invatat atita ca din aceasta".
Cineva m'a sfatuit sa presint lucrarea Printului Moste-
nitor, care ar clod sa cunoascd tineretul", si astfel, cu
cele doua volume brumos legate subpar& m'am dus la
Cotroceni. intaia mea intilnire cu viitorul rege Ferdinand
mi-a ramas limpede in minte. De curind ridicat dupà o
boald care indurerase opinia publica pana in fundul ma:
 Osteneli de 'stork 23

halalelor, de unde femeí simple ii trímeteau retete ba-

best de sigura indreptare sí ce mare, ce adevarata a
fost bucuria cind el a fost vazut din nou in picíoare, ce
simpatie i-au cistígat suferintile indurate cu o asa de no-,
bila resemnare / , statea intr'un birou plín de carti cu
fereasta deschisa asupra parculuí. Blond, foarte slab, cu
figura mica, ingusta sapata adinc pe timple si pe obrají,
cu palizii ochí albastri fara siguranta in priviri, aspectul
acesta fisic, pe care-1 va indrepta barba ce-si lasa sa
creasca, nu se potrivia cu impresia ce o a veam de la
Iasi, uncle-I adusese, pentru a infatisa Moldovenilor pe
tinarul ofiter de vinatori, regalul sail unchiu, si de la ser--
barea Universitatil bucurestene in 1890, cind, fara sa as-
culte lungul discurs al rectoruluí Orascu, veche figurà
din vremea luí Cuza-Voda, care intrebase pe atunci
tinarul cumulard, abia intors din stralnatate, daca el e
cel ce maninca saptí chiti", isi umfla si desumfla ritmic
°brazil grasí si rumeni, poate numal din tímíditatea care
1-a urmarit pana la sfirsit. Dar viata ascunsa inauntru, o
viata de francheta si de ironie, spuind !impede once
une orí prea mult once oricui - une orí prea mult
orícuí , izbutía sa biruie aceiasí sfiala care se arata prin
lungíle opriri pana la venírea termenuluí in adevar just
si stia foarte bine romaneste si prin nepläcuta re-
petare a cuvintelor din urma ale interlocutoruluí de care
se aata cu desperare. A aratat foarte putín respect nu
numaí pentru publicatille Academiei Romine, a caror
parte administrativa samäna cu darile de sama ale Cre-
ditului Rural", sí chíar pentru intreaga tagma politica de
la noi, cu ai aril sefí era coleg la Senat, dar nu se
ducea acolo niciodata ; pentru a-í califica a intrebuinlat
chiar un cuvint frances care m'a facut sa tresar : acela
cu care la Waterloo Cambronne raspunsese somapei de a
capítula 0 pe care fabricantii de frase eroíce 1-au pre-
facut in nobilul : »La garde meurt et ne se rend pas".
24 0 viatà de om

Da, chiar acel cuvint care nu figureaza in vocabulariul

de audiente al dinasttilor. Facea o singura distinctie, clara
si. absoluta, pentru Kogalniceanu. Era deci si in familia
regala cineva contra unei situatii politice pe care o des-
crisesem fara reserve intocmai asa cum era ? inca de
atunci aceasta-mi dadea de gindit. Oricurn, m'am intors,
cu multa bucurie de la aceasta prima visita.
Dar mi s'a observat ea nu-mi facusem datoria de a
ma duce intaiu la Regele. i astfel o noua cerere de
audienta pentru a presinta aceleasi volume buclucase
mi-a deschis usile Palatului Regal.
Once era sa creada mai tarziu despre tinarul amestecat
in politica pentru a incerca sa strice bunele relatii cu
Monarhia pe care o vazusem si o voiu vedea adesea
la lucru in Ardeal, si oricum cuvintele sale au putut fi
raportate de ministrul austro-ungar la 1915, aproape
cinsprezece ani dupa aceasta, cind ma hräniam cu ilusia
ca putusem face st unele progrese, Carol I-iu a fost foarte
bu n cu profesorul care abia se apropiase de treizeci de
ani si care in politica, singura hotaritoare, nu insemna
absolut nimic, nefiind macar inscris in listele electora le..
Aici ma asteptam sa gasesc protocolul. El era de sigur
in audienta in picioate, in felul cum se dadea mina la
inceput si la sfirsit, dar, modul de exprimare fiind fara
indoiala altul decit la Cotroceni, de loc in ce priveste
ideile, netede, radical de netede in toate privintile, si
sentimentele rostite cu o uimitoare lipsa de once fereala.
A pipait cartea, s'a uitat la dinsa, a foiletat-o, a pus-o
de-o parte si apoi s'a interesat de ce se petrecuse cu
dinsa. A fost scrisa pentru Academia Romina, dar
raspinsa de dinsa. Da? si pentru ce ? Pentru ra
s'a adus inainte lipsa unui capitol. $i capitolul lipsia ?
Nu, Maiestate, si am facut sa se constate aceasta $i
s'a revenit asupra hotaririi ? Nu, Maiestate ... Nu ?
Aceasta este o ... Nu gasia cuvintul. in sfirsit el s'a des-
 Osteneli de istoric 25

-facut, necrutator, potrivit Cu vechile luí pared asupra

moralitatii lumll pe care gasise aid : urma
barbarie. Si a vrut sa ptie cine era in comisiune, cine
decide la Academie. Si numele luí Urechia a cazut, pe
alaturi. UrechiA, a murit. Nu era multa durere in
-glas la pomenírea aceluía care fusese totu0 un perfect
curtisan, atitia ani de zile. Cind a aflat ca la Univer-,
sitate fetele frumoase tree examenele rapede, Tocilescu
dind note pentru patru materli voià sa examíneze
la Istoría Universala i dupa numirea mea , a avut, in
intunerecul care se /asa, i regele nu sunase pentru, a
se aduce lumina, un gest care nu mí-a putut scapa.
Mal tarziu ins& fata de anumite nereguli bane0i consta-
tate la Museu, hind semnalate de functionarul luí
cílescu, d. Tzigara Samurcaq, care nu pierdea din ochí
dírectía, Regele a intervenit pentru ca, trecindtt-se a-
supra malversatillor, scandalul sa nu devie public.
Si de la Palatul Regal am plecat cu ímpresía ca se
pregate0e-o vreme noua, care va fi maí buna, mult mal
buna decit aceía in care, cu vre-o zece ani in urma,
descalecasem.

Se vedea 1 prin alte semne.

Am ,spus ca o emulatie frumoasa se produsese intre
familiile boiere0i cu dorínta de a face cunoscut cela
ce pana atuncí zacuse nurnai in Archivele lor 0 in cele
straine. Exempful a venít de la Al. Callímachi.
Ca multamitä pentru tiparirea Istoriei literaturii" ii pro-
pusesem sa scriu din nou, dupa o reu0ta incercare a lui
Xenopol, ístoría famillei luí. Pentru aceasta mi s'au adus
in sad documente, de multe feluri, intre care am avut
bucuría sa gasesc pana í scrísori personale, intime, pe
linga cele din monografía fostuluí mieu profesor, de la
dragomanul loan Teodor, víitorul Domn. Dar pentru cele
patru Domnii ale familíei archívele din strainatate pastrau
26 0 viatA de om

de sigur un pretios i bogat material. Cu o suma, al cdrui,

rest i 1-am adus inapoi, am pornit deci in cercetarea
acestui material inedit: edlAtoria, pand foarte departe, fdeutd
cu cea mai mare grabd, autind sa prind ce-mi trebuie
0 in ceasurile care nu sint pentru lucru, trebuia sd fie
plind de izbinda.
Am revenit in Galitia, 0 biblioteca Czartorycki mi-a.
dat corespondente particulare din cele mai interesante, la.
care s'a adaus descoperirea formei latine a Cronicei luí
Miron Costin, pe care a tipdrit-o apoi in colectia luí 1._
Bogdan un nou prieten, gdsit atuncea, tindrul istoric Bar-,
wihski, cdsdtorit cu o simpaticd doamnd crescutd in Mol-
dova, de la care 0 el invdtase ceva romane0e ; cu eft&
bundvointd mi s'a deschis casa lui 1 Bibliotecarul Bis-
kupski a fdcut 0 el imposibilul ca sd-mi fie de ajutor.
Intre natiile noastre era de ajuns sd ne vedem pentru a
ne si intelege. La Viena, am regdsit pe Kdrolyi, pe Göry,
pe Siegenfeld, pe clericul care-0 lua dejunul copios lingd
fereastd. Documentele puse la indemind luminau legdtur1
economice, evenimente politice 0 dadeau la Weald' o in-
treagd rectificare de granite pe tdcute in paguba Moldovei.
De acolo am mers pentru intdia oard la Copenhaga.
Simpaticd rqedirqd regala, plind de trecut, avind in ca.-,
racterul caselor de cdramizi aparente, roe, violete, in
sedritele care, se suie din stradd cdtre tka de íntrare, in
linktea pietelor ei ceva difi Haga. Si acolo voiu reveni
iardsi, bucuros uirnit cind, dupd o rdtdcire, ba pe Calle
Olandese, ba pe Caile Statului, fdrd sd se supere cineva 0
fArd sd-mi ceard platd pentru parcursul gre0t, mergind
i pand la Rotterdam, m'am gash tdrziu noaptea intina.-
pinat ca un prieten plecat abia ieri de acela0 om de ser-
viciu, care m'a dus exact la aceia0 odaie unde fusesem
cu mal multi ani in urmä. Corespondentele din Cons-
tantinopol cuprindeau in ambele locurí si tiri noud despre
 Osteneli de istoric 27

dinastía aceasta de Cimpulungeni ridicatä prin vrednicia

lor pAnA la Scaunul domnesc al luí tefan-cel-Mare.
Pentru a se adaugi o noua recoltd am mers si in Suedia.
Cu totul alta lufne in maiestosul Stockholm, cladit din
piatra, in juru/ masivului Palat Real, de-asupra lacu-
filar minunate, in legatura cu,Marea. Deprínsesern inca
de la Paris aceasta clara limbd vocalica in care basa
finesa a terii inlaturase sunetele germanice obscure si o
influenta adusji de la Nistrul nostru trade mutase arti-
colul la sfirsit ca la popoarele dunarene. Am putut stringe
astfel singur si pregati cu traducen, pentru publicatie,
destule fragmente de rapoarte diplomatice constantíno-
politane.
am facut cunostinta until om a carui atentle, prin
petrecerea luí Carol al XII-lea la Bender, era mal de mu/t
atrasa asupra terilor noastre. Bunul, prietenosul Theodor
Westrin, director al Archivelor, a ramas legat de mine
si de noi si mult timp- dupa ce-O pArasise, de qtrineta,
functia, pAnd cind, mai datinazi, 1-am vazut zdrobit
de ani si de urmarile unui accident, dar si din patul su-
ferinfilor tut ardtindu-mi, prín cartea pe care mí-o infd-
tisa interesul pentru luerurile romanesti.
Documentele Callímachia, carora li-am adaus doua
prefete muncíte, díntre care una e istoria unei lungi Olt
din secolul al XVIII-1ea, au aparut in do-a volume,
frumos si luxas lucrate /a Minerva" luí Hip, abia in
1902. Pana atunci insa putusem da, in aceasta vreme de
mare, dar si de atit de bucuroasa íncordare a tuturor
puterilor, acte de deosebita insemnatate privitoare la fa-,
milfile Cantacuzino si Brincoyeanu.

intimp/area, care, asa oarba cum pare, isi are to-

tusi caile et necunoscute, m'a fAcut sa descopar, intr'un
manuscript adus de la Museu la Academia RominO, in-
susi carnetul de student, la Venetia sí /a Padova, al Stol-
28 0 viata de om

miculuí Constantin Cantacuzíno, caruia, cu citva timp in

urma, ii putusem atribuí, prín comparatía cu manuscríp-
tele din Bologna, Cronica Anonima, atit de importanta,
chiar anacroníca in cugetare si stil, a inceputuluí nea-
muluí romAnesc inteles ca o síngura unítate. Am co-
municat ametítoarea descoperíre batrinuluí sef al con-
servatorilor G. Gr. Cantac'uzíno, intrebindu-1 daca ar con-
situp sa sustie publícarea acestor revelatoare pagíni, im-,
preuna cu insasí Croníca sí cu ce credeam a maí poate
fi considerat, in scrisul timpului, ca opera acestuí invatat
boter. Invoírea mí-a venít indata, sí Fílip ví-a putut chel-
tui tot mestesugul de artist nascuf ca sa dea eleganta
carticica in care se cuprínd Operele lui Constantin Can-
tacuzino" (1902).
G. Gr. Cantacuzíno, din care amabilítatea luí Dela-
vrancea, trecut de la líberalí la celalt cap& al iddlor po-
Mice, a facut un mare orator .sí pe care lumea care-I
vedea trecind in faítonul sau cu livreaua famíliei, cu ci-
líndrul in cap, surizind ca -un presedínte de republíca in
dreapta si in stinga, il consídera ca un símplu pet sonagiu
decoratív, era un om plin de rasa, mindru de origintle
sale, pe care le-ar fi vrut nu numaí imparatesti bízantine,
dar sí legate de paid]." de Franta, de dinastía Valois
ínsasi, cum pretindea un Cantacuzin aventurier s'i pa--
rasít 'care cerea o pensie luí Hentic al II-lea, regele Fran-
deí, sí, cu toata strícta economíe, luata putintel in ris, a
unor venituri enorme, de pe mosti cit o tara, un suflet
de o rara bunatate sí de o cultura deosebita. Frumuseta
cartícelii din 1902 1-a sedus, s'i astfel m'a rugat sa-i fac
placerea de a--i tipari -7- neaparat botereste, adeca fara
Weld macar a uneí rasplatidboieresti, Genealogía Can.-
tacuzínilor", la care s'ar adaugi multele documente íne-
dite pe care le pastra in marl cartoane rosít.
Lucrul nu era chioar ap de usor, de sí eu aveam timp
pentru once si pentru oricine. 0 curíoasa temere de
 Osteneli de istoric 29

once ar putea samana Cu o instraínare, fíe si numai prin

pipaít, 1-,a facut sa-mi dea din Genealogle", publícata
pe vremurí de Boliac in ziarul luí, numaí o copie re-,
cent& lar in loeul documentelor n'am avut decit fota-
grafil, de altfel foarte bine facute.
Astfel am putut injgheba si o scurta istorle a famine',
pe care am íntítulat-o Despre Cantacuzíni", cuprínzind-o.
In coleclia de trel volume cu Operele Stolniculuí, patru-
pe care venerabilul boier le-a putut avea foar e ra-
pede inainte-i in vechea casa modesta, plína de trecut
care a fost parasíta pentru pretentiosul palat a'uns sa.
devie prín mchíriere un oficlu public ar fi putut-o-
prevedea el, care punea cu atita mindrie pe tavane, pe
usi, pe grilajul de fier aurit pajurea bícefala a Bízaniu-
luí 1 sl apol danmata ca sa se rídice o bana/a cladíre
de raport. and i-am cetit, dupa dorínta, pagímle des--
pre originí, s'a intrístat plerzind pe paíril a de FranIa,
dar, cind s'a dovedít orígínea itnperiala, s'a ridicat ca de-
o zguduire electrica pentru a stríga, asa de confus pe
urma, dupa ce se auzíse : Cc tot Hohenzollerni, ce tot
Hohenzollerní, dar Cantacuzínii ce,-.s 7". Era, la capat, asa
de multamit, incit a ospatat pe Filip la Floresti, mí-a
cerut rule sa-lo dau Istoría literaturil romanestia si, in-
tr'un tarzíti, sfios, m'a intrebat daca m'as voi sa pnmesc
de la el larasi : daca snit bolnav", ca sí Istrate , fíe
sl ca imprumut, banii pentru o noua calatorie in straina-
tate. Prín testament va lasa, cu gindul la Delavrancea,
treized de mil de leí pentru a se safe in adevar istoría
familíeí pe basa documentelor adunate de d. Iorga".
Cum se va vedea, inprejurari in legatura cu noua po-
Mica de care eram tot mai mult legat m'a apropiat de-
N. Fílipescu, at carui curaj, a caruí nevole fisica de a
gasí o resistenta sí de a o darima nu putea decit sa ma
cistige, de s'i nu puteam ceti tot in ochil lui cu sclipírl.
leonine, s't unele intrebari sí propunerí cu privíre la ma,-.-
30 0 viata de om

nifestatii publice care ar fi de dorít ma nelinistiau. Sí,

pentru dinsul, ca un dar de prieten, am tiparit la Socec,
In foarte bune conditií, vechea tipografie cautind sa nu
se lase supt nivelul Minervei", Cronica pe care si azí
am motive s'o atribuiu luí Constantin Capitanu/ Filipescu.
Intre dorítoríi de acel altceva care era in aler, de care
nu putea sa scape nimeni, nicí, Cu atita parere de rau,
Regele, care credea ca ne-a gasít barbarí, a ne-a civilisat",
in singurul fel cum trebuia, si ca a facut-o i deplin
definitiv, era si tinarul Costantín Brincoveanu.
Fiu al luí Grígore Brincoveanu i decí, din causa vristeí
inaíntate pe care o avea tatal la nasterea luí, insusi
nepotul luí Voda-Bíbescu sí al lui Voda-Stirbei, cari
acestia nu a veau atunci decit stranepoti, si al filch de-
votatului diplomat grec in serviclul Turciei, Musuriis-Pasa.
frate al unei femei de incontestabil geniu poetic, d-na
de Noailles, care insa nu se bucura atunci de marea si
merítata faima universala de mai tirziu, el sacrificase tot
ce-4 putea da ca placed, si spirituale, chiar ca víitoare
cariera, Franta, in a aril limba, in a aril culture* fusese
crescut, i veníse in Romania, inca ramasa in urma si
in pragul uneí grele críse, pentru a se face Romin, in-
cepind prin a intra intr'un regiment. Romin insa nu in
sensul egoist sí oportuníst al cuvintului, puind in marea
afacere política, singura decisiva, numele sal asa de mare
importante sa avere, cí Romin in acel sens mai curat
si mai inalt in care intelegeam í eu rostul neamului nostru,
marea sa tínereta, el era sfatuit de un príeten mai
in virstA, om de superíoare insuslri, Marcel Mielvaque,
scriítor de talent, cugetator original, dar mal ales suflet
franc si intelígenta capabíla de a deosebí starí de lucrurí
inaínte ca ele sa se fi pronuntat pe deplín. A fost until
díntre cei d'intaiu earl au inteles ca in aceasta Romaníe
in care se initíase asa de rapede se petrece ceva, i avea
destul curaj ca s'o recunoasca public, cum a facut-o in
 Osteneii de istoric 31

artícole din revista francesa, pe care o scotea cu d. Brin-

coveanu, dindu-i un larg orízont, La Retzaissance latine.
Am gasit acolo una din raffle recunoasteri, din partea
luí Míelvaque insusi, nu a muncii mele stiintifice, ei a
lucrurilor urmarite si realisate dupa putinta in tara mea,
pe care mí le-a dat strainatatea, care, fireste, a vea Cu
totul alte gnu.
In casa din Strada Scaune, discret si elegant mobnata,
d. Brincoveanu aduna o lume aleasa. N'avea Md.° legatura
politica i, cistigat apoi, un moment, de liberali, s'a des-
partit in urma uncí grosolane sarje in Camera contra
printilor" din partea unui om de o nerozie deosebitä,
pentru ea sa-si caute un loc in deosebite directii ale dreptei
fara a afla vre-odata ce merita priceperea sa lute sí mul-
tele sale cunostinti. Astfel se gasiau acolo, pe linga d-ra
Vacarescu, pe care am cunoscut-o si acasa la parintil
energica figura foarte sprincenat i ochios romaneasca,
din care emana viata si dorinta de munca, deci altceva
decit legenda ce se tesuse in jurul unui vis neimplinit, pe
Procopiu, care-si urmaria vinatul pentru partid, pe C. Mille,
pe care, peste amíntirea cetirilor din cartile sale, il ve-
deam acum intila oara, greoiu in figura i in trup, ade-,
varat marsuin, i tacut, in cluda uneí inteligente reale, tot
ca un marsuin, precum sí pe altil pe cari nu mi-i mai aduc
arnínte. Atmosfera era fara indoiala de stinga i tragea
spre clubul neo-liberalismului, dar se agítau, la masa si
dupa masa, Mielvaque ascultind cu atentie, multe pro-
bleme ale zilei in a caror deslusire comesenii aduceau,
e adevärat, mai multa bunavointa si incredere decit priP-
cepere adevarata. D. Brincoveanu insusi n'avea niciuna
din prejudecatile pe care le-ar fi putut da averea si
situatia sociala, si astfel, cind, la 1906, ideile mele m'au
scos si in strada, contra papuseriei straine, de moda su-
perficial& care era periculoasa pentru cultura noastra,
inca asa de gingas tinara, dar care-mi parea nu mai
32 0 viatg de om

pupil periculoas i pentru prestigiul civilisatiei francese

celeí adevarate, intre cei earí se ínteresau maí calduros
de ce se petrece era chiar tinarul pe care toate obis-
nuintile i traditille sale ar fi trebuit si-1 indrepte catre
lagarul celalt.
Pe sama nouluí mieu príeten, am putut tipari, in leg&-
tura cu publicatiile cantacuzinesti, documente relative la
Constantin-Voda Bríncoveanu, insemnari din tara, ca a
mostenirii lui, dar mai ales multe rapoarte din corespon-,
dentele straine care de ani de zile asteplau sa lasa la
lumina si pe care Academia, la care se lucra incet, nu
le-ar fi putut primi in acel moment. Un nou Volum se
adaugia astfel la elegantele editii in-12 ale Minervei",
careía avea de ce sa-i fie recunoscatoare stiinta roma.-
neasca.
Cele doua volume de documente privitoare la Domnía
lui Voda-$tirbel, legate de un studíu pentru Academie,
care a íesit apoi deosebit, au intarziat, aparind numaí in
1908. Nu stiu cum am aiuns a cunoaste pe d. Barbu
Stirbei, omul tacut i pazit, supt a carui discret e per-,
feet& de baronet engles, se ascundea o asa de mare am,-
servita de o fina ínteligenta si de un instinct mos-,
tenit in judecarea situatfflor politice, tin& lipsit sufleteste
de toate defectele, ca si de toate calítatile, vristeí sale, insa
avind de sigur tot ce poate atrage si retinea o prietenie
de sfat bun. Vorbía doar de distanta pe care o punea
Carol Hu intre dinsul si intre societatea romaneasca fara
a vol sa faca intr'insa nício deosebire de persoane, nicío
gradatie de stima. Pentru Regele, un Neamt nu e ca
alt Neamt, dar Rominii Sint pentru dinsul tot o opa." Se
putea gici doar ce rol ar fi dorít sa aiba pe linga o re-
galitate cu urechile deschise. pindu-se la o parte de viata
partidelor, lar, cind l-au captat o clipa conservatorii, de
care era legata amintirea chibzuituluí sau tata, s'a grabit
sa treaca directía grupului craiovean asupra fratelui care
 Osteneli de istoec 33

n'avea nímic din insusirile lui, tinarul, generosul Gheorghe

5tirbei, d. Barbu Stirbei era un hotarit príeten al tera.-
nilor, a caror chestiune se punea din nou, stringent, in
fata uneí noi generatii sí, membru al Consiliului fixat la
1907 de reformele luí L I. Bratíanu, nu pregeta sa de-
nunte, in foaía pe care ajunsesem s'o am, cite ceva din
ce se uneltía contra dreptelor interese teranesti. De al-
minterea, apropierea dintre aceasta fire taínuita, dar, in
deosebíre de altí oamení ascunsí, foarte simpatíca, sí dintre
mine era asa de mare, incit, trebuie s'o spun sí cu o
fireasca recunostinta, ca,.atunci cind a fost vorba ca ziarul
sa apara, prímul fond, pe care 1-am cintarit luni de zile
cu atita frica, a .fost de la fratil Stírbei.
La d. Barbu Stírbei acasa, intr'un dulap de lemn de
lamiiu care a dísparut, cred, de pe urma instalarii unei
autoritati germane in vremea razboiuluí, am väzut,
turi de exemplarul din Letopísetele" luí Kogalníceanu
oferít Domnuluí Terii-Romanesti, dosarele pe hirtie
bastra, ingrijít scríse, scrupulos indreptate i gospodareste
cusute, ale Voevoduluí din preajma Unirii. Ideía uneí
publicattí ni s'a írnpus amindurora, i citva tímp, pentru
a fi util d-luí Sadoveanu, a carui basa materiala, cu o
casa de col:Ai, n'avea largímea talentului sau, 1-am rugat
sa copíeze tot ce maí trebuia pentru inighebarea
Vet proíectate.
Din ea a íesit un Stirbei-Voda aproape cu totul ne,-
cunoscut : nu numaí un om de o perfecta ordíne, dar sí un
neastimparat creator, iar schímbul de scrísorí, vredníc de
oamení din vremea celei mai curate antichitati elenice,
dintre dinsul sí romantícul Grigore Ghica al Moldovei
a revelat la unul o aleasa sensibilitate, aproape bolna--
vícioasa, un suflet de o exchísa poesíe, far la celalt, la
Munteanul practic, o barbateasca hotarire de a infrunta
pentru fapta sa ()rice dusmanie, care-1 pune alaturi cu
inteleptií din fruntea cetatílor antice. Primul volum a
3
34 0 viatà de om

aparut la Minerva'', pe care ajunsesem astfel a o tinea

material in mare parte : Filip mai izbutise tocmai prin
publicatiile mele a-si OA patroni printre oamenii cu
avere, si, de la un time, cu interesarea mostenitorilor luí
G. Gr. Cantacuzino, si-a cladit palatul la doi past de lint-
versitate, splendida intreprirdere, de care, cu gindut la
Romania June, va izbuti sa lege un ziar ca nume/e
tipografiei. Cel de-al doilea, cu material intern, n'a za-
bovit mult. El a fost prilejul unei neasteptat incident
tragi-comic, care merita sa fie povestit.

M'am trezit acasa cu d. $tirbei profund tulburat. lad

anunta un duel, da, un duel intre unchiul su Gheorghe
tirbei si un om politic bucurestean, foarte cunoscut,
dat a carui vrista nu-I arata potrivit pentru asemer,
nea regulare de s3coteli. lar in3tivul acestei temute
intilniri care ar fi sa fie, eram eu, si anume prin cartea pe
care o ispravisem de tiparit. Am inteles, dar nu fara grew-
tate-Am aflat intaiu ca beizaded Gheorghe 5tirbei, autorul
-unei loa te interesante scrisori pe care o tiparisem, si. care
era la nivelul acelora, despre societatea din Petersburg,
pe care le adresase tatalui sau Domnul pe la 1850, tra-
leste. Traieste la Paris, cu totul retras, absolut uitat, in-
surat cu o straina, o Austriaca, ale cad'. fete II vor
mosteni, dar si nepotul trebuia sa aiba parte din aceasta
mostenire care se facea atita timp asteptatä. In sonseare
se discutau lucruri privitoare la rudele aceItii om politic.
Cum familia tirbei si alte familii se luptau intre ele
pentru tron si deci se urau, rautatea din scrisoarea asa
de tinerei beizadele se explica. Fata de vadirea acestel
dureroase alusii, omul politic n'avea a face decit ca
insultatorul, cu calomniatorul care pacatuise asa de greu
cu s izeci de ani in urma, dar a es a, am nintat la
noudzeci d ant de o sabie sa de sigura, nunta pe d
arbu ' bei ca-I desmosteneste.
 Osteneli de istoric 35

Trebuia ca eu sa di-eg grqeala pes care fdrd voie o

fdcusem. Pentru aceasta am schímbat foaia i am readus
la starea pacificd pe cel supdrat, apoi am adresat venerabilu-,
luí quasi-centenar o scrisodre care-1 putea mdguli i impaca
-O pe dinsul, prin care, facindu-ind a crede cd n'am pus
niciodatd la indoia1d existenta luí, scusam divulgarea prín
aceia cd, pasiunea de ístoric m'a fdcut sd trec peste cotice
ca sd nu rdpese publiculuí pldeerea de a cetí o scrisoare
asa de bine facutd.
N'am prímit rdspunsul, care m'ar fi putut interesa, dar
peste putin au apdrut doud volume ale lui Gheorghe
Stirbei, Feuilles d'automne et d'híver", in care erau alte
scrisori, acestea t'ara níciun clenciu de duel intre cele
doud secole, O chiar o ístorie a poporului romdnesc, in,-
sufletitd de un frumos sentiment patriotic, a celuí de
aproape p jumatate de veac exilat de bund vote, in-
sistind mai ales asupra epocii pe care o cunVea ap de
bine. A tinut chiar ca o editie romaneasca a acestei lu-
cran i sa apard, pe care, in indiferenta noastrd curentd,
n'a observat-o irisa nimeni.
Incepusem si o publica tie de documente moruze0, care,
nu maí tiu de ce, s'a oprít la prímele coli, apol pierdute.

Dar aceastd vreme ap de fecundd in lucrdri, care Me"

ele ni se bucurau de o mal mare notorietate decit folie
vgtede ale fiului luí Vodd-Stirbei, cuprinde lí alte adau-
girí la acea istorie a .Rominilor care prinsese acuma cu
desavirpe pe medievistul cu studii privitoare la Occi-
dent.
In acest mai vechiu domeniu, pe care numai multa
vreme dupd aceia 11 voíu cultiva din nou, adus de im-
prejurdri, lucrasem putin. Din actele ragusane si din ci-
teva razlete note italiene facusem, tipdrindu-1 la Imprio-
merla Statului, cu o admirabild minuscula, dar pe groaz-
nica , hirtie de scrís" de la Letea, un al traed volum al
 36 0 vial de om

Notelor í extraselor". Intr'o calatorie noua la Venetia, in

1901, cind mi-am gasít salasul de o lund intr'o camp
din Calle del Ridotto, la dol pasí de biserica S. Mosè,
in umbra careia pe la 1500 statuserd solii luí
Mare, continuasem dupa 1453, 0 pana in epoca lui
líman-cel-Maret, culegerea documentelor privítoare la
raporturile cu Orientul, recolta care-mí va fi de mare
folos pentru o Istorie a Imperiuluí otoman la care nicl
nu cutezam sa ma gindesc atuncl, dar ele vor astepta
lungi ani de zlle publicarea.
Cercetasem, dar nu pentru asemenea studil despre
Apusul tot mat mult uitat, intiai data Budapesta, si ea
gasitd in treacat, Nona atunci, ca í Viena. Pregatísem
pentru Minerva", care scotea V o colectie albastrd de
carticele pentru popor, o istorie a luí Mihaí Víteazul, care
a avut darul sa placa unuí spirit ca al lui Vlahuta, cu totut
íesit din vechile luí tovarasll, i, cum profesorul Alexíci
linea sa-1 cunosc elevli, asteptind probabil de la mine
certifícatul de sentímente romanesti de care prin purtarea
sa nesigurd avea asa de multa nevole, am cetit, in pre-
senta luí, fragmente dinteinsa unul grup care, ca d. Gaga,
pe atuncl, ca aparenta, un modest tin& foarte blond,
era- sa dele In curind, multamita spiritului de organisator
sí de bund administratie al d-lui O. Taslduanu, frumoasa
-publicatie líterard Luceafarul", despre care va fi vorba
mai tarziu, in alta legatura. Stirrd in subsolul unel marl
case din Buda, in odaía inchíríata de portar, am lucrat
in biblioteca Museului National, cercetind vechi
nuscripte romanesti i fdcind excerpte din traducerea de
acte polone datoríta pill' 1870 unuí canonic german de la
Suceava, Schmidt, istoric al catolícismuluí in partile noastre._
Odatd, -portarul, care stía prin amícul sau, portar 0 el, la
Palatul Regal din. Buda, cind avea loc venírea í plecarea,
tainuite de frica atentatelor, a luí Franz-Joseph, ni-a
aratat locul exact de uncle.1 pot vedea, 0 de foarte
 Ostmeli de istorie 37

proape, trecind. Am stat acolo supt ochii politiei, care

n'a indraznit sa ma intrebe nimic, in ciuda pil6riei cala-
brese, a cunoscutei pelerine cenusii si a minii tinute in
buzunar, cine sint, ce caut si pe cine astept, pana ce
trasura, venind din cetatuia gotica, s'a coborit pana in
fata mea, batrinul Suveran, rosu, gras, obosit, cu capul
plecat pe umär, vorbind cu adiutantul su credinelos, con-,
tele Paar.
W De la Budapesta m'am intors cu neasteptata cunostinta,
prin hirtiile, perfect pastrate, ale celui d'intaiu episcop,
dupä Unire, pentru ortodoesii din Ardeal, cari-1 cerusera
prin rascoala : Sirbul, cu principala resedinta ill Buda, Dio-
aísle Novacovíci, o intreaga lume de hirtíi de umil ca-
racter provincial, cu gilcevi, bata si pacate prin satele
rimase in urmd, dar toate cu o /imba atit de 'ma, cu
o ideatie si o sinatire romaneasca de o seculara datina,
si asa de asemenea cu ce stiarn atit de bine din viata
actualä a -satelor de la noi. Acesta mí-a fost materialul
pentru articolele, publicate in Noua Revista Romina" a
d-lui Motru, care s'au tras aparte apoi in articled Sate
si preoti din Ardeal" la 1901.
Deocamdata, cu atita inedit, cules in deosebite im-
prejurari,--si la catolicii din Iasi, chiar s't pentru Istoria litera-,
turii romanesti, si cum, pe de alta parte, in Ardeal dadu-
sem si de depositut de acte romanesti politice din Alba-
Julia, in biblioteca Batthydnyi, lar aceia a Academiel Ro-
mine ma imbia cu manuscripte asa de pretioase ca re-
gístrele luí Brincoveanu si luí Constantin Mavrocordat,
am cautat si am gäsit un nou fel de publicare ofidala.
junimistii", acela cu cari Síhleanu ma banuía ca am
intelegeri misterioase si condamnabile, erau acum la pu-,
tere, trite() combinatie conservatoare, care, ca once iesia
din jocul mecanic, supraveghiat de regele Carol, al
partidelor in lupta, ma interesa foarte putin. Ministru de
Instructie ajunsese inteligentul si binevoitorul pentru toata
38 0 vlatA de om

/umea avocat bueuretean C. C. Arion, pe care nu-t

cunosteam personal, zarindu-I numai o data la Ateneul
Romin, cind, in presenta frumoasei Princese Mostenitoare,
catre care intorcea niste ochi zimbitori de iepure amo-
rezat, vorbia despre datoria de a ajuta pe artisti si pe
poeti, tovarasi, periculosi, la aceasta manifestare fiind
Take Ionescu, care si fagaduia fondurile necesare, el gata
sa ajute de uncle e, de unde nu-i, pe oricine, si Dela-,
vrancea, a carui maestrita elocventa, cu mijloace scenice
rafinate,b auziam intaia oara vrajind unui auditoriu Wulff
desroperirea de Lionardo da Vinci a chipului, necesar
pentru Cina" din Milan, al lui luda si treb'uia sa-1 fi
auzit cum rostia, profund si sinistru, aceste cloud silabe
lu-da 1Poate tot in dorinO, pe atunci generala, de a
aped un adept politic, C. C, Arion void sa faca si
pentru mine ceva", cu atit mai mult cu cit, cum se va
vedea, ajunsesem colaborator al Epocei" si eram sa var.-.
besc cindva la o intrunire junimista, dar fara sa fiu, in
ciuda convingerii lui Sihleanu, un junimist. I-am raspuns
ca as putea reina de mult intreruptele Acte si frag-
mente", dar admitindu-se acum si studii. Refusam numai
remuneratia, care mi s'a impus numai pe urrna, de treis-
sute de lei pe an, plus cite o suta de Pasti si Craciun.
Astfel a inceput, la 1904, publicatia, pe care era s'o duc si
pana la treizeci de volume, a Studiilor si documentelor
privitoare la istoria Rominilor". Va infra acolo, pentru
Brasovul si Rominii", resultatul cercetarilor in_Archivele
Sfatului brasovean si, cu ocasia unor drumuri ardelene,
care, de un timp, aveau si alte scopuri decit qtiinla,
noi dovezi ale vietii noastre nationale dincolo de munti.
Astfel, °data, la Sibilu, am aflat ca se pastreaza la Proto-
popiat corespondenta Companiei Grecesti de comert t am
stat multe zile, aproape nemincat si cu o lutninarlca linga
mine, in lungi ceasuri ale noptii, culegind atita material
grecesc si romanesc, de cel mal mare folos pentru re.-
 Osteneli de istolic 3g

constituirea unei vieti a neamului in acele ON, viata

care nu era numaí a teranilor sí a preotilor, fara India-
laid basa, dar pe linga eí se afla, in conditii relatív bune,
sí o burghesíe, activa, econoarna, ambitioasa, foarte in-.
daratnica in hotarirea de a í se respecta privilegiile s'i obis.-
nuintile ; marl registre de comert in mínuscula greceasca
asteptau un cercetator cu maí mult raw, dar mi s'a
spus ca, pe urma, preolii, in tretere pentru afaceri, li-au
dat cea maí profana din intrebuintari. Pe cind ma trtv-
diam asupra hirtiilor ingalbenite, m'am trezít °data cu
un batrin inalt si tapan, care, luindu-ma drept un a-
manuens", mí-a dat ordinul sa comunic ce-va proto.-
popului Stroe, apasind, ca sa inteleg, asupra titlului sail:
Maria Sa Gal, de la Casa Magnatiloe. Am acceptat
misiunea, care nu-mi era cu totul noud, caci, alta data,
in Cancelaría Universitatii, generalul Lahovary, profe-
sor de ,matematici, altfel foarte politicos, dar foarte cio-
coiu", ma confundase cu servítorul... in alt rand actualul
sef al Bisericli ortodoxe in Romania uníta, pe atuncí
un elegant si suptiratec asesor consistorial, foarte curte-
nitor, i nu numaí pentru prieteni, locuind in dona o-
daite linga Casa Nationala, Ilie Cristea, ¡mi vorbise de
nu stiu ce vechíu maldär de scrisori care, se pas,-
treaza la biserica din groapa", si mare mí-a fost ut-
mírea si bucuría cind am gasit acolo intieaga ewes-
pondenta, purtata atitea decenii, de pe la 1760 inainte,
cti atita lume, mai ales boíeri, clerici, negustori de peste
muní, a bogatului negustor sibliaft Hagí Constantin Pop,
inrudít prín casatorie cu nobilimea olteana. Ce nu era
acolo, pan& la probe de marfuri, de stofe din epoca Fa,-
nariotilor, pe care, ca sí once voiam din acest tesaur,
mi le-a daruit, prín Cristea, bunul Mítropolit Metianu, pe
care, sagunian numaí ca barba sí ca gospodarie, nu 1-am
vazut decit la slujba, neavind de ce sa-1 vad : le-am pas-
trat pan& la Exposítía din 1906, chid le-am vindut pe ni--
90 0 via/6 de om

mic, lar functionarul cumparator, pretextind ca le-a distrus

ploala, le-a vindut si el zelosului cercetator al trecutului
nostru negustoresc d. Furnica ; ba erau chiar 0 mostre
de praf de pupa de pe vremea 1Viarlei-Teresei, pe care
cind le-am cercat in odaia otelului imparatul Roma-
nilor", pentru mine de plosnicioasa" amintire, etajul s'a
umplut pe trel zile de mirosul de ceapa cu care se tratau
reclproe razboinicil din acea vreme. Supt ganguf otelului
Wile cercetate se ridicau, ceas de ceas, movila, pe cind
cu o infricosata grabA copiam 0 resumam actele mai km-
portante, stramutat sufleteste in lumea acestor interesanti
si simpatici islicari carora prietenul negustor ardelean,
haglul", a carui bolta se mai vedea si se mai vede Inca
in Sibliu, li trimitea de toate cele din Apus, de la piese
de imbracaminte pentru jupaneas, si coconita pan la
Enciclopedia", francesa, periculoasa, revoluponara En-
ciclopedie" francesa pentru un cleric altfel asa de evla-
vios ca scriitorul si traducatorul Chesarie de Minnie. Din
aceste hirtii urmariam in drumul su la Carlsbad, unde
intre duchi" si duchese", cinstit de ambasadori ca al
Spaniel, uita asa de mult pe buna sa sotie craioveana,
care-i trimetea toate premenelile necesare pentru cos,-
tumul Mu oriental, pe ultimul Stirbei din ramura veche.
Era acolo 0 o bogata mina pentru istoria scrisului ro-
manesc, de dead si de mireni ca invatatul elenist Gri-
gore Brincoveanu, printr'a carui biblioteca, apoi pradata
si risipita, de la biserica Grecilor din Brasov am cercetat,
nu fara folos, ori ca Florian Aaron, istoricul ardelean din
Bucuresti, si Eliad comandindu-si la Sibliu materialul
pentru tipografie. Ce n'am luat pentru mine am trecut,
tot asa de dibaciu ca odinloara corespondenta consulilor
austrieci in Muntenia, stramutata si uitata la Sibiiu, in re-
tragerea sa din vremea napoleoniana, de consulul sas
Merkelius ,i am putut astfel depune, in ciuda pazei un-
_guresti de la granitl, la Academia Romina.
 Ostend de istoric 41

Voiu strdbate, cindva, Ardealul de la un capdt la altul,

ioprind trdsura, platitd din punga mea d. Goga, acuma
.alt om decit tindrul student de la Budapesta í decit visAtorul
din primele poesii pe care mi-am fdcut cea mai pldcutd
.datorie sd le salut, va vorbi de nu stiu ce rechisilií de la
preoti pentru excursil de Sultan" rdsfatat sau conrupt
, la fiecare bisericutd, pdtrunzind in .miseria el umedd,
rdsfoind vechile carÇi de sluibd, cdutind in ele Mama de
adevdr contemporan, care, unitd cu alta, si ea pastratä
din intimplare, fdrd ginduri de istorie", alcdtuiau o ve-
.denie de trecut romanesc, intru cit, pe acele vremurí
aspre, ea era cu putintä. Asa s'a fdcut, färd inaintas,
fdra calduzd í fard indemn, culegerea inscriptiilor í in-
semndrilor ardelene care a apdrut, in seria oficial, la
1906.
Cum aveam acuma locul de publicare,.se pdrea cà insusi
norocul vine cu carul la moara care umbld. ()data, cd-
idtorind, pentru scopul de ínformatie naiionald despre care
va veril vorba pe urma, prín Oltenia, am ajuns la poarta
mdndstírii Brincovení, incd asa de bine pdstratd prin gríja
administratorilor ospiciului. Aldturí era conacul unde
gore Brincoveanu, Bibescul infiat de elenistul de pe la
1820, isí tinea arendasii, díntre carí ultimul fusese un
Skedaresi. Casa, apartinind acum amicului míeu Brinco-,
veanu, era complect pustie un tablou, bunísor, de Leca
atirna incd pe pdretii gol, lar, in pod, Doamne 1, dinteun
gros strat de praf, ingramddit de vre-o cinzeci de ani,
rdsdríau colturí de hirtii care se cereau desgropate.
cin.d s'a terminat intreagd aceastd operatie, aveam inaintea
mea toatd Archiva mandstiril Hurezului, rdmasd in
minile eforuluí de pe vremurí al Asezdmintelor Brinco-,
venestí". í aicí o viatd, o intreagd yield, in care-1 aveau,
incd de pe la 1700, rostul lor V oevozli ctítori, boierlí
ajutdtori, egumenii, protopopii, preotii. Era o impre-,
sionantd exhumare. Puse in sací, hirtille au plecat spre
42 0 viatà de om

gara pentru ca apoi, Cu autorisalia amabiluluí proprietar,

sa formeze volumul IX din Studií s'i dgcumente". Dar
pe ui ma mea jandarmii veniau sa-mi lea prada, si o
lapa lenesa se proptia in drum, la o suta de metri de
gara unde acuma trenul intra... Aveam aierul unui hor
amerícan de cinematograf, Inca nedescoperit pe atuncea.
Si alte grupe de documente romanesti, vadind o viata
asa de interesante, de bog ata s'i de sincera, asteptau de
mult publicarea. Astfel, la Craiova, in Museul care poarta
numele nedreptatitulul pictor Aman, de o asa dp onesta
tehnica sí de un atit cfe vast simt pentru tot ce e pictu-,
ral", zacea mtreaga corespondenta a familiei lui, cu multele
sí fduritele afacerí ale tatalui, un fel de Hagi Constantin
Pop in Oltenia luí, presimtind cu istetime toate prilejurile
de cistig, pe cind ferneia care era sa.-i dea un copil la
batrin la, un »dar al luí Dumnezeu", un Teodor", tined
ascunse tesaurelé de poesie pe care era sa le transmita
fiului. i, inteo zi, cautindu se ceva prin niste grajdurl
parasite ale boierilor Glogoveni din aceiasi Craiova, a
íesit nu numai imbielsugata Archiva a unei marl gospo--
daril oltene pe vremea Eterid, dar ,si scrísorile, eat de
pretioase, ale luí Tudor Vladimirescu el insusí. Inteun
departat volum din Studii sí documente" a aparut si
aceasta contributie esentíala la cunoasterea unei regiuni
asa de interesante la inceputul secoluluí al XIX-lea.
Acest lung sir de volume, in care intrau si atitea do,-
cumente de caracter general din Archivele sí bíbliotecile
prietenilor, la car' la totí am scormonít, pana sí la cel din
urma din provincie, nu mí-a adus, de altfel, nicio vorba
bun& Ba chiar un coleg de la Facultatea de Drept, pe
care-I cunoscusem la Iasi, ca profesor acolo, tinar Oltean
sprinten s'i vioiu, foarte iubit de studenti, alaturea de se-
verul Ste/ian, I. Tanoviceanu, a consacrat intr'un ziar
lungi coloane grqelilor mele de genealogie moldove-
neasca, specialitatea /ui, in care, cum sint lucrurile orne-
 Ostend' de istodc 93

nesti, facea tot atitea greselí macar cit i mine, i, cum,

gata de räspuns precum eram atuncea, am ripostat, s'a
spus de dinsul, spre stiinta tuturora, a nu numai imi
lipsesc neapdratele cunostínti, dar iscalesc volume pe care
nu le-am fdcut, tímpul material nefiínd suficient pentru
o produclie atit de scandaloasa. §i, ca sd invedereze
lucrul, nu uita, Cu o deosebítd delicateld, sa notezé i tírn-.
pul pe care, dupd socotínta luí, trebula sd-1 consacru vieill
de familie. Acelora cart catalogheazä delíctele mele
Vice md grabesc sd If semnalez í acest element, pre,-
ríos pentru a md reduce la adevarata valoare. Tano-,
viceanu avea 0 o deosebita pica pentru ca, intr'un articol
al lui, dat unel colectii ingrijite de mine, cum el releva o
greseala a mea, eu am adaus un calíficativ mai aspru
pentru mine si 1.-am ridicat la superlatív... 0, e periculos
sd glumestí intr'o Ord de intelectuali

Pdtrunsesem sí in Academia Romind, care mà retinuse

atila vreme la uà ca pe un catehumen supus pocäintli,
pentru unele caracterisäri din OpIniile" de la 1899.
Cum am patruns, e poveste lungä. Afeg dinteinsa doar
atita cd am trecut numai la al treilea scrutin, cu majo-,
rítatea absolutd, dupd ce Bogdan V, cred, í Onclul
capdtaserd locurile acolo. Stricam o ve.the armoníe, cu
care Sturdza insusi, asa dominator cum era, avuse rnult
sid se lupte, ajutat si de strabdtAtorul spirit al d-luí Bíanu.-
Cite supdrari, si pe acea vreme I Odatd, in sedínta
blicd, Hasdeu s'a ridicat ca sí declare cd revine asupra
uneí donatii pe care o facuse. Lucrul stiintifíc se fdcea,
fireste, in aceste conditii, cu totul neindestuldtor.
S'a incercat odatd sí censura fald de memoriile pe care
eu, cel oprit la poartd, continuant sa le dau. Bondar
zgomotos in acest stup unde se fdcea asa de putínd miere
pentru altii, presedintele perpetuu, in puterea uneí
duieli de testament care s'a dovedit vand, L Kalinderur
44 0 viatA de om

íntimul putin pretuít al Regeluí, carula-i administra mo-

Ole Domeniilor, cu fatada nsal se vaza, sal se vaza" I
, dar cu paguba 0-1 culegea qtafete din viata politíca
0 social& pe care o urmaría viclean cu ochity-1 de Ori-
ental pe jumatate inchís, pe cind, cu jobenul sur, cu mus-
tatile cerulte ca ale luí Napoleon al 111-lea, strabatea ca-
lace Bucurepii, inodind conversatii de pe ea, pentru pla-
cerea de a te presinta tirindu-te dupa rosinanta luí, In-
cerca sal-mí denunle pe Sturdza, care el ar fi oprit 0
inchis in saltar nu titi care din aceste lucrari. Míro-
sia greu, a pi voila veche qi a locuínta lacustra, in tem-
plul inteleptílor, uncle 0 atunci 1 once era contra
mea se bucura de o atentie deosebita : mai mult de aceia
se daduse un mare premiu, pentru o savanta, dar nein-
suflelita 0 haotica Istorie a luí Mihaí Víteazul, pe care era
incapabif de a-1 intelege enoje, luí Ion Sirbu, ciudat pe-
dant banatean, care te adula in public, rizind síret din
ochli verzi de Slav, 0 te pica prín note, in tímp ce se
lupta la Fundapa Carol, unde merítosul cercetatori ísto-?
Ticul lul Matei Basarab gasíse un loc de bibliotecar, cu
-cineva care, plin de mijloace grece01 tradiponale, era
mult mai tare decit dinsul.
Cind, in sfirsit, fíecare &Ind obosit de intrigue sale, am
intrat in aceste templa serena, a caror actívitate imi írn-,
pusesem sal o urmaresc numai de sus, din lojEle publi-
-cului, Iacob Negruzzi, redevenít apoi atit de príetenos
pentru mine, 0 el insu0 ap de simpatic prin interesuf
pe care pana in clipa mortil 1-a pastrat pentru once era
ídeie, contributie tiíritifica, vitalitate intelectuala, dar care
se amusase sal-mí caute stramosi eterogent cari n'au
-existat niciodata, m'a intimpinat cu un mic díscurs care
numai a salutare nu sarana, puindu-mí-,se in vedere ca
acolo domne0e o camaraderie perfecta pe care fleas-
timparul míeu n'ar trebui s'o tulbure, iar din sala ma-,
muscriptelor nu °data auzioam diseutii care treceau prín
 Osteneli de istoric 45

cloud usi si un culoar, servitorii fiind cu urechea la raz-,

boiul stapinilor. Am raspuns foarte simplu 1 scurt, luind
un angajament pe care cred ca 1-am tínut: acela de a fi
cel d'intaiu la munca si la pretentii cel din urma. In ce
prívete pe acestea, trebuie sa a daug ca í colegli au
facut, statornic, asa incit sa nu le pot manifesta nici-
°data (1910).

Acuma, nimeni nu-mi putea opri publicarea memorii-

lor, de í, °data acum de curind, a doua oara s'a
incercat o discutie critica asupra lor. Puteam sa reiau
colaborarea mea la Hurmuzaki", unde si d. I. Nistor va
incepe tiparirea decisivelor rapoarte ale consulilor
tried. Din partea mea, am luat asupa-mi, *tat de sotia
mea, care-mi facea grelele traducen i din ungurqte, co-
respondenta cu orasele ardelene a Domnilor, boierilor
altor oameni de la noi. Pe urma, dupa ce invatatul
grec din Petersburg Papadopulos-Kerameus facuse prin
mine sa I se introduca in colectie materiale de mult a-
dunate, am luat, in mare parte dupa copiile Academiel,
actele grecesti relative la trecutul nostru, pe care le-am
putut duce pana catre sfirsitul secolului al XVIII-lea.
Patru marf volume noi se adaugiau astfel la adunarea
actelor straine privitoare la istoria noastra.
Am spus ca mi se daduse un loc aid la Academie pe
care nu catarn sa-1 fac mai larg. Cind Sturdza,pentru a
carui aniversara alcatuisem un volum de Prinos", la a
cam' dedicatie a fost o discutie, fara resultat, de doua cea-
surf ca sa mi se tase apoi mie redactarea el, lar, la presintare,
am preferat s'o faca altii,cind el deci era in rete dispositii,
evitana docnirea, asa incit nu mi s'a aruncat peste umeri re-
gulamentul, ca forfotitorului doctor Istrati, i n'am fost trimes,
pentru vre-o propunere, ,la calendele grecesti", ca Duiliu
Zamffrescu, totdeauna gata sa se Jandeze" cu un ad-
versar amid ii trimetea cartelul, L apoi, cind mai trecea
46 0 vlatg de om

vremea, cadeam la invoiala, prín dibacia d-luí Bianu.

Aiunsesem chiar sa-mí gasesc prietenit, in dará de cer-
cul restrins al tínerilor istoríci", care niel acesta nu se
va menlinea pana la sfirsit. Dar, cincl, la apropierea iu-
bileului de douazed si ciad i de ani al Academiei, bunul,
cumpanítul Poni, declarind c zu mai poate purta pre-
sídentia, chiar sis cu un secrEtar asa de experient ca d.
Bianu, si aratind nevoia unui succesor cu notorietate tul-
turala, a riscat o indicatie catre mine, s'a fäcut) de sí era
o zi de vara caldä, un frig neasteptat in larga sala ba-
trincioasa a iubítei mele Acadernii. Era, de altfel, sa mai
vad, acolo, destule.,.

Cu toata frica mea veche de once ar fi o povestire,

de °rice ar samana cu o sintesa, biblioteca populara a
Mínervei" ma furase cu acea Istorie populara a luí Mihai
Viteazul pentru care mí-am adus aMinte ca pe vremuri
fusesem, asa pulintel, un poet. Iubirea pentru, trecut, pentru
marile lui figuri de energie í sínceritate, de aplecare catre
once risc, tocmaí contrariul dispositillor pe care le observara
la contemporanii miel, ma prinsese sí, adaugíndu-se pre-
ocupatille politice, astfel de invieri imi -serviau pentru
crítica tímpului present mai mult decit once, argumentare
de natura' abstracta, logica. Suferintile vechilor s'Aten' si
preoti ardelení mA luasera pe aripa lor in Sate si preolia
din 1902; Peste doi ani Spiru Haret, care, de sigur, daca nu
era un suflet cald sí un visator, scrísorile luí de student
la París isí rid de razboiul pentru independen_ta', captase
prín cugetarea luí de matematic nezguduíte convíngeri
care corespundeau cu ale mele, s'a hotarit, in vederea
scopurilor urmaríte de dinsul in invätämintul pe care-I
forma, sa deje o deosebita stralucire aníversä'ril de patru
sute de aní de la moartea lui tefan-cel-IVIare.
Pe- Haret abía de-1 voiu fi vazut, si in fi-ea 1.uí rece,
in glasul luí putin nasal, in figura luí palia t'ara relief, ca
 Ostenell de istoric 47

sí in Ikea autorítarä pe care, cu toate scrisorile afec-,

tuoase ca'tre °rice invatator, o avea, nu erau elemente
care s'a poatä cucerí pe un tinar. Nu stiu prín cine, el
ínsusi isi formase o parere nu tocmaí rea despre intentiile
mele ca í despre ce as fi in stare sä fac. Astfel el imi
dadu s scriu pentru aceasta °caste o Istorie a luí Stefan-,
cel-Mare", care trebuía raspindíta pana' in fundul teríí
in mil de exemplare, I. Bogdan, care poate el vorbíse
despre mine, aviad sa adune documentele lungii i lo-
rioasei Domnlí, mare opera de neegalabila rabdare, care
trebuía sa apara mult maí tärziu.
Cartea am facut-o, cu toata difícultatea documentarii,
díntr'un singur avint sí, macar ca Ungurii att- oprít-o,
pentru ca spuneam inteinsa cà stramosii regelui Mafias
au mincat mamaliga pe taler de lemn", am avut bucuría
ca, inteo calätorie prin Ardeal, tocrnat pe la Baía-Mare,
in casa unui satean, fiíca luí rn'a intrebat, aratindu-mí
cartea de la Minerva" cu foaia de títlu impodobita de
"bízarul minaturist Rola Piekarskí, refuglat polon la Tirgul-
jiiuluí i boem platit de Hip, m'a intrebat, zíc, daca eu
am-scris-o, ca sa strige apoi : daca e asa, apol tucu-ti
.sufletul /" 1.
Serbarea a luat proportii neobisnuíte intr'o tara in care
trecutul nu era viu, ba, mai mult, se facea sí cu privire
la dinsul, dupa excesete romantísmului fara adincíme,
glume usoare. Pusesem la cale cu Haret o procesi-
une istorica pe insási Calea Victoriei, i ministrul, dupa
ce facu,se in gind o socoteala precisa a lungimii strazii
sí a Soselei, irnpärtife pe proportiile obisnulte ale unui
trup de cal, se invoise, Se gäsisera c va baní pentru
facerea costumelor, zugravíte bucuros de pictorul ostin
Petrescu, i regímentele de cavalerie dadusera un nobil
tefan cu °chid albastri si un mai rnititel i grozav de

Içi situt sufletul."

98 0 viatà de om

negricios Vlad Tepq, pentru ca níci Muntenia sA nu fie

uitata. Am ramas placut surprinsí cind am vazut ca lumea
stricata de luptele politice si de placerfie banale se poate
indulosa de un asenaenea spectacol. Arhítectul buco-
vinean Vladimir Míronescu, care-mí aratase 0 un frumos
album de reproduceri in colorí ale ocloarelor din bise-
Hoene bucovinene, Meuse la osea o copie in lemn a mor-
mintului luí Stefan de la Putna í, de-odata, cind se
inaltau rugaciunile pentru pomenirea marelui Domn, al
carat nume ni rechema Bucovina, Ardealul chíar, am
vAzut, adinc zguduiti, cum pe acel lemn sapat cu arhalce
stove se pleaca genunchií batrinului prim-minístru Sturdza
sí ai Mostenitorului de tron, suflet in -stare sa símta adinc
In- astfel de prilejuri.
Am descrís pe urma, din insarCinarea lui Haret iarasi,
aceste scene 0 cele din toata tara, tot asa de sincere si
de duioase, In Pomenirea lui Stefan-cel-Mare".
Numaí díntr'un colt s'a ridicat un strigat de indignare
contra proslavirli maceluluí. Am cetít pamfletul. Autorul
era un fost calugar Teodorescu care iscalia pornografiile
sale favorite : Tudor Arghezi. Peste treízeei de aní
trebnícia unui tineret conrupt era sa faca din el un nou
Eminescu...

Era pe drum bun lupta pe care o incepusem la Ro-

mania jund" qi o urmasem in Epoca", rAsplatit de
lipescu cu o lada de excelent vin, prín artícolele care,
adunate, au format, pe aceiasi linie, de acum neclintita,
volumul Cuvinte adev.5rate"... Din toate partile veniau
semnele cd aceasta societate, care pdrea vrajita de o
detestabila politica i vestefita de aburul fierbinte al In.
tereselor materíale, trilieste, vrea sa traiasca, de o altA
viatS, tot mai sus 0 tot mal larg, peste brazdele insingerate
ale hotarelor sapate in carnea el.
Simpana nevoia tot mai mult, in aceastd operA care
 Osterreli de istoric 49

totusi era asa de grea, de sprijinul tuturora. La o serie

de conferinte facute pentru femeile din lumea bogata
am vazut pe atitea care erau cu totul altcqa tlecit phl-
pusile occidentalisate prin moda, limb& càMtorií, pe care
le credeam síngure in acele locuri. Linga venerabila
doamna Ecaterína G. Cantacuzíno, asa de patriarhal
iereasca In figura, in plas, In gesturí, sufletul, cu desa-
virsire ales, cum a dovedit-o publícarea cugetarilor sale,
dupa teribila el moarte, strivita in tren cu- sotul, un pios
adunator de acte despre familia sa, a/ Adinei Gr. Olanescu,
nascuta Ghíca, nepoata Cantacuzinilor. De o vrrasta mai
inaintata, de un aspect sever, fara farmec &lc, ea arata o
perfecta intelegere a datoriilor imperioase care se impw-
neau í sexului ei i categoriel ei sociale in aceasta epoca
de mari prefacerí. Ceva mai tirzíu, voiu gasi la d-na
Marghiloman de atuncí, viitoarea d-ma Bratianu, aceiasi
calduroasa dorinta de a vedea afirmindu-se insusirile reale
ale unul popor prea mult timp despretuít. Lîn aceasta
credinta nspoata de fiu a luí Voda-Stirbei, Cantacyzina
din Moldova dupámama, aducea tot spirituL de energie
activa al bunicului el.
Supt ingrijirea harnículuí secretar general de la Culte,
P. Girbovíceanu, 5u care -am fost prin Min-trite manas-.
tiri din funduri de padure, unde calugari mesterí la ci-
tad, i chiar la cintece de lume, Isi dregeau cu vinul
porfíriu din pivnite glasul putin prafuit i egumenii se
cutremurau cind In biblioteca necercetata cautatorul de
manuscrípte atingea cutare harta intre foile paturite ale
careía stateau gramada humastile de cite o mie, se lucra
serios, fara mult zgomot, la ceta ce pe urma, cu multe
surle i tobe, dar mal cu pup folos, se va cherna »cul-
tura poporului". Ministeriul patrona biblioteca de popu-
larísare Steaua" í, prim de acuma, tot maí mult, de
dorinta de a vorbi poporuluí, pe care ajunsesem a-1
noaste altfel decit din rnahalaua botosaneana sau din míj-,
4
5' 0 viatA de om

locul cartilor profesorului, am dat acolo, nu o informalie

bine cernuta si cu ingrijire pus a la ghlata, ca sa ma ce-,
teasca si pre,uiasca zece oamení, ci prinosuri de Mehl-
nare pentru aceí eroi fara cunoasterea si cultul cArora nu
poate trai nicio nape, daca nu ViaIa lui Veniamin. Costachi,
ingerescul M tropolit moldovean cu care prin alianta erau
inrudiii ai mid de spre mirnä, aceia a lui Tudor din
Vladimiri. intimplarea a facut astfel ca linga eroul sabiei
domnesti sa stele acela al hangerului rasvratirli pentru
dreptate si sfintul ridicat dintre boieri ca sa impace in
numele luí Dumnezeu tot ceia ce desparte pe oameni din
causa intereselor opuse.
 XVII.

Cilätorii noui qi. noua lucräri...

Acuma, nu mai _yorbíam, in studille mele istorice, de
lucruri cate ar fi undeva, asemenea cu alte locurí din alte
parti, sl ele nestiute de-a dreptul, si Mc de oameni cu
urmasií caror sa nu ma fi intilnít, de suflete a caror con-
tinuare pana in present sa-mi fi fost necunoscuta. Am des.-
coperít, vale de vale, povirnís de povirnis, tot cuprínsul
terií mele, care atíngea asa de putín pe drumetul bucu-,
ros sail poarte picíoarele alarea, iar, aid la noi, gasínd,
In contacte intimplatoare, numai prilejul de a ride, in fe-
lul luí Caragiale, dar díncolo de epoca acestuía, de tot ce
e strAmb, pretentíos, dísarmonic, ultind ca pe alaturi este
o alta turne, asa de respectabila sí demna de lubire, mai
presus chiar de pítorescul romantic- care-1 placea asa de
mult luí Delavrancea.
0 gripa de vara, care nu parea ca are de gind sa ma
paraseasca, m'a facut sa incere, in 1904, schímbarea de aler,
cum o vor face apoi cumplíte chinurí de maruntaíe, dupa
un copíos ospat la Caldarusani, la capatul uneí excursii
la Snagov, in -care, pe barca Upovenilor impodobita pen-,
tru_ocasle cu scaune pentru ceí marl, Dimítrescu-Iasi lu-
necase de pe tronul pus ling al lui Ion Bog dan sí era
sail mece blajina filosofie in milul racilor locali, sí eí de-
functi acuma. Am pornít deocamdata de-a lungul Ro-
maníei, spre Severín.
 O viatA de om

MA gAsiam inainita unor lucruri care nu-mi erau de

loc stiute. Amintirile Istorice devenlau o realitate mai vie
decit oricind inaintea pdmintului pe care se desfasurase
trecutul, inaintea urmelor, oricit de neglijate i despre--
tuite, care pentru istoric cApAtau un glas O modernitate
neinteligentA, pripitä í vanitoasg, scotea t mai mult la
iveald, cu palatele" sale pentru Prefectura, pentru Co-
muna, pentru Tribunal, pentru scofí, pentru imbogAtitii
politicei, cela ce era autentic si armonios, purtind pece-
tea timpului si sprijinindu-se pe cerintile locului. in ace.-
baI timp cu desOvirsita intrupare a paginii de istorie se
pétrecea necontenit in mintea mea aceastä opera de se-
lectionare, cele alese imbinindu-se de la sine intr'o pouter.-
sintesO a operei indeplinite acasA la dinsul de acest
neam.
M'arn oprit la Rimnicul Weil, care dovedeste. in fata
biiului, ce poate face, cu acelasi calm sAnOtos, alta rasa, la
Tirgul Jiiuluí, ramas asa de boieresc prin strazile laterale, la
indrazneata inovatie de sistern rusesc, dupd modelul Odesa,
de la Severin. In Craiova haoticA, risipitO in multe sea--
gull, era rnai putinA atmosfera istoricA, in ciuda impreju-1
rimilor bogate in vechi biserici si in puternice mOnAstiri.
O decentd lerAneascA simpatica osebia t micul CaracAl,
pentru a cAruia impodobire mai noud se cheltuise atita a-
devdrata iubire. Niel -apropiatul mieu Ploesti, in vecinA.-
tatea cAruia nu giciam ca End voiu aseza pentru ani
tregi, revenind apoi necontenft, nu-mi rp. ai aparea numai
prin vanitatea marelui bulevard, prin statuia unei Ilbertatt
fait alt tile decit al ridiculei republicf de la 1870 i prin
leii cu gurile lacome de la masivul fiecare loc de
pe pdmint are o poveste a lui, dar trebuie sa tragf bine,
cu urechea ca s'o auzi, i trebuie i uh dram de iubire
ca s'o Inlelegi.
imi Juam note in cale, scriindu-le pe bOncile zA-
voaielor, n linistea pe care, cum nu sintem iìoi deprinsi.
 CatMorn noua si notia lucran... 53

a trai in afer líber, n'o -tulbura nímení. Incetul pe ice-

tul, lc:16a unei carp rasari, pe care Minerva", cu tipa-
rul luí Filip sí multícolorele copertí ale lui Rolla Plokar-
rski, era gata s'o publice, dind 0 recompensa, neobír
nuita pana atunci, de noua sute de leí pe volum. Am
contínuat astfel drumurí pe care nu mí le mai cerea sta-'
rea sanatatii, iute restabílíte. Pretutíndení, in orqele la
care ma opriam, cautam sa deosebesc faptul primordial,
punctui de unde plecasera toate celelalte, vechea celula
generatoare, 0, odata gasita aceasta, tot restul devenía
inteligibil 0 interesant. Astfel vedeam in Buzau episco-,
pia creatoaré, 0 azi inchisa intre vechile eí zidurl, 0 a-
ceasta comprehensiune totala ma mingiia de a ggsí in
biserica gospodare0e, dar prost refacuta in vremile de
carturarie ate luí Chesarie 0 Filotein pe cínicul lor ur.
mas, qezat de politic& fostul preot bacauan 0 client al
Leculeplor, epíscopul Thonísie, care, propuindu.mi... sa.i
scriu biografía, proclama cu glas tare ca el nu e nici
belly, nicrcurvar", iar datorille le are fiindca 0-a platít
locul 0 de aceía lea bani de /a popi". La Rimnicul-,Sa.
rat, unde ignoranta distrusese biserica lui tefan-cel.Mare
0 parea ca mene0e ruinei manastírea lui Mihaí Canta,-
-cuzíno, in care ca presedínte al Comisiei Monumentelor
Istoríce am avut apoi multamirea de a curalikumoasele
fresce brincovene01, se vedea vadul í vadenil luí, cu
toate satele, purtind nume de gluma ca pentru pribegi,
din imprelurimile luí. Cu totul altfel la infaptuirile ruse0i,
dupa restituirea maluluí dunarean de veacurí incalcat de
Turci : la Braila, luatd in stapiníre de Ardelenii nostrí
pentru un comert care inca de pe la 1340 tíndea 0 raz-,
bfa aíci, la Calara0, unde dísparuse 0 popasul vechilor
purtatorí de ravap domneti in tolbele lor 0 umílinta
sateasca a satuluí luí Licherie, apoi la Giurgiu, care pe ling&
foasta moschee prefacuta in bísericuta moscovita cherna
pe lubitorul trecutului la insulíta puna de frinturí de zi.--
54 0 viatA de om

duri in care Sínan Vizirul se oplosise o clipa fn fata

furtunii deslantuite de Mihal Viteazul,
Cu totul altfel Moldova mea, din care o intreagO parte
o vedeam t cdutam s'o descifrez acuma, de la cele douO
capitale, pe aceiasi Wile, a Milcovului i Siretiului, dar cu
aspecte atit de deosebite una, Fccsanii, pe ramdsi--
tele satticeanului lui Stoe, MO care, pentru un negot de km-.
tar, se asezasera, cu ceva boierime nacutd í administrw-
tie de granità, cu urmasii terani aí lui Foca strabunul,
serlosii, avarii negustorí armeni, printeo sariturà de la
Bacau si de la Roman ; alta Galatul, fundatie a luí Mihai
Sturdza, care nu se lasa dus de sfaturile chiseleviane ale
epocei sale si nu facea un oras LAM boieri, cl lega ma-
lul dunarean, deschis corAbillor lumii, cu aristocratica a-
ide a Strazil domnesti. Mai sus, cetatile siretene, cu bi-
serici domnestl din veacurile al XV-lea si al XV-lea,
zind catre departata capitald a Sucevei. Astfel Bacaul, in care
originile, catolíce, ale Franciscanilor din Clue, se pierdu-
sera °data cu biscupul" ungur de pe vremurí ; apoi ortodo-.
xul Roman, episcopal infipt intre satele de Unguri de la
descAlecare si de Unguri adausi. Cu totuL altfel, alte ()H&J,
alta desvoltare, alta lume si alta tara, intre Prut i Siretiu,
cu locuri largí, chemind la rasfatarea livezilor í gradi-
nilor, niciodatO strinse in ziduri si de aceia regulat arse
de clambururile Tatarílor Birladul, .un sat nemOrgenit,
tologit ca apt.le lenese ale riului sal; Vasluiul, poiand de
padure cu un popas domnesc care-I inobilase de la in-.
ceput. in fine Iasul atitor glorii, iesit din cuprinsul Curtilor
domne$1 ca sa cheme la sine, nu o terAnime pe care Capi-
tala, cu birurile el, o sArAcise, si o vor desonora
mile alegerilor ca sa cheme la sine tot parasitismul
fide si social, dar tinind intr'un organism toata aceasta
plebe de peste hotare prín mindria boierilor din palatele
de la Copou. lata salasul armenesc din Botosaní, sígilat
de Domnie cu doud biserici din epoca mare. Mai sus, Doro--
 CAlatoril noua 1 'ma Wei-Ad... 55

hoiul, atit de satesc in toata alcatuirea luí. Iar in margene, pe

Prutul ingust i urit, adesea revarsat i incapabil de a
retinea o populatie urband, care de altfel ar fi primit cele
d'intaiu ízbiturt tdtare0i, síngur Hupl, de indoita fapturd,
cu stravechli Ungurí din Corni, pe calea spre Nistru,
spre Cíobirciu i Cetatea-,A113O, í 'Cu oamenii Vlddicdi
kit Ieremía Movila in umbra 0 mai batrinei biserici a
lui Stefan-cel-Mare insu0. Ta rd fdcuta Cu plan, Interne-,
lata de vointi tari, rinduíta de spíríte prevOzatoare, cfr-.
multa cu autoritate, tara de cavalerí, de osta0, 0 de pa--
cu totul deosebita de pítorescul folklore, de caprt-
ciul Inflorit al principatului muntean, facut cum a vrut
Dumnezeu 0 cum 11-a placut oamenilor, fiecare la. locul
lui í Cu placul luí, sprijinind pe rind Domnii fugare, gata
si fíe imprdpate de once inaintare a sumbruluí front de
zimbrí diii Míazanoaptea moldoven,easca,
°data, in 1903, neam fost abatut 0 peste granita. La Ti-
bane0i, rascolind hîr.tiile lui P. P. Carp, aflasem de grozavía
de la Belgrad, cu un rege 0 o regina omorití cu plstoale
sibil i aruncati pe fereasta ca in tragedfile Orientuluí.
De la Severín am riscat, peste doua, fret saptdmini, o
aventura acolo. Cum n'aveam papport valabil, vamepl
ungur, cu grecescul nume de Patéra, mi trimesese
poi ru jandarmul clasicul tipem cu pentru
ca in zori de ziva ieau biletul de citeva zile la
Virclorova, si las acolo jandarmu/, ca toate protestarile
luí, í si pun, pe vapor, tocmaí cind statea si
supt nasul furiosului represintant al nervoaseí Ungarit bi-
letul de liberd trecere. i astfel la Belgrad am vazut
urmele de singe de pe balconul vechiului Conac, dad--
mat pe urmO, ofiterii betí cari se cracdnau in up cafe.-
melelor i intunecatul colonel Ma0n, curnnatul nelertator
al regíneí Draga, contemplindulf opera. Dar, in acelaF
timp, am avut prima initiare, puna de invdtdminte, a
aceluí Balcan pe care suficienta noastrd neroadd ob4.-
56 -0 viata de om

nula a-I ignora din toatd Indltimea unui neindreptdtit

despret.
Din adunarea vechilor mele excursii, cu note despre
cele din Scandinavia í cu tragicele scene din Belgrad,
vdzufe in cele d'intdiu urmdri ale lor, am fdcut cartea
Pe drumuri depeirtate, aparutd in 1904, si tot in acelasi
an au lesit de supt tiparul Minervei" Drumuri i oraF
din Romdtzla. Ble au fost cetite in de ajuns pentru ca sd
indemne pe editor la continuarea serlei, lar din tineretul
de atunci, unul din cei mal buni elevi ai miei, Vasile
Pirvan, menit unei asa de marl si de rApezi cariere, n'a
intirziat sd infattseze unui cerc destur de larg de cetitori
din scoli, public onest sit intelegdtor, cartea menitd sd
intereseze pe Romini in patria lor insdsi.
Peste citeva luni, in 1905, o alta rea stare de sdndtate,
In fata cdreia abdicase si tiinta biihului doctor Teohari,
m'a indemnat la un nou si bun drum, pe care, ca ultimd
posibilitate de indreptare, mi-1 recomandase el singur.
Data aceasta, nu mai era vorba de a vedea singurele
capitale ale terii, care se dovediserd, cu f6t vernisul mo-
dern, asa de banal, cd au fiecare, dedesupt, mat Inuit
sau mat pupa adinc, o fisionomie particular& asa de_pe-
ted pronuntatä. Cu trdsura pe care mi-o dddea
Tea, pAnd la cele mai caraghioase din bristile jidovesti
ale Moldovei, incomparabile si in ce prívete caroseria
si in- ce priveste cail mucenici, md opriam, pe drumuri
care n'aveau caracterul comod al liniilor ferate, unde mi
se pdrea rnie cd este, inteun tirgusor, inteun sat, ceva
tare m'ar putea interesa supt un raport sa'u supt altul.
N'a lost vale, n'a fost povirnis de deal, n'a lost colt de
lume unde sit nu fi pdtruns astfel. _Dupd excursii cola-
terale era o initiare aproape complecta in realitdtile pa-
mintulut romänesc liber, si in ce prívete pitorescul, si in
ce priveste monumentele, dar qi in ce priveste oamenii,
-cu tot felul de a fi.
 CAlAtorii noul nouA lucrAri... 57

Am .1E1\7..101 astfel, fdrd alfabetul stiintific ,,indAtinat

fdra cunoa;terea terminilor tehnici, de cad, printr'o ciu-
datä incapacitate de a invdta treptat, am ramas strain ;1
pand astdzi, o multime de lucruri care s'au integrat
in cuno;tintile mele, ajutindu-mi. esential lii studiile
de mai tirziu. Intr'un mediu a carui admiratie pentru tre-
cut se mdrgenia la bigerica episcopal de la Arge; ;i la
-Trei leprhii din Ia0, iar intelegerea pentru rostul lor
felul cum I am putea sprijini se opria la refacerile seanda-
_base ale lui Lecomte du Norly dupd o practica, a luiViof-
let-le-Duc, de asa de multd vreme_copdamnatd in Apus,
pentru Notre Dame din Paris ;1 pentru la Sainte Cha-
pelle, tot da acolo, ca i pentru catedrala din Lausanne,
nu stiam, eu, care md ocuparn cu atita rivnä de trecutul
romänesc, nimic despre originea, desvoltarea, caracterul
pretul uneia din cele mai frumoase í nobi/e creatiuni
ale geniului national. N'a; ice cd-mi pldceau í mie, ca
Suveranului care punea sd-i frece cu peda tablourile
-din bogata galerie pe care avuse mindria de a o injgheba,
ori curtenilor, gata sd cadd in genunchi pentru a-i adora
2eii in once dorneniu, ori multimii cucoanefor culte"
-entnsiaste, care gdsiau cd frumuseta cere atitea bibi-
furl ca in odiosul interior; orbitor de aurit, al bisericii
.arge;ene toate scinteierile í sclipiri/e, tot 6trassul ief-
len cu care arhitectui frances lua ochii necunoscd-
torilor si oamenilor lipsiti de gust, nici n'a; afirma
cd imitatia falsului gen istoric pentru clädirile publice,
-trecind peste invatolmintelg de discretie ale unfit Pe-
tru Antonescu, ma satisfdceau. Protestarea kit Aman
-contra prefacedi arbitrare a vechilor noastre clddiri, de-
venite un fel de constructii de zandr de pus pe masa U-,
_nuf banchet solenan, nu-mi erau cunoscute pe atunci, ;1
mumai un cerc restrins de pretuitori se stringed in jurul
separatiei, dupä cu totul alte principii, de poeticul spirit
.
pros al unui Mincu, a bisericutii bucurestene, ridicatd
58 Ovial5 de om

vremuri de sarAcie de episcopul Stavropolei. Dar in

lea mea
mea rasariau necontenit zidiri, Mari si mid, de la cti-
toría domneasca pana la darul smerit al celui umil, di-
nar al vaduvek, binecuvintat pentru tragerea de inimA
cu acelasi dumnezeiesc dar al frumuse/ii, in care se ve-
dea o inrudire, o filiatie, o descendent& amestecata, to-
tusi, cu necontenita tendintd a raseí de a face í ceva
nou, care se cerea explicatd. Unde nu putea nerneri an-
hitectul fara initiarea in trecutul nostru politic, care-i putea
da el singur i scara cronología í posibilítatea recunoasterli
influentelor veníte din schimbaríle de mediu, istoricul fa-
míliarisat cu acele vremurl gicia dinteo fireasa intultie
speciaLl. Astfel mí s'a creat in mínte rApede, o intreaga
scara de derivatie sí, pe basa el, un intreg sistem al ar-
tetromanesti, care, pe urma, corectat i intregit de cer-,
-cetatorii de specialitate ea d. Gheorghe Bals, a ramas ca
basa a oricaror studii de amAnunte. Nu mi se va tinea
de mu- a -o spun si, daca in discursul cu care a fost
primit la Academie, nu s'a pomenit nimic de substratul
toric pe care 1-am dat unor investigatií asa de merítoase,
Bals, cu care colabora la opera francesa de re,-
velare a artel romanesti din trecut, mi-a marturísit ami-
cal cit de mult a putut pastra din resultatele mele.
Coplesit de ceia ce ízbutisem a intelege si de ce puteam
comunica altora, nu ma oprisem fireste si la altceva decit
la linhle generale ale arhitecturii si la unele consideratii de
pura estetica a picturii i sculpturit Mai tirziu numal,
voiu recunoaste opera pe terenul, asa de nou, al icono-
grafiel, pe care a indeplihít-o un Male í un Gabriel
Millet, numai atunci ma va preocupa si aceasta lature,
orinduind, ca presedínte al Comisiei Monumentelor
dominata pana atunci de excursiile i dejunurile lui
Kalinderu, magnificent si aici, ori de interesul telmic aL
excelentului matematic Pangratti, o serie de spalaturi in-
grijite care au aiutat esential cunoasterea trecutului nos--
 CA15torl1 nou5 si noug lucrAri 59

tru artistic. i, peste nesfir0tul zel, dus 1 pand la cele-

maí neiertate exagerallí, al d-lui I. D. tefdriescu, pe care
1-am cunoscut, la inceput, simpatíc, ca ginere al lui Vla-
hutd 0 mi-a pdrut rau cd nu-1 pot urmarí pand la ca-
p& cu stima mea, au rdsdrít i díntre strdíni urmdrítorí
atentí ai acestuí capitol de artd in oamení ea dd. Henry
0 Grabar. La aa ceva md puteam a0epta cu greu c,nd
inaintea unei zídiri patinate de vremurí, intre teranii grà---
mddití in jurul omulul care nu venia nící pentru o afacere,
niel pentru a li tinca o predícd polítied, insemnam í schi-,
tam une orí detall' de arhitecturd, PAM nume pentru mine,
pe carnetele pe core mí le-au subtilísat apoí Evrei de la
Hotin i mi le-au rAsfoit cu bAnuíalS jandarmi unguri din
Ora Oltuluí, crezind ed au dat de urma unui periculos
alter romin trímes ea spíon.
Am mai depríns cu acest prilef 0 ce tfiam tot a de"
putin ca vechea noastrd arhitecturd la inceputul rdtacírl.-
lor mete: epigrafía slavond í roindneased, al aril ma-
terial Il constítule ínscríptia de pe fatade, de de-asupra,
u0lor, de pe paretii acoperiti cu fresce, de pe odoarele
de metal 0 de pe oddidiile frumos cusute cu am', a
cdror cunostintd o cdpdtam zí de zí, stabilind i aid le-
gdturtle care se ímpuneau. Puttna mea tiintdo de slavone0e,
cdpdtatd fdrd gram3tied, fad dictionar i fard profesor, a
putut astfel sd se imboggleasca simlitor, í, numai atuncil
cind scriítorul voia sd faca inaltd retorted í poeste sub-
tild, trebuía sa recurg la ajutorul totdeauna gata al co-
legului, prietenuluí í acum 1 cumnattrluí I. Bogdan. S'a
adunat astel putin cite putin, cu citd greutate, adesea lu-
crind spre noapte, pe lumina cea maí nepotrivítd, in graba
birjarului. 0 a nevoll unuí addpost, intins in brine' pe
lespedea umedd, pe care nimeni nu mi-o pregdtíse cu
ceasurí inainte, materialul care va apdrea in Inscriptit din:
Romeiniet, dín care au ie0t doud volume 0 o-
brsericile
bropra restul va rdminea sd fie samdnat prín deosebíte
+6 O viatA de om

publicatil, totalul meritind sa fíe reluat, cti tot ce dupa

aceia au dat al/ii. Aceia cari adese ori se bucurau de tot
ze-mi lipsia mie: generali cad aveau la dispositie soldati,
fotografi, desemnatori, ori diletargi cari, plecind cu auto-
mobilul, aproape necunoscut atuncea, duceau cu dinsii
-slavisti experimentati, pentru ca apoi, fAra a /inea sama
,cle cit de nesigura e once intregire, cu literele sterse, cu
-cele imbinate, cu cele aruncate de-asupra rindurilor, sa
Indeapa prin aprigul proces impotriva cui semnalase insaqi
.existenta inscriptiei. E asa de mate rolul divinatiei, incit,
.cti toata incomplecta mea stapinire a vechii slavone, am
putut indrepta de atitea ori lectura unui slavist, fie si nu
,indestul de stiintiffe, ca episcopul Melhisedec, fara a mai
vorbi de un Ghenadie de Rimnic pentru Oltenia.
Dar, inainte de orce, cunosteam, acum, pe omul de la noi.
11 cunosteam in conversatia, din biserici, in aratarea dru-
mului, dar si oprindu-sia la hanuri de drumul mare,
Zormind prin- arhondaricuri de o patriarhala simplitatg
In dangat de clopote si latraturi de dulai, Cu o legiune
de purici calugaresti bortilindu-mi pielea, ori bun hum-
ros ca, dupa ce bogatul proprietar isi lua la caderea nop-
411 ramas bun de /a mine si se retragea singur in caste!
ce rari erau primiri ca a d-lui Ghica-Deleni, care
de la mop stramoseasca imi trimetea pe fiuLsau ca sa
ma leie de la Hirlau si ma reIinea o zi in mijlocul fa-
millet sale patriarhale, facind sa ni se astearna in vechiul
-salon al oglinzilorl , un onest Tigan imi ofera mie
si so/lei mele, tinara si credincloasa intovarasitoare prin
Ioate coclaurile, un pat de scinduri goale acoperit cu
.o zeghe aspra. Am intilnit si cite -un- mofic din clasa
culta" in aceste -----t alatorii de cercetare, --dar si de
.aceia foarte putini, centrele mari atrAgind asa de mult
.aceasta speld 4 la lerani insa n'am gasit decit buria-,
vointa si o politela indatinata care face mai mult decit
cinsprezece ani de guvernanta al celor deprinsi in viata
 CAIAtorli noug si noug lucrAri.. 6t

a face o a doua categorie din oamenii cad vorbesc-

limba left si trajese oarecum dupA obiceiul ei (in
casa unui mare boier si bdrbat politic de frunte, fiul in-
treba daca sint in adevär Romin, de vreme ce intrebuin-
/ez aceastA limbA in care tata nu vorbeste decit rinda-,
silor"). Au rdsArit multe feluri de a fi tergnist pe urmd, si
voiu will si la acelea, dar un terAn'sm" propriu al mieu,
ca si un conservatism neclintit in ciuda metodelor revo-
lutionare pe care am trebuit sA le _intrebuit4ez fa/A de
anume resistente, 1-am invalat acolo, in umbra vechilor
ziduri si intre oameni cad vorbiau de lrecutul nostru
prin insAsi infOsarea lor, prin fiecare cuvint din graiul
Ion bogat in aceiasi mAsurA ca si cea mai cuprin7Atoare
de trecut din inscrippile de de-asupra portalelor.
Un alt om se forma astfef pe nestiiutele din ostenelile
zilnice ale profesorului si cercetAtorului stiin/ific. $1 fie-
care din cArlile noud, care se imbulziau, insemna o etapa
a acestei prefaced in tot mal larga desfacere de orizonturi.

Sate i mandstiri din Romcinia, carte tot asa de necetitA

astAzi ca si cea mai mare parte din opera mea care nu
e de strict caracter istoric s'i nu e a mea paguba ,
a apdrut astfel la 1905. Dar ea nu putea decit sa facA a
se prevedea lucrul viitor, lucrul imediat, In alte zAri.
Era cu neputin/A sd merg pand la hotarul Bucovinei
WA a cauta sA urmAresc mai departe aceiasi via/A tre-
cutA, acelasi fer de a trAi actual, dincolo de acest mise-
rabil hotar. Voiu spline aiurea ce datoresc legAturilor cu
un om de un mare talent si de o energie rara, care a
fost prietenul mien Gheorghe Popovici. DeocamdatA,
m'am trezit cu vedeniai -peste Molnila, a Sucevei luf
Stefan-cel-Mare. Ints'acolo era sa ma indrept singur la
cel d'intaiu prilel de vacant& si cu banii lui Filip cad-
pldtiau publica/ia precedentA. Pe Statul romin, trecind de
la un grup de politicieni la altul, 1-a privit tot asa de
 O viola de om

putin cheltuiala mea, pe cit il interesa de putin resultatul

-studillor mele. i plata pentru Istoria luí Stefan-cel-Mare"
V pentru brosura despre serbari -o refusasem in chipul
eel mai hotarit : era sa traiese insa pentru ca, la batri-
mete, sa mí se faca un proces pentru insusirea banuluí
Statuluí, sa mi se -arunce in obraz vuele ridícate din acest
Id al Tesaurului public si sa se faca glume de cel mai
bun gust cu privire la cei fret regí" pe cari i-am supt".
In viata mea n'am primit nimic de- la o munificenta re-
gala pe care n'as fi consimtit s'o accept, sí, cind marele
premiu al fundatiilor regale mi-a fost acordat, am rugat
pe- adiutantul renal sa-1 treaca Universitatii pentru a face
-un fond pe numele coyilelor mele pierdute, Inlaturind nu-
mele de familie, si cel d'intaiu care s'a presintat pentru
-a tipari ceva din acest fond a fost un elev de odinioara,
devenit insultatorul míeu.

Dar m'am abatut de la insírarea unor ealatorii car_e_,

acum, nu se mai faceau din vointa mea, el din fireasca
inlantuire a imprejurarilor, ca toate lucrurile bune si de
folos, care nu trebuie sa vie de la impunerea din afara,
,ei dela o nevoie interna sau din insasi logíca lor pro-
vie.
In Bucovina m'am dus, intr'o a doua calatorie, singur
singurel. Am petrecut citeva zile in Suceava la pro--
fesorul Eusebiu Popovici, intr'o vasta locuinta fara sta--
pina, unde am putut eunoaste si pe un batrin forte
alb, cu infatisarea blaiina, de o modestie fara pareche,
care era Vasile Bumbac, contemporanul lui Emínescu
si autorul unei poeme in care e acelasi ritm, acelasi clo-
cotire de víata noua venind din adincurile insesí ale flea--
mului. Foarfe neegal, adesea imitator si mai palíd al lui
Alecsandrí, el introdusese In povestea descalecarii Mol-
clovei, nu numaí o ínspiratie istoríca de o perfect& au--
tenticitate, dar si tot ce se pastreaza ta vole buna, ge-,
 CAlatorii noul si nod. lucrAri... 63

nerosítate st prietenie In ospetele si petreceríle mindrilor

terani buc.ovíne-ni.
Apoi am fdcut drumurile mete pand si la cea din ur-
ma biserícutd, inodind seria acestor cladiri de acela pe
care o puteam stabilí pentru o Moldova "Anima liberd.
Mergeam nestiut, fard legdturi al lumea locald sau cd-
-zind in mijlocul el pe neasteptate in toiul unor pregatiri
de serbdtorl, ba chiar aducind acasd pentru aceleasí Ale ale
Pastilor pe fetíta parohului, ca la Voronet, orí luptindu-md
pe alocurea eroic cu birjaril evrei, nespus de rufosi-si
vorbaretl, cart pdreau gata sd se ucidd pentru favoarea
de a avea in corabia lor tuinat6 pe popa" cel strdín,---
Hochwiirden, dacd va place, ca sA flu tratat prin peqterí
de circiume cu cealuri infame pe care le vdrsarn pe ascuns
ca sa' nu se supere patronul, On, de alminterea,, de toatd
bundvointa. La Sucevila, primírea mea causd -o vddita
¡end, aceasta pentru cd se astepta un profesor austríac, un
zdevarat profesor de Universitate, de la Cernauti, Kroma-
yer, ercetAtorul clmplilor de luptd ale lui Hannibal, care
a qi -sosit, lmpreund cu sop sa, Greacd de origine, i s'a
invrednicit, evident, de toatd atentía cu care tin popor
robit is( prímeste stdpinil. De sí am Intilnit, ca la Straja,
pand unde inaintasem In cursul calatorieí moldovene,
preoti asa de legati de neamul lor, sí prín studil spornice,
cum era Dimitrie Dan, un víitor coleg de Academie, am
cdpdtat ímpresia, 'pe care nu m'am putut opri de a o
manifesta, pricinuind supdrdri pe care-as fi dorít sa le
pot evita, cd acestí oamení instdrití, in bune legAturi cu
oficialitatea austriaca, dar, in schírnb, in rívalitate cu In,-
vdtAtorli sdraci, cari erau ctíspusi sa se afipeascd uneí luti
politic' de rdsturnare ca a lui Aurel Onclul, au prea
putíne legaturi cu sdtenii, caora li se infdtíseazd ca un
fel de boleri ai luí Dumnezeu in mijlocul ingustarli gos,-
podAdilor &Rep' obisnuíte.
Iar la Cerndutl, In Capítala _midi leri rupte_ de la noí,
64 0 viata de om

si mediul intelectual era in mare parte conrupt, corespun--

zind astfel cu tot ce era asa de strain, asa de urit impru-
mutat s't de pedant execute in biserica metropolitand,
dormítind supt calota eí greoaíe, in fatadele de un fals
clasíc al unor edifícii publíce, in localul gardei militare
care-si insira chipiile inalte, in chiar pretentiosul si ma-
sivul edificiu al unui covirsitor Palat metropolitan, de o
nenorocitd inspiratie vienesa, vecina Cu aceia pentru si-
nagoge, in care un blind si bun bdtrin, alb ca oaia" si
sfios ca dinsa, fostul profesor universítar Vladimir de
Repta, din razesi inobilati de Austria, lunerind tiptil ca
un sorecut care vede numai capcane in toate colturile,
ma. instlinta cu zimbetul stersilor luí ochi albastri a pen-
tru a cauta in Archivele sale pline de procese in romd-
neste ale vechilor preoti, e necesara o autorisatie de la
Viena ins*, .i, inapoind la otel visita, cu elegante mir
cad in rasa lui de rnatasd, incuia, impreund cu dosarele
pe care cutezasem a le rascolí Lard patalamaua cesaro
craíascd, sí notele pe care npucasem a le lua.
Voiu ardta pe urnia cum m'am pldtit de citd prietenie
intimpinasem, prin poftirea la Iasi, pentru o extiositie a-
nume organísata, a sute de Bucovineni, cad dovedird ca,
nu numai intre studentii cu sapci rosii, haine cu bran-
denburgurí sí nasurí nemtestí docirtite, cad, impartiti in-
tre boiled qi democratí, erau gata sa traga orícind sabía
ca sa scrie cu. dinsa WO pe obrazul cblegului, dar si mal
adinc, intre oamení fad pretentii culturale, se aflau suflete
sígure si viteze, care nu impartasiau vesnice/e temen i o
nu manífestau indescriptibi/ele reserve ale celor asupra
carora se intins,s interesata bunavointd a unei cirmuiri
de usurpati2 Si s?, va vedea eum, de pe urma caror
grele pacate tin functionar romin in uniforma de gald
irní va presinta la Itcaní, supt ameníntare de temnita, de-
cretul care-mí interzicea fiir beständig", nib chip per-,
manent", intrarea in Bucovina.
 CalAtoril nouà i nou5 lucrAri... 65

Ma intoreeam de acolo cu o bogatà recolta de trecut,

cu constiinta ca teranul din acea Moldov&-de-sus a ra-
mas cela ce fusese in vremile de libertate, pastrind
schimbate limba, port Si obiceiuri si gata a reveni la noi
asa cum gospodarul impiedecat o vreme de a rasbate
acasa se intoarce la insAsi vatra sa, si cu fiorul noptii de
lnviere petrecuta la Putna in mijlocul celor citiva calu-
gad atipiti in strane ca niste timbre negre din alte vea-,
curi, pe cind la usa, in asteptarea cuvintului care desleag&
chiama, se imbulzia frontul lungilor cojoace albe
filfiitul pletelor revArsate pe umeri, lar vechiul clopot suna,
din turnul refacut de Vienesi, a glorie si a viitor.
Tot in 1905 a aparut astfel, la citeva luni dupd ce Iosif,
in retragerea bucovineana pe care o cautase pentru a
fi strdbatut de acelasi flor, scrisese in versuri povestea
despre tefan-Vodà, Neamul romanesc In Bucovina.
Dar acum de aceastA raita in Moldova austriacA se le-
gase de la sine, in acele zile de primavara, o alta in
Moldova ruseasa a Basarabiei.
Eram in casa de la Noua Sulità a d-lui Nicolae Flon-
dor, al and frate, atunci Inca tindr, Iancu, conducea cu
autoritate politica nationald in terisoara sa, cind, cu eel
mai nou roman de Anatole France pe masa, venit
in minte amindurora ca s'ar putea merge si dincolo de
granita, asa de apropiata, a celeilalte ImpArdpi.Eu aveam
un pasapott luat de la consulatul nostru din Cernauti,
pentru once imprejurare, iar d. Flondor un simp u bilet de
trecere de la politia de frontiera. Astfel, infruntind ca
incredere riscuri neaparate pe o vreme cind Rusia se
framinta dureros, de la o infringere la alta, cu micul ve.-
cin galben din Extremul Orient, am intrat in larga lume,
mai mult fad drumurl, care se intindea, aproape netedd,
pAnd la apa vasta a Nistrului, unde era sa rdmin, dar in
ce conditii, fdrd tovarà i fard sprijin, cu vitejia tinere,-
telor mele nesocotite 1 5
'66O viata de om
In tovarasie am mers deci la Hotin, stirnind o mare emotie
intre Evreii local', car' au aflat instantaneu cu totii sosf-
rea unui grois purat", a unui mare boier", am contemplat
ratacana murdara de la BaItl, am strabatut buruienile
inalte care duceau, printeun tinut de vechi razesi mindri,
la Soroca, si, parasind otelul in care plosnitele erau ad-
-raise ca niste camarazi de zi, nu numai de noapte,
care e, prin acele meleaguri, cum se stie, a lor, ne-am
imbarcat pe parohodul" plin de saracie palestiniana,
nespus de guraliva, pentru ca, dupa ce cu totii s'au fost
coborit pentru obisnuitele combinatii in pintecele solos
al vaporului, sa privim jocul lunii pe apa i intrecerea
privighetorilor de pe ambele maluri imbalsamate de Iba-
-rea sacra a telului. De la VadulluiVoda am luato in
chibitci spre Chisinau í neam odihnit in largile odai
.curate ale gostinitii" Svitera, demna de amintire'pentru
paturile farà Insecte nocturne. Acestea toate nu fara
a fi trecut prin inspectia jandarmilor din cale, cari con-
siderasera cti cea mai mare atente sticlutele cu lichide
multicolore din cutia de toaleta a boierului bucovinean
si farA a fi asteptat la Bait' o zi intreaga sentinta politiei
pentru ca se gasise la mine o buna harta a Basarabiei,
daruita de un Polon amabil in tren, cu insemnari de
distant& pe dos, scrise, din fericire, ruseste. Din prudenta,
ca sa nu compromitem pe nimeni, intr'o vreme cind
trenurile carau, dintre al nostri, despretuite victime umane
pe cimpiile insingerate si imputite de hoituri ale Manciu-
riei, n'am fost schimbat un singur cuvint romanesc cu.
-un singur Moldovean din partea locului, de si, cum se
va arata in alta parte, contactul mieu cu acesti frati de
mult uitati fusese destul de strins, si de multa vreme.
D. Flondor lua de la Chisinau trenul de Iasi ca sa se
intoarca la grijile sale de acasa, lar dorinta de a vedea
cetatea lui Carol al XIIlea, Benderul, vechea noastra
Tighina, ma indemna sa ma indrept, singur í fara sa
 CAlAtoril nouà §i nouA lucari... 67

stiu o boabd ruseste, spre aceastdlaltd cetate de paz d a

Nistrului moldovenesc. In vagon, alatorí cari sham ro-,
mdneste au prins sd md descoase, s'i un domn Mimi a
crezut a e mai bine pentru toatd lumea ca aceastd vi-,
sítd sa aibd un caracter oficial, pe caree bine inteles, eu
nu-1 dorisem de loc. Am fost deci suit in trdsurd, dus
la sedinta zemstver , in care cite un discurs lunguiet sí
latdret se intercala patriarhal intre doud ceaiuri strecu-
rate prin ocnita sobei din odaia vecind, apoi m'am
gasít trecut dupd vre-o doud ceasurí la un otel, ca
sa flu ridicat de acolo cu trasura, a doua zi, si expedíat
fdrd sd fi vdzut creaposta", cetatea, de-a dreptul la
statía de tren de la Causani, unde un jandarm numai
burtd alerga de moarte dupd trdsura Moldoveanuluí
míeu. i, apoi, cu un coleg rus, profesor inteun fund
de step& care va rdsdri la Bucuresti pe citeva zile,
in sunetul adormitor al apei care cinta in samovarul luí,
intre tacdniturile roatelor, m'am trezit la Reni, la Gala ji.
Niciodatd cdsuta noastrd nationald nu mí-a pdrut mai
albd, maí voloasd, maí cochetd si maí plind de prietenie
decit in ziva aceía.
Neamul romdnesc In Basarabia a iesit incd din 1905,
cetit ca si celelalte pdrti ale aldtoriilor prill care desco-
períam Rominflor tara cea mai necunoscutd, a lor sí a
mostenirii lor, dar, ca judecatd, ea s'a invrednicit nu-
mai de citeva pagini otrdvite, in revista de /a Iasi a d-lui
Stere, iscdlite de d-rul Caracu, care-mí arunca in faja
íronícul sat' despret pentru cd id sí colo facusem glume,
fdra rdutate, asupra uneí populatii neromanestí, de un as-
pect fdra indoiald comic, si nu din vina mea, care aves
legdturí de care nu puteam sd" Ind preocup, cu conceptlile
socíale ale criticului.

Peste citeva ¡uní incepea drumul de explorare in Ar-

deal, care va tined mai mult tímp si, legat sí el de ne-
68 0 viatA de om

placerile sale, ¡mi va aduce o noud revelape, s'i una din

cele mai bogate sí mai puternice.
Cea mat mare parte din regiunile strabatute astfel imi
erau cu desevirsire necunoscute, si multi dintre Ardeleni,
daca nu cei mai mulp, deprinsi a trill fiecare in locul ,luí,
n'aveau nicio noliune despre dinsele. Era, orícum, cea
d'inteiu vísítme complecta a acestui phut romanesc, asa
de intins si de frumos, in care, cu o stare de spirit care
din nenorocíre a dísperut aproape cu totul, se putea con-
stata necontenita intindere a neamului persecutat. Doti&
volume de descriere mi-au ajuns abía ca sd infle/isez toate
aceste privelisti, din Brasov pane la Sighetul Maramure-
sului si de la Samar pana la grant/a secufascd a Moldo-
vet. Pretutíndeni incercam, ca si pentru Romania libere
ca si pentru Bucovina si Basarabia, sa leg necontenit tre-
cutul la care 1ucrasem cu acest present plin de sperante.
Dupa ce terminasem acest greu, dar rodnic examen al
intregului pamint romenesc, si vecinatatea lui a intrat in
preocupapile mele. Legaturile cu lumea de peste Dunare
le incepusem prín scurta visite in Serbia; Bulgaria, Cons-
tantinopolul, de care asa de mult fu eseram legap in trecut,
me atrageau. St astfel am cercetat in aiu tara vecina, unde
am gAsit muncd 0 ordíne, o democra,i teraneascd pe care
al/u erau s'o descopere numaí pe urma pin campanía
din 1913. Constantinopolul luí Abdul-Hamid I am visí-
tat, dupa o desiluste la Adrianopol, devenit Cu totul
neistoric, dare de frumoasa moschee a luí Sehm, loc de
loc ; ici si colo amíntíri romene, i se impletíau pe zi-
duri negre parasite ca la cel septe Turnurí, unde slo-
vele chirílice ale vechilor duren í erau incd vísibile.

Toatd aceasta informa/te noua, culeasd la fala locului,

¡ml dedea curagiul, care-mi lipsise atita vreme, de a in-
cerca sA reunesc in priveli0i de ansamblu observatille
mete, intregíndu-le cu ce cupríndeau izvoare Inca nestw-
 CAlatorii nota §1 nouà lucrAri... 69

date sau vazute numai in treacAt. Capitole intregi de

viald romaneasca se puteau scrie pe basa materialefor
,cu strdcluintO a dunate si cunoasterea asa de folositoare a
trecutului se putea presinta intr'o forma legibild lumii,
-care incepea sa prindA gust la cartea scrisd in romAnote,
p la alta carte romaneascd decit produsele unei literaturi
vestede, dincolo de care nu se vedeau inca valorile ce
se ridicau si la a cdror popularisare am avut si eu o
parte.
Multd vreme suferisem de contactul cu publicul cel
mare. Nu cred sa fi tinut, ani de zile din tinereta mea,
alta conferinta decit acela de la Iqi in care mO. luptam
contra artei tendentioase. Dar invitatille de a colabora la
programul Ateneului Romin, ale aril manifestatii de lama,
luate prea mult in batiocurd de spirite usoare, atrdgeau un
public foarte numeros si de o perfectd cuviinta, ma in-,
dernnasera sa vorbesc de subiecte istorice sau sd incerc,
pe temeiul unei lungi experiente de cetitor, sa arat care
sint cartile a caror lectura trebuie sa fie aceia a oricarui
om cult. Ideia Adinei OlOnescu de a cherna la impdr.-
tasirea cu din ce in ce mai vioaia si mai increzatoarea
cultura romaneasca pe femeile, atit de inteligente, dar a--,
tit de rat orientate, ale clasei de sus, m'a fäcut confe-,
rentiar pentru acest auditoriu, cu totul nou, care nu se
va mai intilni astfel, in acest numar si in aceasta dispa-
sitie, niciodata. El cerea de sigur sd afle nu numai isto-,
ria veche, pe care, dupa cererea altui grup, am expus-o,
reunind aceste lectii, prin care ma intorsesem la un do-
meniu parasit odatO cu Universitatea, in Notele unut nes-
pecialist asupra istoriei antice, dar si lucruri pe care
poate nici nu le banuise, zestre adevaratO a neamului lor.
Aceasta insO inipunea in acelasi timp cui isi dOclea samg
-de imprejundri si o anume atitudine, anume mijloace de
forma, care trebuie animatd de poesie ca sa afle astfel
70 0 viatA de om

drumul la Mimi deschíse, cum am vdzut-o indatd, si celar

mai nobile sentimente.
Se putea vorbi cu folos despre mormíntele Domnilor
de pe vremurí, cu toata melancolía pe care o trezeste de
cele mai multe ori soarta lor, de zilele invristate cu multa
nesigurantd 0 suferinti ale sotiilor acestor stdpinitori, de
arta vremílor care nu infrumusetau decit ce era de folos
pentru imbogdtirea sintesel de basd, de aspectele feluríte
ale unei societati alit de interesante, creía liberalismui
pasoptist", ajuns la deplina biruintd, chiar si in spiritele
conservatoare din traditie, li pastra incd sentímentele zi-
lelor de nervoasa rdsturnare. Era o intreagd operd de
reabílitare a acelor vrerni intdiu atacate violent in nu-
mele ideilor not", apoi lasate sistematic ultdrii, numaí
citeva figuri eroíce, fard mediu, plutind de--asupra aces.-
tor ape pArdslte. imi dadeam sama la fieeare nou con-
tact cu acest auditoriu ed lucrurile pe care le spun miqcd
0 a, din ideile exprimate, cele de cdpetenie rdmin. Obi-
celul romdnese de a yen' la inceput cu foarte mutt en-
tuslasm pentru ca incetul pe incetul participarea asa de
alduroasd sa se retraga, nu se verified data aceasta, si-sí
poate inchipuí oricine care putea fi satisfactia cuíva care
nu cduta in aceste prilejuri o simpld transmisiune de eu-
nostinti istoríce.
Astfel s'a alatuit cartea, de o adevdratd íntroducere in
Istoria, noastrd cultural, pan atunci neatinsd tar peste
un sfert de veac niste tined increzuti erau sd anunte en
o obraznicd solemnitate cd de la el, contra mea, incepe
cercetarea istoriei culturale a Rominilor, pe care o com-
pun tei path cea d'intdiu, dind aceste capitole rdzlete,
capabile de a interesa si prin evenimentele, prin amdnuntele
biografice la care se raportd, cea de-,a doua, care, hrd-
nitd de experienta fdcutd in lungul s't in latul terii, incerca
sintesa vechii noastre arte ; cea de-a treia, in care se vor-
 Calltorli nona §i nota lucrliti... 71

bia despre activitatea economica a trecutului (Negotul

mqteligurile in trecutul romanesc").
Cele douA pArti din urmd vor fi remate apoi dupd e-
venimentele din 1913 in lucrad intinse, dind toatado-
cumentarea i intinzinduse i asupra ultimului element
de umila frumuse0, ca í asupra cele! mai sdrace din bres-
lele vechilor notri mesteligari, dar basele erau puse incd
de atunci, de la aceste conferinte pentru femei al cdror-
spirit rapede intelegálor trebuia ciOgat pentru opera de
totala renovare a societdtii noastre, i noi cercetAri!m'au
incredintat cä n'aveam nimic de schimbat in ideile geno--
rale care se desfdcuserd de la sine.
Conferinti/e despre Doamnele noastre s'au intregit apot
cu alte studii despre viata femeiasca, formind volumul
Viata femeilor in trecutul romAnesc" din 1920, care, supt
Hui Femeile In. viata neamului nostru", s'a bucurat
de o a dona editie, peste doi ani.
Putinta de a continua in aceasta directie a prelucrdrilor
intinse mi ea dat peste pu/in prin intemeiarea tipografiet
snele de la VAlenii-de-Munte.
 XVIII.

Adapostul din Valenii-de-Munte

Ziarul mieu, a cdrui istorie va intra in capítolul urmd-

tor, cerea cheltuielí pe care, cu toatd ingaduinta Miner-
vei", cu greu le-as fi putut lua si mai departe asupra,
mea. N'am avut níciodatd necugetata aplecare la datorii
care deosebeste pe intelectualul romin si fireste nu pu-
team face obisnuita socoteald cd, ajungind la guvern, ¡mi
volu putea plat cu virf sí indesat tot ce voiu fi impru-
mutat in opositie. Bani strdini m',ar fi apdsat prea greu
pe mine, cel ramas supt atitea raporturi asa de mult in
urma. China crescutd pentru cauta din Str. Buzestí, unde
ma pirjoliam in caldele noptí de van& ¡mi ajunsese cu
mult peste míjloacele mele.
Inteo vard din anul 1908, o invitatie a cumnatuluí mieu
Stefan Bogdan, al cdrui socru, Duro, represinta una din
ultímele rdmdsile ale burghesieí balcanice instalate in pod-
goría noastrd, cu circiuma ei oriental& cu banul de dat im-
prumut si cu magarul Pindului, ma duse la Valenti-de-
Munte, localitate al cdrii nume abia-1 prinsesem din pagíni
de cronícd. Nu era pe atunci niel cale feratd, asa incit de
la Ploestí se pornia pentru vre-,o cloud ceasuri de inain-
tare inceata in vechile trdsuri ce sunau de-a lungul vdii
Teleajenului din clopote pentru a spería pe lupi si a in-,
stiinta pe hotí ; niel podul de la Drajna, legind cu cele
cloud hail ce tíntesc una spre Tara Birseí, la Cheia,
 AdApostui din VA1enii-de-Munte 73

alta spre Biscele BuzAului sí Muntele Skinlui, nu era

inca infirm Un patrlarcalísm desavirsit, LAM pravAlii in
stil romanesc cu coperisuri da arum& cu stilpi estetici
si alta podoab6 pretenlioasil sí ínutila, stApinia localitatea
unde, in margenea manastírii din secolul al XVII-lea, cu
sirlaul eí de Tiganie mai mult sau mai pu/in inAlbita, si
a dungii de dughení piffle supt umbrare, vegetau familii
pe jumAtate terAtnti venite in parte din Ardeal si pis-
trind in graiul lor ceva din particularitdlile de vorbire ale
Iocului de origine. Era aid o pace, o buna in /elegere
romaneasca, o armonle intirziata, fard niciun amestec de
populape strain& care cucería indatà, ca si incunjurimea,
pe care am strAbatut-o in citeva zile, descoperínd tot
ceía ce se ascundea necercetat in bisericile si mAnastioa-
rele, in casele de mosnení instalW de bíelsugul prunelor
din acele batrine sate.
N'as fi gindít cd voiu fi prins sí pastrat durabil in a.-
cest loc prielnic ginduluí s'i lucruluí. Cel purtat prin multe
locuri nu parea ca poate prinde radacina" pe un pamint
asa de ingust, unde totusí zdrile erau maí libere decit aiurea.
Cadea atuncí, prelungíndu-se din zi in zi, una din acele
mucede ploí de Ellie cu care e darnic muntele nostru.
§i nu cetisem nict imbietoarele rindurí ale luí Vaillant
din a lui Orografíe" de pe la 1840, pe care asa de fru-,
mos le-a tradus apoí neuitatul mieu tinar prieten Vdsíle
Bogrea pentru unul din Calendarele Neamuluí RomAnesc".
Dar, cum stAteam sa plec, balanul bírjar sprínten al arid
nume il arata Ardelean, Tohaneanu, it-mí spuse cu prie-
tenie teraneasca ce bine ar ji pentru localítate daca ar
avea la indemind pe cíneva ca mine (nu still cine-i va
fi dat ideia, foarte exagerata, despre valoarea mea, care
statea doar intr'o intAie alegere, la Iasi, ca, deputat). L-am
intrebat unde as putea sA mA asez pentru a indepliní a-,
ceasta magulitoare funcliune de patron al VAlenilor, pang
atund asa de strain pen tru mine. i el mi-a aratat o li-,
74 0 viatA de om

vadd plina de buruieni, in care copacii, de multa Ora-

sire, stirpisera sí o cdsula simpaticd in darapanarea ei, unde
in ultimul timp statuse o vraiitoare care dadea in carti
si imprumuta cu dobinda, ceia ce fireste mi se va cere
in primele timpuri si mie, in calitate de succesor si mos-,
tenitor al specialitatii. In fat& la caderea serif, un cimitir
vechiu scinteià de luminile la morminte si rasuna de ba-
cetele femeilor ingenunchiate. Iar, ataturi, inteun fel de
hardughie povirnita, sunau pe tinichea ciocanele luí Moise,
singuru/ Evreu al localitatii, desca/ecat cu multi ani in
urma tocmai de la Mihailenii moldovenesti al lui Voda-
Sturza, si atit de valenar prin obisnuinta, incit, vaduv, se
ingriiia de copil earl se chemau Hip si Mindrula, singura
mica ei sora Rasela amintind o religie de care tinichigiul,
nepurtat de mult pe la sinagoga, era aproape cu totul
despdrtit.
MI s'a spus cd in adevar acel colt de salbatacie, asa de
parasit incit nici cinele, frumosul dulau Haíducu", pe care
1-,am adoptat, nu mai latra la strainii cari intrau in voie
ca in multe livezi Lira stapin, e de vinzare sí ca pretul,
de vre-o patru mil de leí, trebuie pldtit in mina unui
pirlit de fotograf care se afla la Ploesti.
Fotograful era evident aproape, romantismul acestut
colt de pustiu ma atrdgea, fiica mea cea mare avea grab-
nica nevoie de aier, de necontenit aler,--si ce frumoasa
era aici imaculata lama, cu sarutul soarelui ciar pe ghiald,_
cu pitorescele cortegií ale lrozilor mergind foarte seriosi, ca in
Botosanii mid, din casa in casa I , dar era o mica di-
ficultate. De unde. eel 4.000 de lei, si de unde tot ce mai
era de nevoie pentru ca in odaile goale de mult sa se
poata aseza o viatd de familie si o groazd de cart' fail
care aceasta retragere la Ord ar fi fost o sinucidere ?
Mi se vorbise mal de mult de intentia pe care o avea
Haret de a se serie Istoria Bisericii romanesti. Subiectul
nu ma atragea in deosebi, lar cercetarile preliminare imi
 AdApostul din VAlenli-de-Munte 75

pareau foarte grele, cum sí erau in adevar. Parasisem.

gindul, 0 de sigur LAM oferta lui Tohaneanu n'as fi
prímit tile' pentru acest lucru o recompensa baneasca. Asa
insa mí-am calcat pe iníma si am acceptat. Peste citeva
saptamini fotograful ki primia plata qi incepeam refacerea
casupi, care era pentru mine la inceput numaí un loc de
retragere. Puteam sa petrec o noapte acolo cu atunci ti-
narul mieu elev Lapedatu, bucurosí amindoi de atita alb
pe parete, de atita miros de proaspat, de absoluta tacere
cazind de sus din stelele límpezi. Vechiul coleg de la li-
ceul din Iasi, d-rul Pirvu, era medícul orasuluí, si, seara,
in gradiníta pe care am cumparat-o acum, pentru fondul
de carp populare Cuvintul", se aduna familia luí, a
farmacistului Willer 0 al/i cíliva localnicí, servil cu berea
tutungiului" Anastasescu, pe cind de aproape, de la
Zaneasca", din casa boiereasa suíta sus pe o basa de
ziduri arhaíce ca intr'un col/ de Dalmaiie, formidabílii
dulaí Iineau hangul veselilor lautari din Strada Artís-
Woe, plína ciucure de istoríca tiganie. Era ceva de creat
in acest col/ de lume pustie.
Si astfel povara chiriei si lípsa de bani a ziarului mi-au
dat ideia de a ma muta cu totul aíci, intemeind cu baní
de la prieteni, deveniti actionari si .ce mari contabíli
am avut, tot unul si unul, perfecli la socotelí, dar fara
niclun ban in casa Simbata, la plata celor trei sute de
leí aur al lucratorilor prieteni 1 cela ce de mult visa-
sem : tipografía mea, si pentru acest ziar, dar si pentru
o larga editura romaneasca.
Vedeam in Inca tinara mea inchípuire orqelul schim-
bindu-se : strazi largí s'ar fi deschís spre gara inca neter-
minata, casele lucratorilor s'ar fi cladit pe ambele margini;
o bale, o sala de adunare, o biblioteca populara, pe cace
am si intemeiat-o indata, ar fi dat caracterul cultural noii
alcatuiri, pe care o speram incunjurata de símpatia activa
a oamenilor in migocul carora era sa ma asez.
75 0 viatA de om

N'am putut face nici intr'un sfert de veac, pe departe ceia

ce visasem in momentul cind m'am hotarit sa ma inchid
in Valenii-de-Munte, departe de un mediu in care spa-
jinul moral nu-mi lipsia de mult, dar asa de putini md
ajutau sa pun basa ma teriala neaparata pentru urmarirea
scopului mieu. Dar subscriitorii se gdsiserd, í incd rd-
pede, capabili de a-mi da capitalul trebuitor pentru
ridicarea zidurilor i procurarea masinilor. Bunii mesteri,
plini de traditie, ai localitatii lucrau de zor la isprdvirea
clddirii incepute in primdvard, í astfel, de Pasti, in anul
1908, eu puteam sa privesc zidirea ispravita í, asteptind
pe mesterii miel, cari, cu Nicolae Stroila si Constantin Onciu
in frunte, imi veniau de la vechea tovarasa »Minerva",
ma incintam in gradinita din fund supt pomii in Hoare,
priveliste pe care n'o mal vazusem din copilaria mea
botosaneana, de aburirea vintului proaspat al dealului
de usoara musica a albinelor scormonind in florile pru-
nilor numai o zapadd. O multdmire care nu se poate
rosti prim cuvinte-mi cuprindea trupul í sufletul intreg. So-
lemn, impresionat, curierul fart uniforma aducea in acest
loc departat de vtnetul politicei bucurestene maldarul de
corespondenta al ziarului mieu.
Inaugurarea adunat pe toti prietenii. Gustam
mindru ciudata amfonie pe care o facea motorul ame.
rican cu detonatie, ale cam' piciieli le ascultam, le pin-
diam cu grija 0 de la distanta in primblarile mele si
uruitul greolu al rangelor de fier din cele doua masini
luate in parte pe datorie si din care una, in viala i astazi,
poarta data Razboiului pentru Independenta.
Cea d'intaiu publicatie mai intinsa, a carii frumoasa in-
fatisare era o datorie de onoare pentru noi toti, cari
0iam ce a fost si ce este Minerva", a fost fireste Istoria
care-mi platise casa. Se tiparia in acelasi timp
cind in odaita de linga culoarul in care-mi gramadisem
cartile indispensabile, relelalte hind depuse pentru ani de
 AdAp still din VAlenii-de-Munte 7'

zíte la Liga Culturala, injghebam pagínile manuscripte

ale lucrdrii.
Usor nu era niel inteo privinta. Simbdta seara, tragedia<
platilor, care cu valuta de atuncí, nu íntreceau am spus-o
Cu rnult freí sute de lei. Contabilii ceí adevarati eram eu
si sopa mea, contabilul de forma' din oddita de sus, de-asupra
típografiei, avind doar sarcína stiintifica" de a constata
prin metodele specialítatii sale un cistíg" din care eu nu
gasiarn nimic in saltarul-cassd al biroului mostenít de la
cdlugdrul Varahiil. Dar in fiecare seara desperatele latraturi
ale lui Haiducu" pareau ca anunta asaltul unei ban de de
hoti, si din cind in cind, impreund co corul nocturn al
gainilor mele, se auzia cdzatura fata/d in pívnitd a unuí
íepure de casa, speríat de salturile aparatoare ale dulaului.
Sí vintul pdrea a va strabate prin paretti de paíanta. O,
nu e usor sa te faci /eran la treizeci si sase de anil Nu-
mai, grdmdditi in doua cdrndrute sí cu bdtrina mea mama,
patru copli dormíau somnul vristei lor fericite.

Fusesem ínvitat sa dau conferinti asupra trecutuluí ar--

mate' noastre. Ele se tineau undeva in Calen Victorieí
Maui e imuí auditorio de ()Neri. Am putut constata inca
de atunci cit de intelegatorí sint ei la once prob/emd,
croar cinc/ nu atinge de-a dreptul cartera si preocupatiile
lor. Poate de aíci a tesít ¡deja de a ma inscrie intre co-
legí pe carí abia i-am cunoscut in treacdt, ca pe inte-
resantul batrin basarabean Arbore, icoand de staret istovit
de posturi supt coama de vechiu revolutionar, pe care-1
pretuiam si ca presentator pentru Academia Romina al
patrieí sale celei mici, ori pe magistratul Oscar Nículescu,
cu care era sa ma intilnesc pe scaunele Senatului, ca
profesor cu anulcum a ramas obiceiulla Scoala su-'
períoard de razboiu. Dar din acele citeva conferínti duse
maí departe, intaiu pand la moartea luí Mihaí Víteazul,
apoi sí pana la epoca Regulamentuluí Organic, a iesit cea.
78 0 viatä de om

(l'intdiu istorie a luptelor ncastre, la care, din punctul de

vedere al insusi organismului luptdtor, s'au adaus pe
urmd adincitele cercetdri de specialist ale generalului Radu
Rosettí.

Putinta tiparului facu sil ma gmdesc la intregí serii de

publicatii, care, foarte putín vindute, de libran i cad nu
stiau sd recomande o carte, se acumulau ingríjorator in
.clepositul tipografiei, pAnd ce ocupatía germand le va dis-
truge cu grdmada, puind capat in acest chip violent O
salbatec unuí mare vis de editurd.
Am dat astfel, crezind a se pot gasi cetitori pentru
artícica ieftend, un ir de conferinp tinute in deosebíte
pall al terii, pretutindení in legaturd cu trecutul, cu ten--
dintile si posibilitatile locale: vadul" de la Rimnic, ma--
ndstiorea de la Sinaía, Dunarea de la Giurgiu, 0 s'au
zdaus O altele, ca aceía despre nationalismul luí Nicolai
Balcescu, despre rolul traditlei in cresterea femeilor ro-
mine", conferinta iesand, stenografíatd, despre nevoia in--
tregírií cunostintilor istorice. Era vremea, cum se va
vedea, in care secretarul Ligei Culturale avea datoría de
.a duce peste tot locul in acelasi timp crítica severd a
lucrurilor de atunci si convingerea, adinc inrAddcinatd in
spítitul mieu, cd O un alt fel de víatd se poate.
Cum se incepuserd, incd de la 1907, cursurile de vard de
la Vdlenii-de-Munte, al cdror rost voiu cduta sd-I lumínez in
_aft capitol, citeva din multele lectií de acolo, in general
pierdute, O-au gdsit locul in acest indrdznet ir de tipd--
Mud, precum Viata romäneascd a Ardealului", despre
care nu se vorbíse de la Partite alese", de un caracter
solemn, erudit, constitutional si juridic, ale luí Barg, sau
despre balada populara romaneascd", a earn impartire
In cicluri am incercat-o, si le mentín asa si pand astdzi
-(1910), ca si despre portul popular romdnesc, care pand
atunci nu fusese mfdtísat in capítolele luí locale (1912),
 AdApostul din VAlenti-de-Munte 79

intregindu-se astfel pe incetul acea enciclopedie roma-

neasca a carii notiune mi se impunea tot mai mult. Pentru
Liga Culturalä tm inceput apoi o serie de calendare care
dAdeau culegeri de articole despre ceia ce privia viata
noastra nationala intreaga, Cu insemnarea evenimentelor
din cursul anului : va veni poate vremea cind un istoric
literar cu interes pentru spiritul vremii se va opri 0 a-
supra acestor osteneli pe care nu le-a intrerupt vremea.
Atit de uitata literatura mai veche ma interesa, 0 nu
numai din punctul de vedere al istoricului, care adausese,
in 1904 inca, la cartea raspinsa de Academie vre-o doud
sute de pagini, intitulate Istoria literaturii religioase a
Rominilor pana la 1688", in care se incepea cu cele
d'intaiu -traduced ale cartilor sfinte, pe care le porniam
supt impresia unuia din ascutitele studii de filologie ale
d-lui Candrea, cu cei d'intaiu ani ai secolului al XV-lea,
cind se exercitase asupra Rominilor din coltul intre Ma-
ramuras, Ardeal 0 Moldova influenta propagandei vul-
garisante a husitilor, teorie pe care filologia d-lui O.
Densusianu 0 a elevilor sal continua, fara dreptate, s'o
incolteasca din timp in timp.
La 1907, am avut ideia de a interesa cercuri mai largi
in cunoVerea literaturii care precedase pe aceia pe care,
cum se va vedea, o recomandam ap de alduros in
revista Samanatorul", revista ce mi se incredintase, §i-í
dadearn o alta directie dealt cea de la inceput, invede-.
rindu-se ca nu faceam niciun act revoiutionar, ci intram
in traditia de mai multe ori secuiara, a scrisului nostru
celui ,sandtos §i durabil. Am facut deci incercarea unor
cursuri de seara la Facultatea de Mere, 0 succesul m'a
incuraiat : venia mult tineret 0 se adaugia 0 alta lume
in acea said numarul patru" in care de peste zece ani
de zile imi faceam cursul obipuit ; am aiuns a stirni 0
unele gelosii, cu cereri formate de a se interzice o ase-
menea concurenta ilegala.
80 0 viat6. dc om

Redactindu-mi acaso conferinttle, am putut sa dau inca

din 1907 intdiul volum din Istoria literaturii romine din_
veacul al XIX-lea in legaturd cu desvoltarea culturald a
neamului", &mind expunerea pdnd la 1840. Am continuat
apoi, de si conferintile serale se opriserd. Al doilea volum,
atingind s'i anul 1848, a iesit tot in Bucuresti, la Mi-
nerva". lar pe al treilea, pand la 1866, II lucram in cea-
surile libere", tipdrind incet, bucatd de bucatd, in nod-,
surd ce fdceam lucrul, in tiparnita mea proprie. Chiar
in acest an, dupd o asa de lungd intrerupere, am cdutat
sd pornesc, dupd reeditarea, si prefacerea in parte, a.
carpi care cuprinde veacurile anterioare si voiu spune
en ce dificultdti care rnd tin in loc , prelungirea dupd
noua directie" a ,Junimii". Caci multe pdreri false s'au
incetatenit asupra acestei perioade, prin anume interese,
rdpede servite de inertia publicului si, _pentru invdtdtura
vremurilor desorientate de azi, sint incd de deschis unele
perspective.
Textele inse 1 mer tau sa fie presintate din non, pentru
acest secol al XIX-lea care abia se inchisese, lasind o
neclard m tenire asa de bogatd. Astfel cetirea prin zia-
rele care odinioard serviau asa de mult ca singurul mij-
loc de tiparire si preocupatiile (1 istoria religioasd pe
care o scriam m'au fdcut de am publicat, fail sa am in
vedere un public anume, citeva frumoase predici, dintre
car una si a ultimului representant al curentului de car-
turdrie alugareascd paisian, schivnicul de pe Scaunul
metropolitan din Iasi, fostul profesor si dascal de chitar!,
neobositul iubitor de carti Iosif Naniescu, a cdrui tgirbovd
umbrd alba o vdzusem in strana catedra/el pe care ¡z.-
butise a o duce la cap& (Cuvintari de inmormintare si
pomenire din veacul al XVII-lea [And la 1840"; 1909).
Poate cd ar fi {Wit in aceste sincere, calde si pioase pa-
gini oarecare indreptdri cuvintdtorii bisericesti de atunci,
cdci era si o tendintd de revolutie" religioasd, intrupatd
 AdApostul din V5lenii-de-Munte 81

atunci in arhimandritul Scriban, obiectul celor mal marl

speranle, ale carui predict pline de vía/A vie, si de o asa
de blind forrnd literara, se típariau la VAlenii-de-Munte.
Dar si aceste edi/ii de texte cu cheltuiald de bani, fArd
a mai pomení atenta munca de editor, ?burau zadarnic
in vintul patímilor, \card sidgure erau o realitate.
Intimplarea, care de atitega ori mi-a fost peste mAsurd
de prieinied, era sd mà ducd a tipAri, cu aceiasi
ferentA pentru acoperirea cheltuielii, una din cele mal
prelioase carp din tot trecutul nostru. Nu mai stiu in ce
/egatura, plecind de la Botosanil copilaríeí mele, ajun-
sesem cu niste tovardsi la Cosula, unde un mic spítal se
gdseste síngur in cuprinsul frumoaselor ziduri din secolul
al XVI-lea, incunjurind o biserica de cel mai bun stia,
care ni reservA ined surprisa frescelor, din care cite una
se ipeste prín sparturile tencuieliti vulgare. Pe cind un
dejun gustos, care-mi reunise prietenii la doamna dof--
toreasA, ma cherna la fiecare cíncí minute, rasfoiam prin
carlile de slujbA dupd obisnuítele insemnarí pe care le
culegeam de atilia aní de zile. Ceva parea cd ma reline,
cocí era evident cA in deosebire de cutare bisericA de
pe. Tirnave, unde mí-a rasarít inaínte un al treilea exemplar,
mai complect, din Triodul-Penticostariu al secolului al
XVI-lea, facind gelos pe Bunea, cu care calatoriarn,nu
era acolo decit o garniturd modernA fdra interes. Dar
m'am obisnuit sA nu despre/uiesc niciun loe, °deft ar
parea de zddarnica munca de cercetare, í astfel in acelasí
Ardeal desfAcusem de pe coperli de lemn aruncate níste
fragmente de manuscripte slavo-romine de cel maí mare
ínteres sau culesesem din praful prea obisnuit in multe
16 casuri sArace de peste munli o parte din legenda, scrisA
inaínte de 1600, a Sfintei Paraschíve. Alci, °chit obosilí
de flAmind mí se oprird, pe un manuscript de la ince-,
putul secoluluí al XIX-lea, asupra unel foi in care prea
adese ori erau mime de lucruri si de personagii °den-.
6
82 0 viatà de om

tale ca sa fíe una din cartile bísericesti obisnuite. LII-

mil, m'am incredintat indata ca am inaintea mea, in
acest volum de banal& infatisare, traducerea integral a
luí Herodot, unul din titlurile de glorie ale vechíí noastre
literaturi, si inca redata fara nicio schimbare in forma,
de copistul de acum o suta de aní. Nu stru cum voiu fi
mincat in casa primítoare a emabilei doftoríte, dar seara
In tren am dormit cu capul pe povestea despre Dariu
al luí Hístaspe, despre zell animal' at Egíptuluí s'i Scito-Getíí
de pe malurfle Matt Negre. Inteligentul mieu sef de ateliere,
d. Ondu, pe care numai soarta l-a impiedecat de a se
face un carturar, a descifrat apor rind de rind la v in-
galac intinsa povestíte, pe care o verificam, o comparam
cu oríginalul st o adnotam dind neamuluí mleu, la 1909,
cu o deosebíta bucurie, acest tesaur de limb&
De mult, Invataturile" luí Neagoe Basarab zaceau
inteo edítie din vremea Regulamentului Organic sau in
paginile, atit de greu de gasit, ale Archiveí Istoríce" a lui
Hasdeu. Era pacat de frumosul stil al traducatorului din
slavoneste, care lucra probabíl dupa indemnul Basara--
bilor" de mai tarzíu, Ra du Serban, Matei-Noda sau poate
si Constantin Brincoveanu, care-si zicea Basarab", si pacat
sí de atita autentícitate istorica, pe care, In spírítul mieu
macar, n'a izbutit s'o clatine acribía hipercritica a filo-
logului grec, mutat la o catedra uníversitara de la not,
invatatul profesor Demostene Russo. Am dat astfel, la 1910,
si o edítie houa din aceasta carte fundamentala, indiferent
de caracterul de compilatie pe care I-a deslusít asa de
bine d, Russo insusí.
Se va vedea indata cum fusesem adus, as zíce chíar :
silit sa ma indeletnicesc cu deslusirea sintetica a intre-
guhii nostru trecut. Tiparisem de mult o Istorie a evuluí
mediu" sí o Istorie moderna" pentru scoli, hind adus
la aceasta de cunostinta lípseí de valoare a cartílor ciupíte
 AdApostui din VAlenii-de-Munte 83

{lug straini care se intrebuíntau atunci in bietele noastre

vcolí secundare, de invatare pe de rost a unor pagíni
fart cugetare, fara sentiment si fara stn. Pe cea d'intaiu
am scris-,o, steins, poate prea strins, cum e firea mea ; pe
cea de-a doua, de sígur prea vorbita" si prea von-
bareata, am dictat-o d-lui Stahl, devenít un asa de bun
sí desinteresat prieten, care punea fara niciun gind de ras-
plata inegalabila sa stenografie la indemina mea. Nu ere-,
deam ca impotriva manualelor, care nn erau un míjloc de
cistig ca altele, ale singurului profesor superior de istorie
universal& care se intimplase sa fíe si un scrlitor si pu-,
blicasem de mult o conferinta, tínuta la cercul profesorilor
secundad, si inaíntea impasibíluluí Haret, ca sa arat prin.
acea utopie dídactica" absurditatea vinovata a unuí in-.
vatamint sprijínit pe singura rutina a colegílor miel de
la licee si ginmasii , nu credeam, zíc, ca mi se va arunca
In obraz in chip statorníc invinuirea ea scriu neinteles, la
care se va adaugí si observatía cutarui raportor de la
Ministedul de Instructíe ca-mi permit a judega fapíele
vi ca decí cartea mea poate sa strice sufletele copiilor.
Dar, cum parkl atuncl astfel de acusatii nu mí se strip-.
sera in fata, direct, chiar sí de ultímul invalid intelectual
lipsít de crestere, am ostenít Inca °data pe d. Stahl prim.-
blindu-ma de dimíneata pana sear& de mí se rupeau
genunchli, ca sa-i díctez si o Istorie a Rominilor pentru
vco/i, pe care o intelegeam, o editie deosebita a sí
purtat acest titlu , si pentru poporul romanesc". Po-
porul romanesc" nu si-a batut capul cu dinsa, decit in
Ardeal, unde voiu spune cum o treceam, ca marfa oprita
de censura magluara, lar, in invatamint, cite un fost elev
al mieu tolera acest manual de credinta si caldura doer
in cursul superior, unde elevi mal desvoltati ar putea sa
inteleaga si frasa incilcita a luí Iorga".
Am crezut ins& chlar de atuncí, ca, oricit ar ante un
orn de astazí sa se apropie inte/egator sí simpatíc de
 84 0 viatl de om

acele vremurí, altele sint vibrdrile sufletesti pe care le-

provoacd atíngerea de-a dreptul cu insdsí slova contem--
poranului. De acolo, urmdrit s'i de intentille mele revo-
lutionare in domentul pedagogiei, am tiparít, la citeva
luni de distantd, pe lingd o editie popular a vietii lui
Mihaí Viteazul, de un boier din acele vremí, intercalata
in corm:410a logofatului cantacuzínesc Stoica Ludescu, s-
pe lingd traducerea, de pe la 1840, indreptatd de mine,.
vers de vers, a cronicii grec tí a luí Stavrinos, lauddtor
al aceluíasí víteaz, o intreagd istorie a terilor noastre corn-
pusd numai din fragmente de cronici, acel volum Din
Faptele Strdbuntior" care nu s'a invrednícit de o a doua
editie. Scrisorile contemporane au venit sí ele la rind, si
era pentru mine o bucurie sa corectez acele rindurí plíne
de pasiuni asa de nobile, de o duíosie asa de comuni-
cativd si de o asa de adincd intelepciune : Scrisorile dom-
nesti" din 1911 i, in anul urmAtor, Scrisorile de boieri"...
Numai dupd multi ani, in legAtura cu lucran i de sintes6
in aceste doua domenii, am putut addugí Scrísorile de-
negustori", de care níciun negustor nu s'a interesat,
Scrísorile de mesteri", astiderea, si Scrisorile de femei",'
care au trecut, daunazi, total nestiute, trebuind 6a Insti-
tutul pentru studíul istoriei Sud-Estului european, creat
de mine, sd lea asupra.-si spesele, trímetind gratuít ele--
gantele volumase, in care, sí la anii mieí inaintati ca si
in tineretd, pusesem atita gríja píoasd.
In aceste scrisori infra de la sine, in legaturd cu inät-
tarea la lasi a statuii luí Cuza-Vodd, care-sí are o intreag&
poveste, pe care cetítorul o va gdsi in altd parte,
si publicatía de prínos a Sensor lor, mesagiilor si pro-
clamatiilor" celuí asa de adinc Romin ,i Moldovean in
mima luí generoasd.
Pentru a da si cercetdtorilor, carí se inmullíau, ai
mandstwilor noastre, o indreptare caci prea mult md
jignia invirtirea in calciie, ignorantd sí prelentioasa, a
 AdApostul din Vglenii-de-Munte 85

nobilelor si cultelor doamne care apar intr'un zbor de

valuri albastre si dispar in acelasi fluturare grabita, atunci
cind, cu o reculegere de care ar fi capabila inteligenta lor
mai bine sfatuita, sint acolo atitea lucruri pentru mintea
qi pentru inlaid lor , am reprodus in brosura si am
intregit studiile asupra Hurezului si Manastirii Neamtului
(ambele din 1912). Ele faceau parte dinteun intreg plan
In legaturd cu monumentele istorice, in Comisiunea pentru
ocrotirea carora intrasem, nu fail obisnuita impotrivire.
Era vorba si de scurte calauze, ca aceia pentru Snagov,
apoi de doua ori retiparita, de cArti postale ilustrate si
chiar de un calendariu istoric, dind, cuna se face in
Italia, in Germania, pentru fiecare zi, cu citeva cuvinte
de explicatie, un monument sau un portret, in legatura
-cu amintirile pe care le trezeste acea zi. Odata, pentru
-o societate de doamne care cautau un miiloc de cistig
mat distins decit chetele, balurile, ceaiurile s'i garden-,
partyurile, am facut sa se tipareasca un numar de carp
postale splendid ilustrate care infatisau Mere ornate de
pe documentele noastre. Foarte tarziu numai, talentul
Cell mete Magdalina va putea sa deje, cu aiutorul banesc al
fostului mieu elev Moisil, un intreg mic album de ase-
menea podoabe, care a fost foarte bine primit in strainatate,
y ignorat in aceiasi masura Ia noi. Numai acuma citeva
Itini, am putut, dupa citeva note in cartea mea generala
despre arta romaneasca veche, sa descriu si sa explic
amanuntit ce comoara avem y in aceasta privinta, prin
trei conferinte, tinute in sala Dalles de la Bucuresti, inaintea
unor banal in mare parte goale, vorbitorul fiind un biet
indigen, lar subiectul Lana interes pentru nobilii domni in
frac si nobilele doamne in tinuta de bal, cad se oraoara
la sosirea oricarui vorbitor exotic, de si nu atunci cind
if fac raul serviciu de a-I recomanda cu permanenta mea
impopularitate.
0 editie noua, eleganta, portativa a poetilor dasici
86 O viatA de om

Parut ca e o necesitate. Pentru aceasta am ales ce.

e mai frumos, mai ingríjít ca forma in opera luí Asachi,.
depríns la scoala italiana de la inceputul secolului i atit
de neinteles tocmai prín cara cterul complex al forma
sale. Un frumos volum, legat in símiii-pergament, n'a
aflat decit un numar extrem de redus de cetitorí. Opti-
mismul mieu imí ascundea zadarnicia unel astfel de
incercari, lar a ma adresa la Stat pentru desfacerea prin
scolí s't bíblioteci populare, míjloc la care cu fringere de
mima a trebuit sa recurg maí tarzíu pentru alte publicatií,
nu-mí statea in obíceiu. Mi se pare ca nid astazi poetut
iesean nu se cíteaza dupa editía mea, ingrijita cu atita
iubire. M'am trudít apoí sa readuc prímele poesii ale
luí Alecsandrí la forma initial& mult mal fireasca, sí un
al doilea volumas s'a adaus la o colectie osindita de la
inceput N'am uítat 'lid pe Bolintíneanu, din care era
putín de cules, pe Creteanu, pe poetul bucovinean Pe
trino. Prín indrazneala unuí vers asa de nou, prin raportul
luí cu folklorul, pe care-I strinsese cu ajutorul elevilor lui, mi
se impunea i Baronzi, din care poate nu s'a cumparat un
síngur exemplar. In legatura cu preocuparile mele pan-
romanestí am adunat, mai ales dui:4 ce-mí cazusera in.
mina fabulele, neglíjate, ale unuí Sirbu, pe poetií basa-
rabeni, cela ce se potrívía cu manifestatía noastra de
durere din 1912, cu prilejul centenaduluí de la despartíre..
Tot in legatura cu o comemorare, la de svelírea statuii
luí Cuza-Vocla, presíntam unuí public care se mentinea
indaratníc inexistent, o antologie a poetílor Unírií, in scrísui
carora erau bucatí surprinzator de Inca vii. Colectía va fi fost
arsa ori topíta in cazanele fabricilor de hirtie supt ocupatía
strain& In alt format, incepusem o editare a proverbelor,
traducind pe cele orientale, í am cules ceva i din hirtiile
luí Baronzi, pe care mi le incredíntase, cu manuscrípte de
romane, o batrina profesoara, fiica lui, maritata cu un ingíner
Ghírgiule-am dat Academíei Romine-; ha am publícat sí_
 AdApostul din VAlenii-de-Munte 87

o brosurd popular d de cintece, cu intentia de a persevera

dacd n'ar fi intervenit lipsa de interes, in sfirsít visit:ill,
lipsa de baní si tot ceia ce a tulburat apoi asa de adinc
societatea romaneascd.
trite° zi, uitindu-md prín vechile rafturi proaste ale
partii din bíbliotecd pe care o dusesem cu mine, am
gasit rarísima carte a Reregrínului transilvan" de loan
Codru Drdgusanu, grozavd ca infdlipre in ortografía ei
cipariand sí cu amestecul nesdbuit al cuvintelor latine pe
care le-a rdspins límba. Dar era acolo un ízvor asa de
puternic si limpede de tinereld, de spirit popular, de òb-
servaiie atenta a lucruillor statue, de simpaticd filosofíe
proprie... i atunci am rugat pe d. Onclu, core nu era
inca qeful mieu de atelier, sa reproducd acest text, hilo-
cuind cu cuvinte víí acele umbre latine i unde nu gdsia
cuvintul, il addugiam in corecturi. s'a facut astfel una
din cele mai frumoase arti din toatd literatura noastrd,
care a trebuit apol sí retiparitd.
Asa mergea tipografia noastrd, cu spor numaí pentru
deposit. Cit prívete sprijinul de afard prin comenzí, doar
dacd d-rul Elefterescu, om preoctipat de vizia 0 cultura
populard, tiparía la not ; actionarii insii nu-11 mai aduceau
aminte cd au o tipografie, care pe incetul mi-a cazut
mie ca un fruct putred 0 pdrdsit.

Toate aceste publicatii plecau in mare parte din noua

incredere in mine pe care mi-o ddduse scrierea si prí-,
mired 1storiei poporului romanesc in cadrul formaliuni-
lor sale de Stat" in limba germand (1905).
Credeam cd Lamprecht, cu care avusem asa de putin
a face, de altfel, md uítase cu totul, cind, in 1904, ma-
rele istoric german, care primíse conducerea vechii 0
importantei colectil de istorie uníversald, initiatd de Hee.-
ren si Uckert, imi serse pentru a-mi ardta nevoia de a
se face si o Istorie a Rominilor, intrebindu-rnd cuí ar pu-
88 0 viatà de om

tea sa o incredinteze, atentie care m'a atins adinc si pe

care o datoriam, cred, cuvintelor pe care le gasisera
pentru mine studentii romini de la Universitatea din Leip-
zig. Ele-i dadusera luí Lamprecht destuld incredere in
judecata mea pentru ca sa fin consultat apoi pentru is-
toria tuturor popoarelor din Sud-Estul european, ceia ce
mi-a ingaduit sa fac a se opri o monstruoaso istorie in
cinci volume a Ucrainei, istorie neexistent& pe care o
propunea separatismul nationalist al invatatului, dar con-
fusului Hrusevschi, care a dat apoi, in traducere ger-
mana, o nespus de stufoasa parte intaiu a povestirii sale,
si sa pun in legatura, pentru Skill, pe fostul mieu pro-
fesor cu jireEek, cela ce a dat stiintii nu numai cele
doua volume, cu desavirsire noua, ale acestuia in co-
lectia Lamprecht, dar I a adus sa publice, in Mem orille
Academiei din Viena, partea, asa de intinsa, despre insti-
tutii, care nu se potrivia cu proporpile ce i se admisesera.
Am spus lui Lamprecht, cu toata sinceritatea, ca, daca
se adreseaza luí Xenopol, care terminase de multi ani
Istoria Rominilor din Dacia Traiana" si o prescurtase
inteo forma francesa, prea larga pentru epoca mai noua,
trebuie luata precautiunea de a cere ceva nou, revazut
asupra izvoarelor. Lamprecht reveni, certndu-mi mie sa
leau asuprd,-mi o sarcina asa de grea pentru o con, timta
delicata.
Nu ma gindisem niciodata la alcaturea unei atit de
vaste sintese. Scurta privire asupra vietii neamului nos-,
tru", pe care mi-o ceruse d. Tazlauarm pentru frumoasa-i
revista Luceafarul" si care, imediat uitata de mine in
asa fel incit am descoperit-o cu mirare in bibliografiile
de mai ieri, s'a publicat acolo la 1906 fara a se trage
aparte.
Toata partea veche, daco-romana, nu ma ocupase ni-,
ciodata. Parti Intregi fusesera ¡ma tratate pentru publicatii
amdnuntite, ca Istoria lui 5tefancelMare", Istoria lui
 AdApostul din VAlenii-de-Munte 89

Mihai Viteazul", prefata de la volumul XI din Hurrnu-,

zaki, care adea tot secolul al XVI-lea inainte de Mihai,
aceia de la Studii si documente", IV, hit care era vorba
de relatiile noastre cu Ardealul in al XVII-lea; ístoria
mai veche o atinsesem in notele de la volumul III din
aceiasi colectie, discutind informatii noua gasite de mine,
pe linga cele din al treilea volum al Actelor sí frag-
mentelor" ; vorbínd de Cantacuzini, complectasem refa-,
cerea ístorieí noastre pentru secolul al XVII-lea ca eve-
nímente interne. Pria cele doua prefele despre Callimachi,
veacul al XVIII-1ea, care fusese cercetat amanun/it si in
(Analisa cronicilor pentru Istoria literature din aceasta
epoca, fusese lam urit aproape in toate col/urile luí ; pre-
fala de la volumul X dadea toata istoria economica a
aceluí tímp sí, asteptind Istoria lui Tudor" din 1906,
mersesem si dincolo de activítatea boierilor reformatori,
pe care o analisasem acolo s't o deslustsem si in Convon-
bin" prin explicarea uneí scrisori a luí Hammer, ístorícul
Imperiului otoman, si prin resumarea corespondenIei Mitro-
politului muntedn Filaret. Ajunsesem deci pana la ínstalarea
Domniilor pamintene. Daca Regulamentul Organic, care-mi
era antipatic, cu palidele lut umbre domnesti, sit anul
1848$ care fusese pus intr'o noua lumina de marea pu-
bucatte comemorativa incredíntata de D. Sturza luí Nerva
Hodo), cela ce-mi, va permite sa public in revista mea
Floarea Darurilor" un studiu despre Craiova s't Unírea",
inn erau mai pum cunoscute, in schimb, prin tiparirea
actelor lui Voda-Stirbei, prin rabdatorul studíu asupra
Vieta sí Domniei" luí atinsesem epoca Unitii, pentru
ca numaí in 1909, adunind manifestatiile in scris ale lui
Cuza,-Voda, sa dau pentru ínaugurarea statuli Domnuluí
de la 1859 sí liniile de capetenie pe care le cere o cit de
larga presíntare a operei luí (Unirea Principatelor") 1909.
Toate acestea n'ajungeau insa. Ele trebuiau topíte intr'o
opera sintetica, de care am fost legat tímp de un intreg
90 0 viatA de om

an de zile, reducind toate preocuparile mele la cugetarea,

plind de inclaratnice indoieli, asupra arhitectudi si des-
voltarii el. Era si marea dificultate a redactddi direct in
límba germana; prímele doua, treí coli se vor tipari cu
textul míeu neschímbat; asupra celorlalte s'a intíns revi-
sia, foarte atenta, a unuí tinar invalat german, cu care era
sd colaborez pe urma la refacerea Istodel universale" a
luí Helmolt i cdruía Lamprecht ii incredintase organisa-
rea unor istoril ale provinciilor germane, Armin Tille.
De la inceput, am cutezat sa sparg obisnuitul cadru
pentru ca, trecind díncolo de Weld teritoriala, care m'ar
fi string intre grangile, inguste sí necontenít crirhpotite,
apoi larg sfdslate, ale principatelor, acelor 4erisoare" de care
tot vorbía D. Sturdza si retoríca oficiala pentru a face
placere regelui, ctítor de viala noud, sa. pot trata, cu
sentímentele care ma- stapiníau, si care se stramutau in
sufletul epocii intregí, í viata Romínilor de peste hotare.
A fost deci, cu asentímentul tacit al lui Lamprecht
era asa de frica de un refus1 o atorie a Ro
mtnifor In cadrele formatiunilor lor de Star . i, in dísposi-
tia de crítica a spirítului mieu, mi-am ingaduit Inca o
inovape : aceia de a da, la sfirsit, vre-o suta de pagini
despre Romania i poporul romanesc intreg, asa cum erau
atunci, la 1905.
ti poate inchipui cíneva cum a fost primitd aceasta
carte, in care abía era vorba de particle, iar numele
celor mai multi barbati politici nici nu eran pomeníte,
cu opera" lor cu tot, de insusi D. Sturdza, care incercase
sd ma faca a-i presínta spre censura manuscriptull Ce in-
dignare 1 ma tineam deci continuu de fapte rele... In locul
banchetului de care fusese vorba, se amnia acuma o in-
treagd scriere de infruntare, fíreste tot in limba germana.
Cind editorii au trimes luí Carol I-iu cele doud frumoase
volume, splendid legate, n'au prímit, cu toate intrebdrile
lor, niclun semn de acceptare, necum de multamitd. Mi s'a
spus ca mat mutt decít once il indignau pe regele faptul cd
 AdApostul din V6lenii de-Munte 91

domnía lui sí a luí Cuza-Voda cel rasturnat se gasiau in

acelasi capitol.
Dar emotia a trecut, sí cartea a ramas. Crítica straina
adeca numal cea germana, a fost foarte favorabila. Weigand
de la Leipzig, Korduba, ístpricul ucraínían, i altií
aratat salisfactia lor, nu numai pentru ca de acuma era
la indemina o istorie a Romini/or based pe ultimele cer--
cetari, dar si pentru felul cum era presíntata materia, apre-
ciare care putea sa-mí placa mult mai mutt decit once
aprobare sau rectificare a detaliflor, care inteun asa de
vast ansamblu pot sa fíe discutabile.
Cine va a observat ca lucrarea intrece cu mult planul
colectiei, Helmolt insusi gasínd cuvínte de apreciere pen-
tru Rominul cu matele de drama", care, in adevar, cu
cit /imam in spate sí totusl nu stateam pe loe, a fi putut
sa flu eu. La nol, Maiorescu s'a convíns ca, típarit in
straínatate, nemteste, i intr'o astfel de colectíe, s'ar putea
sa fie ceva de capul míeu. Síngur loan Bogdan a gait
cuvínte de recunoastere pentru aceasta carte ; mi s'a parut
insa ca, macar un timp, relaiile cu Onclul au devenít
mal red. Pata de uríle care, si din alte motive, vor reveril
salbatece, nu mai era acuma níci totusí atit de necesara
liga a celor trei. Pentru exposítía din 1906 Onciul va da
o scurta ístorie a Rominilor dupa cele mai strícte típare
tradítionale.
Aceasta trudita sintesa n'am putut s'o vad tradusa in
romaneste decit foarte tarzíti, dupa razboiu, de foasta
mea eleva, d-na Enache Ionescu, si Inca a trebuit ca
típarul, in conditiile cele mai umílítor de modeste, sa
astepte pana la 1922, deci aptesprezece ani de la apa-,
rip originalului german si sa se prelungeasca nu mai
putin de sase aní, pe cind Sirbii au tinut ca lucrarea
lirdek despre istoría Ion sa apara trz actla# timp, tradusa
de elevul luí, Radonicí, ca si forma straina.
De ícieile dinteinsa, care insA erau in continua des-
92 0 viat6 de om

voltare, am fost stdpinít cind am dat pentru Luceafarul"

un resumat si cind am scrís, in legaturd cu o aníversard
din ístoría poporuluí ítalían, o scurta presíntare a ístorief
noastre, Breve storia dei Romeni, care a íesit din tipo-
grafía mea la 1911. Carte scrísd cu mult avint, inteo
límbd pe care o cunosteam de mult sí o vorbiam curent,
dar care reserva multe surprise strdínului, cum md con-
víng de cite orí incerc din nou a serle direct intr'insa.
Anume indotelí sí atunct m'au facut sd recurg la fostul
mieu elev, fiul cel mai mare al luf Frollo, pentru o re-
visie, care s'a vddít a fi neindestuldtoare din partea tinui
Italian ndscut sí crescut la noí. Criticile ítaltene n'au lipstt
cdrtií care stie prea mult frantuzeste sí nernteste". Dar
e curios cd, atund cind am alípít unele capítole, referí-,
toare la relatille díntre noi si Italieni, la o alta istorie a
Rominilor, tradusa de d-na sí d. Antohi (doamna e ha..
liancd), indreptarile au fost extrem de putine sí judecata
-a fost totust alta. Dar, de scrís ítalleneste, cu toatd lectia
care mí se face la once ocasíe, tot nu m'am desvatat.
Rase°lind pentru istoria Romintlor in cronicile bízan-
tine, am avut Weld de a scoate din ele tot ce poate servi
pentru o ístorie spriiinita pe ízvoare a Imperiului bizan-
tin insusi. Am si astaz1 aceste note amanuntite, impartíte
pe capítole, sí care-mí sint inca de un oarecare folos.
Ajunsesem a cunoaste din 1901 la Venetia pe Horatio Brown,
cel mai vechiu si mat harnic &litre cercetatoríí Archivelor,
dar sí cel mal ísolat sí maí tdcut, care era delegatul engles
pentru alcdtuírea volumelor venetiene, admirabil lucrate,
din marea colectie de State Papers" care se publica
de guvernul luí. Mi se parea curios cd el nu schimbd
nício vorbd cu nímeni, si am pus rdmasag cu solía mea
ca mi-/ imprietenesc intr'un ceas, sí anume in qa fel, incit
pdnd la ceasul fret ¡mi va face si o visítd. Mí-am adus
aminte ca in Revue critique era o dare de samd despre
una din lucrarile aceluia care a dat, cu essayuri foarte
 Adhostul din VAlenii-de-Munte 93,

bine serse despre aspectele Venetieí, o istorie a tiparului

venetian si, in colectia de Temple primers" a edítorului
Dent, cel mai bun resumat de ístorie a republícei. Ba-
nuíam ca nu cunoaste aceasta recensie sí sintem Cu totii
asa de sensibíli la dinsele, de sí stím maí bine decit once
critic ce este in cartea noastra... si asa sí era. Am ca-
patat de la arhívistul amic o prietenie strinsa ma lega
de Riccardo Predellí, mort asa de blind la masa lui de
lucru, pe care-1 ajutasem la identifícarea numelor de
localítati orientale in colectía Commemoríalelor" sí aveam
atita simpatie pentru della Santa, prea jute MO stimeí
generale informatil asupra materiel care-1 preocupa mo-
mentan pe voinicul Engles, si i-am putut strecura un
inedít privitor la un alhimist ratacít prín Bavaria, in cea
mai strinsa legatura cu aceste preocupatii. i din vorba
in vorba iata-1 ca se duce acasa si apare inainte de ceasul
trel inaintea locuintii mele din Calle del Ridotto, aducind
acelea din scrierile lui despre care-í spusesem ca m'ar
interesa foarte mult, dar nu le am. Mai pe urma am fost
si in frumoasa luí resedinta din Ca Torresella alle Zattere,
un palazzino plin de rari lucrurí ístoríce, si am fost primiti
in halat si in papuci, oferindu-ni un excelent ceaiu, dar
aproape fara a vorbí nímic ; peste citiva aril, cind sí el
a plecat din lume, m'am gindit sa cumpar pe sama
Institutului Sud-Est oriental casa, pentru oaspetí romial,
dar se facusera reparatii scumpe, si a trebuit sa renunt.
L-am intrebat pe Brown daca in colectía lui Dent, pe
care n'am avut níciodata marea onoare de a-I cunoaste,
de sí 1-am cautat la Londra asa o fi edítorul engles ?
s'ar putea típari o ístorie bizantina, pe care, bine inteles,
as scrie-o frantuzeste, cele d'intalu incercarí de a scrie
direct in englezeste trebuind sa fie de acum citiva ani
numaí sí au iesit foarte prost. Raspunsul a fost favorabil,
sí m'am pus la lucru, cautind sa prínd in cit maí putine
94 O vlata de om

-paginí ce e mai esential, dar sí mai caracteristic, cela ce nu

inseamna si ce e mai pitoresc, pentru a maguli pe cetitor,
din aceasta permanenta ímperiala de peste o mie de ani.
Aceasta fara a alerga de la un studiu strain la alt studiu
strain, cum se face de obiceiu pentru a redacta un manual
convenabil, el, dupa conceptii proprii, recurgind necontenit
la ízvorul contemporan. A iesit astfel un opuscul in care
pe fiece pagina pusesem, curagios, pecetea cugetarii mele
insesí. Manuscriptul a fost trímes la Eondra, unde a gasit
un excelent traductor in d. Powles, cu care n'am avut
níciun ra port personal. Primirea a fost foarte buna 0 din
partea filologilor carf se ocupa, el mat ales, de Bizant 0
ale caror exigente sint cunoscute : s'a recunoscut ele-
mentul de tinara originalitate care este in aceste pagini.
Astazi, cind am prefacut 0 crescut de doua ori pe atita textul
frances pentru o tiparire, care abia s'a ispravit, puind
dedesupt, dupa notele pastrate, insemnarea izvoarelor 0
controlind necontenit cu ce au scris altii, pot afirma ca
putin era de schimbat in textul de la 1907. Partea pri-.
vitoare la literatura de cronici a Bizantuluí a ramas in
manuscript peste douazecí de ani, fiind data, nu fail
oarecare sfiala, care nu era cu totul indreptatita, numai
daunazi nouluí prieten Henri Grégoire pentru frumoasa luí
revista Byzantion : impreuna cu indicatií asupra arteí, ea
a aparut acum in cartea notia din tipografía mea de la
Valenii-de-Munte.
Din aceasta rascolire de ízvoare a resultat 0 studiul
asupra luptelor pentru tronul bizantin In secolul al XIV-lea,
Latins et Grecs d'Orient et rétablissement des Turcs en
Europe', pe care am oferit-o luí Kohler pentru Revue
de l'Orlent latin", dar, acesta cerind o refacere de formA
la care nu ma credeam dator, am dat-o lui Krumbacher
pentru Byzantinische Zeitschrift", si acesta a primit-o cu
placere.
Imprejurarile ma facusera apoi sa trimet pentru volumul
de omagiu al luí Lamprecht consideratii asupra raportu-
 Ad4ostul din Vglenii-de-Munte 95

rilor medievale díntre Apus si Rasarít in evul mediu

(1909). Pentru omagíul comemoratix al luí Amarí, ara-
bisantul ítallan, trímesesem un dialog abismo-latín gasit
la Florenta sí am fost uímít aflind ca descoperísem cel
maí vechiu text de limba amarica (1910). Peptru Suedesí
lucrasem o editie, dupa cea din Studii si documente, a cro-
Weil, scrísa de interpretul Amíras, a seden! luí Carol al
XII-lea la Bender.
Incetul pe incetul istoría universala redevenise obiectul
preocupatillor mele. Intaiu in legatura cu catedra pe care
o ocupam la coala Superioara de Razboiu. In loe sa
predau elevilor mid, decit cad n'am avut altií mai atentí,
mai intelegatori, mai personalí in tesele lor de sfirsít de
an, in loc sa presínt an de an fapte si date pe care le
gaseste cíneva in once expunere curenta, am gindit ca ar
fi mai bine sa desfac vastul cupríns al vietil societatilor
omenesti in acele probleme la a caror solutie, cruda, dar
de atitea ori necesara, prín arme sint chemati ei, la ceasul
Ion. Astfel istoría relatinor díntre Francesí sí Germani
de-a lungul veacurilor mí s'a infatisat ca o problema a
Rinului, sí Cu acest titlu a ap.arut, dupa notele stenogra-
fice ale amicului Stahl, cea d'intaiu lucrare cu acest ca-
racter, de sígur nou, in 1912. Anul urmator, propria
noastra ístorie se amesteca in desbaterne singeroase prívi-,
toare la soarta Dunatii, si o Chestie a Duruirii a aparut
ded la sfirsítul cursului, cu explícatía: -Istoria Europei
rasaritene in legatura cu aceasta chestie"r Si. aceasta pu-
blicatie era presíntata ca fiind menita numaí elevilor
mid. La 1914 am grupat in jurul problemeí medítera,-
níene (Chestia Mediteranei) ceia ce eredeam mai esentiai
in ístoria Europei de Miazazí.
0 contributie romaneasca la cunoasterea ístorieí apu-,
sene a fost in intentía mea reluarea cronicii romanestí,
scrísa de agentul diplomatic muntean, despre expedítia
prin care, in 1716, Turcii sa/batecului Mare-Vizir Gin-,
96 0 viata de om

All au recucerit de la Venetieni Moreia. Textul, luat din

manuscriptul Academieí Romine, 1-am tradus si in limba
francesa, confruntind stirile, alit de noud, de precise sí de
originale, cu un zíar frances contemporan. Edítia a a-
pdrut la 19.13 in luxoasa publicatie de cronicí ínitiatd de
loan Bogdan. Am avut satisfacía sa vdd ca acest izvor
al nostru afta pretuíre pentru ístoría cetdtii mie asa de
lubite.
AS pune aldturea retipdrirea, cu prilejul comemordrii
Mortíí tragice a luí Vodd Brincoveanu, cdruía í-am con-
sacrat atunci, la 1914, si o intreagd lucrare in romdneste,
a admírabileí descrierí pe care secretarul bogatuluf sí
mindruluí Domn, Del Chiaro, a ddruít-o TeriiR om a-
nesti (Istoria delle revoluzioni della Valachia). Din nenoro-
cire, ca tot ce am tiparít pentru Casa coalelor, intreaga
editie a fost depusd, pentru a nu se,mai clinti, in sub.-
teranele acesteí de sigur, atita timp, prea birocratice
institutii, pe cind ea ar fi putut folosí asa de mult pen-
tru unoasterea in Italia a lucrurilor romanesti.
In citeva conferínte din 1934 am cautat sd redau, nu
numai legAturile noastre cu Venetia, pe care le atínsesem
intr'o lucrare inchínata memoriei Iti Monticolo, precum
legdturile vechi, cu Anglia erau infdtisate in volumul de
omagiu pentru vechful mieu profesor Charles Bemont,
dar si tot ce mi se parea mie, un asa de asiduu cercetd.-
tor, a ar putea sd exprime mdcar pe departe esenta, atit
de complexd si de find, a vietli venetiene din secol in
secol. De aid a resultat cartea Cínci conferinte despre
Venetia" din 1914, care se va retípdrí peste treisprezece
ani, si din care o parte, aceía a raporturilor romino-
venetiene, se va da in limba ítaliand, in revista LEuropa
orientate. Lucrarea intreagd zace de aní de zíle in buna
traducere manuscriptd a eleveí mele d-ra Nella Collini,
cea mai devotatd si desinteresatd din ajutAtoarele literare,
fail sd se fi putut gdsi mica sumd necesard pentru a o
 AdApostul din VAlenii-de-Munte 97

putea tipdri ca o dovadd de intelegere pe care natia

noastrd o are pentru minunea venetian&
Din Archivele Republicei Sfintuluí Marcu intr'o noud
caldtorie luasem note 0 fAcusem cepii pentru acea parte,
din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, care nu in-
trase in Notes et extraíts", incepute numaí la 1400. Din
ele am fdcut la 1915 studiut, apdrut 0 in límba francesa,
din noua publica tie pe care, tot pentru a se gi al sintem
pe lume si noi, o incepusem la Academie, ,,Buletinul
sectíei istorice", despre Venetia politica in Marea Neagrd,
pe vremea luí Dobroticí, creatorul Dobrogií, dar i inainte
0 dupd dinsul. In Memorfile" Academiei se addugiau
0 documentele, pe care un cercetdtor german, de altfel
lute la invínuirir Mel, nu s'a gindit a le cunoVe, pentru
o lucrare, de o ciudatd aleatuire, dupd rdzboiu.
Dar scrísul ístoriei, care se fAcea odatd in mAndstiri,
fdrd niciun gind la lumea d'imprejur, pArAsita odatA pen.-
tru totdeauna, nu se poate ísola, nu trebuie sd se iso--
leze de viata care gilgiíe, influenteazd, cere, impune. $1
lumea, care pdrea stabilltd pe -multd vreme prín echill-
brul intre doud sisteme de marl alíante, intra. de la 1912
inaínte, cum se va vedea din capitolul urmdtor, intr'o
fasa de prdpAstioase schimbari.
Ele cereau deci explicatti 0 directii care m'au indreptat
din nou catre studffle de istorie universal&
La 19126 se serba la ChiOndu o sutd de ant de la a-,
nexarea Basarabieí 0, dupd ce ardtasem inca din 1911, in
Memorille" Academiei, in ce condítii se fdcuse rdpirea,
am dat intr'o intreagd carte, pentru care adunasem ma.-
teríalul localítate dupd localítate, o istorie a provinciei
rorane.,sti pierdute, in Basarabia noastrd", la care se
addugiau de la sine capítolele din Pagíni despre Basara-
bid de azí", precum 0 ce se cupríndea ea observatli 0 indru.
marl in mai V.echea carte de aldtorií. Era aid 0 o legaturd
7
98 0 viatl de om

strinsa cu evenimentele generale care ne-au dus cindva

la Nístru sí care ne-au raspins inapoi la Prut.

Dar imprejurarile politice noua ni cereau in acest mo-

ment, care era si al visíteí Taruluí Nicolae al II-lea la
Constanta, o alta indrumare decit aceía a uneí simple
asIgurari a hotarelor actuale prin alipirea la alianta de
pace a Centralilor. Cu oarecare greutate, ciocnindu-ma,
cum se va vedea, cu interesele, la tiga Cultural, ale
unui Virgil Arlon, am ajuns la publícarea, pe sama mea,
pe cind la inceput fusese vorba de o dernonstratie a
societatil pe cara o serviam ca secretar, brosura de orien-
tare contra aceleía a Statului romin : Romania, vecinii
nostri s'i chestia Orientului" (1912). Aceleasí ¡del se expri-
luau, tot atunci, in brosura francesa Les Roumains et le
nouvel etal de choses en Orient. Trebuía sa fie cineva
orb ca sä nu-si dea sama ce hotaritoare consecinte va
avea anexarea Tripolitaniei de Italieni s'i razboiul deslan-
tuit de dinsil, in ciuda asigurarilor de pace vesnica.
Era vorba de a se arata ca nol n'avera numai o po-f
litica traditionala", datind de la suírea pe tron a luí Carol
I-iu si asezata pe nezguduita basa a contractelor inchelate
de I. C. Bratianu la Berlin si Viena, ci ca exista adevara-
tele noastre indreptart, verifícate si confirmate de-a lun-
gut secolelor. Cum, in acest an 1912, regele crezuse ca
e bine ca dinastía sa cistige un sprijin mal puternIc in
generatia noug si trimesese la cursurile de yard de la
Valení, al caror seas ramine sa se explíce alunen, pe fiul
Mostenítorului Tronuluí, am intrebuintat si acest prilej pen-
tru ca sa afirm necesítatea unei oarecare autonomil poli-
tice, capabila de a-si schimba aliantele fail a se aservi
níciunela din ele, prín cele treí conferínte, foarte ascultate,
care au format brosura insemnatatea Rominilor in isto-
..ria universalam. Prestigiul Domnilor nostri, situatía Ion,
scump platita, de patron' ai ortodoxiei, ai vietil crestíne in
 AdApostul din VAienii-de-Munte 09

Orient, s'a invederat apoi, in aceleasi Memorii", prin studif

intinse care cautau sa lege, in vederea acestui scop,
istoria noastra cu a mediului in care ea a evoluat.
Cind Duiliu Zamfirescu purtat la Academie raz-
boiul ca Ardelenii, cari nu-1 simpatisau si pe earl nu-f
simpatisa, am raspuns indata prin Parted Rominilor din
Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca (influente si con-
Cide)". In Francisc RikcScFy al II-lea, invietorul cons-
tiinteí nationale unguresti í Rominii" aratam cit ni dato-
este noua, vechilDr Principate, primitoare pentru toate
natiile robite, insasi desvoltarea ideii nationale maghiare
in secolul al XVIII-lea. Fata de Rusia, care se imbia
pe linga noi in vederea unor evenimente care se simtiau
de top a fi -foarte apropiate, amintiam legatura de la 1711,
-cu toate avantagiile i cu toate primejdiile ei, prin alt 'me-
moriu la Academie : Carol al XII-lea, Petru-cel-Mare
tenle noastre". Ce-au urmarit totdeauna fata de noi
Habsburgii, de cad era vorba sa ne desfacem, reiesia din
,acela care trata despre ocupatia austriaca in anii 1789.-
1791", caruia fara zabava i-a urmat, ca o continuare fi-
reasca, rdmasa neterminata, Politica Austriei MO de Unire",
.cea de la 1859. In legdtura cu aspiraiii care Incepeau
destinde aripile, intrebuintam o publicatie intimplatoare
de documente peatru ca sa dovedesc permanenta noastra
dicolo de Prut, in Din tinuturile pierdute : boieri s't razesi
in Bucovina si Basarabia in cele d'intaiu decenii dupa
anexare", í, pe cind la parcul Carol organisam o expositie
basarabeana si cream la Iasi un Camin al studentilor ba-
sarabeni, publicam la Academie Insemnatatea tinutului
de peste Prut pentru istoria Rominilor i pentru folklorul
ro manesc".
Razboiul izbucni in Balcani, Statele crestine, in sfirsit
intelese intre dinsele, dupa indemnul Rusiei, care spera sa
traga principalul fotos din incurcatura, aruncindu-se asu-
pra rurclei, pe care, cum se va vedea, noi o credeam
100 O viatA de om

destul de tare ca sa poata infrunta lovitura data cu atita

entusiasm. Din Insemnarile mele, culese in izvoarele bi-.
zantine, am luat ce trebuia ca sa se \red& intr'o expu-.
nere cu totul obiectiva, in care nu era nici sovinism,
niel intentia de a sprijini o imposibila intindere pana in
adincul peninsulei balcanice, /a care nu se gindlau decit
romantici ca un Vastle Pirvan, care ajunsese atunci elernen..
tul diriguitor al Ligei", ca marile Imperil nationale de din-
colo de Dunare in evul mediu nu sint decit ilusia unui
nationalism infierbintat i ca ideia Imperiului domina fra-
Area i framintarea fara scop i fara continuitate a tuturor
intrusilor descalecati la Sudul Dunarii, ca trebuie deci sa se-
renunte, chiar in folosul unei vieti papice de bunt ve-
cini, la credinta cà ideia nationala a determinat inca din.
fundul vremilor intemeiarea de State pe acest teritoriu
ap de disputat. Astfel s'au a/catuit, in acest an de mari
schimbari si de tragice evenimente, Notele until lstorie
cu privire la evenimentele din Balcani". Scriindu-le far&
cel mai mic sentiment de antipatie fata de BulgarT, de
cari vorbisem mai mult prieteneste, in ciuda unei uri
care se vadia pana 0. in caricatura, din vitrinele librariilor
de la Sofia, a ofiterilor nostri, in 1909, nu-mi inchipuiam
dupa douazeci de ani aceste pagini, cu cit adevar si cu cite
eventuale greseli pot sa cuprinda, vor indemna la gro-
solane pamflete pe agresivul tin& istoric bulgar Mutaf-
ciev, asa de zelos in a ma batjocuri in toate limbile.
Tot in legatura cu aceste preocupan i a fost studiul des-
pre Ucraina moldoveneasca", in care se arata opera in-
deplinita dupa 1681 de Duca-Voda dincolo de ,Nistru,
acela despre Legaturile Rominilor cu Rusii apuseni
cu teritoriul ziq ucrainian". incepusera a se discuta preten-
tiile Ucrainieni, cu limba lor, pe care Ion
Bogdan o declara un simplu dialect si un dialect vul-
gar 0 curios, de a intemela un Stat care nu se putea
sa nu se gindeasca, mai curind sau mai tarziu, la Be.-
 Adapostul din Valen11-deMunte 101

sarabía, si Austria ajuta din rasputeri, gata sa provoaue

sí o revolutie ucrainiana In Apusul Rusiei, cu care se
gindía a-si regula °data pentru totdeauna socotelile. Des,-
valuirea acestor planuri mí-a atras mult tímp inca o
idloata campanie de presa, sí principalul uneltitor pentru
Centrali, pe cari era sa-1 serveascd 0 printr'un ziar de
tradare, Stere cel cu paltonul galben din casa luí A. D.
Holban, Basarabeanul care ajunsese acuma, cotind in
,dreapta si in stinga, datimind azi pe Poni, mini pe Va-
sne Lascar, un factor important al partídului liberal, un
purtator de cuvint al tineretului inaintat, ma impodobia
in artícole fara spirit cu porecla de nIorga-LIcraine.
Cum intreaga chestie a Balcanilor era pusa in dis-
.cutie, cdutam sd arat toate avantagine pe care le-ar
-cdpdta rasa noastrd daca influentei austro-ungare s'i rusesti
in peninsula vecina i s'ar substituí aceia, sprignita si pe
contingentele geograf ice s't pe o asa de lung traditie,
venetiana sí genovesa, a Italieí. Pe chid cercetam orígi-
nile organisatiei noastre tusericesti pentru a dovecii si
-aici unía proprie a desvoltarii noastre, care a intrebuintat
toate imprejurarile din lume pentru a-si face loc, pre-
sintam, Inteun memoriu la Academie, concordanta in
Sud-Estul Europei a celor doua traditii istorice" din
-aceste regiuní : a Italiennor sí a Rominilor. Rolul nostru
-era urmarit apoi in toate domenille de influenta printrio
serie de alte studii, aparute in acelasi loe: Vasile Lupu al
Moldoveí ca urmator al Imparatilor de Rasarit In tute.-
{area Patriarhiei de Constantínopol si a Biseridi ortodoxe,
Muntele Athos in legatura ctt Tenle noastre", Funda-
Vile religioase ale Domnilor romini in Orient", Funda-
pile Domnilor rominí In Epir", opera luí Constantin
Brincoveanu intre acestí crestiní rasaríteni, legaturile
noastre cu Caragheorghe, trezitorul vieni nationale sir-,
besti, sí cu intreg poporul sat, Jordachi Olimpiotul,
Rominul din Vlaho-Livadi care a sprinnit pe Tudor Wadi..
102 0 viatA de om

cnirescu, pardsindu-1 cind 1. s'a parut ca acesta nu serveste-

causa crestind, apoi rAddcinile pe care le-a avut la noi doc-
torul Veron sau Beron, care a stat multd vreme la Craiova
lucrind pentru cultura poporului sdu si, in fine, imbrd--
tisind tot vastul domeniu al legaturilor noastre cu vecinii,
de la Sud, cercetarea despre Sirbi, Bulgari si Romini
in peninsula balcanied in evul mediu" la care o sd se
adauge brosura francesd Sernes et Roumains, cu con-
ferintile mele de la Belgrad.
Pe urma acestor publicatii ale mele se poate observa
toatd desvoltarea problemelor ce se puneau asa de rapede,
si cerind un rdspuns asa de hotarit, in fata noastra. Daca
am atins chestia renegatilor in trecutul nostru, asa de
putini, era pentru ed la Academie se infatisase, fära nu-.
doare, prelatul care odinioard se ocupase cu atita rivna.
de cultura noastrd din trecut, amicul luí D. A. Sturdza,
Vasile Mangra, pe care-I cunosteam de la Orade, unde
fusese vicariu, s'i care acuma stdtea, Cu o noud directie-
maghiarofila, in calea tendintilor noastre firesti, ceia ce-
l-a adus memorabila demonstratie din curtea Academiei,
de unde a lesit intre huiduieli si cu potcapul turtit. Cind
cele doud marl Imperil internationale si-au stat fatd in fata
gata sd se incaiere, am dat, la Academie, paralela dintre
imperialismul austriac si rel rusesc. Cind s'a atins, in alt
sens, chestia Dardanelelor, am rectificat, pe basa mate-
rialului istoric, pdrerile gresite in aceastd privintd. Cind
o doctrina crudd a reclamat totul numai pentru cei
mart, am raspuns inaintea aceluiasi public cu Dreptul
la viata al Sfatelor mice. Cum societatea romaneasca
era acum ruptd in cloud in ce priveste drumul de luat
pentru a ni gas' cu arma in mina hotarele firesti, am
presintat solutiile mele in Originea s'i sensul directiilor
politice in trecutul terilor noastre"., dupd ce aratasem
cit de usor in trecutul nostru trecuseram munpi in Ardeat
si ce fard nOroc au fost, cu toate primele succese, incer-
 AdApostul din VAlenii-de-Munte 103

carile celor ce stApini.au povirnísul nordíc al Carpatilor

de a navalí in tara noastrA. Pe planul a/ doi/ea ca-
zusera preocupatii interne ca aceía care, dupa o istorie
a Armenilor, ma facuse sa presint istoria Evreilor la noi.
Acuma, la 1914, veníse, odata cu batala tunurílor luí
FranzJoseph asupra Belgraduluí, vremea marilor decisluni
li marílor suferinti. Pentru acest ceas al fecíoarelor
nebune" de la nol eu imi aprínsesem insa candela, si
trebuie sa arat acuma de cind.
 XIX.

Desavirsirea unui crez politic si social

Cuvintele adevarate" aparusera in Epoca" g deosebi,

si ele au gasit un mal larg rasunet si decit articolele din
I'Indépendance roumaine". Atacurile personale contra
unor oameni la cari, de alminterea, si atunci, ma inte-
resase numai directia, incetasera : aici se punea basa unel
doctrine nationa/iste, care se deosebia supt multe rapon-
turi de aceia, asa de impresionanta pan strinsa ei logic&
a prietenului mieu viitor A. C. Cu7a.
Ea nu venia, intaiu, din postulate metafisice, Wei, din
analisa unor fenomene de ordine material& ca inmultirea
populatiei evreiesti in orasele .moldovenesti, alcoolisarea
teranului, sistemul de captare prin avantagii banesti sau
de situatie al asa-ziselor partide politice. Ea n'avea, in al
doilea rind, precisiunea unui decalog, care sa cuprinda,
intr'o serie de nedesfacut, propositii pe care, fara a pre,-
vedea schimbarile, fatale inteun viitor asa de grabit si de
capricios, sa le fi declarat incontestabile. Ea nu introdu-
cea o apriga pornire de negatie, o inviersunata ofensiVa,
ajutata de mijloacele unui mare talent de satiric si epi-
gramatist. Ea nu tinea sama de aprobarile pe care le-ar
fi putut gasi intr'un tineret prea putin matur pentru ca o
cultura fara critica s'i o asa de slaba initiare in realita.-
tile nationale sa-/ poata face judeca tor in domeniul unor
asa de grave probleme.
 Deshirsirea unui crez politic §1 social 105

Cu aceiasi calda dorinta de a folosineamului pe care-I

-vedeam amenintat, era o deosebire de temperament, o de-
osebire de vial& o deosebire de studii favorite, cela ce pe
nesimtite determina intorsatura de spirit a unui cugetatbr.
Eu plecam de la ce vazusem cu ochil in hirtia docu-
mentelor si in sufletul oamenilor in vial& cercetati de la
un anal al pamintului romanesc la altul. De sigur ca
aveam cea mal mare stima pentru crezul unui Kogal-
niceanu si admiratia cea mai absoluta, nu numai pentru
geniul politic, dar sí pentru puternicele convingeri ale
luí- Ernmescu, s'i ma bucuram ca ace1a0 credinta, aco-
modatA cu vremile, poate trece de la o generatie la alta.
Dar nu le am o cugetare de azi cu conclusffle cugetarii
de ieri numai pentru ca aceasta fusese exprimata de asa
de sus, cu atita autoritate s'i intr'o asa de captivanta forma.
Se facuse din nou verificarea asupra vietil nationale, si
de acolo pleca gindul mieu, a carui exprimare imi era
mal mult decit o datorie: o obsesie. Veacuri intregi imi
aduceau invataturile lor si in milioane de oameni gasisera
un instinct ce corespundea pe deplin cu glasul lor,
insemnat in s'ova veche, care era pentru mine ea insasi
o- incintare.
Trebuia ori sa disparem sí ar fi fost pacat sí pentru
atita lupta l't suferinta, si pentru comorile inchise in su-
f/etul nostru ori sa devenim, cu orice risc, no' insine.
Serbarile pentru Stefan-cel-Mare erau, dupa multa
vreme de sovaire, de indoiala, de nesiguranta in ce pri-,
veste mijloacele sí posibilitatile noastre, o afirmare, tina
de o putere neobisnuita. O lupta se deschisese futre
dogma noua, positiva, optimista, energica si intre spiritul
de negare, intre atitudinea descuralatoare a junimismu-
luí" degenerat sí politicianisat, care ne relega in rindul
natiilor mici, fara originalitate cultural& menite a trai
supt toate raporturile la remorca celor mari ai lumii, ale
caror forme ar fi prin ele insesi neaparat superioare for-
106 0 viap de om

melor pe care ne simtiam in stare a le elabora. A fi ,,euro-

pean", occidental" modern", in rind cu lumea, nu mai
era lozinca, predicata cu toate metodele unei injositoare
Deflemele, ale unei ironii care nu poate sd ardd decit
modele si nu ran este nici macar la suprafatd credintile.
Aprobarea opiniei publice trecea si pe ling umanitaris-
mul international, pe lino sentimentalismul de martiragit
siberiene si filantropía oarelor de 'Tinned si participdrilor
la beneficii, care formau evanghelia, de tulbure caracter,
national si religios, a vrdjitorului prin zimbet de la res-
taurantul din Ploesti.
Ne A ntiam deci noi, vedeam drumul nostru si, din-
du..ni sama de ce piedeci va trebui fatal sd ni puie
morala politicianismului dominant, cutezam totusi a privi
in fata" idealul nostru. Fdra sa am oarba incredere a tri-
bunului nascut, care se imbata de gesturile sii vorbele
sale, ori copildreasca vanitate a cuí s'a deprins a se inzei pe
sine si naivitatea cui crede cd o ideie emisd e una pe ju-
rndtate realisatd si, in acelasi timp, desprquind once presi-
une asupra constiintii altuia, ca si metodele de cistigare
si mentinere a aderentilor pentru a li se atribuí, in con-
curenta dreapta a valorilor, calitati pe care le-ar fi cdpatat
astfel numai prin contactul,cu gindul mieu si participarea
la lupta mea, nu rivniam la nicio sefie" de ,curent", si
humorul mostenit de la boieri spirituali, de la negustori
si de la terani mucaliti md fdcea sd rid cind intilinam
prin trenuri pe profetul basarabo-iesean al poporanis-
mului", care isi Wain cíocoieste, cu apuedturi de parve-
nit imbatat de sine, insomnia savantd 0 filosoficd inaintea
cirdului admiratorilor cistigati, medusati si zapaciti.
Cuvintul de luptd" mí-a parut vulgar, cind eu nu
cdutam adversarii si nu rnd infldcaram de bepa trintelor,
pdstrind in suflet calda dorintd de a vedea in pace pe
toil oamenii capabili de a da ceva tern lor; calificativul
de luptdtor" imi amintia grosolane incordari de circ,
 Desavirslrea mil crez politic si social 107

iar expresía de apostol", cu care bunatatea unora sí

dusmania batjocorítoare a altora m'a impodobit, nu putea
decit sa umple de jena sí de desgust pe cine nu juca
niciun rol romantic, nu faced minuni pe drum, nu se
lauda ca invie mortll si, convíns ca e numai un om
care se trudeste saii faca datoría cit poate mai bine sí
tot mai bine, n'avea pofta sa se suíe necontenít pe
tribune a caror inaltime-í parea pretentie sí artificiu.
Aratam ce e in fundul suflelului mieu sí atunci, cind,
adunindu-mi cugetari razlete, pe care erau liberi sa le- iea
In batjocura toti destèptii cafenelelor sí circiumelor líte-
rare, intítulam aceasta culegere, aparuta in 1906: Ginduri_
si sfaturí ale unuí om ca orícare altul". i asa, un om
ca orícare altul", am inteles sa flu si sa ramin pana la
sfirsit.
Afirmarea credihtil mele m'a readus la literatura, pe
care o parasísem cu totul, nepuínd pe hírtie aní de zile
un síngur vers, lepadindu-ma de once tenclinta in do-
meníul scriedlor de imaginatie si neglijind chiar, in toiul
ocupatiilor multe si grele, once contact cu o productie
de simpla imitafie stearsa.

Haret, urmarínd planurile lui culturale", de nationw-

lism oficial, stimparat si curninte, in legatura cu vechi
traditií uítate ale partidului liberal, de cate, cu toate ca
represínta tot mal mult o nuanta aparte, era asa de
stills. legat, se ginclise la o revista literara, a caril nece-
sitate era cu atita mai mare, cu cit Convorbirile Lite-,
rare", de un caracter pronuntat ístoric, supt conducerea
harnica a lui loan Bogdan, aveau o raspindire foarte
mica. Pentru aceasta sarcina, -in care era # sau mai
ales ginclul luminaril satelor, pe o treapta mai ridicata
decli a yeah publica pi Albina", el dadu míjloacele
trebuítoare uneí tovarasii create de dinsul dintre poetii
inscrisi in budgetul Minísteriuluí, ca referentí" i Vlahuta
1108 O viatl de om

vi Ardeleanul Cosbuc, cari gasira sau, mal probabíl,

primirA de la minístru titlul, eminamente cultural", de
Sarnandtorul".
Prietenul míeu mal in vrista Vlahu/d ajunsese a re-
presinta, in duda vechli formule de arta pentru arta",
tot mal mult literatura aplecata catre nevoile sufletestí
ele Miel. Evolulia luí de la Via/a", in care se dadeau
lupte tocmaí contra celor carí volau sa robeasca" productía
.estetica, menita a tal prín si pentru sine, se facuse ra.-
pede. In rAzesul tuto vean se trezisera vechi elemente de
trecut, care-I legau strins de viaja neamuluí sdu, si el in-
ielegea sa serveasca de acum inaínte, cu un asa de nobil
talent, desvoltarea in lumina a acestuía. Poate sfatul luí
sa fi contribuit a indemne pe Haret la aceasta creatiune.
Dar legaturile lui Vlahu/a cu noua literatura, pu/in ras-,
pindíta, inca sfioasa, pierdutd_ prin cenacule, cu cdlauze ele
in esi desorientate, ca bietul Stans, de la Floare albastra",
inegurat apol de fantornele nebunieí, erau aproape nule ;
retragerea lui de citiva ani, despar/indu-se de poletnica,
intratd in gazetele líberale, a luí Gorun, facusd díntr'insul
un ísolat, care incepea sa fie uítat. Intre nalionalísmul luí
visdtor sí melancolic, dar capabil de a se exprima une
ori in accente de crítica asemenea cu cele, violente, din
tineretele sale, ca in pe atunci faimoasa Minciuna sta di
regele la masa", si acela, zdrumecat, abrupt, inchegat in
formule latíne, dar sí ciaste germane si rustir ardelenestí,
al lui Cosbuc, care-si facuse abia intrarea in Regat ,
unde se va aseza definítiv maí vechiul colaborator al Tri-
bunel", prin publicarea in fruntea Convorbirilor", inain-
tea genera/id tínere", a Nuntel Zamfirei", poema plina de
vuietul de petrecere ndsaudeana intre graniceri, nu era nido
potrívlre. Sí firea celor lega/i impreuna printeo decisie
mmisteriala era cu totul deosebita, mai mult, chiar : antago-
nicd, intre Vlahu/d, un excelent gospodar, plín de virtuli
casníce, traínd intre cei patru pare/i aí locuinlii, salas feridt
 Deslvir§irea unui crez politic si social 109,

intr'o a doua casatorie cu o femeie cumínte, si intre Cos-

buc, plin de zbucium studentesc maghiaro-german, inca-
pabil de a fi relinut i stapinit, in duda casatoriei sale
cu sora librarilor Sfetea, í vesnic ispítit intre paharele
unor prieteni mai tined, cart aveau apoi impia magarie-
de a ride de ciudalenfile luí.
Probabil Cosbuc a fost acela care a cautat colaboratorí,
adeca de fapt inlocuítorl í, la cea d'intaim ocasie-, suc-
cesori, intre tinerii scríitori ardelení. La Tribuna" va fi
cunoscut aprinsa fire luptatoare a urmasuluí de nemesi
inidorení Ilarie Chendí, a carui porníre pasionata se oglin-
dia si in fata cu profílul fin Mat, cu ochii plini de foe
obrajii imbujorali de patima. Chendi, adeca de fapt
Cindea, in forma pe care o adoptau nobilii romini, cnezii
voevozii, cind treceau la legea si la limba stapinilor
maghíari, din earl tinarul critic avea ceva inteinsul, fu-
sese ziarist la Sibiiu, picase in dreapta i in stinga, ne-
meríse onoarea und femel, al carii sol, un Dac aspru,
intrase cu bicluca in redaqie ; peste citeva zile cel asa,
de singeros ofensat trecea munpi, si aid, in tovarasii
bera/e, mutase verva sa in domeniul litpraturil. Aducea
cu el lecturi LIM indoiala intinse, dar numaí in domeniul
scrisuluí german, ca fost elev al unuí gímnasiu sasesc, sí, cu
un diabolic instinct al pamfletului, un personalism care, strain
de once sistem si rebel fa/a de once consecvenla, nu
pierdea níciun prilej de rasbunare, tar, cu aceste insusiri
defecte, o siguranla inascutd a gustului, care-I facea,
cutezator cum era, de cel mat mare folos pentru a cu..
rap balaría usoara ce invadase- terenul scrisului coma-
nesc ; une ori, i supt influenla mediului academic, unde
capatase un loe de bibliotecar, gindirea-i mergea pana
la stabilirea de adevaruri ístorice in domeniul sau 0, in
tovarasia unei fete, d-ra Carcalechi, cu care 1-a legat o
pasiune terminda prín sinucíderea eipe cind pe dinsuL
110 0 via% de om

11 pindía nebunía , el incepuse 0 publicatli de texte,

ca aceía a scrisorilor luí A lecsandrí.
Robit li stapinít de dinsul, incerca prímlí sai pap in
-poesie, creía-i aducea solida-1 educatie literara de caracter
german, cipigata in casa parínteluí, care era un respectabíl
'director de líceu brasovean cu craniul eshilean 0 caruntetí
patriarhale, Stefan O. Iosíf. Cu totul deosebit i ca suflet
de príetenul inaíntea caruía nu putea sa aiba o voínta,
palidul tin& slab, cu figura vaga 0 mull ochi tripi, cari
spuneau desorientare 0 vis, dadea noii poesii o nota cu
-totul speciala, in care Emínescu nu era cu nimic, sí niel,
maí ales, filosofía luí, credintile luí, largimea lui de
orízont. Picurau, in aceasta inspíratie pura 0 saraca, din
clara unda a unuí ízvor de munte ca in paduríle de
brazi ale Carpatilor luí, strop' de diafana poesíe, care
corespundea, de altfel, cu desavir0re tendintilor din Apus
in vremea care merge de la Ver/aine, sarmanul Lilian",
-cu care se potri,vía 0 víata luí Iosif pana la marea
iubire qí teribila tragedie care /-a cuprins pe acesta, la Ger-
manul Stephan George. Intru ell corespundea un aseme-
snea temperament cu militantul realism al revistei lul
Haret i0 poate da sama oricíne.
Resultatul impunsaturilor zilnice ale luí Chendí, care-i
faceau, pe linga multi cetitori, pe cari o asemenea atí-
Ttudine ii atita, ca, mai tarziu, la matchurile de box, s
atitía dupnani, 0-4 separa de intentille ministeriale, care erau
numaí de infratire, de pace, fíe si dulceaga 0 nula, a fost ca
revista nu mai putea sa se mentie. A tunci, fara sa fi
avut eu cu dínsul alte legaturi-decit acelea díntre cetitor 0 bi-
bliotecar i, °data, o cerere de artícole pentru Tiibuna",
in care aparam partea Ardealului in cultura romaneasca
impotriva luí Hasdeu, care, relevind cu dreptate rolul
-boierilor nopri de la inceputul secolului al XIX-lea, arun-,
'case o piatra in statuía coriventionala a luí Gheorghe
Lazar, pe o vreme chid once era Ardelean trebuia sa fie sfint
 DesIvIrqlrea mil crez politic §1 social Lit

pentru noi, Chendi a intíns o undítd catre profesorí sí

istoricí, afirmind, cu un rar eura1, obisnuit la dinsul, cd
scrisul luí Bogdan si al míeu cuprínde maí multd litera-
turd adevdratd decit linceda productle a beletrístilor
recunoscutl. Peste citeva zíle, in numele luí sí al luí Iosif,
prin scrísoare chiar, mi se pare, mi s'a propus sd leau
conducerea modesteí reviste in alb vesmint de mironositd,
fArd chenare, fArd ornamente, dar in care se zbatuserä
(And atuncí atitea rdzboiníce pornírl.
Si, fatd de dusmaralle idíoate care si astdd urmaresc
sdmandtorismul" din partea unui modernism" si euro-
peanísm" care a atacat din pretentie, dar in mare parte sí
din causa amintirli refusurilor impla cabile pe care le-a in-
tilnit atunci, cu fantesiile sale marine si alte tentative líte-
rare, un Lovinescu care totusí ¡mi dedica nu stiu ce studiu
de filologie Wind, md símt dator sd arat de ce, avind atitea
.sarciní, grijí Si dusmänií, la peste treízeci de aní, cind nu
se mat, imbarca nímení in aventurí, am primit propunerea.

Incheiasem cu Epoca". Nu-mi fusese greu sa recunosc

ce se ascundea supt príetenia cu care fusesem Intimpinat
acolo. Fílipescu, incredintat cd trebuíe o puternícd lovi-
turd de lopatd si el era meter sa le dea in apele
moarte ale unui políticianísm demoralisant, de ale aril
practice se trudía sd se desfacd insusí WA a reusi tot-
deauna, isí alesese ca aliat pe innímisti, cu bdtrineta in rdpede
inaintare a luí P. P. Carp si cu ambítía, vesnic Vie, a luí
Malorescu, care rivnía cdtre locul prim in dada legaturilor
asa de vechi cu acest príeten al Mu, si astfel, contra benig-
nelor acceptdri ale luí G. Gr. Cantacuzíno, contra inddratni-
ciei generaluluí Manu si ascensiunii nelinistitoare a unuí om
cu un talent asa de periculos elastic ea al lui Take Ionescu,
cauta el sd infghebe un front de intransigenta morald al con-
servatísmuluí pur. Delavrancea, aprígul luptdtor liberal de 14
Vointa Nationale, if apartinea acum cu totul, si scinteierile,
112 0 viata de om

asa de uímítoare, i totdeauna noua, ale elocventeí acestuía

erau un puternic mijloc de a cistiga maí ales tíneretul.
Privirile cistigatorului de oamení care era Filipescu se in.-
dreptara insa sí spre mine, care ar fi fost sa ma insír ling&
valorile tinere ale junimismului de la Convorbirí", ca sa.
rivalisez cu jocurile de floreta ale geografuluí Mehedintí,
pornit spre o cariera política pe care o visa asa de mare sí
pentru care í se va da í sacerdotinl Convorbírilor", ca
dibachle retoríce ale altor mabwesciani", mesteri in glas
degetul aratator, í chiar cu patrata afírmatie de suficienta
a luí Pangratti. Anume conversatií cu privire la viítoarea
soarta a teranilor, anume suggestií cu privíre la actiuni
de strada pe care, dupa 1906, le-as putea incerca eu
pentru folosul unuí partid caruía n'aveam intentia sa-í a-
partín ma vor nelinisti si mai mult pe urma. Dar mai
ales va fi decisiva experienta cu Maiorescu, pe care o voíu
atínge- indata.
Dar, pentru mine, a vorbi despre ce incepusem a spera
prín artícolele francese din Nndépendance Roumaine",
adeca despre acea inperioasa nevoie de renovatie, pornínd
de la factorul moral ca sa se ajunga la noile institutii, spri-
jínite, in chip original, pe tradltia in víata si pe realítatea in
sfirsít recunoscuta, a vorbí, zic, despre ce.-mi era mai scump
decit once in paginile acelei tínere reviste pentru popor,
purtareata I ieftena, lipíndu-se de suflet i prin aleasa
modestie la forma, care pleca de sigur de la discretía lui
Vlahuta, a aceleí publicatii in care nu putea sa fie níciun
ínte res politic, aceasta insemna tot ce era mal potrivit
pentru indaratníca mea propaganda.
Fireste nu eram sa dau acolo nici versuri, cum nu mai
scriam de mult, si n'as fi vrut sa supar pe nímení prín
invierea mea supt acest raport, nici povestirt de imagi-
nape, spre a caror prosa, larg infinsa, i neaparat banala,
de la o bucata de vreme, n'am fost atras niciodata,
sindu-mi i naívitatea necesara bunilor povestítorí. indem-
 DesAvirsirea unul crez politic sl social 113

nul spre teatru, unde se incercau pe atuncí prófesorii,

chiar, cred, d. C. Radulescu-Motru, mi-at venit mai
tirziu numai, anume- pagini istorice cerindu-si sí astfel-
intruparea. Probabil ca in intentia lui Chendi nict nu era
sa alba de la mine altceva decit hermina universitard,
fara o contributie reala, sí, de sigur, daca as fi stiut--o,
nu i-as fi stricat socotelile, dar nici n'as fi prima una din
acele figuratil care m'au desgustat totdeauna, lasindu-le bu-
curos multilor amatort Unde sint, inteleg a face ceva, lar
acest ceva si-1 leg de linia, drept tras, a vietii mele insasi.
Am dat deci in Samanatorul", ale carui proportii re-
duse erau, de altfel, potrivite pentru asa ceva, scurte articole
de directie literara, dar si culturala, foarte a desea social
politica, frà caracter de partid i peste deosebirile de
partid, contra lor chlar, articole in care se manifesta un crez
de care odata cjz viata nu ma putearn desparti. In cronica
reviste! am incercat sa reconstituiu i medii patriarcale prin
care voiam sa dau un exemplu vremilor rupte din legatura
fireasca, sí astfel mi-au rasarit din nou in minte vaile
dorohoiene, satele de razesi, curtile de proprietari ale
adolescentei mele,_ cu toata umanitatea de multe feluri
care se cuprinsese odat4 in ele. Fostul colaborator de la
Revue critique" avea obisnuinta darilor de sarna si a
notitelor i, astfel, de la numar la mimar, am ajuns
sernnalez i sa judec, sa recomand calduros de cele mai
multe ori, tot ce se strecura din literatura curenta, adeca,
mal limpede, din vadirea unui spirit gresit, care trebuia
distrus, si a unui spirit sanatos, care trebuia incurajat.
Din colturile primelor manifestari, de la Floarea
bastra", de la Fat-Frumos" de la Birlad, creata de sfiosul,
fragedul °fifer, cu MO de domnisoara romantica i °chi'
imen0, Emil Girleanu, scriind supt pseudonimul Emilgar"
Inca de cincf se ajutase cu el pentru ceva literatura Xenopot
la »Archiva" sa, venira, pe rind, si acesta, dar, mai inainte
s't ;nai ales, d. Mihail Sadoveanu, cu siguranta luí robusta in
8
 114 O viatl de om

mpresionantele nuvele, de un captivant misticism al-naturil

si al sufletului omenese, reunite-, apoi bizarul, inegalul in-
Vrator de povestiri cu copii s't cu oameni neispraviti
Vasile Poo qi navalnicul Brallean cu obrajii de foc i ochii
de pirat Sandu Aldea, indragostit al pamintului, precum
si atitia alti colaboratori. lar eu faceam cu multa reserva,
a sa nu am aierul cd-mi orog o dictatura, alegerea bu-
captor pe care in) le aducea de obiceiu Iosif i, cu o
rabdare care nu m'a parasit nici pana acuma, iubind
aceasta functie asa de umila, dar care cere nebanuite mij-
loace de nteligenta si de tact si permite a da lucrul
curet", le í corectam pe spalturde cu frumoasa litera ale
Minervei". Aceasta era sarcina mea exclusiva, pe care nu
intelegeam s'o impart cu nimeni, harnicul biograf
naticul adorator al luí Eminescu, I. Scurtu, bun baial.
sigur prieten, pe care 1-am luat i in excursiile mete-,
margenindu-se sa adauge din cind in cind la o
grafie pe care o doriam cit se poate de complecta.
N'am avut niciodata sedinte ca acelea de la Convor-,
biri", solemne cind presida Maiorescu, hazlii cind se uita
de presenta chiar a sefului, niel ca acelea, desordonate, din
cercurile de boerni de la revistele tinerilor, ori acelea
dante, de la alcatuirile care s'au format indata contra Sa-
_manatorului", alcatuiri in care unul cetia, lar ceilali nu stiau
cum sa-0 ascunda ori invidia ori urituf, asemenea cu sedin-
tile pe care, cu mult inainte, le-a imortalisat humorul unui
Washington Irving in Sketch Book" al lui. O asemenea
sarcina n'as fi luat-o asupra mea, i, de altfel, aveam atita
de lucru, !nett une ori, pe cind tinerii mid amid vorbiauintre
dinsii ce voiau, in putinele seri petrecute in odaitile mele din
Strada Buzesti, trebuia sa ma primblu ca sa gonesc sommg
care-mi urinaria oboseala. N'am pe .uflet niel) serata lite-
rara", cu tot ce ele aduc ca artificialitate, preterdie, monde-
nism intepaf, genialitate pregatita la oglinda si zadarnicie.
Primiam prieteni cari erau Berl sa vorbeasca lute dinsii ce
 Desavirqlrea anui crez politic qi social J 15

vi cit poftlau, i el aveau bun ul slut/ de a nu vorbi literatura,

care, aceasta, a fost pentru mine totdeaunaun lucru de erme-
tied intimitate, care cu greu se poate impdrtasi altora de
insusi fdptasul el. Venia pe acolo si cel mai bun elev al
mieu de atunci, Vasíle Pirvan, care avea gindurí de
viitor a caror matime í al caw, succes strdlucit nu le
puteam banui in de ajuns, i silueta luí fragíld a fost
prinsti lute° fotografie a grupului pe care din nenorocire
niam maí putut-o regasi. Un Slavic', cu ale luí romane
bizantine, de o puternica structura, un Bratescu-Vol-
-nes.ti, pe care nici nu-1 vdzusem vre-odata, cu fine/a
unica a notaliilor sale psihologice, se adaugiau la. cei
fara un contact personal. Fdt-Frumos" se mai /inu
un timp, pana ce casatoria luí Girleanu aduse pe ofilerul
demisionat i fard mijloace inteo oclaila la doi pasi
de mine, asteptind postul de secretar la acea revista
Mica, Neamul Romanesc", de care directorul Samdnd.-
toruluí" nicí nu visa. lar, la Pesta, Luceafarul" d-luí
Tdslduanu, carula d. Goga, Inca necunoscut, ii da fill-
moase versuri iscdlite N. (Maya (Octa.viu-Tavi), urma
de la sine acelasi rítm. Asa incit, la capatul Istoriel
porului -romdnesc" in limba germana, puteam spune, In
1904, cd toate trei revístele de tineret sint in serviclul
acelulasi ideal i urmdresc aceíasi instaurare a unui nou
puternic crez,lucru care mi s'a imputat asa de violent,
de si el nu facea decit sa exprime o íncontestabila, dar,
e drept, pentru multi neplacutd, realitate.
Dacd e verba de curent", care era, el nu trebuie cdutat
la Samandtorul" si osindit deci ca Dqamanatorisma.
ginile luí erau mai departate : ele se afld in Epoca", in
l'Indépendance", in Romania June, in legdturd E cu
tradilia luí minescu, lui Alecu Russo, din care un capri-
cios ofiter, Margaritescu, va da o buna traducere la
grafia mea, si a luí Kogdlniceanu. $1, fdrd a se intrebuín/a
niciunul din mijloacele une abjecte demagogii literare,
116 0 viatA de om

care se va uni mai tarziu, la altii, Cu cea politica, acest

curent" prindea. Cele trei sute de ex,emplare ale revistei
se epuisau rapede, Flap singur facindu--11 socoteala, pe
care noi n'o stiam, Poate nici proprietarul improvisat,
Iosif; in scoli, Samanatorul" se cetia supt band, iar in
Ardeal el a ajuns mijlocul de capetenie prin care o noua
generatie, cu alt orizont decit al discupilor cu stapinii, la
care °data a fost atras si d. Goga, se punea n legaturd
cu clocotul de optimism achy- din Regat.

In lumea política de sigur nu se cetia Samanatorul",

cum nu se cetia niciun fel de literatura, afard de un
mic grup de femei inteligente, ca dnele Adina Oldnescu
Marghiloman, cea din urma reusind sa faca a se po-
,meni scrim/ romanesc si intr'un discurs la Camera, cela
ce era o adevarata revolutie. Fara 6 fi un cetitur asiduu
In domeniul poesiei í nuve/ei, Filipescu, atit de vioiu si
de atent la ce se petrecea in jurul sau, sia dat sama cel
d'intdiu cd aceasta miscare literara, de un caracter asa
de energic nationalist, corespunzind deci noilor tendinti
ale spiritului sau, poate deveni o forta si in alt domeniu.
Astfel s'a ajuns la contacful mieu, menit sa fie de un
singur moment, cu viata politica, i chiar cu viata politica
de partid.

Nu voiu uita seara in care, intilnindu1 la osea, Filipescu

a inceput sami vorbeasca, la inceput fara niciun gind de
a intrebuinta curentul pe care incepea sa-1 zareasca, de veste-
prea partidului in care statuse neclintit de la intoarcerea
sa de la studii, partid pe careI ajutase cu munca i cu
averea si in serviciul caruia pusese un asa de extraordinar
temperament. Iam aratat ca nu putea sa ,fíe altfel, °data
ce se lucra tot cu aceiasi °amen', de mult imbàtrînii, ralia-
rea lui Delavrancea facinduse la o data din viata acestuia
in care el putea sa aducai de sigur, un asa de mare talent
 DesAvirsirea unui crez politic al social i IT

oratoric i un nediscutat prestígiu líterar, dar nu 0 tumultul

de Wei §1 solídítatea de convíngeri ale tineretei 0 primei
maturitan. Filipescu vedea viltorul foarte in negru, fijad
desgustat 0 de unele intrigi de la Curte, unde vedea curíoase
fantome, care de sígur nu corespondeau cu realitatea. M'a
intrebat de ce nu vín tínerlí la din0i, hindca se pare ca
grupul malorescían de la Convorbírí " nu-1 ímpunea
peste masura, intelegind cit de mult insemna la din0i
retoríca invatata d. Mehedinti jongla la intrunid cu
trei- nume : regele Carol, Emínescu 0 Petre Carp, restul
fíínd comparani aduse de acasa 0 gesturí in vint. I-am
explícat ca slut actrm §i altfel de tined, cad cred $ cad
luptd, dar acestía nu pot vent decit unde ar fi primin Cu
ideile lor cu tot, Wei ap de puternic desemnate in-.
cit erau insa0 ranunea lor de a fi in viata publica. Dar
daca aceste Wei sint adoptate 7 Si, apoí, mí-a vorbit de o
apropiata intruníre publica in care, contra coalitieí opor-
tuniste díntre Cantacuzíno 0 Take Ionescu, se va ridica
glasul conservatorilor cu credinn 0 al junimiplor fusionan
cu dinsii. Cu acest prilej s'ar putea enunta 0 un nou
program.
Sint incredíntat ca acest om plín de perspicacitate,
format intr'o serioasa §coala genevesa, aceía care ni-a
dat pe- &ant §i verii Gole0i, pe Brailoiu 0 pe atitia altii
cu un spirit deosebít de al Parísienilor", nu 0-a inchi-
puit ca ar fi vorba de Inca un val de postulann §í de can-
didati la sítuatiile inalte sau macar la onoarea vitrínel.
Cutare scrísoare a luí, ie0ta la. Weald mult tímp dupa
moartea-í, arata ce preocupari nobile il asaltau in aceasta
vreme de indoielí, de dibuíri, de temed qi de amaraciune.
Dar, in asocíana conservatoare care faced oposina, de
onestítate 0 de principil, careía Delavrancea ii dase formula
de revísuíre a con0linnlor", mai erau 0 altil, deprin0 at
normele invariabile ale vechll polítici romane0i, pentru
care tot ce nu e interes practíc apartine numai aparentelor,
1 18 0 viatA de om

draparii". Eram obipuit sd vdd la mine in casa pe co.-

legul" Maiorescu, pe care abia-1 putean incapea paretií
gol ai casulii din Meta Alexe Marin, numai atunci cind era
vorba de o alegere de rector sau de senator universitar,
atunci repetasingurul lucru care mi se cuvenia, se vede,
stereotipa intreare daed doamna se simte bine la Bu-,
cure0". De odata 1-am vazut pe omul politic de atita
importantd supt un aspect mai vioiu í mai actual. Mi-a
vorbit, cu acea vibratie metalled pe care putea s'Q dele
dupd voie frumosului sau glas, despre intilnirea mea cu
Filipescu, despre angajamentul pe care-I luase acesta. Fi-
rete el trebuie tinut, dar 0 eu sd ma gindesc cit . de
greu ar fi ca ti, cu tot ce inseamna, sa declare ca_ au
fost ni0e prose, cari au sa invete de acum inainte. Dar
oare nu e tot una daca la intrunirea care trebuia sa fie
un mare eveniment, capabil sa influenteze pe rege í M.
mi0e opinia publicd, eu a rosti un crez, a cdrui ac.--
ceptare ar semnifica-o aplausele inse0 cu care, ar ii in--
timpinat 7
De sigur cd nu era tot una, dar m'am gindit, precum
am facut-o dese ori in viata mea 0 de fiecare data
am gre0t cd o prea hotarita intransigentd din partea
mea ar putea sd strice un lucru bun, care fall aceasta
s'ar putea face. i apoi, din parte-mi, in folosul luptei
pe care o duce am, putin era oare ca de pe tribuna uncí
astfel de adunari, cu un Carp, un Marghiloman, pe Rugg,
Filipescu, linga mine, sa se rosteasca acele credinti pe
care le introdusesem oriunde-mi fusese cu putintd 7 In
sfir0t, m'am invoit.
intrtmirea, la Teatrul Uric, a fost foarte frumoasa. Nu
atita public, dar represintantii, demni de respect, ai unei
inteleetualitati care fall intloiald n'avuse in viaja publica
rolul ce í se cuvenia 0 care nu putuse patrunde in unele
tuatii decit parasind in 'mare parte aspiratiile sale in-
time 0 imitind, nu LIM silà, practicele democratice"
 Desbítvirea mil crez politic :;:i social 119

ale partídului liberal. Delavrancea parea indispus, 0 nu

ardta de loc bucuros ca intilneste pe aceleasi scindurí
pe príetenul literar cu care nu se mai vedea de loe,
vechile zile ale cercului de conversatie si de intimpldtoare
lectura fiind de mult uítate. Nícíodatd nu apdrusem ina-
intea unei multimi care nu cauta ce e nou sau plAcut
inteo conferintd, ci numal ceía ce poate servi unel ao-
títmi. Dar timiditatea mea, datorita vietii grele pe care o
dusese acela care, 0 dupd studiile in strdindtate, era pen-
tru Botosdnenii sal tot bdiatul cocoani Zunii", mí-a dat acea
indrazneald pe care o au numal oamenil cart cauta sd scape
cit mai rdpede dintr'o situatie insuportabild. Am incercat
sd arat a grupul politic care ma invitase, dar cdruía
avusem prudenta de a nu-í da obisnuíta adesiune, poate
r-elua legatura pe, care conservadsmul o pierduse si la
care- liberalismul uncí clase orSsenesti Improvisate fi tul-
burl niel nu se poate gindi, legdtura cu cele doud marl
forte; a traditiei i once, de unde vin conducdtorii partí-
duluí, F a pamintul i a teranului, care singur poate sd
dele o adevaratd basa acelor cari nu trebuie sd se de-
parteze de comunitatea cu cine lucreazd pe mosiiie ion
si cari trebuie sa li ajungd statorníci colaboratori, inte-
lesi, pretuítí si iubiti,
Se pare- cd aceste cuvinte, spuse sincer sí cald, WA
nicio grijd de efect, cu totul díncolo de mímica maio,-
resciand si de focurile de artifich romantice, au rlzbatut
in inimi. Carp a spus citeva cuvinte amabile inainte de
a cere asistentilor un síngur lucru : sd astepte ca Dum-
nezeu a-4 inspire, cela ce nu era o incheiere banald.
Margbiloman m'a sdrutat si m'a dus in splendida luí
cupea la Maiorescu, care, citeva minute, in hallul primi-
rilor intime al casei luí din Strada Mercur (ciudat nume 1),
mí-a recunoscut calitali la care eu insumi nu ma gin-
disem niciodatd.
 O viata de oni

Dar cu aceastd zi de Martie nu era sd se inceapd

de fapt tovdrasía la care se gindise Fílipescu.
Fusese vorba ca Epoca", la care lucra cu tact un
om de ínteligenta sí experienta d-lui Pisani, sami fie
incredíntatd. Zilele treceau Mrà ca legatura mea cu ziarul
sd fie alta decit típdrírea discursului de la Teatrul Uric.
Incepusem a ma indal de sincerítatea demonstratillor al
cdror object fusesem. O resístentd inclaratnicd se pregatía
impotríva intrusuluí, sí dadeam saind cu cita grabd
lucra clanul din jurul lui Maiorescu pentru ca drepturile
sd nu-i fie stírbíte. In sfirsít, ltrcrurile se lamurírd cind
in folletonul ziarului pe care as fi trebuit sa-1 conduc a
apdrut un atac impotriva Sdmandtorului",isedlít de tíndrul
Lovínescu, ale cdrui produse literare nu le putusem primi
cdruía putusem da, conform unel somatií fdcute
in Rijn larmaroc al Folticenilor, de unde era originar,
traducerea de Odobescu a luí Pausanías, de care, departe
de-a vol sd mi-o apropríez, nu auzisem macar cà exista.
M'am hotarit sà md pling luí Maiorescu. Odatd, de
cloud ori, de treí orí m'am presíntat la usa luí fArd sd
pot fi introdus. Am fost asigurat rasa cd-1 pot gdsí spre
seard. i in adevdr lampioanele aprinse la poartd pareau
sa-mi spute cd stdpinul e acasd. In acelasí hall unde mí
se fdcuserd cu cite va sAptaminl inaínte solemnele laude,
am zdrft in fund pe colegul Pangrattí, care nu s'a míscat.
Malorescu insusi imi lest inainte, foarte ienat í foarte
grAbit, ca sa-,m1 ceard o rdpede explícatie a vísitel,
tivindu-si atitudinea prín aceía cà dd un prinz unor
persoane de dístinctie. Am rdspuns cä n'am venít cu
intentía de a md addugl lor, el -ca sa ating o sítuatie
neasteptatd sí nepldcutd. Am ardtat de ce e vorba. A,
li-te-ra-tu-rd 7, dar noi facem Tot singele
mi s.'a suit in cap, V nu m'am putut impiedeca de la
observatía cd totuqi prín lí-te-ra-tu-re V el a *ins
unde este in 130-1i-ti-ce
 Desav1r§irea unui crez politic §i social 121

De atuncí nu m'am intilnít cu ílustrul profesor si

ímportantul om de Stat decit la Universitate, unde une
cod gratía luí imi promítea sa ma lea cu trasura, dar el
uita promfsiunea indata ce votam contra unor interese
de partid si de grup personal pe tare totusi le-am
menalat asa de mult incit n'am vrut si-i pregatesc un
moment penibil intrebind in domeniul literaturilor cu-
noscute /Tile de mult pe d. Mihail Dragomírescu, candídat
la o catedra de... ce preda, cu eleganta care se cunoaste,
nu insa fara sa fac pe loan Bogdan a-i comunica in.scris,
prín posta, supt ochii mei veghetori, °pinta pe care-mi
permiteam s'o am fata de d-sa.
0 singurd data am mai intrat in casa cu lampioanele, si
-cred ca e bine sa povestesc intilnirea, care cupríndea inta
si pe altii, caci, oricit ar fi prinsa lumea astazi de alte
grili, tot se va gasi cindva un om, macar un autor de
tesa de doctorat, pe care aceste lucruri sa-1 íntereseze
putintel.
Maiorescu trebuise sail paraseasca o catedra pe care,
si in mi/locul celor Eclat strasnice furtuní politice, o
ocupase in chipul cel mai credincíos, chiar daca aceiasi
ínegalabila arta de presíntare dadea an de an exact
aceleasí lucruri in exact aceíasi forma, °rice conlucrare cu
studentii fiind ímposibila la un profesor care se tinea,
cu_oricine altii cleat tínerele genii pe care le forma, la
o asemenea inaltime. Cruzimea luptelor politice facuse
ca supt ministeriatul luí Haret d. Gh. Adamescu sa isca-
leasca o adresa in care se face& cunoscut d-lui profesor
T. Maiorescu", ca, de oare ce a refusat de citeva or/
sa. participe /a activitatea unor comIsiuni de examen, e
pus in retragere pentru limita de vrista. Atli.
isí poate inchipuí cineva indignarea care ne--a cupríns
pe top aceía carí, indiferent de relatiile personale, plíne,
adesea, de jigniri nemeritate, eram in stare sa masuram
proportiile omuluí. De si nu fusesem printre invitatíí
122 0 vlatd de om

din seara lampioanelor aprinse, md asezasem in primele

rinduri ale revoltatilor. S'a tinut o sedintd la Universitate,
cu obisnuitul zgomot confus_ de opinii In mare parte
absurde, si s'a ajuns la resultatul cO o comisiune se va
presinta la Maiorescu pentru a-i ardta durerea si revolta
noastrd si a-I invita la o sedint6 solemnA in care in fata
studentilor i s'ar pune in lumin6 activitatea. S'a ales
rectorul, C. Dimitrescu, decanul Facultdtii de Litere
Bogdan si, cu toatd impotrivirea mea, care, locuind la
Vdleni, n'aveam nici redingota obligatorie pentru o astfel
de misiune si fat6 de un astfel de om, eu..
Ne-am presintat tustrei in casa alba din Strada Mercur,
si o emotie sincera ne insufletia. Maiorescu a apdrut glacial,
si cu o privire rea in ochii incd asa de vii. A vorbit
fiecOruia despre ce credea cd-1 putea ofensa mai mull.
L-a intrebat pe »Coco", tip de lenes inteligent, dacd-0
continud cu acelasi spor activitatea, si-a exprimat mirarea
ca Bogdan, filolog, se intereseaza si de filosofiesi Bogdan,
care nu stia cum II maltrateazd seful sdu politic in scri.-
sori personale, s'a scusat prin aceia cd, foarte tinar, a
Wilt un raport despre scolile din Germania ; mie
mi-a socotit anii de cind n'am mai ocupat scaunul pe
care fusesem poftit. Refusul de a apdrea in sedinta so-
lemnd a fost scurt, net si casant. In zädar ceilalti doi
au staruit, rugatori. N'am mai putut rAbda : venise, cum
mi se intimpla mie, clip cind, once ar fi, nu pot tacea.
I-am spus cd nu e vorba numai de noi, pe cad e liber
a nu ne pretui, ci de studentii nostri al tuturora si de o
societate, pe care nici la inceput junimistii n'ar fi trebuit
s'o despretuiascO, dar care azi nu merita WO indoiald
despretul lor. Energica figurd co/oratO se aprinse si mai
tare, si, gestul disparind, omul se ivi. *i crezi d-ta a
noi n'am avut inlaid 7 Daca ati avut-o, e pdcat cd
pand astazi n'a stiut-o nimeni...
Ne-am inchinat si am plecat. Totusi sedinta s'a fOcut,
 DesAvingrea until crez politic §i social 123

dar cu Díssescu, Trimalchionul generatiei sale, complect

cufundat in toate confusille morale, si, fíreste, Lard mine.
Ba omul care-sí descaperíse o inimd s'a ldsat serbdtorit
si la Iasi...
0 inimd care nu era din cele mai bune. Inca o amin-
tíre, cloud, si md intorc la lucruri care apartín domeniului
public, si sint deci mai vredníce de povestit,
Escelent decan, impacind toate divergentele prín pas-
níca lui infatisare blondd, rapede cdruntitd, prín zimbetui
luminos care-i rdsdria in adincil ochi albastrí, loan Bog-
dan a fost indemnat de prietení. sa candídeze la rectorat
ca urmasul bunului sdu príeten C. Dimítrescu. Pentru
aceasta si-a luat toate precautiunile, a visítat pe toti_co-
leg, ba a mers sí la sefií de partid: s'i la atunci tindrul
conducator al partidului liberal I. Brdtíanu, care-I va
1-.

fi consíderat Cu acea privire fronted in care se cuprin-

dea atita insultd si care din nenorocire i-a ramas atit de
obisnuítd incit a ajuns sa diformeze o fatd asa pe bdrbd-
teste frumoasd. I s'a dat toate asigurdrile, care aveau
valoarea celor ce se pot cdpdta de la un politician, 0
de fapt Bogdan a fost ales.
A fost ales, dar n'a putut funciona. Cu ínefabilul Ds-.
sescu in frunte, asa de distras cind nu era vorba de in-
terese pe care stia perfect cum sd sí le apere, unií co-
legi de la Drept í-au organísat un perfect sabotagiu. N'a
putut tinea o singurd sedintd -Cu acel Senat uníversítar,
asa de greu de maniat pentru cine n'a cdpatat in lupte/e
politice cunostínta milloacelor prin care se inlaturd grey-
tdtile.
Rectorul boicotat avea dreptul de a cere mínistruluí
mdsurí contra intrigantilor cad refusau sail indeplíneascd
datoria impusd de lege. Asteptind propunerí si gata de
transactil, Bogdan ,s'a snit sd o facd. Scos din cercul
amicilor sill, al colegilor de la Lítere, cu demonul poli-
tícianismului in fatd, omul de obiceiu asa de díbaciu s'a
124 O viatl de om

-plerdut cu totul ; se adaugiau i cele d'intaiu símptome

ale unei epuísari nervoase, in curioasA legAtura cu cancerul
care peste multi ani de zile iI va distruge. Atuncí, ad-
versarii neloaíall au edzut asupra mínístrului.
Acesta nu era altul decit Maiorescu, caruia Bog dan ii
statuse la indemina pentru once, si mar ales pentru pla-
sarea, unul dupa altul, a obisnuintilor caseí din Strada
Mercur. lar hotarirea ministruluí a fost : destituirea rec-
torului, cea d'intaiu í ultima mdsurd de acest fel, care
nu s'ar fi luat fata de un hot, de un falsificator, de un
imoral.
Aveam o audienta la regele Carol cind s'a semnat
decretul. Maiorescu intarzia. in sfirsít usa s'a descbis
el a aparut in prag, cu un zimbet de satisfactie. M'a
zarít, í arata ca-i pare bine de marturul multarnirii sale
rautacíoase. tíu ce avetí acolo, 1-am spus. Da, des,-
títuírea lul Bogdan.

Pe urma ne-am intilnit in Camera, mai ales cind el

era, inlaturind pe Carp, puternicul prím-ministru, acela
care va decide intervenía in Balcaní sí va avea min-
dria de a pacifica" Balcanii piin pacea de la Bucurestí,
la care, cu parere de rau, n'am putut aplauda. Cind insa,
la 1912, s'a tinu,t la Londra cel d'intaiu congres de is-
torie la care am fost trimes trimes" e, cum se va
vedea, un fel de a vorbl, iar inainte de aceasta &rile de
sama purtau ca represíntant al Romaníei la congrese de
istorie pe d, Etienne (jean)°, adeca d. Stefan C. Joan, sl
fusesern invitat pentru sectía de bízantinologie, ba chlar,
onoare deosebita, pentru sectiile reunite, Bogdan mi-A
oferit sa merg ca represintant al Pacultatii i, pe sama
ei. Dar, la Camera, biroul mi-a comunícat invitatía adre-
sata Statului romin. Crezind ca e din insarcinarea luí Maío-
rescu, m'am dus la locul luí pentru a-i declara ca prímesc.
Discutía a fost día cele mal interesante. D-ta times
 IDesAvirsirea unul crez politic 0 social 125-

al Romaniei ? Da? Dar Romania nu trimete pe nimeni.

Daca vrei, pop merge pentru Universltatea din Bucuresti,
lar altul, Xenopolu de pilda, pentru cea din Iasi. Dar-
pentru Romania 1... - Atunci nu voiu merge. - Cum pof
testi.
Din banca sa, vecina cu a ministrilor, loan Lahovary,
imbujorat, pipaind cu °chit de miop si totdeauna gata
de vorba, observase. - Dar ce s'a intimplat ? D. Ma-
iorescu nu crede ca as putea represinta la congresul de
istorie din Londra Romania. Oh oui, oh oui... Vous
'des de ceux qui mettent le pied dans le plat. Am incre-
menit de aceasta manifestare a cele1 mai perfecte poli-
tete boieresti. O merit de vreme ce ti-am v orbit.
Varul" mieu, dupa obiceiul fanariot de a-si cata ru-
dele pana la al douazecilia neam, ."Sebastian Moruzi,
splendida intrupare de boier luptator si, pe ling aceasta,
boier de Moldova, cu ascendenti domnesti si fin apre-,
clator al ideilor, care era apoi el ifisusi un scriitor de
talent, ma vazu in aceasta stare V prinse a ma cerceta.
- Imi slat voie sa vorbesc cu Take lonescu? (Voiu arata
aiurea cum ma impacasem cu acesta.) Nu te insarcinez.
A doua zi, Take Ionescu imt arata plictiseala pe care
1-o pricinuiesc tot1 acesti oameni cari nu, fac decit sa
fabrice dusmani. - Vet merge la Londra ca represintant
al Romaniei. - Ca represintant oficial ? - Da.
Am avut oarecare mirare cind, a claim zi, Dissescu,
ministrul de Instructie, imi vorbia de bancherul sdu, la
care aveam sa ma adresez pentru cheltuieli, dar el a re.-
venit; spuind ca Ministerul imi va trimete banii acasa.
La Londra am fost primit peste aVeptarile mele. Daca,
in sectii unite, Lamprecht, vorbind inaintea mea, imi
mincase jumatatea de oar& in sectia de bizantinologie un
om ca Willamowitz-Moellendorf a aatat toata pretuirea
tinarului care, cum mi-a Kris pe urma, ,,i-a impus (im-
ooniert) asa de mutt".
126 0 viata de om

Dar, pe cind toate terile i aveau presedinti, secretan,

Romania ramdsese fdrd. Nu stiam obiceiurile, i re-am in-
-trebat. Dar, chid, in casa din Cromweil Place, inaintea
cdminului, vorbiam cu Misu, ministrul nostru, care fu-
sese foarte afabil eu mine, intrebarea mí-a venit de la sine
Cum, nu stii ? Dar d-ta n'at fost represintantul Roma-
niel 1 i iatd-1 povestindu-mi curo, odatd, concediat mai
rdpede de Maiorescil pentru cd astepta Ambecilul" de
-X, a aflat de la X cd acesta n'a fost primit mai rapede
pentru a, spunea tot Maiorescu, nu mai pleca nimbecilur
de Misua,
lar, la Camera, Maiorescu, care primise elogiosul ra-
port al lui Misu, intindea o mind de franca prietenie
.,cu cuvinte/e : Eh, collega I Tout est bien gal finit bien!
0, ce e viata, cetitorule, ce e viata
Cuvintarea, unied, de la Teatrul Uric, m'a pus insd in
legdturd cu P. P. Carp.
Cu totul altd fire la coboritorul rdzesului vasluian din
secolul al XVII-lea Carp Lungul, i aceasta cu toate le-'
gaturile pe care le avuse el cu iuneddi germani de pe la
1860, epoca de inceput bismarckian si de pregAtire a marii
ofensive nationale, aristocratia in frunte, eu ace' tineri, deci,
-de la cad avea wrisorl purtind adresa Bojar von Carp",
rdtdcite printre documentele familiei care fuseserd puse
la dispositia mea.
Pentru a vedea aceste documente, din care el, care
punta o coroand princiard pe trdsura de la lard i afirma
cd a gdsit un inaintas feudal litvan in genealogille lui
Okolski, credea cd vor íeí indepartate í inalte legaturi
-strdine, Carp m'a invitat la dinsul la Tibdnesti,si fiecare
din amdnuntele acestei caldtorii mi-au rdmas intiparite in
minte.
Nu caldtorisem niciodatd in vagonul cu paturi, si el
fost acela care mi-a pldtit drumul, rdspunzind la pro-
 Desavirsirea unul crez politic §i social 127

testdrile mele cd si el va primi sd fac Cu dinsul tot asa

-and il voiu poftí la... movía mea. in tren am adus vorba
de mal multe lueruri cu privire la care nu credeam ca-mi
va rdspunde asa de neted. Intre altele, de lipsa de interes
pe care a arätat-o acelei Hecube" ce pdrea sí-í fie
causa ardeleand, atunci asa de scumpA rnie, care cercetam
adundríle, exemplar de disciplínate sí de o asa de fru--
moasd fratie intre clase, ale Asociatlei".
Mí--a rdspuns neted cd metoda unor lupte lincede nu-I
atrage i nu-I sileste a vorbi : LI-am spus dea
singe, $i voiu íntervení". Povestía $i avea un mare
dar de povestítor cum, cind teribilul Fonton, ministrul
rusesc care-0 aducea cdtelul la Palat in auclienta 0 se
prímbla la osea intre cele doua grdsute Fontoane" ale
sale, pre,sintat un mare dosar privítor la reclamatíile
bulgäresti pentru cd pastrdm intdriturí pe malul nostru al Du-
ndrii, el l-a poftít intalu la masA í, cind I s'a cerut, in-
sistent, raspunsul, exprimat mírarea cd la Petersburg au
vreme sa scrie atita hirtíe. Duritatea atitudinilor luí in
Parlament, in public díspdruse ca totul : era ceva dulce
rnoldovenesc, duíos chiar $i melancolic, -ascunzind poate
cine- stie ce nobild tímídítate ancestraLl la dinsul.
De la gard am strdbdtut in trdsard tinuturí care-mí
erau asa de cunoscute prin lungíle sederi la Negrestí.
Toatd lumea saluta adinc trdsura boieruluí", dar, pe cind
el rdspundea numai Evreilor, antísemitul care eram eu,
din durerea singurd de a vedea pe aí mieí coplesiti
inlocuití, rdspundea numai teranilor,asa incit toata lumea
putea sd fíe multdmftà.
Vechea casa ca doud rindurí pe care Carp o mosteníse
de la tatal sat', ca odaía de oaspeti jog-, Intinzind
nurile imbrdcate intr'un vechin cít de multe colorí, cu-,'
príndea saloane a cdror mobild cerea urgent o refacere
si o biblioteca in care cartile, revístele, ziarele nu erau
in rafturi, cí supt ele, sí, sondind pan movild, am avut
128 0 vlata de om

multamírea sa vad ca in nu still ce revista paginile cu

artícolul mieu eran taiate. El nu cetia 0 nu pregeta
s'o spuie decit ziarul partidului si o foale germank
dar cartife tineretel lui erau Inca pastrate, 0 in camaruta
mea am gasit un poem al lui Hamerlíng pe careA
cetiam cind ma obosía transcrierea si. resumatul multelor
documente.
La anume ceasuri ma lua cu dinsul pe cimp, uncle
totul era in sama unuí burtos vechil in care-0 pusese
toata increderea. Cu teranit nu vorbia, dar pentru mesterli
straíní facuse niste casute cívilisate. De altfel, toata
lumea de o perfecta blindet& i conversatia se relua
maí curind jos decit la mesa, unde, in mijlocul familiei sale,
la care se adaugia o guvernanta germanísata, filca preo-
tului rusesc de la BadenBaden, el era din noti la postut
de comanda. Mí-a vorbit de aí mieí, de bunícul Costachi
Jorge, care era un barbat distepti dar stricat", de rela-
tiile luí Carp cu Take lonescu, de careI pomenisem, 0 el
raspunsese a Take rare decit sa vie sí sa vorbirn", de
perspectívele luí de viítor, 0 o vibratie neasteptata era
in glasul luí cind asigura ca nu va mai guverha
ciodata. Une orí se cobora, anume pentru a sfatui, in locul
acela unde-í descurcam neamul í proprIetatile, l amintía
tulburarile moldovenestí de la 1866 bontra Unirii pe care,
le trezise In minte un ziar de atuncI cu antetul Lascar
Catargiu, cmnele lasului", sau imi aducea, fara alta emotie
decit aceia provocata de presenta, unuí flu al sau la
Legatia romaneasca de acolo, vestea ca au fost macelariti
la Belgrad regele sí regina.
Am plecat peste vreo trei zíle in trasura cu coroana
lítvana, ducind in paner bunatati pentru drum, cu acelasí
sentiment pe care ,mi-1 lasau in copilarie drumurile la
casele de tara, One de bielsug 0 de prietenie, din aceleasí
'vai ale Vasluiuluí, unde Carp, in Iata bisericii cu mindra
triscriptie 'voltaíriana a bunícului :
 DesAvirsirea anui crez politic si social 129

Loan Carp, Cu rangul Aga, de faptele bune gol,

Celui care stie toate inchira acest prist61,
era cu mutt mat mult e1 insusí, cel ascuns de privirile
tuttirora, decit pe larga scend a vietií, pe care a umphit-o
cu convingerile sale, bune-rele, dar totdeauna oneste.
Dar vremea trebuía sa ne pule si in alte legaturi, in
care, la glumele luí corosíve contra celuí ce urma altd
directie, am gdsit rdspunsul pe care mí-.1 dadea í mindría
mea fireasc s dreptatea pe care mi-o ham. »Ce fad,
desechilibratule" 7, imi strígd el in auzul tuturora la prima
intilnire in Camerd cu mine ca deputat, í rdspunsul, care
se impunea, peste ()rice consíderatií, a fost : Mai bine
desechilíbrat decit nebun curat", orí, altd data, imí arunca in
fata cd nu stiu ce e o mare proprietate obiectam preferinta
mea pentru alta forma a proprietdtif marí decit castelul
feudal intre colibele nestiute ale terarillor despretuíti I ca
teraní ì ca Romini. Sd trecem in sectiuni, domnule pre-
sedín te", cerea e/, despretuitor si sec, ca sd-si audd
apol : Acolo, d. Carp poate fi rnaí de folos decit a
dovedit-o aici".
Dar ce era in adincul acestuí mare suflet moldo-
venesc, precum avusem prileiul sa aflu in zilele petrecerii la
Tibdnesti, rdzbía si peste aceste neplacute ciocnirí, in care,
incoltit, nu putusem face altfel decit sd ma apdr. La dis-
cutía legii Dobrogii, el a gdsit un cuvint pentru mine, iar in
memorabíla sedintd in care, pe vremea neutralitatií, se
discuta orientarea RomAníei, el, cel asa de crud cu Take
Ionescu, de ale cdrii prostítutii" vorbía, atíngea elegant
deosebirea de veden, tot asa de hotdritd, cu mine, vor-
bind de »un talent care nu mai are nevoie sa fie do-
vedít". Cu aceasta ultimd impresie m'arn despdrtít dc
omul care, credincios uneí fanatice convíngeri in sedinta
Consfiluluí de Coroand, isi °feria mortii copííí, dar doría
sd fie invinsd Romdnía pornítd pe cealaltd lature, pentru
ca, apoí, sd stea dirz in fata ocupantilor, msd
130 0 viata de om

victoria contra Rusilor in Moldova, si sd se strecoare

cu agonía luí in coltul de la Tibdnestí, unde era sd-1
acopere pdmintul livezii strdmosesti.

Ruptura cu dire4a politica pe care crezusem ca trebuie

s'o spriiin cu ce mijloace si cu ce popularitate aveam
s'a produs rdpede supt presiunea imprejurdrilor, care Inca
din 1906 mi-au ardtat cit de deosebít eram ca idei si
tendinte de oamenii cari aplaudaserd, din prietenie sau
din símplu interes, pe vorbítorul de la Teatrul Uric.
Din ce in ce mai mult Sarnandtorul", care presinta
s'i apara o intreaga literatura noud, vrednícd fdra indoiald
de toata atentia sí iubirea, se ridica impotriva manieí
francomane, care, cum am avut putínta s'o spun la Paris
chiar, intre zidurile Sorbonei, la deschíderea cursului
mieu, dupd ce auzísem din gura decanuluí, un om ca d.
Brunot, cuvínte a cfiror ínspiratie venía insa- de la
Bucuresti , folosía foarte putín Franciei insdsi, prea
mare s'i prea mindra ca sd aibd nevoie de maimutele
superficiale, si care in ceasul cel mare s'au dovedít s'i
cinic necredincíoase, din boierimea sí ciocohnea" romd-,
neascd. Da, am cerut, la un moment dat, pentru a se
apara aceastd inca fragedd plantd a scrísuluí indigen, cetít
abia in citeva sute de exemplare, vama contra cacti( strdine
la modd, fdra a avea insd naivitatea sd cred ca ea va
fi in adevdr impusd.
In aceasta dispositie de spirit, care nu era numaí a
mea, cí a uncí intregí generatii, am aflat ca la Teatrul
National, pentru societatea de binefacere Obolul", se va
represinta in límba francesa, cu concursul unuí numdt de
diletanti inteligenti, de cari si natia lor avea nevoie, o
piesa bulevardierd. 0 protestare mi s'a pdrut necesard
pentru ceia ce in gindul organisatorilor, in frunte cu d-na
Scarlat Ferechide, sora luí Marghiloman, nu era de sigur
o provocare a sentímentelor pe care le ignorau prea
 Desavirsirea unsi crez politic si social 131

mult pentru a le despretui. Am adunat pe stuclentii mid

si s'au adaus atitia &Ili pentru a li spune, nu in sala
mea de cursuri, cum n'aveam dreptul, cl in culoarele
Ilniversitatii, ce inseamna pentru un popor cultul limbii
in care de-a lungul generatiilor í s'a intrupat, nu numaí
gindul si simtirea, dar viata insasí. Pentru seara de 13
Mart, fatídica data si pentru treisprezece si pentru Idele
Ali Mart, anuntam apoi o adunare cetateneasca in sala
de intruniri din fata chiar a Teatruluí National, si aid
m'am gasit in mijlocul unei adevarate multimi revoluti-
-onare, in care, cu toate uritele obiceiuri ale politicii de
partid de a_ folosí din once, sint sigur ca nu era un
-singur agent electora.l.
Lumea oficiala incepuse a se emotiona. Rege/e era in
-strainatate, Printul Mostenitor Si Princesa Maria erau astep-
tati pentru represintatie ; batrinul prim-ministru se lasa con-,
qius de fiii sal, Mihai s'i Grigore Cantacuzino, earl intelegeau
sd nu se tie sama de o manifestatie copilareasca".
Marghiloman mi-a propus sa opresc once demonstratie,
eu asigurarea ca nu se va mai face o asemenea afirma-
tie de strainism_in Teatrul National insusi. Imi era imposibil,
chíar dap- as fi crezut ca asa va fi, sa opresc puternicul
curent. ( Consultat, jovialul prefect de politie Moruzi,
cneazul", care cunoscuse familia tatalui mieu si-mi vor-
bise cu simpatie de dinsa, daduse vole ea o demonstratie
cu cintece nationale sa se faca in MO salii de spectacol,
neimpiedecata, dar fara violente. Era s'i cela -ce recoman-
dam ascultatorflor mid, pe cari pe departe nu-i credeam
zsa de cistigati pentru once actiune.
Ma retrasesem acasa, cind doi dintre studenlli miel
imi adllsera, pe la ceasurile unsprezece, vestea ca in Plata
Teatruluí se varsa singe. Chemata de tineril Cantacuzini,
politia atacase pe manifestantii cari incepusera a lovi in
trasurile luxoase ale invitatilor, speriindu-i fara ca ei sa
poata ,intelege rostul acestui act de dusmanie Politia nu
132 0 via/A de am

fusese insa in stare sa resiste. Se adusese armata, cu atilt

mai mult, cu cit trebuia sa se' faca loe liber pentru tra--
sura Prinlilor, cari au trebuit sa renun/e insa la ascultarea
unor aristocratici actori cad erau, la Cotroceni, cunosculii,
prietenti, intimii lor. Se daduse si ordinul de a trage, dar
ofiyrul de vinatori a refusat sa-I execute. Geamurile
pravaliilor cadeau in landari, si foaierul Teatrului se um-
plea de jandarmi cu capetele sparte s'i de victimele for r
se va vorbi a doua zi si de doi morti, cari n'au existat-
nicio data.
Am plecat imediat in pia/a, dar acuma nu era nimic-
decit urmele unei lupte care fusese serioasa.
A doua zi, am fost chemat la parchet, intr'o calitate
care era, la inceput si de forma, aceia a unui informa-
tor, dar, iscalind, fara s'o cetesc, declara/ia mea, puteam.
sa vad duba Vacarestilor, care astepta jos. Adus de Ale-
xandru Callimachi cu trasura fui prin valul unel mul-
/imi care sta/iona In permanenta pe Calea Victoriei,
avusem precauliuned de a-mi lua un cronicar bizantin,
pentru o petrecere la temni/a, care se putea prelungi. Ara
aflat apoi ca trebuise, ca sa se impledece arestarea, de-
care nu-mi pasa, interven/ia ministrului takist al justiliel
Al. Badarau, care invocase, in a sa inlelepciune, ca ast-
fel mi s'ar crea b popularitate periculoasa.
Era intaia oara cind o credinla, nu o pasiune politica,
din acelea care intrebuinlau, in fata Palatului, care de
aceia a trebuit sa prefaca intr'o curte cu grilaj de fier
cela te fusese o plata, oameni tocmiti cu douazeci de /el,
era intaia oar& zic, cind o credinia lesia in strada si sta-
ted in fata baionetelor, raspunzind cu lovituri loviturifor ,1
infruntind moartea. Lumea usurateca a comediei noastre-
politice a in/eles-o instantaneu, si de aceia o framintare
la care marturisesc ca nu ma asteptam.
Guvernanpi, asa de mindri, de siguri de sine, pareau,
ca se abandoneaza pentru cele citeva sute de baieti, va.-
 Desavirsirea until crez politic I social 133

sustínuti de o opinie publica iesíta ca din pamint,

.cari trimeseserA acasa toed Iumea buna" i stropisera cu
un singe curat scArile Teatruluí National. Ca ístoric, aveam
.exemplificarea prabusitilor morale din Paris, la 1830, si
1848, din Viena, la apusul lara s.tralucire al regimului
metternichian. Daca P. P. Carp s'a multamit sa-mí
runce din trecerea trasuril o ImpresionantA, dar ineficace
sentinta de condamnare, Marghiloman punea supt pro.-
téctia mea (1) casa suroril sale i, chemat la d-na Ecaterína
Cantacuzino, unde am gasit curtea plina de trAsuri, asa
ca md puteam astepta la cine stie ce exemplara revansa
a tinerei aristocra Via, care ina amenínta cu strivírea pe
trotoar supt rotile automobiluluí", am gasít pe buna doamnA
-speriata pentru strigatele scoase in calea amicelor eí
.cerind, ea, sotia prímuluí ;mínistru, ocrotíre din partea
istorículuí famíliei.
Nicio resistenta din partea uneí clase conducatoare,
molesita de parasitism si fara cea mal mica incredere
ea insasí. Puteam face tot ce voiam, i nol nu vault
nimíc, spre desperarea luí Fílipescu, care alergase de la
Paris, unde avea un copil bolnav, í ma intreba daca
n'as pkitea... s'o leau de la capat. Am mers decí s't la des,-
chiderea Salonuluí Oficial in presenta Princesei, pe care
lau o cunosteam decit din fulgerarea parului de aur in fuga
automobíluluí elegant, í, cind, din buzele doamneí Fere,-
chide, pe care n'o figníse totusi nímení, am auzít cuvín-,
tele un certain Iorga", am rugat pe un prieten, care
.atunci ducea spiritul nou in armatA, pe insusí fiul luí
Dimitrie Sturza i gínerele Ali Carp, capítanul Sturdza,
sa ceara socoteala batrinului magístrat, sotul doamnel, care
a declarat insa ca nu intelege a purta nicio. raspundere.
0 mare intrunire trebuía sa string impreuna pe top
ceía carí, in dorínta ca afirmarea nationa/a, mutt ar
teptata, sA nu ramile fàrà adinci urmari in spiríte, apro,-
basera actul din seara luí Treísprezece Mart. Rare orí la
139 0 viatl de om

Dacia" s'a strins atita lume, i níciodatd de aceastd ca-

litate. De unde nu veniau aprobarile? Si de la Hasdeu,
care-sí amintia de lupta pe care, intr'un cerc mai inch's, a
purtase el insusi atuncí cind presida societatea Romínis-
mul", cu arnintirea luí Tudor- Voda si a rídícarilor teranesti
Vlahutd era alaturi cu noi, si multi díntre scriitorii in fo-
losul carora se produseserd demonstratille. De mult tara.
astepta ceva care sa intreaca intriga política din fiecare
zí í sa deschída orízonturi se pdrea í nu gresid cu
totul c4 aceasta, printeo zguduíre instinctiva a con-
stlintelor, se si produsese.
Am dus aceíasi credintd in chíar Teatrul National, pe-
care nimeni nu cuteza sa-1 refuse pentru cela ce in gin-
dul nostru era ca o noua sfintíre, sí intre aceia í acelea.
cari alergau sa dovedeascd aceleasí sentímente era, lung
aclamata, ca í modestul ei sot, insasi nepoata primulut
ministru, d-na Adina Olanescu, al carii cerc pentru con-
ferinti romanesti primise ins& prin dusmaniile trezite
intre participante, o luvítura din care nu se va mai
ridica.
Dar, purtati ca de un val canna nu i se poate re-
sista, samanatoriste s'au hotdrit sd duca pretutíndeni
in tara cela ce era pentru ei ca o evanghelíe" romd-
neasca. Astfel, cu d. Sadoveanu, cu blindul Iosíf, cts
gingasul Girleanu, am luat tara in lung si lat, culeginct
din ice in loc cele mal calduroase adesiuni pentru a
miscare asa de noud prín visibila ei lipsd de once interes
politic sau personal. Se faced o conferintd in legdtura
viata sí trecutul localitag urmau apoí lecturi, senin-hotarite
la d. Sadoveanu, nervos-tímide la Girleanu, se spuneau
versuri, abia auzite, de Iosíf, si la otel se luau masurile
pentru calatoria urmdtoare.
La Iasi, festivalul s'a prefdcut intr'o mare manifestatie
de strada, poate cu concursul liberalilor, al junim4tilor
car' scontatr caderea guvernultil, dar cu participarea in,
 DesAvir§irea mill crez politic *I social 135

marele oras, asa de instrainat, a intregli constiinti roma,

nesti. In fruntea manifestantflor era venerabilul poves,
títor sí om politic Nicu Gane. O casa le cetire, ale carli
carp s'au imprastiat apol, am organísat-o din ce am putut
culege acasa pentru fundul mahalalelor, asa de parasite sí
paragenite, ca o amíntire a soliei noastre.
In clod* de a nu lasa LIM nume aceasta zguduire a
spiritelor, propusesem acolo, la Iasi, intr'un avint de tínereta
intirziata, inchegarea uneí fratii a bunilor Rominí", schi,
tind si un program, care mergea drept la cei de dedesupt,
la sprijinitorii fait drept si fara glas al societatii roma-
nesti, asa de ambitioase, la oamenii satelor. De aid a ra-,
sarít si ideía uneí noi reviste, care sa serveasca, pe Iinga
¡deja nationala, si pe aceía a uneí fundamentale reforme
in domeníul social.

Astfel a íesit, in luna luí April 1906, purtind un fron,

tispiciu expresív al desemnatoruluí Stoíca, descoperít dupa
schitele din Buletínul Comftsiei Monumentelor Istorice",
cu tot ce avea el ca talent proaspat si curatie de suflet,
Neamul Romanesc", care se scotea de dotia orí pe sapta,
mina, ca organ de rallare a tuturor celor cart, in partide sau
In afara de ele, doresc viata sprijinita pe realitatile na,
tionale, a caror cunostínta ní se impusese. !titre eel d'in,
taiu colaboratorí a alergat, fireste, cu ascutímea satireí sale
si cu puterea de a cladí constructii de o /ogled perfecta,
asa de perfecta inch il facea sa treaca une ori peste ce
e posíbil, si mai ales peste ce e imedíat realísabíl, d. A.
C. Cuza, nascut creator de doctrina mal mult, decit
agitator pentru raspindirea si adaptarea el. In fond ins&
oricare ni-ar fi fost punctul de p/ecare, deosebít, si tem,
peramentul, de alta faptura, nimic nu despartia vederile
pe care unul le exprima, din obisnninta, negatív, lar al-
fula it se írnpuneau, posítiv, ca lucruri de adus la inde-
pliníre si infaptuiri care trebuie sa ramiie.
136 0 viatà de om

Dar, si din causa luí Treísprezece Mart si a aparitiei

unui organ de lupta politica i sociala, dusmanií cumplite
se rídicau, l ele trebuiau foarte rapede sa rupa legaturile
mele cu Samanatorul". De acolo nurni venise, de altfel,
afara de Girleanu, mai mult secretar tehnic decit
tor, sí gata sa treaca la o foaie de impotrivire, níciun
colaborator la foaía cea noua, a lupteí plíne de risc, asa
incit ruptura era chiar de atuncí, de la inceperea eampaniel,
care nici n'avea nevoie de oameni fara temperament si
carora in viata obisnuita li trebuie atita sprijin.
Poate fi de folos sd se arate de ce natura erau aceste
uneltirí, care au dus apoi noua literatura in alte directii,
chíar daca acestea nu insemnau decit o farimitare a pute-
rilor si o lenta disparitie a scopuluí, ceia ce n'a impie-
decat succesul cause' pe care o aparam, dar a rapit
literaturii insesí un rol atit de frumos si a ispravit prin a
da partídelor, impenitente, ornamentul talentelor de intre-
buintat.
Contra revistei care cuteza sa recomande lubirea pen-,
tru acele realitati fara cunostinta emotionanta a carora nu
se poate niel arta, Wei literatura se ridicasera, presintind-o
ca dusmana a oricaruí contact cu Apusul, a oricarli in-
sufletiri de ideile timpului i doar cu amindoua acestea
venisem eu la Samanatorul", dar nu ca zei de adorat
asa cum sint, ci ca elemente de amestecat, de framintat in
síntesa noastra proprie, síngura cu adevarata valoare,
pentru noi l pentrustraini chiarl-, unele publicatii razboinice,
in a caror opositie nu odata se amesteca interesul politic,
lacom de a-si robi noua desvoltare literara si culturala.
Unii dintre adversarí imi erau cu totul straini,
plecasera din chiar cercul de la noí, de la colaboratorii
'lost', or' dintre aceia cu cari, ani intregí de zile, avu-,
sem raporturile personate cele mai bune.
Fara nido explicatie, Suparat ca pierde din mini o
revista in care talentul sau fusese condus de capriciile unuí
 Deg*Oren unui crez politic §i social 137

temperament de lupta pentru lupta, Chendi plecase k mult,

facind sa apara o Viatd literard si artisticd, in care peste
etteva numere polemica" a mers pana la procesul de
grecism" facut mamel mele. Ce nu se maí putea spune
contra mea, omul care, ea o planta hrapítoare din tropíce, -
cum o spunea Chendí insusi, asa de pítoresc, zugrumase
toata vegetatía liberd pe care mí-o lasase el, inspiratorul
de pana atunci.
Cunoscusem numaí la Bucurestí pe d. 0 vidiu Densu-
síanu, fiuí uníc al fostului mieu profesor de romina sí de
latína. Format si el la Universitatea din Iasi, pe care o
termínase tot asa, de rapede ca si mine, dovedínd escep.-
tionale insusírí si o enorma putere de lucru, apoi sí el
elev al Seta de InaIte Studii din París, unde lasase o
perfecta edítie a unui poem medieval, La prise de Cor-
dresy 0 publicase si in revista luí Gaston París sí a na-
cajiciosuluí, peste masura de acruluí Paul Meyer, d.
Densusíanu luase, la intoarcere, catedra de lírnbi roma-
nice, care fusese odinioaras a luí Frollo. In relatfile sale
sociale arata o nervoasa neadaptabilítate, sí, astfel, nemulta-
mirea cu un mediu care, ín general, U era fara. indoiala
inferior, l-a facut sa caute legaturi, nu numai cu filo-
logi, ca d. Candrea, de un asa de nou sí cutezator spirit,
ci sí cu altí colegí. Aratindu-mi prietenie, profesorul cu
cultura occídentala a dat Samanatorulue, care lupta
tocmaí pentru incetatenírea unor moravuili deosebíte de
ale coljului isolarii noastre, artícole in care o nobila con-,
yin gere se exprima cu maí multa víolenta decit verva si
farmec.
N'a fost intre dístínsul nostru colaborator sí noí, sí
cu mine in deosebí, Wei o díscutie asupra unui punct contra-
iversat, dar ne-am gasít de.-odata inaintea uneí elegante
reviste cu coperta alba, care avea un program deosebít
, pe ling dinsul, o neasteptata atítudine dusmanoasa.
Represíntind legatura cea maí strinsa cu literatura frail-,
138 0 viajd de om

cesa cea maí recentd sí predícind un vag modernism fard

radacini pe pamint, Viata Noud" , unde cl. Densusíanu pu-
blíca versurí slabe iscalíte Erwin" si notite de polemíca, a
ajuns foarte rapede a-mí taga dui once valoare, si a.-
ceasta incea maí fignitoare forma: prin crítica d-sale
patímasa treceau, WA ca din parte-mi sd fi fost vre-
°data un raspuns, ba chiar raspingind cutare epigrama
a d-lui Mehedintí, care facea alusie la anume fatalitati fisíce,
si volumele mele de calatorii sí dramele pe care, cum se
va vedea, incepusem sd le scrim : afla, de exemplu, et'
totul ridicul versul bdtrinuluí boíer al lui Mihai Ví-
teazul care spunea ca istoria terií e scrisa pe trupul luí
cu slove-adinci de rani", sí culegea pared ale mele, cole-
gul sat', pentru a le inscrie in ceía ce bínevoía sa numesca
tablele Beotieí". Gilceava pamfletara impotriva intentillor
noastre, 0 a valodi ce puteam avea, incepuse astfel.
D. Simion Mehedintí luase luí Joan Bogdan, crud lo-,
At, cum am aratat maí sus, conducerea ConvorbíriloK
Literare", cautind t a-I dea o alta directie, indreptata too-,
mal contra cele í ce se urmase de citiva ani acolo.
Autorul frumosului volum Oameni de la munte", plin
de atita símt pentru Mocanfi luí, se formase geograf fara
a-si fi parasít intorsatura de spirit filosoficd si fail a fi
renuntat la pornirile ízbucnitoare ale unei naturi pline de
neasteptate capricit. Nu stiu ce anume-I supdrase peste
masura in actiunea, venítd de la sine, a modesteí noastre
reviste saptaminale. Dar am intimpínat, tot asa de pe
neprevestíte, la vechea publicatie junímista, pe care o
conducea d-sa cu o visla asa de nervoasa V de nesigura,
aceíasí dusmanie ea la proaspata foítd de revolutie mo-,
dernistd a d-luí Densusianu : nationalismul predícat de
noí era asezat in categoria pe care colegul o numía,
intr'o latind de nívelul eugetarlí exprimate : ,,nationalismus
latrans",
Nu era de ajuns aceasta indoita manifestare din rin--
 Deslvirsirea unui crez polltic si social 139

durile unui tineret care si-a pierdut rolul firesc, intre un dog-
matism ispravít si intre confusia noilor generatii, prin aceasta
-fipsd de solidaritate, datoritd unui personalism exagerat s'i
incapacitatii de ail masura fiecare ce este in stare sa faca.
Pompiliu Eliad se intorsese si el din París, sí i a ajuns
contactuf cu pamintul patriei pentru ca toata modestia pe
care í-o impusese mediul parisian, tot alesul spirit de
critica al colegilor sal francesi si solida disciplina a §colii
Normale Superioare, cu atit de glorioase traditii, sa dispara
fara urma. Un Frances, adus de Odobescu ca subdirec-
tor al $colii normale bucurestene, ma instiintase, de altfel,
cd si in corespondenta parisiana a lui Eliad apdreau
simptome in acest sens. La Bucuresti, el isi redacta tesa
de doctorat, in care se tagaduia once originalitate socie-
tap noastre din secolul al XVIII-lea, care ar fi ajuns la
oarecare sirrit de demnítate omeneasca si la oarecare ca--
pacitate de progres numaí prín ínfluenta culturii francese..
Izvoarele erau, intrebuintate íncomplect si derívate de la
sensul ion adevarat pentru a se ajunge, prín acceptarea
oricarli satire de calator pretentios sí superficial, la aceasta
conclusie. N'am pregetat sa-í dan prietenescul sfat de a
revení asupra el, Mi-a raspuns ca aceste lucruri le cu-.
noaste mal bine decit mine, sí as fi fost bucuros ca
adevarul sa fi corespuns acesteí sentinte, care nu ma
putea jigni. In Convorbiri", de altfel, severul si spiritualut
critic, asa de bun arnic al mieu, Stefan Orasanu supusese
uneí ascutite analise un studiu al lui Eliad despre La Fontaine,
si manierismul autoruluí indreptatia asemenea observatil.
Eliad, care suplinia catedra de literatura francesa de la
Universitate, voia fart intirziere titlul de profesor, si lucra-
rile it lipsiau prea mult, tar constiinta mea nu rnd rasa sd
hotärasc dupa motive de simpla prietenie : o, cite buclucurt
nu a facut aceastd conOintd de drept si de dreptate I
liad a atribuit scrupulul mieu uneí influente a lui Maio-
rescu, cu care nu aveam nimic comun, sí anume prin.
140 0 viatA de om

mijlocul tul Bogdan... Temperarnentul lul, bolnavidos de

sensibll, il facea .sa vada dusmani unde nu eran: la Onciul,
care nu mai Ispravia de intemeiat Principatele" , si la
altii, tot asa de nevinovati. Tulburarile din Mart 1906 ii
dadura astfel, prilejul sa publice in I'Indépendance", unde
continua bizare articole, intr'un stil ca pentru saloanele luí
Ludovic a/ XIV-lea, un violent atac contra mea, pre,-
sintat ca un instigator contra Franciei, care trebuiam pe-
depsft imediat. De alminteri, mai de mult, cum el d,-,
ratase undeva despretul pentru Eminescu, a carui proso-
die ii pared 'Mina de gresell, protestasem, intr'un ton
care era mai mult de glum& iar raspunsul fusese ¡me-
diata aparitie a und reviste care copia formatul si. litera
Samanatoruluj", purtind promitatorul titlu de Samana,-
-torul de neghina" : isi inchipuie cineva ce putea sa se
cuprinda inauntru. Intr'o serie de volumase francese
bine scrise, distinse si de Academia Francesa, despre cela
ce el numia Spiritul public" la nol, n'a pierdut, apoi,
nido ccasie sa declare ca tot ce an putut face pe acest
teren nu rnerita nido atentie.
Acestia erau colegli, tinerli colegi, si se va recunoaste
-ca portretul mieu, foarte pup magulit, nu-mi samana
peste masura.
Se adaugiau ceilalti.
Fratele fostului mieu coleg botosanean Simon Sank-
levici, Henric, n'avuse absolut nimic a face cu mine, si
-nu 1-am vazut decit de vre-o citeva ori In viata mea, cautind,
pe urma, sa-1 fiu de fotos cind imprejurdrile il aduceau a
se gindl si la mine. Spirit distins si puternic, preocupat
de multe probleme, pang la acelea din domeniul, unde
-de sigur nu ma mai putea gasi in cale-i, al antro-
pologiei, acestalalt adversar aducea, cu aparente/e unei
cugetari logice si objective, porniri violente care samanau
cu acelea ale d-lui Mehedinti. Opinhle sale preconcepute
pot oferi interes, ele nu dau insa prilej la discutie, care,
 DesAvlrsirea unui crez politic si social 141

aceasta, se face numai cu oamení mal pupil convinsi si

cad nu condamna atit de usor. impartasind idei umaní-
tare peste nationalítate, ceía ce era perfect\ explicabil,
d. Sanielevid trebuía sa fie neaparat contra nationalís-
muluí mieu, fireste inferior si barbar. Astfel aparu la
Galati revista, mai apríga ca verva decit a celorlalti
darimatori, Curentul Nou.
Pana aici politicíanísmul n'avea un loc decit in oposítia
olímplana a dt.lui Mehedinti. Dar, unde lucran funimistii,
liberalii, infratíti cu socialistli unel noi arípi stinge, dupa
a luí Ion Nadejcle, nu putean sd ramiíe índíferentí. Unii
dintre dinsii, fara originí revolutionare, crezusera ca idefie
de prefacere a terii se pot exprima in chiar Neamul
Romanesc" al mieu, sí am avut astfel colaborarea fostului
mieu profesor Nicolae Rautu si a intreprinzatorului inginer
petrolíst Alímanesteanu, care descludea, prin studiile sí iní-
tiativa sa, mai tarziu compromisa, un non si mare izvor de
venít terii. Alimanesteanu era din cercul tinaruluí viítor sef
lonel Bratíanu, care s'i el a aparut pe pragul case' mele, dar
numaí pontru a se retrage chíar de pe scindura luí in
urma unei inofensíve glume. Caci sí aid era unul din
acele personalisrne cu sacra . misítme care nu se puteau
intelege decit cu ínferiorí (mai tarziu, la Iasi, in refugíti,.
Bratíanu se plingea ea, in ídeía ca el vrea sa ma trateze
asa, eu il tratez ca inferior) si cite lucruri bune s'ar fi
putut face impreuna fara aceste slabiciuni de orgolíu 1
Dar asupra luí Bratíanu parea ca dobindise o mare in.-
fluent& dupa ce trecuSF print'un poporanísm bArbos si
hirsut /a Evenimentul literar", otnul cu paltonul galben
si cii dísposítía spre eterne discutií de la concursul mien
íesean. Asociíndu-si, de forma, pe pasnícul vísator social
Bujor si pe d-rul I. Cantacuzíno, mare personalitate
stiintifica, dar fara intelegerea cornplicatelor noastre rea-
lit ti si díspus botereste aii dartu numele cm 11 stía cere,
d. C. Stere aparu de-odata cu o reví ta de proportií mari,
142 0 viatà de om

cu multi colaboratorí, oferínd, din bani cari nu puteau

fi, chlar si supt forma unor abonamente de complesenta,
decit ai partidului, unde noul adyersar ajunsese a fi seful Mol-
dovei prin tífnoasa sa umflare si a pucaturile de geniu siberian
.si nocturn, oferind, zíc, oricarui talent plata pe care nu
biettil Samanatoe putea s'o dele. Asa aparu Víata Roma,-
neasca", organ de lupta politica si sociala in haína de
imprumut a unei literaturi oarecum sub ventionate. Intre dus-
manii pe cari, in stílul de pamflet luat de la jurnale, it
dístrugeau odata pe lurid Nicanor si Companía", adeca
directorul si asociatul Mu d. Ibraileanu, ginditor dogmatic
si hursuz, in domeniul unei literaturi pe care el insusi
n'o putea produce, eram primul designat, si morga ine-
galabila a boierului Radu Rosettí, inteligent diletant in
ale istoriei si, la intimplare, -si romancier, a fost lesne
descoperita ,sí ea pentru a invedera ca si in domeniul o-.
cupatfilor mele obisnuite nu pot da nimic de sama.
La ghiseul Vietii Romanesti" au trecut multi, d. Sa-
doveanu unu/ din eel d'intaiu. Dar, chiar de linga mine,
de la secretariatul Neamului Romanesc", Girleanu s'a
indreptat, din trístele nevoi ale unei vieti vítrege, spre
alt organ de concurenta si negare.
D. Mihail Dragomirescu, acuma profesor de estetica
aplicata la literatura, in care credea ca are de spus ceva
nou, de o siguranta dogmatica absoluta, care s'a dovedít
a fi doctrina stiintii capodoperelor studíate in ele insele
fara serviciile, despretuite, ale istoriei, a adus in multele coa-
1 tii, facute, desfacute si refacute contra exercitiului dreptului
míeu elementar de a trai, un element de hazhe brutalitate,
mergind pana la tagaduiri asa de violente de ai fi crezut
ca va interveni revolverul, pentru ca apoí aceasta ciudata
psihologie sa se coboare la oferte de pace, de colaborare,
de impartire a roludlorcorespondenta mea are intere,-
sante documente caligrafiate... , cu declaratii de stima mai
mare si de iubire, iar imediat alta furtuna sa se deslantuíasca
 DesAvif§irea unui crez politic vi social 143

din codrii dunareni ai Plätarestilor origínii sale. Felul de

a fi al acestuí ofensív si turbulent cugetator jignia
prín el insusi tot ce.-mí daduserd originile, cresterea,
lecturile sí lumea in care traisem, dar niciun moment nu
m'am gindít cd e de acceptat discutia in public cu pro,-
fesorul de estetica aplicata la literaturd in mijlocul unor
zgomotoase parlamente de studenti adunati pe basa deca-
loguluí ímprimat al rnaestruluí. Dar, astfel, critica maiores-
ciand reintra, prín Convorbidle critice", opuse celor, evi-
dent mai líterare, ale d-lui Mehedintí, in drepturí care-í
fuseserd prea mult timp interzise.
Negindu-,se once rost Samandtorului", de si mie mí
s'a promis un amanuntit studiu literar, care m'ar fi inte-,
resat foarte mult, dar n'a aparue niciodata, se revenía,
si in forma cea mai pedant si ridicul scolastícd, la drd.-
maluírea farmaceuticd a calitatilor si defectelor fiecaríí
bucati literare, creindu-se bizare animate la care li se
scurtase, dupä normele proportiei absolute, ba coada, ba
picioarele, ba botul. Era amusant, sí numai un prost
putea sa se supere de atacuri atit de puerile, peste care
nu odata am trecut, nerefusind ()data, ca decan al Fa-
cultatii, mina din nou oferítO, cu o comía francheta, a teri-
bilului mieu nimicitor in toate si rail nído speranta de
apel, pentru ca, precum am spus-o, la prímul prilej,
sa remceapO, si in ce ton i...
Dar pashmile deslantuite jute() epoca in care-mi era
greu sa citig pentru directia asa de neteda sí d fi-
reused o intelectualítate de formidabile ambitií si pretentii,
erau sa desagregeze, pana si la ultímele elemente, casuta
simpatica a Samanatorului" din 1906.
Vijelia tut Aurel Popovicí, altceva decit austr acismul
bucovinean de o schioapa, chel, microcefal, cu barbuta
decisiva sí cilíndru in cap, poate pana sí pe perma odihnei, al
luí Aurel Onciul, cu revistele luí, romanesti si germane,
de la Graz, unde el era nu stiu ce functionar financiar ,i
144 0 viatà de om

economic I, revolutiona spiritele. Idela national& da

si cu ce rotiri de °chi, cu ce incruntdri din sprincene, cu
ce furie de glas si cu ce trasnete a pumnilor in mas,! ,
dar nu sin gura, ci cu Viena. Cu o noud Viend, nu a
moliului, supravietuitului Franz-joseph, ci a Mostenitoru-
lui, om de orízonturi sí de revolutie, care va sparge la
suirea pe tron gasca austro-maghiard si, cu Slavii, cu
Rominii, va face Austria cea Noll& Austria cea Mare
Gross-Osterreich , in forma federativd a unor State na--
tionale unite. Archiducele Franz-Terdinand o promisese
solemn, luí Popovici, lui Bunea, cui voia numai sd-1 in--
trebe ; visita luí la Sinaía, cu sotia morganatic& bucuroasa
cd e primitd ea o princesa, o garanta. Citiva ani, citeva
luní, si minunea líberarii Rominilor se va produce ; ce.-ar
fi daed ne.-am alipi, la rindul nostru, cu sau fd'rd rege,
la Monarhia astfel prefacutd 7
Filipescu zicea, in surdind : da I Ziceau si generali aí
armatei romine. Ziceau sí sefí ardeleni ca d. Vaida, care
odatd nu s'a coborit in casa mea asa de compromita.-
toare, fArd a mai vorbi de exemplara prudentd a d-luí
Maniu, pe care-1 zdrisem numai odatd, la Blab stringindu-mi
mina cu acea afectie de care e darnicd o inirnd atft de
bund si care, cum mí-a si spus-o mai tdrzíu, nu rdspunde
níciodatd la nicio ofensa". Zícea tot da, 0 cu gestul unei
naturí bogate in energie, respectatul sef al Rominilor din
Banat, cp-provincialul lui Popovici, Brediceanu. i pana
si bunul Scurtu, complect cucerit, era la picioarele nou-
luí profet, ale cdrui realisäri se pareau asa de aproape t
doar un guturaiu mai tare al /ui Franz-joseph...
Se serbau acuma patruzeci de ani de Domnie al rege-
lui Carol, si in noul parc, opera initiativei patriotice 0
gospodaresti a doctorului Istrate, de sigur un generos
creator, pe care nu-1 retinea specíalitatea de medic si
chimist, cistigatd asa de tdrziu de acest increzdtor díletant,
veniau zílnic represintantii Rominimii nelibere, primiti cu
fanatied iubire la gard si intovdrdsiti de o nebund bucurie
 DesAvirsirea anal crez politic si social 145

cind cetele lor in mindre costume de acasd defilau pe

Calea Victorlei, in cíuda celor de la Budapesta i poate
si a multora din Viena, cad n'aveau ce face cind un
Suveran afloat isí organísa serbarea cuvenítd, sí, astfel, símulau
cd nu vdd sl nu inteleg nímic. Bucurestíi din acea yard 1906
deveníserd in adevdr capítala poporului romdnesc. Nu
era suflet símtítor care sd nu se simtd altfel dupd aseme,-
nea privelistí. Se pregAtise numai ceva pentru trecut, acela
personifícat de un rege obosít, bolnav i tríst, i corurile
bdnatene, ardelene, bucovinene chemau, peste toate le-
gdtutile, simpatiile i fidelitatile luí, viítorul.
In Arenele Romane eram í eu, ascultind, ascultind nu
cu urechile, ci cu ínima larg deschisd. Visurile mele se co-
boriserd in realítate ; tinta mea parea ajunsd ; hotarul
nu astepta decit cel d'intdiu vint de rdzboíu ca sd cadd.
$i, de-o data, pe scena care-mi parea o via triumphalis a
neamului, apare un Nemtisor bucurestean, maestrul Paschill,
venit cu ai sal de la Turnverein í Liedertafel s cinte
un ímn regeluí in límba germana.
Nu m'arn putut retinea si am strigat, cind altii au ve-
nit la rind : Cintatí turceste, cdci nemteste s'a cintat".
N'am fost aprobat, cdci la noí nu se pot deslAntui por-,
níri spontanee, dar, cu Davilla in frunte, directorul Teatru-
lui, organisatorul sell:01110r, om de marl míjloace, destínat
uneí grozave soarte, o bandd ma astepta ca sd md
loveascd.
Incidentul a fdcut zgomot. Printeo telegramd furíoasd
si fad rost, Bredíceanu md desaproba, insultindu-md.
Simtiam ca Scurtu e lingd dinsul. i solídarítatea SA-
mdndtorului" era acum asa de zguduítd, incit am crezut
cd e bine ca, ínvocind un pretext oarecare, sd las tined-
lor conducerea care li place mai mult i eram convIns
cd va fi, cindva, a luí Aurel Popovíci. Cu toatd, blindeta de
form& Iosíf, cdtre care Ind adresasem, rdspuns asa
cum se primeste demisia unul functIonar zelos. In salts
10
146 0 viata de om

demísionasem, in stris am fost litentiat din servíciu. Va

veni in curind vremea ca, supt iscalítura sí a lui, sí, fíreste,
a d-luí Sadoveanu sí a luí Scurtu, infatisat multa vreme
de amícii sal ca un om de casa al míeu, sa apuc declara-
tia ca am facut bine de m'am dus, ca unul care, de sí-
gur prin personalísmul ceaíurilor sí eorecturilor mele, pa-
gubíarn ínteresele líterare in de obste" (te recunosc, o
Moldova mea L..), care sufar, a poi, de o fire banuitoare si
nestatorníca", de nu se pot iubi oamenil in umbra mea
de nuc otravitor, si care am un temperament despotic",
capabil de ...a impune colaboratorilor míei o perfecta de-
centa in public sí, daca se poate, de a influenta sí viata lor
particulara pría nuntí ca aceía din podgoríile Nicorestílor,
care a dat cele maí bune zíle, stump platíte pe urma,
vísatorului poet a caruí iscalitura izbutisera cu acest
prílei sa o fure prietenií. i va veni vremea chid d. Sa-
doveanu sí Oil vor scoate reviste pentru a ínvedera ce
rau am facut líteraturii in general sí lor in special prín
trecerea mea pe la Samanatorul" I odata, am fost denum-
tat, chiar ca vina de neiertat I ínsultatorul luí Creanga.
Ma v (Mu rasbuna aducindu-I pe d. Sadoveanu, la 1931,
la presidentia Senatului Romaniei unite.
Din parte-mi, pentru a nu face rau revisteí careia-i
dadusem asa de mult, sí pentru a nu scadea prestígiul, la
care lucrasem si eu atita, al finereí literaturi, mí-am in-
terzís once explicatií in public, si, de cite orí, pe urma, am
intilrnt pe aceía carí asa de elegant 'se scuturau de ne-
placuta datorie a recunostíntli, li-am zimbit, intinzindu-li
mina. Am compatimit din adincul ínimil pe Iosíf, trasnit
de o catastrofa de familie, datoríta tocmai acelei armonli
desa virsíte" de care vorbia comunícatul celor fret, sí care,
golit de suflet, ratacia de la o usa de cafenea la alta ;
am urmat sicriul lui la mormintul unde, numaí, putea
sa-si afle odihna trupul cel mult chlnuit ; am spus vorbe
de prIetenie. luí Chendi, aparut, la Pantelimon, umbra a
 Desgvirsirea unui crez politic si social 147

.energiei ap de viteze, lar rind, dupà lungi suferinti, Scurtu

terminat 0 el obytescul rost pe pamint, tiranul"
'statea cu ochii in lacrimi inainted ce/u( prea tinar plecat
locul unde 0 el alutase, modest, ca sa fie mai multa
.ordine in ginduri.
 XX.
De la Samanatorul" la razboiul balm-1k
Eram prea deprins insd cu ingrilirea sdptdminald a uneli
fOi pentru ca sd md retrag in ocupatiile mele, de altfet
niciodatd intrerupte, de cercetätor istoric, si aveam si o
datorie de plätit acelor cari Ind acusaserd de la indltimea,
cetirii a o sutd de romane francese contemporane cd Sint
dusmanul oricdrii influente straine.
Astfel, supt un titlu luat de la vechile noastre tipdrituri
pentru popor, Floarea Darurilor", am inceput sd dau o
noud publicatie, menita si tineretului din scoli, care, CM
ilustratiile pe care le avea mai in urind si Sditiandtorul'
si care au cdzut iri sama rnea, avocatul Case! Socee-
märturisind cd rnd implineste pe mine, si nu pe losif, fiindcd
eu pot pldti, iar el nu, , cauta sd dele, impreund cu amintirí
istorice, bune de cetit pentru oricine, cit mai multe traducen,.
In versuri si in prosd, din literaturi mai putin cunoscute
sau chiar cu totul strdine la noi. Riscind un ban pe care-/.
cistigam greu si cu care abia de-ml puteam acopen i ne-
voile de familie, desbatindu-ma cu Filipi caruia am.
isprdvit prin a nu-i mai putea plati, si astkel revista a incetat,
am ardtat sclavilor parisianismului contemporan, dincolo
de care nu puteau vedea nimic, ce admirabile izvoare-
de inspiratie sint si aiurea, in literaturile latine celelalte, in,
literaturile germanice, in asa de bogatele literaturi anglo--
saxone : am tradus pentru Floarea Darurilor" si din.
gluma teatrald a lut Goldoni (Hangita") si din mistic&
 De la SlmAnAtorul" la rIzbolul balcanic 149

Tilosofie panteista. a unui Emerson, ínegalabilul formator

{le caractere din Oamenii representativi" 0 din Con-
{lucerea Vietií". S'a facut tot ce a fost cu putinta pentru
ca aceastd incercare, sdvirOtd aproape numaí de unul síngur,
sd rdmile nqtiutd, dar, cind rasfoíesc paginile acestea, in
care am pus i none mele cdldtoril de-a lungul terii, pagin1
rdmase pierdute acolo, ca toatd intentia uneí adunari in
volum la noul míeu editor, Banateanul Pavel Suru, ma
sinnt bucuros ca am facut o astfel de incercare, fie 0
fiereusitd.
Cind am avut apoi tipografía mea, putind publica Nea-
Ind Romanesc" la íntervale mai dese-0 ce forfota era acolo
unde cu citeva luni in urma Haiducu" latra a pustiu
'din mi¡locul balariilor 0 vacile rupeau frunzele din porn!i
cule0 pradalnic de vecín I , am dat literaturii un nou
organ, la care s'au gasít colaboratori príntre cei maí tined
clecit scriitorli pe cari-i caftanísem la Samanatorul". Studíí
ntinse se. puteau publica in fascículele lunare de un for-
mat mai mare, 0 arhimandritul Scríban incepea in pa,-
gínile Neamuluí Romanesc líterar" campanille sale bise-
rice0i, poate prea staruitoare 0 personate, dar porníte
'din cele mai curate intentil ale aceluía in care vom vedea
-un viitor Mitropolít al erei dorítelor reforme ; intr'un
batrin boíer saracit din neamul MoruzeOlor, Dimitrie C.
Moruzi, pe care guvernele noastre de politicianism 11 fa
cusera sub-prefect in Dobrogea, licentiindu-1 apoi pentru
o surditate aproape complecta, ap incit era redus a ye-,
geta intr'o magherníta din mahalalele Iaplui, gasísem,
nu numaí un povestítor de prima ordíne prín vioíciunea
amintirilor sale, dar 0 un spirit destul de puternic pentru
a Je prelucra in frumoase romane, care e Neat ca zac
zstazi complect uítate ; tar traducatorii de la Floarea Da-
turilor" urmau sa faca tiute opere poetice interesante
'din literaturile neobi§nuite : un Pricopie, 0 autor de white,
sau un Virgil Tempeanuj xle la Folticeni.
'150 0 viata de om

nu erau singurii corespondenta revistel era inte-

resant i bogatA. De si-mi cladeam sanad ca se va face
in jurul ei aced conspiratie a tAcerii de care aproape fret,-
zeci de ani am fost incunjurat si in activitatea mea Hie-
rarA si a cArii JudecatA o las altor vremi, continuarn
articolele de directie, din care am putut aduna asa de
pup in cele douA volumase din O lupta literarr sair
din cartea de comemorari Oameni cad au fost", i alte
elemente, de, descriere pitoreasca, de istorie, de criticA
noilor aparitii, se adAugiau in publicatia aceasta, cAreia, dupA.
un an, i-am dat aspectul i perlodicitatea vechiului organ.
de luptA de la Bucuresti. Glumele provinciale pe care le
trimetea regulat Viata RomäneascA" a statornicului miett.
InsultAtor, care uitase umilinta cu care-mi cerea °data, el
revolutionarul, concursul pentru carierA, nu mA inriuriau
in staruinta mea. Cum duhliii de acolo gAsiau hazlie pro-
prietatea mea partialA asupra unui motor de vre-o cinct
cal putere, a trebuit sa li observ superioritatea acestet
modeste map" asupra unei intreprinderi literafe care,.
cu toata coalitia de un i si de preterit'', e numai de un
simplu magar putere. D. IbrAileanu, tronind ca vice-Stere
intre domnil Botezi, binevoia doar, de la InAltimea une
marl invAtAturio si a und puteri de creatiune uímitoare,
sa-mi recunoasca o sensibilitate feminina" cu care se
putea juca lesne formidabila sa bArbAtie.
MA ajuta sA birulu atita rea-vointa í nedreptate
sA tree peste tAcerea de moarte in care munca-mi
inta, i sanAtoasa atmosfera a refuglului mieu. Aici pA.-
trundea numai foarte slab ecoul intrigilor bucurestene
al zAcutelor dusmAnit de cAmArute dosite lesene. ApA--
ream numal o zi, cloud pe sAptAminA pentru datoria mea
la catedrA sio la Academie i, foarte adese ori, dupA ce-m"
fAcusem oara sau comunicana, trebuia sa alerg pe jos
garA, sa ieau trenul de Ploesti í sä astept pe ce!, ingro-
zitor de incet, al Valenilor pentru a ajunge acasa, uncle
 De la ,,SAmAngtorul" la rhbolul balcanic 151

ma astepta maldarul de corecturi la doud reviste sí la

toatd editura, pe la ceasurile notia, lar, apoí, trezindu-md
la cinci, sa reieau peregrinarile mele, mai ales cínd, in
Maiu, si in zadar infloria graclinita mea... era sesiu-
nea generald a Academiei. Pentru a face maí usoara
sarcina unui blet trup sfasiat aní de zile de duren inter-.
costale, m'am hotarlt sd md opresc noptile la Ploesti, m
otelul murdar, intre oaspell zgomotosi si intilnid de fe-
meí strícate, qi acolo-mi faceam corecturile, culese in
gard de la conductorul trentilui de acasa sí transmíse des
de dimineald altuia. E de mirare ce poate face un om
in mijlocul patimilor sí al miserlilor de toate felurile
cdci Simbata, din carti necetite si din abonamente ne.
platíte, trebuía sd lasa leafa lucratorilor, pe cari niciodata
nu i-am purtat cu vorba , atunci cind, Cu o N/1W cin-.
stita, el nu pierde din ochi tdealul cartita t s'a consacrat.
Revista mea Merara, careta ii dadusem de la un timp
titlul, semnificativ pentru credintile mele, de Drum
Drept", va continua parid ce aceía a tinerilor din Cra-.
tova, dd. C. aban Fagetel si D. Tomescu, ultimul sí un fin
critic, revista care, pentru a-si ardta legatura, indiso-.
lubild, Cu Sdmanatorur, isi zícea, simplu Ramtire, se
va confunda cu publícatia pe care dupa razboiu n'o mal
puteam continua.

N'as putea spune de unde am luat indeninul catre

presintarea in scene de teatru a unui trecut care-mi era
asa de familiar, in mijlocul cartita trdiam asa de deplin,
sí a unor idei active, care se desfaceau in chípul cel mal
firesc din aceastd insusire a spirítului, grav si víteazi al
acestor vremuri. In foaia mea Merara a apdrut un Mihai
Viteazur, presíntat in zbuciumul puternícului suflet, solici-.
tat in multe partí, sí cu ispita femeíasca intrupata in acea
Velica, mladita de boieri s'i Domni, pe care o gasisem,
asa de atragatoare, in studiile mele.
152 0 viata de om

Nu cutezam sd md gindesc la o represíntatíe. N'aveam

'lido legdturd cu aceía carí hotdrau asupra scenei noastre
nationale. intimplarea m'a pus doar tirziu de tot in fata
omuluí care-mi ardtase atita dusmdnie, mat mult a clasei
sale, a mediuluí sdu, a educatiei sale, Day'11a, dar in care
am gasit o larga inteligen/a, un puternic talent literar
ce ridiculd era calomnia cd de la Odobescu ar fi luat,
din ramaitile acestuia, care nu avea urechea pentru yen-
surí, aced rasundtoare tragedie de modd francesd, Vlaicu-
Vodd", cu tiradele raciniene si efectele de scend si de
rampd mdíestru potrivite de un specialist I , ca si o desd-
virsita cinste a omului sarac, care nu s'a atíns niciodatd de
banul public, si o judecata serioasd sí severd in ce pri-
veste fenomenele vietií publice) la cel socotít ca un amu-
seur la Cotrocení. Reintilnisem, in adevdr, pe Petre Liciu,
acum un gloríos artist, al anti rol in Moíse din Lipt-
torile satuluí" sau in medicul din comedía cu subiect
lapones Taifuna entusiasma un public ce nu era cules din
profítorli afacerílor, eí din intelectuali si profesori, cari-si
puteau permite luxul unui fotollu la teatru. 0 calda prie-
tenie, unitd la el cu un admirabil devotament pentru
¡deja pe care o servíam, m'a legat de omul care va muri,
din greseala unui medic grdbit rinichiul ramas dupd
extirparea celuilalt, neputind functiona, cu numele mieu
pe buze in mijlocul sfasietoarelor lui chinurí. Líciu m'a
incredintat insd cä, pe scindurile scenei, drama n'ar
merge s'i cd, de altfel, artistii au o repulsie instinctivd fatd
de vers, chiar de versal alb, si fireste mai ales ciad, ca
in scrísul míeu, el are cu totul altd factura decit a dul-
cegdríeí obisnuíte, lincedd si pompoasd, pe rind.
Tot numaí pentru lecturd am scrís deci curíoasa dramd
Invierea lui ,Ftejan-cel-Mare, inspiratd de un vis, in care,
fald de ndvala turceascd de la 1476, pe care nu mai
avea cu ce s'o infrunte, $tefan, a cdruí urrnd s'a pierdut
citva tímp, s'ar fi retras, ldsind sa domneasca fitil sdu
 De la ,SamAnAtoruP ia rAzbolul balm& 153

Alexandru, care, apoi, la zvonul cd s'a ridicat un rag-

plAtitor WO nume ca sa goneasca pe Turcí, ar fi rostít
osinda de moarte impotriva tulburatoruluí, iar acesta numai
in clip din urrna s'ar fi vadít ce a fost, ce este sí ce poate
sa fie.
Duíoasa icoana a luí Stefan, nevristnícul fiu al tut
Petru Schiopul, tirit, cu trupul luí asa de gingas, in pribegía
prín Apus a tatalui si ramas apoí orfan, pe mina strainilor
lacomi de o mostenire pe care o doriau apropiata, sí
mort in clipa cind i se nazaría un viitor domnesc in
tara de °data revelata nestintii sale, ma putea atrage sí prin
tot ce se desfacea din admirabilul portret, ratacit in
timpul razboiului, de la caster-Li/ tiroles din Ambras, si
astfel el s'a coborit oarecum de la sine intr'o drama in
care mediul strain de asfixie incunjura zbuciumul unui
suflet care la cele d'intaiu semne ale unei apropiate bar-,
WO se indrepta instinctív cdtre steagu/ Moldoveí, in
care infasurat va cadea.
Dar cine sa se opreasca atuncí asupra mor asemenea
incercdri ale omuluí pe care toata tinara literatura, reco-
mandata 0 ajutata de dinsul, il renega cm patima, si pe
care. vechií prieteni, despartiti de scrísul literar, de 0
Delavrancea i0 represínta pítorescile inighebari dramatice,
il uitasera cu totul... Eu persistam insa in credínta, care
nu m'a pdrdsit niciodata, ca am ceva de spus 0 cd, $
in cea mai salbateca tacere, pastrez datoria fata de mine
insumi de a o spune, facind apelul suprem la urmasi...

Eram in acelasi timp legat de Liga Culturala si de

cursuríte de var.& Ambele legaturí au precedat o intrare
violenta, nedoríta 0 necautata de mine, intr'o viata
de política vie, de activitate parlamentara, in mijlocul
patímilor unte si al uncí sufocante vulgaritati, care a
inceput in urma cumplítei razmerite teranesti din 1907.
Lige-trecuse de la entusiasmul, real, dar usor, capabil
154 0 viata de om

totusí de a gasi multe si pretioase relatii In lumea

strain& mat ales romanica, al luí 'V. A. Urechia, care
ni adusese si pe uimitorul polihístor si enciclopedíst de
Gubernatís pentru o conferinta la Ateneu, in care batrinut
savant italían, vorbind de cronicarul Ureche Cu ochii
alintip la profesorul bucurestean, se mira de ce sala nu
-ízbucneste in aplause , la jovialitatea d-lui M. Vladescu,
profesor de stiinti naturale la Universitatea bucuresteana,
al earl" rector va alunge sa fie, si nu °data ea fusese atrasa
In viltoarea demonstratillor de strada de care avea nevole
partidul presedintelut pana ce asupra eí se instapinise, in
perioada In care el nu era decit o vaga* umbra tremuratoare,
Petre Gradísteanu. Liga" vegeta acuma in cea maí deplina
uitore a uneí societati nationale careía it adusese pe
vremurí asa de marl servicii. Nu stiu daca ea mai in-
aeplinia macar Misiunea, la care de mult se °prise, si in
care se Inchisese cu totul, de a da oamenilor politici
ardelení, pentru necontenitele amenzi pronuntate de jus,-
titia ungureasca 0 pentru greaua intretínere a ziarelor,
subvenlii care pe supt mina plecau tot de la guvernele
romanestí. Niei prín gind nu-mí trecea sa intru in acest
mausoleu al- unuí romantism de mutt ispravit fara indem-
nul luí Scurtu, care era convíns ca se poate face Inca
mutt acolo, dar fara ca el insusi sa alba nimic dintr'uri
program de renovare.
Am vorbít la o intruníre a membrilor el era pe acolo
si generalul Budísteanu, cel ranit in razbolul de la 1877 ,
si am cerut ca opera de cultura sa se intinda si asupra
teranimil Inapolate. Fireste ca Liga trebuia sa-si recapete
absoluta ei independenta fata de partidele politice. Peste
citeva luni, la congresul de la Galati, Grad4teanu se
retragea 0 capatam sarcína de secretar general al Lint
supt batrinul bogata§ Sava- Somanescu, care ni Meuse
fagaduiala unuí mare dar, ramas uítat, ca nou preN....
dinte.
 De la SAmanAtorur la rAzbolul balcanle 155

O noua datorie-mi apasa pe umeri, 0 am cautat s'c6

indeplinesc cínstit, facind dinteo societate compromisa
un organ de capetenie al trezirii con0iIntilor. Publicatii
au inceput sa apara, ca i Calendarele ; conferinte cu
subiecte care priviau drepturile í aspiratiile noastre s'au
organisat ; sectii noua, din ce in ce mai mult in sate,
au rasarit. Congresele, ;Mute tot in alte orqe, au fost
ocasii de rascolire a spirítelor atipite de o politica de
Interese, tirindu-se de azi pe mine. Un secretariat de
birou, cu Cotenescu, viitorul preot, cu d. Zaharía Florian,
s'a stabílit pentru lucrul in permanentain odaile frumoase
din etagiul al doilea al uneí mad case din Strada Fintinii,
co/t cu Calea Victoriel, de unde dupa razboiu proprie-
tarul ne va da afara cu sentina judecatoreasca, in noua
Romanie pentru care lucrasem cu atíta zel, local unde nu
gasisem decit un numar de scrisori partículare i citeva
ingrediente de toaleta, se facea acum altceva decit ascul-
tarea unor tinguiri de peste munti prefacute indata in
moneda de-a regelui Carol. Incetase acel romantísm care
ajunsese panà la ultimele margeni ale degenerarií. and
am plecat la tara, cea mai mare parte din biblioteca
mea a fost depusa spre cercetare acolo. Si serbarí orga-
nisate la Parcul Carol, cu ajutorul d-luí Gheorghiu,
gínerele luí Slavíci, 0 altor auxilian, ni-au dat un fond
de cladire care a trecut apol, cu atita avere romaneasca,
in Rusia razbolului. Palatul insa, macar dupa razboiu,
tot era sa-I fac.

In mijlocul acestor ocupatii í ,ginduri au izbucnit rase

coalele din 1907, care trebuíau sa insemne ap de mult,
prin consecíntile lor, in viaja mea.
N'avusem pana in acea luna a lui Mart din anul sin-
geros, tocmal un an de la miqcarea de strada din 1906
care se pare ca gasise un rasunet in masele terane01,
apasate i inqelate de la un capat la altul al terii, Viu-
156 0 viata de om

tlentii" infatisindu-se uneí inchipuíri populace, obisnuíta

e crea mituri, ca un fel de razbunatori si apostolí ai
desrobirlí, nido legatura directa cu lumea satelor noastre,
a caror situatie o stíam totusí si din lunile petrecute la
Ora sí din urmarirea atenta si indurerata a imprejurarilor.
Revista mea nu-mi servise pentru a-mí crea aderentí in
mijlocul lor sí, daca as fi incercat-o, aceasta ar fi scazut
relígia de prefacere morala si materíala careía-í serviam,
precum cel maí rate amestec de interes personal ar fi pin.-
garit-o. Nu era in jurul míeu, de altfel, nimeni care sa ma fi
putut indemna in acest sens: eram ajutat la expediarea gaze-
tel de o tinara si vesela ruda feminina a sottei mele, de bietul
Dragoslav, pseudoním slay pentru un riume rutean, blond,
slab, sfrijit, care sfiriia a foame cind era imbiat la o far.-
furie de supa, si de un foarte devotat student Radulescu,
negru ca mura, a anti urrna am plerdut-o. Neamul
Romanesc", caruia numaí la Valera i-am adaus o pu,-
blicatie pentru popor, scrísa pe intelesul necarturarilor,
era, de altfel, o publicatie menita sa trezeasca la ínte-,
lectuali iubire pentru strivíta temelie a neamului, dar, mat
mult si decit preocupatia democratíca", sa cheme pe toti,
mai ales pe instrainatií de sus si o intelectualitate asu-
pra careía bateau multe vinturi la datoria national&
De-odata, ca un trasnet din cel mai curat senín, cad
stiam nesfirsíta putere de a rabda a acestui neam, se-,
culara-i depríndere cu toate suferintile, veni vestea rag-
coalei din Moldova, din Botosanii mid chíar, inteun sat
cu numele semníficativ, Plaminzií, al carui invatator,
Maxim, a fost pe nedrept infatisat si prigonit ca insti-
gator si d. Cuza trebuia sa arate trite° serie de coro-
síve articole din revista mea cine sint cu adevarat ins,-
gatorii. Guvernul luí Gh. Gr. Cantacuzino, despre care
se spunea ca niel nu cetia rapoartele prefectilor altfel de
cit prin intendentul Mu, era asa de slab incit trebuía
neaparat sa fie crud. Pentru nu stiu ce neinsemnate
 De la SAmAngtorul" la rlzboitil balcanic 157

clocniri cu Evrei arendasi sí circlumari, pe un domeníu

asupra cdruía se intíndea atotputernicia economicd a lui
Mochí Físer, ciudat prepus al capitalurilor galitiene, a
cacti' infdtisare, mentalitate sí culturd nu intrecea pe a
boccengillor din copildria mea, fdcindu-si socotelile de
milioane in gind la oprírea in statii fdrd a se cobori din
vagon, se puse armata in fata unor oameni cad nu se
temuserd niciodatd de nimeni. S'a tras asupra nenoroci-
tílor a cdror durere {Wise o clipd glasul pentru a se
exprima. Cu nemdrgenitd indignare pentru acest act sä1,-.
batec am scris acel Dumnezeu sd-1 ierte", bldstdm contra
unei intregl clase parasítare, care va devení apoi, rds-
pindit larg de mini nevazute, impreund cu Vrem PA-
mint" al luí Cosbuc, unul din strígatele uneí teribile re-
volte, care a cuprins tara de la un capdt la altul.
La Giurgiu, pentru cd, urmind exemplul mareluí Mu
parinte, d. V. M, Kogalniceanu scrísese, cu multd vreme
inainte, o carte, de caracter stiintific, prín care se ardta
necesítatea si urge* unor reforme terdnesti si Sd-
mandtorula semnalase, dupd datorie, aceastd epocald pu-
blicatie , s'a ernis un mandat de arestare contra d-sale, si
am cdpdtat ínformatia stgurd cd aceíasi soarta ma amenintd
si pe mine daca la teranil inchisi s'ar gdsi un síngur rind
de mina mea. Acest rind nu se putea OM, lar, cum flu-
vernul azuse din causa totaleí sale incapacitAti si vent.
send la putere líberalii, intre cari Haret era indicat si el
ca instigator", pentru frasa in care spunea cd impotriva
unor anumite nedreptati si pietrele s'ar ridíca", cred cd
si, el, Haret a fost la mine, dar din 'lido parte nu s'a in-
cercat o presiune asupra mea, flind rugat numaí sd tin
sama in redactarea Neamuluí Romänesc" de catastrofa
care interveníse.
Dar cei atinsí in interesele lor, decit care n'aveau alt.
Dumnezeu, sí cdrora li lipsia de o potriva si simtul pentru
dreptate si devotamentul fatd de tara, 4veau nevole de
138 0 viatä de om

un sispdsitor". Inteo publicatie francesa, dupd indicatii

din Bucuresti, chipul mieu era dat ca al rdspunzAtorului
moral pentru tulburdri. Scrisorile de amenintare cu moar--
tea se ingrAmddiau, si un grup de- studenti, aflind ce se
pregdteste, a stat vre-o citeva zile i noaptea in casa
asupra cdreia trebuia sd se prdvale urgia. Dormiam cu
Tevolverul la cdpdtdiu. 5i nu era de mirare, in zapaceala
care cuprinsese atitea mint' slabe de inculti pe cari
citiva ani de bielsug prin stoarcerea pdmintului 0 a oa-
menilor Ii focuser& din terani sau din strain', bogatasi al
lerii si factor' politici de mina intdiu. Pe cind Evreii din
Moldova, inarcati in cdrute si scosi dincolo de rohatca
satului nu cereau ajutorul nimanui, pe cind marl pro--
prietari devastati din aceiasi regiune, ca acela de la 1-ian-
cea, cdruia i se intepaserd i plafoanele í i se rupseserd
in bucati frumoasele cart', asteptau ca o revenire la nor-
mal sd se producd in mintile oamerillor, citiva din aprigii
mosieri olteni se adresau Austro-Ungariei pentru a se
ruga ca soldatil lui Franz-joseph sd treacd granita. Fiul
lui D. A. Sturdza, devenit din nou prim-mmistru, cdpi-
tanul de vindtori a cdrui opera moralä in arrnata o cu-
nosteam de mult, a venit sa-ml spuie cd, in acest cas, el
..iese, in fruntea celei d'intdiu cete de terani rdsculati, la
aceastd granit6.
Am stat astfel, luindu-mi í concediu de la Universt-
tate, o lund intreaga fdrd atingere cu ce se petrecea in
jurul mieu, informat insd zi de zi de crimele pe care le
savirsiau, din sentiment de clasa, anume ofierí superior',
de numele carora va rdminea legatd o represiune com.-
plect lipsitd de tact si care a pus la cea mai grea incercare
sufletul teranului soldat. Se lucra asa si supt presiunea unor
politiciani asezati ca prefecti de regimul amicilor poporului";
numai fosti sociahsti, ca dr. Radovici, un om admirabil,
-de o mare nobletd de sentimente, pe care 1-am pierdut
prea curind, ori tineri entusiasti, ca dr. N. Lupu, care
 De la SlmAnAtorul" la rlzbolul balcanic 159

nu Meuse nicio politicd pand atunci, au stiut sd =hie

cu acei oameni buni asupra cdrora trecuse vintul cum.
plit al fatalitdili.

In atmosfera incdrcatd de aburii singelui, cu prisonierii

sociali putrezind prin temnitele judetene sau scuturati de
valurile Dunarii, s'au fAcut alegerile, í legdtura mea cu
Cuza, tot mai mult intdritd prin lucrul la acelasi organ
de luptd, m'a facut, pe mine, cel care risesem odatd din
plinul convingerilor mele de zaddrnicia parlamentara,
sd-mi pun candidatura aldturi de a rdzboinicului mieu
prieten, fost deputat ctt multi ani inainte, dar supt flamura
,,erei nol" a junimistilor, la Colegiul al II-lea de Iasi.
Am reusit eu singur, ca unul care n'aveam in localitate
clusmaniile pe care in chip firesc si le cdpatase spiritul
.ofensiv si musator al amicului mieu, i numdrul mieu de
voturi a intrecut, mi se pare, pe acela realisat de Gheor-
ghe Panu, acuma candidat al guvernului, cela ce Panu
nu mí-a iertat niciodatd, platit-o cu amaraciunea pe
care acest spirit inchis i rasbundtor stia asa de bine s'o
rdspindeascd. S'au gdsit destui cad sd coboare Si in
sufletul d-lui Cuza, pentru moment, sentimente pe care
de sigur nu le merita perfecta mea loialitate fatd de
dinsul.

M'arn mirat eu singur de o asemenea izbindd, st, la

vederea usii din Strada Buze,ti, impodobitd frumos cu
verdeata, dupd datina ardeleand, de femeia de hnga
Sibiiu care-mi hrdnia unul dintre bdieti, am socotit
ca e vorba de o farsd cdreia al miei li-ar fi cdzut
tima si am cerut midturarea acestut decor de serbatoere,
care in el insusi imi Jena discreila. Era insa adevàrat.
Trebuia sa rostesc de acum maintea ad versarilor, ale
cdror milloace le banuiam, inaintea ironlet blasatilor
furiei fanaticilor, ca í haintea masei molatece, flasce a
160 0 viatd de om

1ndiferentilor, functionari-deputati, politiciani de carierd,

crezul pe care pdnd atunci il strigasem in urechile lacome
de adevdr ale multimilor sincere fi oneste. Si n'a veam
intru aceasta cloud insusiri indispensabil pentru succes :
increderea in mine si lipsa de auto-criticd a acelora cart,
vdzind simplist, pe Unía dreaptd a abstractiilor, sint ca-,
pabili de once pentru ceia ce n'au inteles pe deplin. In
lumea unde obrdznicia s'a rdsfdtat si se rdsfatd mai larg,
mincind din generatie in generatie toate praznicele", nu
numai cd nu m'am putut pune la nivel, dar n'am ajuns,
pand astdzi, niel macar la hotdrirea de a voi sd fiu obraz-
nic. lar o mindrie mostenitd si intdrita prin toatd cultura
ce mi-am putut cistiga, prin acea predicd de catedrd care
cere cea mal desdvirsita demnitate persona/d, a fost in-,
terpretatd de toti milogii si ingenunchiatii, de toate flendu-
rile morale ca o nesuferita vanitate, care trebuie indbusitd
prin ridicul sau zdrobitd prin urletele violentei.
Parlamentul nu era al imbdtrinitului vechiu conservator
Sturdza, cdruia mi se parea une ori cd-i pluteste de-asupra
capului ghigilicul intdrziat al caftangillor de supt Regu-
lamentul Organic pe vremea rudei sale, Mihai-Vodd, ci al
luí lonel Bratianu.
In mijlocul atitor prieteni si devotati, gata sd-i aclame
sefia la cea d'intdiu dovadd incontestabild a decadentei
primului-ministru, acesta apdrea altfel decit il cunoscu-
sem pdnd atunci: inabordabil pentru o discutie linistita,
rdspingator fald de tot ce-i parea o concurentd, ternd,-
tor de °rice altd popularitate, intrebuintind ironia pe
care o imprumutase de la Carp pentru a lovi fdra discer-
ndmint in dreapta s'i jn stinga, mergind pdnd acolo in-
cit md bdnuia cd as crede cu adevdrat in posibilitatea
de a avea locul sdu ; un lung rdsfdt, care-i fdcea sa pd-
raseascd banca ministeria/d, a unor grele rdspunderi stro.--
pile cu atita singe, pentru a se intinde in bdnci intre prieteni,
Jungind nonsalant" picioarele in fala tribunei, cu un
 De la Mtnlittoral" la rlzbolul balm& 16i

gest de supremd plictiseald, isi ardta consecintile, si se

poate inchipuí ce se petrecea MO de aceste atitudini in
suflaul, jignit dureros din primil aní de copildrie, al bd,-
iatului cocoanel Zunia". Aceasta atitudine studiatd a luí
Bratianu, ca si timiditatea in luarea hotairilor neapdrate,
11 fdcea sa piardd momentul tragic in care se masurd
adevarata marime a oamenilor. Si astfel se intimpld cd
omul frumos si voiníc, dispunind de resurse de elocventd
solemnd, de si cam goald une ori, pe care nu le avea
mosneagul din fruntea bAncii guvernului, sd fie biruit,
la capatul expuneril competente, facute cu tate mijloacele
extraordinarei prestante, de vechiul boier moldovean, care,
raspunzind unui pompos tindr orator al conservatorilot;
se infatisa ca responsabíl, el, inaintea luí Dumnezeu pentru
teranii pe carí io.-a omorit".
Majoritatea m'ar fi vrut umilit de calomniile care piotta-
sera asupra mea. si stingaciu de nedeprínderea totald cu
acest mediu. Dar at miei ceí de pe vrernuri, cart cirmui-,
sera o tara, poate si mai mult decit una singurd, ma
sustineau. Nu m'am simpt niciun moment síngur, sí
mutual nepldcerea mea, iremediabild, de a vorbí in pu-
blic imi dadea o sensatie cu care eram de altfel obisnuit.
Ordinul se dase, inteo adunare pe care o preside cu
mind de fier, dar si cu perfectul tact al omuluí de lume,
o inteligentd s'i o energie ca a luí Mihail Pherekyde, a
cdruí figura lung& slabd, distinsd, cu ochil mari de hotarire
'sí de ironie, impunea oricuí, de a nu reactiona la ce volt'
spune, la once voiu spune, decit prin surdele miriieli care de-
sorienteaza pe al t fel de clebutanti. Odatd numat mí s'a strigatt
rupind discipline, cà spun lucruri pe care le-am invdtat pe
de rost, si am stiut ce sd rdspund, cad doar cunosteam de
mult viata fiecdruía si aveam ca arma sigurd amdnun-.
tul biografic. Asa am vorbít eu, citeva saptamini de zile,
la prolectele de reforma agrard, polítieneascd, judecd-
toreased, pe care le aducea, cu Brdtíanu insusi, cu Stelian,
11
162 0 viatS. de om

asa de ímpunator prin figura-i nobili, prín extraordínara-4

distinctie in vorbire, un regim dorítor sa arate ca e in
stare sa ridíce pe ruinele afumate l crusite ale Romaniei
pacatoase, fara mild de fill ei cet mal buní, o tara noua,
si un rege care nu voia sa treaca la cele eterne pecet-
luit pe frunte cu stigmatui une represiuni barbare si in
cea mai mare parte inutile o poruncía. Pentru a ma des-
curaia, s'au intrebuintat pre rind toate míjloacele, si ele
nu lipsiau'i dar omul care-si simte constiínta sprintena si
care dincolo de tot ce-I priveste vede lumina sigura a
unui ideal nu poate fi intimidat
Din alta parte, nu numai de la prietenii ieseni, suparati
ca eu, ne-iesanul, am íesít singur din lupta electora/a,
dar de la un inceput de opinie publica, pentru care
violenta are un farmec deosebit si care moare dupa
scanda/, mi se cerea atítudinea tonítruanta pe care o poti
mal curind recomanda de afara cleat s'o pastrezi inaun-
tru, afara numai cind ai arta perfectuluí cabotín fricos,
care gesticuleaza inaintea tribunelor pregatite, a preseí
cistigate, ca sa stringa apni in culoare mina adversarn-
luí pe care 1-a zugravit in toate colorile infamiel. Nu
eram deci ce se asteptase de la mine, qi prezicerea lui
Panu ca nu ma volu mat intilní cu votu/ Iesentlor din
Colegiul oamenilor saraci i cu nevol de slujbe, pe earl
nu-í furí de doua ori pentru o actiune de curaj, se va
indeplini /a cel d'intaiu prilej.
Dupa luptele in jurul reformelor sociale isi pierduse
de altfel ínteresul Parlamentul, in care am intrat apoi
ea represintant al solizilor negusto,ri romint din Ploestí,
incercind i, la Covurluiu, unde am ajuns sa adun si opt sute
de voturí, o inviere a constiintei teranilor, carora guver-
nele li spuneau ca .,fiecare-si are vremea Cind s'a
ívit chestia unei marl reforme in Biserica, introducindu-
se, dupa ideile din Germania ale sfatuitilrilor lui Haret,
acel Consístoriu Superior care n'a putut sa aiba nicio in-
 De la SlmAnAtorula la rlzbolul balcanic 163

fluenta, í am aparat conceptiile, singurele corespunzatoare

Araditillor ortodoxia, ale invatatului arhimandrit Scriban,
vedinta a fost un adevarat scandal, in care rni.-a parut
Tau, ca i in acordarea unuí apanagiu autonom fostuluí
Mitropolit Prímat, Ghenadie, cazut in lupta cu regele, ca
fost amestecat numele unui mínistru, coleg de Univer-
sitate, pe care eram depríns sa-1 stimez, í pentru care
-aveam chiar afectiune. Rau sfatuit, Haret, in credinta ca
ma va impiedeca astfel de a lua cuvintul, a zabovit dis-
-cutia pana in vacanta de Pasti, para in chíar Saptamina
Mare, i astfel am putut vorbi numai intr'o qedinta de
noapte, in fata bancilor goale, cu d. stefan loan aparind la
-1.10 ca sa intrebe cu glas tare daca n'am ispravit trecuse
miezul noptii cind s'a votat" legea care nu era sa
-dea niciun rod.
Astfel s'au tirit,supt guvernul Sturdza, supt conservatorii
Tevenití, impacati acuma pentru putin tímp, apoi supt noul
Tegim liberal, in care nu mai era batrinul ef, times
intr'o casa de sanatate din Franta cu toata publícitatea
pe care o pot da numai oameni lipsiti de °rice simt
de pietate, ci totul apartinea lui Bratianu, al carul orgolíu
devenise incomparabil vre-o freí Parlamente, care
nu mal trebuíau sa se ocupe, in seda* adesea complect
cu niciuna din acele mari chestiuní pe care le des-
chisese tumultul reVolutionar al teranilor i bubuitul tu-
nurilor care distrugeau satele din Vlara. Nu pot zíce ca
-alegerea d-lui Cuza, care osebía tot maí mult actiunea sa
personald, a folosit campania noastre parlamentare.

Vorbíam acum in numele unui partid. Nu doar ca a.;

fi inteles sa urmez sistemul, perfectionat in ultima forma
-de un Badarau( cu înscrícríle obligatorii í distributia
-exacta a recompenselor dupa serviciile aduse causei".
Aa ceva n'a exístat níciodata in noua grupare. Dar, pe
cind d. Cuza credea ca avena sat chía de a citiga spiríte
164 0 viatA de am

tinere, care pe urma sa se clued flecare unde vrea, arn,

simtit nevoid de a da multe/or adesiuni, dintre care unefe-
trebuiau sa fie asa de treatoare intr'o societate unde-
nu era alta scara a merítelor, alt indreptariu al carierelor
decIt in legatura cu síngurele interese materiale, un program
care sa unease& un titlu care sa figureze pe steag. Pentru,
democratia noastra non& care insemna numai tinerea
maid a nevoilor adind ale neamuluí, aflatoare in marile
multirni muncitoare, se cerea crezul moral al convingerii
a, inaínte de toate, in metsul general al omenírii, trebute ca
fiecare na tie, elementul organic constitutiv, sa se cunoasca,
sa se defineasea i sa se serveasca pe sine. trite° adunare din
April 1907, programu/, /a care d. Cuza a adaus restrict% cu.
un caracter negatív s't exclusívist, relative la participarea
viata economía í publica a und síngure categort de straini.
de rasa, oricare ar fi sentimentele lor Individuale fata de-
poi, de cultura noastra sí de idealul nostru, a fost vote._
supt presidentia batrinului ofiter superior Manolescu Mla-
dian, pe care ni-1 daduse Cercul din Iasi al partisanilor.
La telegrama catre regele n'am primit niciun raspuns, cuuL
si era de asteptat, í nici la aceia catre Printul Mastenitor,
care n'avea voie sa se manifeste.

Dar avusern pri/elul de- a pretuf. nu numaí inteiegerea.

luí Carol I-iu, dar s't símpatia printului Ferdinand si a
familiei sale pentru altd politica. ()data la desvelirea statuii
luí Kogalníceanu in Iasi, a dona oara la a luí Cuza-Voda.
De mult regele nu mal vazuse Iasul. Serbarea pentru
Kogalniceanu, unita eu comemorarea intemeierii Univer-
shag a devenit un mare Eveniment, sí sentímentele care-
s'au aratat Suveranuluí i familiei regale au fost fara
doiala cu totul sincere. La masa regala, ea represíntant
al Universitatii bueurestene, am fost invitat, dar atentia-
lui Carol I-iu era, ca de obiceiu, a, a de meticulos im-
partita, Inclt un cuvint rega/, chiar daca se recomanda unui
 De la ,Samanatorur la azbolul balm& 165

ttindr profesor ca mine numaí sd merg la bal seara flindcd

vor fi multe cucoane frumoase", n'avea radio adevdratd
importan. Dar princesa María, al cdrií frumos colier de
margdrítare trezíse atenía, maí stdruítoare decit respec-
tuoasd, a luí C. Arlon, doria, cu privíre la rotunda bíse-
lied de tip sírian a Sfintuluí Saya, Idmurírí pe care nu
putea sd le dele cercul de oficialí de la locurile de
-onoare. Din coliul unde díscutam cu o stirpíturd de ori-
gine germand, care era nu stíu ce pe lingd guvernatorul
Easarabiel, invitat si el la serbare, am írldrAznit o explicare.
Peste eel cad n'aveau nímic de spus mi s'au adresat in-
Irebari, í, spre uímirea generald, Princesa mi-a cenit s'o
conduc a doua zí la bíser tea.
Am fácut-o, puínd, ca Ia Golía, pe bírjarul lípovan
tale bAldrille pentru a permite intrarea in ldcas, 0 am
outut vedea cu ce siguran0 Princesa sí "cei dot copil mai
mart cart o intDvdrasíau, si cart criticau asa de líber de-
-sordinea i murddria ce se ascundea in dosul potem-
chiniadei prímirilor ofíciale, merg cAtre cela ce e in adevAr
frumos. La vechea Mítropolie am intervenít pentru ca
pdrintele Pimen sd ofere, din rdindsiti/e biserícii Sf. Nícolae,
Am fragment de frescd, un incintdtor inger, pentru palatul
din Cotrocení, si am imprumutat la Sf. Saya pe numele
inieu ta/erul de argínt a/ lui Dabíja-Vodd, care a fost
modelul pentru noua vesèld a Princeseí.
De atunci s'au pdstrat legaturí care mi-au fost deep-
-sebit de ptetioase. Princesa, care dovedíse si talent pentru
-arta ornamenta/d, incepea sa publice, sí, in povestirlie
.scrise L tipdrite in englezeste, limba de acasa, era o
gezime de inspiratie, un símt pentru coloare, o surizd-
loare, dar 0 sce plied filosofie a vietil, o cutezatoare naturalgd
-care /í dAdeau o adevdratd valoare líterard. Am vorbit
despre vo/umul pe care a binevoit sd mi-1 dele pe o
vreme cind flu/ sdu urma, mai mult de formd, unele
iectii la Universitate, si am si tradus in revista de la
166 0 viata de om

Craiova una din aceste naratiuni romantice, care,-mi pia-

cuse in deosebi.
Pentru statula luí Cuza-Vodd, urmarit si in mormint
de ura dusmanilor din vial& s'a dat o lungd si grea.
luptd. Nu se ajungeau banii pentru a plat1 pe sculptormt
italian Romanelli, si a trebuit s fac un apel prin Neamut
Ron:Lanese, care, din banul de ararna al sdracului, a
strins cei 25.000 de lei cari mal lipslau. Statuia s'a putut
deci turna, dar acuma se punea problema locului de care
se va invrednici. Políticianli leseni o voiau ling foasta.
casa a bancherului Neuschotz, intr'o micd piad anume
araniatd pentru aceasta, pe cind comitetul, presidat de
d. Gifica-Deleni, era pentru acel punct central al marilor
artere lesene care se deschidea in fata otelului
unde cu vre-o doudzecí de ant in mind Carol I-iu fu-
sese suierat i bombardat cu mere putrede de tindra
aristocratie oposantd a orasului. Dupd marl sfortdri,
cdpdtat in sfirsit í acest ultim punct, lar regele a anunlat
sosirea sa.
Eram din nou delegatul UniversitAtil din Bucuresti, ca
si la serbdrile coffl suroti, la care dupà cuvintarea mea
regele imi intinsese o mind pe care nu indrdzniam
astept, asa incit a trebuit ca vecinil miei sd-mi atraggt
atenía cd acea mind, pup darnicd de altfel, Ind cautd.
Data aceasta, dispuneam la Iasi, printre tined, de o mare
popularitate, pe care, ca de obiceiu, n'o cdutasem, ba
nici nu-mi dddeam sama de dinsa. Dupd obisnuitele
vintdri, rostite de pe terasa otelului Traían", in care era.
vorba mai mult de Suveranul care domneste decit de
acela care se intrupase in bronz, un adjutant a pretina..
sd-mi arate in ce atitudine, intors catre rege/e, trebule
sa rostesc discursul mien, poate inchipul cetitorul
cum a fost primitd aceastd leclie grosoland. In cuvintarea
mea am manifestat dorinta ca qi Carol I-iu sd se bucure-
in amintirea urmasilor de aceiasi emoponatd. amintire
 De la SAmAnAtorul la rAzbolul balcanic 167

Domnul de tarA pe care-1 inlocuise. Aclamatille multímti

care umplea piata au ardtat regeluí a un gest catre
mine ar putea fi folositor din punctul de vedere al ci0tgdríi
acestei multimí. Adiutantul vent din nou, data -aceasta ca
sd-iní spuie a regele vrea sa-mí ardte multdmirea sa.
Apol defilarea veteranilor incepu pe Strada Arcului, la
celalt capat al teraset. Scoboram scara centrald catre OW
chid am simlít lingd mine pe cineva care era insu0 Carol
I-tu.Mi-a pldcut cum al vorbít. In once cas, Maiestate,
nu era nimic din acea lingu0re care incuniurd de obiceiu
pe Suveraní. I crezí cd vre-odata ea mi-a pldcut
mie 7 Era melancolie 0 desgust in cuvintele care cadeau,
incet 0 greu, de pe buzele ve0ede ale batrinului mo-
narh inaíntea cdrula se plecau top genunchii, afard de
al Jut Carp síngur. in clípa urmdtoare dupd aceastd scurtd
scend neobservatd, el asculta, attired, cu íníma pe care
acuma i-o liarn, acelea0 cuvínte ale adulatorilor.
Pentru masa oficiald a fost ldsat principele Ferdinand,
si tard0 ceva neobiruit s'a petrecut. La masa, Printul, LI-
cut 0 putin pretuít pentru aceastd tdcere stingace, acela
pe care o presd ímuncid il numía Fritz" Jilt batea toe
de defectele luí fisice, a fost incintator ca vervd 0 oil,-
ginalitate. A vorbít 0 de monumentele naturtí" 0 a
fdcut caduroasa glorificare a copacilor bdtrini in cart se
intrupeazd o intreagd epocd. Ridícindu-se, ofictalli a0ep-
tau obtpuitul cerc" in care regele dovedía o inimita-
bild virtuosítate. Dar Printul i- a ldsat de-o parte 0, in'-'
torcindtt-se spre mine, cel care nu eram 0 nu trebuíam
sd fin nímic, mí-a vorbit a§a ca atunci, intdia0 datd, cind
in palatul de la Cotroceni 10 desfacea iníma cea mult
lignitd, cu deosebírea cd acuma nu se mat auziau lute-
ruperile glasuluí strident al papagallIor, totty. presentí,
0 inteun numdr atit de mare 0 ap de siguri de sine.
M'a ldsat sa intrevad alte 'del de domnie 0, cum, la
urind, era vorba de popularítate, el a adaus, apasind asu-
168 0 vidta de om

pra cuvintelor sale: da, stiu ca greu se cistiga si se

pierde usor".
Deci propaganda de mai bine de un deceniu nu fusese
pierduta nici in aceasta privinta. Acela care va purta co-
roana Romaniei simpa í credea ca noi si avea ea si
noi aceiasi dorinta de a face, impotriva oportunismului
si imoralitatii clasei dominante, ceva in adevar nou si
mare. i insusi Carol I-iu cel lingusit avea mintea lui
precaut i inteleapta deschisa asupra acestor posibilitati.

acest moment cursurile de vara de la Valenii-de-

Munte devenisera o manifestatie cultural obisnuita pen--
tru o parte din societatea romaneasca, aceia in sufletele
careia prinsese aceasta saminta de viitor.
Idela lor mi-a fost data, nu de eineva din tara libera,
nici din Ardeal, unde totusi once visita noua, ca la
serbarile jubilare de la Blaj, unite cu adunarea anuala a
Asociatier, ¡mí dadea tot mai mult incredintarea ca s'a
ispravit cu zilele asteptarii singurului noroc posibil de la
Viena. In tineret se ridica acolo tot mal tare, printr'un talent
literar la care se adaugia acum í acela al elocventei
dar cu cita sfiala ma intreba vorbitorul Inca nedeprins
cind i s'a cerut o intaia conferinta la Ateneu d. 0o-
tavian Goga, care aparea la once ocasie, aclamat de un
cerc de tined, pentru a ofusca pe detinatorii puterii in
mijlocul Rominilor sal ardeleni, ace% pe cari gasise cu
cale sa-i presinte intr'un articol ca pe niste simple ma-
gad de pe Vesuviu", chiar daca era inscris intre cola-
boratorii foilor lor. Era vorba, la unii din acel mediu, de
o sprijinire pe Regat, de o totala schimbare si a tintei,
care aparea acuma ca eliberarea totala din legaturile cu
Monarhfa, oricum s'ar transforma, si, cu toata desilusia
produsa d-lui Goga de rascoalele teranesti si-mi mar-
turisia ca aceasta dovada a lipsei de cohesiune, de soli-
dilate, poate de viitor, trebuie sa-.1 indrepte neaparat in
 De la SamAnAtorul" la rhbolul balcanic 169

alta directie , aceasta tendinta se intaria din ce in ce

mai mutt: ea aparea tot mai limpede in fata stapinitorilor,
cart nu &tau mijlocul de a o impiedeca. Legile ungare
nu ingadulau oprirea pasilor nostri prfn vaile ardelene si,
cu toate indemnurile de a vorbi la prilejuri solemne,
stiam sa-mi impun tacerea cea mai desavirsita. Daca,
precum se intimplase in lunga mea calatorie dupa ins-
criptil 0 insemnari, cite odat4, ca la Dragusul Tuft 01-
tului, cei doi jandarmi apareau impanati, impintenati si
Cu pusca in banduliera ca sa-mi ceara pasaportul pe care
nu-I gasiau bun pentru ca.- nu era scris in ungureste,
daca ma poftiau la solgabirau, din fericire nu pe jos, ca
pe multi altii, el in trasura, acesta gasia imediat scuse in
cea mai perfecta limba germana pentru ca fusesem cle-
ranjat. l totusi avea dreptate varul vestitului mincator
de Romini, Secuiu/ Llgron, cind, ca sef al postului de la
Dragus, imi raspundea la obiectia ca un profesor uni,-
versitar, care e domn mare", nu trebuie luat astfel la
cercetari : E, domnul mic, aia nu face nimic-; domnul
mare, ala face t". Gici ceva de sigur se facea, sti guver-
nul maghiar n'avea acea siguranta de drept, acea hicre-,
dere in viitor care singure permit sa se iea masurile
necesare pentru impiedecarea, in once rnotiv al tor, a ma-
rilor catastrofe politice.
Altfel era cu Bucovinenii, tinuti de Austriecl foarte
din scurt, dar cu cea mat mare dibacie, crescindu-i
pentru roble, magulindu-i cu concesii, chiar cind
guvernatorul era, dupa blindul Pace, intolerantul, por-
nitul Bourguignon, in lupta cu ziarul romanesc Patria"
0 Cu agresivitatea redactorului adus din Ardeal, ca,-
priciosul 91 sfidatorul Gheorghe Bogdan-Duica, om cu
ap de multa stiinp sti patrundere, -unite cu mat putina
chibzuinta, si cistigindu-i prin titluri, onoruri si slujbe.
Nu se incercase nimic pentru a impiedeca in 1904 marea
manifestatie romameasca pentru jumatatea de mileniu de
170 0 v1atA de om

la moartea asa de Bucovineanuluí" tetan-cel-Mare.

Am fost atund pentru intaia oara intre Moldovenii de
acolo, sí, daca intre intelectuali, putiní sí indusmaniti lute
dins% unii, boierii" sí preotil, trebuind sa mearga cu arís-
tocratul Flondor, ceilalti, invatatorii, oamenii din band,
ambitiosii intre intelectualli tineri, teraníí, fiind cu neastim,-
paratul Aurel Onciul, creator al unei prese-revolver, nu se
putea &tinge nimIc dincolo de cadrul austríac pe care,
si in acel moment de amintiri, il afirma presenta bastan-
dului habsburgic, contele de Meran, care avea conduce-
rea, nu era insa acelasí lucru cu alt grup de intelectuali s'i cu
sanatosul instinct teranesc. Aducind cu mine extrasul
despre stefan din Istoria Rominilor in limba germana, pe
care 1-am imprastiat gratuít, si acesti teraní chiar intin-
deau dupa dinsul asprele lor mini lacome, am ascultat
discursuri díntre care cele mai multe erau foarte pru-
dente, dar cine rutea oprí valul de foc al luí Tocilescu,
care, suit pe un butolu, catehisa pe pletosii sateni, si ei,
cum am constatat-o, nu faceau, de altfel, decit sa noteze
cind glasul furtunosului orator necunoscut »se stile" sí
se coboara" I Era, ()demo, inceputul unor relatii care se
vor desemna din ce in ce mat mult inteun sens contrar
íntereselor austriace.
Peste putín tímp, am organisat o visíta la Iasi a fra-
tilor despartiti, sí s'au inscris nu mai putin de cínci sute ;
mult timp, pana la prada austro-germand din casa mea
de la Valeníí-de-Munte, am pastrat frumoasa fotografíe
care infatisa aceasta multime mindra si bucuroasa in fata
bisericii lui Duca-Voda de la Cetatuía. Guvernul romin
a voit sa impiedece trecerea hotaruluí in grup, de si, la
inceput, o autorísase, dar am luat asupra-mí sa inlatur pe
cei citiva jandarmí trímesi la BurduIení, cart, 6810 buní,
s'au dat la o parte inaintea acestei frumoase terAnimi, cu
cei mai buní din tínerlí carturari in frunte. La Iasi ií
astepta o expositie, facuta in Wile Liceuluí Internat, la
 De la Sambltorula la razbolul balcanic 171,

care adusesera obiecte doamne din cea mai aleasa lume

a oraplui, intre care vioaía 0 inteligenta doamna Sti--
muleanu, d-na Hurmuzescu, chiar d-na Moruzi, vaduva
fiului luí Cuza-Voda. Treí zile am stat pe pícioare ca sa-
li se faca acestor rari oaspeti, cart nu cunclteau de loe
Ora, o primire meníta sA li rarniie pentru totdeauna neuitat.l.
La plecarea lor, eram siguri ca pareríle despre Romania li-
bera s'au schimbat cu totul, 0 ni-o spunea in cuvinte
qa de inflacarat tinarul, de mare avint 0 de activitate
febrila, Vasile Litu, prea curind píerdut pentru luptele
noastre. Ni-a aratat-o apoi in flecare nurnar revista pe care o
intern eiasera, in _Suceava blajinului folklorist paríntele Flo-
rea Manan, membru al Academiei 0 succesorul lui
a fost batrinul aristocrat Sulu, care in discursul de intrare
nu-í putea pronunla numele... , d. I. Nistor, profesor
la liceu 0, pe atunci, inainte de a se qeza in bancile
Universitalii noastre, posesorul unuí superb cílindru vie-
nes, 0 mal popularul profesor secundar Gheorghe Tofan,
voioasa figura de energie tinard, ale caruí suferinlí 0 d
caruí moarte prematura, a doua zí dupa realísarea idea-
luluí in care crezuse, n'o puteam prevedea. Aproape de
Suceava, in Patraulii luí ap de bine gospodariti, in casa
cu feciori invatati 0 plini de inteligenta o, ce maí era
sa sale despre mine unul dintre din01, profesorul Ale-
xandru, la schimbarea vremurilor, 0 mai ales a inimilor 1,
cu fata aqa de frumoasa, care era sa mintuie intr'o ins-
paimintatoare tragedíe, ochli limpezí, umezi de duio0e,
aí parintelui Morariu, vechiu 0 preluít scriítor, se ridicau
ca ai unuí sfint in ceasul revelaliilor catre ceia ce cu
voía lui Dumnezeu trebula neaparat sa se intimple, 0 in
foarte scurta vreme.
Ciad a fost, mai tarziu, sa intorc visita Bucovínenilor,
cu Liga Culturala, adunata in congres la la0, administra-
lia austríaca era gata sa ne intimpine potrivit cu ínteresele
ei, ameninlate. Ea fusese in4tiinlata din doua partí i din
172 0 viatA de om

acela a Evreimii, asa de influentd, care se temea de

patrunderea antisemitilor, s'I din aceía a unui curios sí
sincer, de sl neasteptat, prieten al RomInilor, si mai ales
al alegatorilor sa din Tinutul Cimpulungului, contele
vienes cu nume frantuzesc Bellegarde, care, escelent
prefect, cdpitan de cerc" al judetului in care se si asezase
dupd iesírea din serviciu, nu intelegea sd i se smomeascd
fideliii glasul de instiíntare mersese asa de sus Inca
Franz-Joseph Insusí spunea unuí deputat romin sd-
pdzeascd de Iorga pe credincíosii Bucovinenia_
Asa incit, chid ne-am presíntat la Itcani, mi s'a pus
in vedere mie síngur, indemnind pe ceilalti, asa impo-
idobiti cu tricolorul cum erau, sd treacd granita, cd as fi
n Bucovina un strdin indesírabil". Am telegrafiat la
Viena, luí Lueger, seful antisemít asa de popular atunci,
incit ímpunea sí Imparatului, care, in ciuda adevdratelor
sale sentímente, a trebuít sa-i puie la git lantul de aur
al primaiei vienese, dar a trebuit sa astept in gaà
comunícarea oficiald a expulsdrií, in tímp ce Mochí
Fiser, present sí foarte satisfAcut, ¡ml transmítea instiin-
iarea cd totul atirnd de la dinsul. Dintr'o bírjd s'a coborít
in mare uniformd auritd d. Orest Tarangul, funcionar
superior, ca sä-mi dea actul prin care eram, ca Idstiger
Fremde", fiir bestandig abgeschafft", decí, ca supdrator
strain", ízgonít In chip statorníc". D. Tarangul addugia
cd, dacd totu0 as intra in terísoara Impdratului, voíu
face nu still cite saptdmini de Inchisoare.
Exputsarea a provocat indignare intre Bucovinení. Pand
si democratul aproape socialist Mihail Chisanovici, care
scotea foaia, de loe nationalistd, Die Wahrheit, a pro,-
testat cu energie. In schímb, presa partídelor de la noi
s'a ardtat incintatd de ce mi s'a intim plat, .si un ziar de
caricaturi infatisa in fíguri caraghioase gonirea apos-
tolului",
Dar aceia cari fuseserd la Iasi, earl doriserd sd ne prí-
 De la SAmAnAtorul" la rAzbolul balcanic 173

measca acasa la dinsii, intr'o tara siintita, Cu toata im--

bulzirea, spriiinita de guvern, a RUtenilor, cari-sí voiau
sí partea din Biserica , din ce in ce mai mult a tor,
intelegeau sa raspunda la aceasta jigníre, pe care l..-,o
luau si asupra lor, printr'un contact sufletesc perma-
nent cu noi. De aid ícieía unor cursurí de vara, la care
de la inceput et ar trinnete un contingent asígurat, ele
dind apoí ocasie, inteo neuitatA vara, .sí corului Armo-
nía", de o asa de buna alcatuíre, sa ne cercete7e in.
frumoase costume romanesti. Cu bucurie s'i incredere-
am primít propunerea.
La inceput, ascultatorii erau citiva Bucovineni, d.
Alvirescu sí doua, treí invatatoare, putiní Ardeleni si
Banatení, cu preotul Martínovici in frunte, care cinta
asa de frumos, cu parintele Tatucu, pe care I-am vazut
apoi parlamentar al Romaniei unite, cu pe atunci clericul
Tulbure, co 0 cu ochíosul diacon Gapar, om de mare
talent in vorba, capabil insusi, sa incerce a invía pe pagrni
de roman epoca luí §tefan-cel-Mare, restul ffind tineret
universitar din Regat, pe care-1 atrageau mai mult
materfile predate decit spirítul cel nou al predicatiel na-
tionale. ()data mi-au pícat acolo un judecator din Rusia,
tocmai din fund, spre Ural, 0 foarte tinarul, blondul Pe-.
livan. Dintre locuitorii oraselului, vre-o treí famílii partp,
cípau síngure. Incapeau cu totti in clasa I-lou a scolír
prímare din centrul Valenilor, si mi-a trebuit curaj ca s6
ma gindesc a ridica o sala anume in 1912, solida cladíre
Malta de inginerul Dímitriu din Ploestí, Moldovean de
origine, sala pe care o datoríam ajutoarelor veníte din
mal multe pall, fara participarea, pe care totdeauna am
refusat-o, a Statului.
Dispositiite acestuia fata de un astfel de focar de propa-
ganda erau acelea care se puteau astepta. Indata s'au anuntat,
la Iasi, alte cursurí de vara, la care si profesorii si as-.
cultatorii erau plätíti. Intre ceí d'intain era fostul mieu.
474 0 viatS. de om

elev Pirvan, acuma, si prín hotdritorul sprijin al lui roan

Bogdan, director al Museuluí din Bucuresti si profesor
la UniversItate, asteptind apropíata alegere la Academie
í el spunea cit apetít are" pentru ce í se °feria
Intors din Berlin cu totul altfel de cum il stiam cind
trudia la o biografíe a luí Papiu Ilarían, care n'a aparut,
sí descosea pe Domnii moldoveni din secolul al XV-lea
pentru a trece la presíntarea de cetati dobrogene, autorul
unuí frumos studiu asupra lui Marcu-Aurelin si al unei
cercetarí adincite asupra nationalitatii negustorílor in
Imperiul roman" avea acuma parul lung revarsat ca al
lui Mom msen, sí in elocventa lui remarcabild se intilniau
accente de misticism, foarte atrAgAtoare pentru tined, dar
care oamenilor din generatia mea li se pdreau curioase.
In citeva zile s'a vdzut ea aceastd concurentd a politicii
stapine pe puterea de Stat n'are sorti de leusitd si, audit-
torii imprOstiindu-se, Pirvan a venit la noí, fermecind
publícul cu frumuseta poetícd a conferintilor sale, dar
tínindu-se cu cea mai mare ingrijire la o parte de tot
ce putea sd para o adesíune la crezul ce se predica de
pe aced modestä catedra de institutori.
Mai tdrziu, intre deosebítele cursuri, pe care, atunci, la
inceput, le mai fdcea, pe linga d. Cuza, profesorul Nícolae
Dobrescu, de ístoria Bisericii romdnesti, alt bun elev
al mieu, solid teran, nalt, spdtos, gras, blind, pe care nu
l-as fi crezut sortit unui cancer inaínte de vreme, apoi,
cumnatul míeu Stefan Bogdan, pe care nu-I cistigaserd
avantagille politicei liberale, si citiva altii, s'a stabilit o
perfectO concordantd de idei, care a contribuit esential
la succesul lor. Nu pot ,zice acela0 lucru de anii pri-,
melor incercdri.
De fapt intelegeam sd se creeze acolo, in toatd liberta.
tea, un medíu prielnic pentru acea uníre a tuturor Ro-
minilor, al cOrii termin n'as fi cutezat sd-1 fíxez, dar care.
mi pared nelipsitd, intr'un viítor mai lung sau mai scurt.
 De la SnubMorn! la rhbolui balcanic 175

Conspiram supt aripile Ligii, fara ca vre-odata sa fi fost

vorba de bani, necum de bombe. Dar ¡ata ca, in ce pri-
veste tinta principal& divergentele se iviau, si trebuia
autoritatea mea de creator si conducator pentru a nu se
produce confusii in spirite. Astfel, odata, in demonstratiile
amicului Cuza cu privire la chestia evrelasca si midi-.
toriul se pasiona de strinsa lor logic& de si nu totdeauna
corespunzind perfect unei realitati complexe-, s'au amestecat
si cuvinte bune pentru aced Austrie, care, si supt influenta
unui Aurel Onciul, unui Aurel Popovici, cistigase oare-
care simpatii, in comparatie cu politica mai sincera, mai
falio a Ungurilor. D. Cuza, fost elev al unui liceu din
Dresda inainte de a trece la Bruxelles, unde-1 asteptau
cuceritoare influente socialiste, cu C. Mille insusi, avea
aplecari firesti catre cultura germana, inspirindu-se din
&Irma in marile studii de economie politica pe care le,
pregatia ; mai fusese, de curind, bine primit, cu perfecfa
ipocrisie vienesa, de profesorii de la Cernauti, in frunte
ctt rectorul Adler, cel mai autentic Evreu, si astfel acele
cuvinte bune isi gaslau explicatia. Era mai greu sa gaseasca
insa si aprobarea mea, si, in cluda declaratiilor mele repe-,
tate ca la Valenii-de-Munte nu se face politica", mí
se parea ca e necesar s'o spun, ca sa nu ingreuiez, la
intoarcere, situatia Romrnilor de peste munti , am luat
cuvintul, spunind limpede ca pentru mine niciun corn.-
promis nu e posibil, ca no! mergem drept catre unirea
nationala si ca nu aici, la aceasta adunare de credinciosi,
se poate admite reoomandarea austrofiliel in vederea
planurilor lui Franz-Ferdinand. Mi-a parut ran ca a tre-
buit sa intervin si ca am pricinuit eu, Jorga cel totdea-
una fall tact", o reala supgrare tovarasului si prietenului
mieu.
Cind eladirea proprie, mica', alba, cu o perfecta acustica
In acele margen! inguste pe-care nu am vrut sa le cresc
nici pana acum, refusind ca presedinte al Consiliului once
176 0 vlatA de om

pomana de Stet, compromitatoare, a fost gata, in Iulie

1912, anul cigar In care Rusiel, care-si serba jubileui
basarabean, 1--am opus, cum s'a aratat mai inainte, o ex-
positie a Basarabiei in Parcul Carol, un Camin basarabean
la Iasi, ridicat din beta cutest pe stadia, si cartea Basara-
bia Noastra", am aflat ca intre ascultatori va fi pentru
doua zile si printul Carol, trimes de insusi regele, de
acela pe care rapoartele austriace il vor presinta peste doi
ani ca rizindu-si de Liga Culturala, condusa de un betiv"
(confusie intre Petre Gradisteanu si noul presedinte, Ionas)
si de un fleac" ca mine.
Despre fiul Mostenitorului auzisem caracterisari entw-
siaste de la bunul Gheorghe Munteanu-Murgoci. Geologul
cu mal vast orizont si cu mai multa aplicare catre ira-
partasirea in cerc maf larg a cunostintilor sale, am de
mare merit, foarte bun vorbitor familiar, scriitor de che-
mare, irosindu-si yield, legata de o colega scotiana, pe
care n'o iubia, in tot felul de legafuri pe alaturea si
de petreceri care au ruinat apoi in chipul cel mai jalnic
solidul trup de Mocan acivat pe sesul Brailei, fusese, im-
preuna cu all% cad nu erau de aceiasi tale, profesorul
tinarului print, care -tocmai isi trecuse bacalaureatul. Imi
spusese si o comunicasem in Neamul Romanesc", si in
dorinta de a da o cit mai larga popularitate unei dinastii
inca destul de atacate,ca, in dude relatiilor cu baietii
din ciocoime", al caror suflet il stiam prea bine, tinarul
crescuse cu o deosebita iubire pentru neanaul peste care
va domni, ca el are o mere intelegere pentru cartea ro.-
naaneasca, mergind pana la crearea, in palatul de la Co.-
troceni, a unei biblioteci pentru soldatil din corpul de
garda ; ziarele pomenisera de casul cind, la trecerea unei
ape, oferindu-se sub/ocotenentului un cal, el a raspuns :
Sublocotenentul merge pe jos", s'i a intrat vitejeste in
valuri. Astfel instiintarea acestei neasteptate visite, printul
a vind sa fie intovarasit si de sora sa, Pdncipesa Elisabeta
 De la SSmAnAtorue la rdzbolul balcanic 177

mi-.a fost míe, sí noua tuturora, nu numaí o deosebíta

onoare, dar s'i o foarte mare placere. i ídeía ca Romania
supt dinsulcaci slabíciunea fisíca a printuluí Ferdinand
nu parea sa promita o lunga Domníe va rupe cu tra.-
dítiile de pana atuncí si se va indrepta catre marea tinta
nationala era o perspectiva care ni incalzia inimile. In
acest adolescent vedeam pe Rominul cel adevarat, pd.-
mul in dínastíe, fara a banui comorilt pe care le as-
cundea sufletul díscret al tatalui sau si tot ce ni reserva
hotarirea eroica ízbucníta la ceasul eí din acest suflet,
sí asteptam Cu suirea príntuluí pe tron inceputul uneí noí ere,
asa cum de multi aní de zile, cu toata puterea uneí
nezguduíte credinti, o doriseram.
Printul si princes.2, amestecati in multimea ímensa, care
alergase si din frumpasele sate vecíne, au fost primíti cu
cel mal puternic si mat curat entusiasm. Anume pentru
viitorul rege am ;Milt trei conferinte, care s'au si publícat,
ca sd invederez ce nu í se spusese luí Carol Wu : ca
aicí nu e o mina de barbarí cari sa trebuiasca a fi rídicati
de o dínastie energica si inteligenta la rangul natiunilor
civilisate, cí un vechíu si nobíl popor care-si are locul,
de si, pe nedrept, nerecunoscut, In ístoria lumií. Ascultind
aceste lectii, Cu privire la care n'am putut gasi prilejul
de a-í vedea impresffle, care poate nu erau cigar acelea pe
care le asteptam, príntul a petrecut, intovarasit de guver-
norul sau, generalul Perticarí, doua zile in casa cea noua
pe care mí-o ridicasem.
Ea insasí, aceasta cladire cu inaltul coperís, cu stilpil
delicat lucrati aí cerdaculuí, cu odaia el de taina supt scia-
duri, unde pe vremea ocupatiei lucratorlí miei erau sa-mí
salveze macar o parte din biblioteca, era o lectie de tra-,
ditie si o ínspíratoare de amíntiri. Cltiva aní o vazusem
cu tavanurile cazute, cu zidurile lasate in doua tirectii,
trísta ruina in care se acivase o familie de mindirigii saraci,
pe cind in pívnita, unde se credea ca locuíeste o caprd
11
178 0 v1at6 de om

neagra, legatd de fantoma fostului stdpin, care toatd noaptea

ar fi incunjurat orasul intr'o trdsurd cu patru cal negri,
mddelarii tdiau vitele ; vacile rupeau frunzisul pomilor
degenerati, du trunchiul numai scorburi i crOcile de atitea
ori rupte. Pivnita adina, sprifinitd pe enorme /oadbe de
stejar vechiu, pentru vinurile de odinioard, mà. fermeca
prin adinca el tainA. Aflasem intr'o zi cd se vinde la
tape, si, cu banii dapAtati pentru editarea unui volum din
Hurmuzaki", rn'am presintat, luind-q) cu opt ma de leí.
Si de atunci iticepuse o muncd staruitoare, dar fireste des-.
perant de inceatd, cu Italieni din Udine, tatal 5 fiul, cari
beau Simbdta buna tuicd locald i dormiau panä Martí,
pentru a face, cum spunea tatal, dinteo babd o fatd
mare". Mari feresti de stejar inlocuird deschizdturile in-
guste din care se putea zari primejdia, tigla rosie se asternu
unde putrezise vechea sindild ; numai steguletele de tini-,
chea de pe virf spuneau ca la 1853 coperisu/ fusese fa-cut
sau inoit, lar inuntru fierbea viatd harnica 5 sperantd noud.
Dupd plecarea printului o telegrama a regelui Carol
insusi arata originea visitei, 5 de sigur in lumea politi-
dianilor, de cari se servise, !And atunci, exclusiv, Suve-
rantfi, o asemenea demonstratie a trebuit sd- para ingraitor
de curioasa. Si poate 5 datura audientelor de mai tarziu,
ca acela in care regele-mi vorbia de candidaturile mele si
exprima mirarea pentru cite una din acelea care mi se
opuneau, ori alta, in care, vdzind nelinistea celui prima tu
intdrziere, se informa de motiv, 5, aflind cd am o intrunire
la Ploesti, ma batea pdrinteste pe umdr, addugind: Sine,
bine, mergeti la Ploesti". Se poate ca aseruenea atitu-
dint sd fi fost calculate, aci dinastiile au egoismul lor,
care une ori poate fi feroce, dat ele imi dadeau o pre-
tioasd sporire a increderii mele fatä de lucrul, asa de inalt
si de /reu, pe care-1 voiam.
Printul a venit apoi i la Universitate, tot cu generalul
Perticari.
 De la SAmanAtoruli la razbolul balcanic 179

Am crezut ca e bine sa asez pentru dinsul un scaun linga

fotoliul mieu, pe estrada. In alte teri, ca in Germania,
iiii impäratului luau, la LIniversitAti, -uncle dadeau si exa--
mene, locu/ in band. Mi se parea ca nu sintem maturi pentru
.atita democratie. Dar, cind unul din prietenii sal a voit
sa beneficieze de dreptul de a intra in cancelarie, 1-am
dat afara in formele cele mai netede. De si viitorul rege,
ocupat si cu datorii militare, parea obosit si guvernorul sau
manifesta un vadit scepticism MO de ascultarea lectiilor
mele, m'am putut incredinta, in conversatii ca aceia despre
caracterul Tarului Alexandru l-iu, ea, daca visitatorul cursu-
lui mieu nu ceteste mult, el, stie sa asculte in acest cas
pe Marele Duce Nicolae, care se ocupase de acest stra-
mos al sau si sa retie,si cu ce spirit critic I ce auzise.
As fi volt ca Mostenitorul in al doilea rang sA treaca
prin formele universitare, si i-am facut propunerea, de-a
publica in englezeste o lucrare de doctorat despre ca-
latorii englesi la noi, dar n''arn intilnit dispositie pentru
-aceasta. De aftfel, printul Ferdinand decisese ca fiul sau
mai mare va merge la Berlín, celalt avind sa faca studii
.de marina in Anglia. Ifi audienta pe care am avut-o la el,
am adus argumente contra acestui sistem de educatie. Mi
s'a obiectat ca mai sint printi car' fac studii in alte teri decit
-a lor. Da, aceia ai regelui din Annam. Cine a cu-
noscut pe regele Ferdinand stie ina cit erau de neclintite
hotarTrile acestui timid.
Printul a mers deci la Berlin, dar s'a intors cu acelasi
'temperament, foarte complex si greu de inteles, cu aceiasi
hotärire, mostenita din ambele parti. Generalul Perticari
imi povestia ca, inteo discutie cu atot stiutorul Imparat
german, tinarul ar fi infruntat parerea acestuia despre
-originea pelasgica a Albanesilor cu argumente trase din
ce auzise la Bucuresti. N'ar fi fost de mirare sa fie asa :
Ariitorul Carol al II-lea CapAtase de mult incredintarea ca
discutiile asupra lucrurilor pe care le stie sint absolut inutile
 XXL
In fata primului razboi4
Inca de la 1908 se puneau politicii romane0i, ap de
strins conclusa de regele Carol intre hotare pe care n'ar ft
trebuit sa le treaca niciodata, dar 0 cu oarecare pornire
ascunsa catre schimbari care ar fi putut sa-1 faca dorrur
pe o tara mai mare doar pe primele lui monede, pang
la protestarea austro-ungara, se cete0e Domnul Romi-
nilor" I probleme in fata carora oportunismul, oricit de
pseudop-napoleonic imbracat, ramine perplex 0 nu cuteazg
a lua in vedere o solutie.
De sigur ca idealul Sirbilor, care Insufletise mai molt
decit o generatie, represinta í pentru cei de la in.-
ceputu/ veacului al XX-lea o necesitate care trebuia
se impuie tot mai mult 0 in actiunea politica a vremii.
Iar, pe de alta parte, un grup de ofiteri, de diploma', de
cugetatori, de curteni ai viitorului Imparat Franz Ferdinand
urmariau o inviere a Monarchiei prin razboiu í cuceriri,
1el se aratau tot mai staruitori, mai plini de incredere, si-
guri ca, in momentul decisiv, nu /i va /ipsi puternicul sprijin
german. Tintiau spre Macedonia, spre Salonic, trecind prin
Bosnia 0 Hertegovina, devenite, din simplu teritoriu ocupat
pentru executarea reformelor", o provincie ca oricare alta
a Statului austro-ungar. Astfel se djunse, a doua zi dupg
declaratia de independenta a Bulgarie', devenita un Tarat,
adeca, potrivit, cu o inelatoare traditie, un Imperiu, la anexa-
 In fata primultri rIzbolu 181

rea celor doud led arbesti. $1 un rdzboiu general putea

sd pard imínent, cum sí era; singurele sfaturí rusestí care
se dAdurd Sirbílor, pentru cd la Petersburg nu erau Inca
pregAtiti, au impiedecat deslAntuirea luí, amenintdtoare.
Ce atitudíne era sd ludm nol 7 Aceía de a rdminea
aldturi de allatii pe cad ni-i ddduse teama de Rusia, aid--
Inri de Monarchia care tinea in ghiarele ei atita Rominíme,
mí se pared o imposibilitate moral& Dar tonel Brdtianu
aräta sd volascd aceasta, el care-mí spusese cd, in ce pH--
veste pe vecinii de -peste Dundre, el crede pe Bulgarí
mult mai putin periculosi sí o legdturd cu dinsii ii apare mult
mai naturald. 0 lamurire in Parlament n'o admitea insd
cu níciun pret tot mai domínatorul ministru, caruía Ro-,
mAnia a trebuit sd í se infdtíseze ca o creatiune pdrinteascd
incredintatd luí, ca flu mal mare, cu misiunea, fíreste, de
a o si sporí dacd se presíntä ocasía.
Atuncí, cu un (Met profesor de la Severín, care se te-
mea sa nu rämile pe bancul de nisip unde ni se impot-
molise luntrea, am trecut Dundrea la Cladova, sí de acolo
am trimes o telegramä catre colegul s'i amicul Iovan
Radoníci, unul din tinerii istorici ai Sirbilor, care ma cer--
cetase la Vdlenii-de-Munte, cu folkloristul in domeniul
tigArdmii, Tihomir Georgevici, acesta de origine romdneascd,
pentru a-í spuae ca, in cas de conflict, once ar hotdri
Romdnia oficiald, sufletul romdnesc e aldturi de dinsii.
Peste citeva luni de zile incepeau fierberile in Balcard,
determinate de atacul Italiei la Tripoli, atac pe care opi.-
nía noastrd publica, din causa interesului de a se men..-
linea Turcía intreaga, l-a privit cu o sincera antipatie,
vii de presenta vaselor italiene si pe coasta Albanieí si la
Dardanele pentru a srnulge recunoasterea anexdrii regal-.
lei africane. Ne gdsiam iardsí inaintea uneí intrebarí care
era neprevdzutd numal pentru trísta noasträ ingustime
de orizont.
Se credea la inceput cd Turcli vor invinge, scdzind pe
 82 0 viatA de om

mult timp perículoasa incredere in sine a vecinllor nostri,

bulgari, cu carí era imposibil sa se lege o prietenie folo.e-
sítoare ambelor parti: o neintelegere trecatoare, un sinx-
plu accident fusese de ajuns, cu citiva ani in urma,
pentru a se aiunge la iminenta uneí ciocnid armate. Cínd
s'a pronuntat insa, si asa de rapede, in fate neutralitatit
noastre neestetic pinditoare, victoria aliatilor crestiní, Sirbí,
Bulgari, Grecí, Muntenegrení, cind eventualítatea unei
impartid a Turcieí europene s'a pus ca un lucru de cea
mai imediata eventualitate, spiritul iomanesc, atita vreme
adormít intetin optimism fara viítor, s'a trezít, la orase, cu
o elementare putere.
Formula care s'a gasit, aceia a unei cornpensatii, ea
sa nu raminem cu mina goal, adeca sa nu ne gasiat
cu hotarele neschimbate in MO celor cad se mariser&
asa de mult, a cupríns toate elementele mai vioaie din
patura politica. Si, din nenorocíre, cum era de astep.
tat, perspectiva uneí intinderi peste granita dobrogeana,
pana la un punct pe care, un timp, complecta ígnoranta a
geografiei vecínatatil noastre 1-a lasat cu totul vag, a
servit de arma contra Guvernului Maiorescu care, dup&
afacerea tramveielor liberale, atacate vehement de Carp,
se instalase, cu Take Ionescu /a dreapta presedintelui de
Consiliu, lipsa luí, cunoscuta, de curaj stind ling me--
tículosítatea prudenta a fostuluí profesor de filosofie, amba
supt scutul indoielilor de eonstiinta ale regeluí, acura
imbatrinit s'i fara ambítii militare.

Lip Culturala trebuía sa iele o hotarire si, potrivít cti

dínsa, sa inceapa a pregati opinia.
Dar aid se petrecusera in timpul din urma marl schim--
bad, rolul mieu de secretar general devenínd din zi la
zi tot mai greu de tínut.
Saya SomAnescu, mare propríetar de o fabuloasa zgir-
cenie, ramasese trasnít de indrazneala cu care ne arunca-
 In fata primula( rAzbolu 183

warn in serbarile care trebuiau sa procure fonduri pentru

Palatul Ligii. Frica ridícula a batrinuluí a mers ap de
departe incit a facut un denunt formal la Parchet contra
afacerilor care se pregdtesc de un _secretar general ca mine,
care umbla cu hirtiile societatii in buzunar", in loe sa le
tie intr'o archiva unde sa se poata verifica activítatea luí.
Ne-,am inteles usor, noi, membrii Comitetului Central, ca
sa-I depunem, pur sí simplu.
In locul luí a fost ales d. Virgil Arion. Rare on/ un
om de id noi a fost inzestrat cu atita fineta de spirit, Cu
Mita farmec stibtil in presíntarea unor kid maí mult
sau mai 'putin originale, fie in vorba, fie in sciis. Micile
sale articole taioase erau un model al gen,ului ; lectiile
de sociologie la Universítatea din Iasi, conferintile la
Valenii-de-Munte, cuvintarile la Liga, díscursurile in
Parlament, rostite cu un glas jos, dar cu adinci vibratii,
tnaiestru desfasurate de un calculator precis, perfect stapin
pe sine, duceau nesimpt pe ascultatori la conclusiile,
totdeauna dare, pe care le avea in gind. Figura suptire,
toata in unghiuri, privirea, tot asa de ascutita, aspectul
qubred, bolnavícíos al omuluí care &Ala díntr'un síngur
rinichiu contribuiau la impresía generala _a manifestarilor
sale. Va cuteza in Parlament sa se rasoare Cu insusi
Maiorescu, ramas un puterníc partener, capabil de asa
de frumoase, s'i in aparenta rniscate, discursuri ca acela in
care a aparat pe rege/e Carol contra bizarulur, irealului
Jean Miclescu, cumnatul lui Carp, care, vorbind din
gesturi incoherente s'i din sclipiri de lunatec in ochii
fosforescenti, punea in fata regeluí venerat ícoana lui
Ludovic al XVI-lea pe esafod. D-luí Virgil Aríon, a
carui elocventa nationalísta in ton sub-minor n'o putuse
auzi aproape complecta luí surzeníe, atletul de tribuna,
cu infinite reserve de &bade, ii opunea un patriotism
care era 0 al tataluí, sí al bunicului, Romini, top Ro-
mini". Nu e nevoie sa sublíniez sensul suggestiei.
184 0 viatl.de om

Am avut deci pe d. Virgiliu Arlon presedinte al Ligei,

stiind bine ca face parte clinteun partid politic, dar crezind
a va proceda ca si mine, osebind foarte neted cele doua
domenii. Aceasta nu s'a intimplat Irma. Acea brosura
francesa pe care o facusem in vederea scopurilor noastre a
fost gdsita supAratoare pentru interesele unui guvern
care pldcea presedintelui, si mi s'au cerut modificari pe
care le-am refusat, publicatia iesind deci, cum am mai
spus, pe sama mea numai. Ideia unei ruperi a legaturilor
cu CeutaIll speria pe acest vechiu ;d credincios junimist.
Fata de alte probleme, atitudinea sa va fi insa aceia
a unui hotarit activism. Acela care, cind voiu Oral
secretariatul, in urma unui vot al congresului care dadea o
majoritate altuia, si aceluia ii trebuia aceasta platforma ,
a putut lucra cu vijellosul mieu cumnat Bogdan-Duica,
autorul Evreilor paminteni si sub-paminteni", a pornit,
in cbestia sud-dunareana, ca fidel amic al lui Carp cel
tradat de amicul su de a viata intreaga, lute° directie
in care nu puteam sa mergem alaturi.
Totusi in cele d'intaiu fase ale crisei am vorbit amin-
doi marl multimi adunate la Dacia" despre nevoia
de a ne tinea deocamdata intr'o atitudine reservata fata
de succesele Bulgarilor, care inebunisera oameni de o
fire mai pup stapinita. Cu hotarirea iluata in numele
adunarii m'arn presintat regelui Carol, care a fost sincer,
cald, miscdtor. Mí-a vorbit de cartea mea despre Imperiul
otoman, si-a aratat convingerea, veche, ca se va sfirsi
cu acest Imperiu, dar nu credea ca. va fi asa de rapede,
a declarat apoi ea, doritor al unei modificad de granitA in
Dobrogea, prin care s'ar desfiinta unghiurile intrinde pe
teritoriul nostru, n'ar voi totusi sa mearga la batrineta
contra acelora pe cari-i ajutase, Einar, a se elibera. Era 0
contra oricdrii presiuni militare asupra invingatorilor.
Pe urma, virtejul prinzind tot mai mult opinia publica,
d. Arian a ajuns, alaturi de un lonas Gradisteanu, ale
 In fata primului rlzbolu 185

carui insusirí reale emu strícate de cludata infatisare fisica,

ca si de un Miclescu, totdeauna ca/are pe call inchipuirii sale,
0 de alti citíva vinatori in albastru, luptatorul pentru
intinderea granitelor. if statea a/aturi Pirvan, noul secretar
general, inlocuitor al mieu fara un gest de impotrivire,
care-si incerca acum in alt domeníu puterea de a im-
presiona. Din oras in oras se ducea solía unuí indispen-
sabil razbolu, prín care hotarele regatuluí romin s'ar
intínde pana la caldele ape albastre ale Arhipelagului.
In jurul mieu, cel care nu credeam ca e frumos si
bine sa intervením astfel intr'un razboiu pe al carui steag
eran scrise ídealuri nationale, se facea golul. Dar golul
sperie pe un singur fel de oameni : aceia cari nu-1 pot
umplea cu credínta lor, lesita dinteo constiinta care nu
are nimíc a-si reprosa si unita cu munca in servidul zilnic
al acelulasi ideal. Cel hunt ca un nebunu al nationalis-
mului s'a impacat, 0 luni intregi de zile, cu pecetluirea ca
rau patriot", lipsit de sentimente/e necesarepentru nea-.
xnul sau.
In timpul cind se discuta -viitoarea harta a Ba/canilor,
pe care trebula s'o prefaca indata reactiunea nationalista
singeroasa a Jul Enver-Pasa, rasbunatorul infringerilor alor
sai, si intre delegatii turci era fostul mieu elev Nicolae
&Oda, ajuns ministru al junilor Turci, pe care mi-1
amíntiam micut 0 slabut student, mirat ca Bucurestil
sint un oras unde se matura, si apoí ca unul din cola-.
boratorií, supt numele de N. Macedoneanulm, la Sama-
natorul" , se pregatía la Londra Congresul de istorie.

Pana atuncí, impiedecat mult timp si de saracie si de

sarcína grea a revistei, ajunsa un ziar, a tipografiei, a
cursurilor de vara, de a trece graníta, nu stíam, cum
am mai aratat-o, macar de existenta acestor congrese. Ve-
chile me/e calatorii se indepärtau tot mai mult in memoria
%lea; gustul lor chiar imi perise in znijlocul framintarilor
186 0 viatä de om

vietii mele, de o ametitoare aRtivitate exterioara, care nu

era de sigur ce dorisem mai mult si ce-mi putea da o
mai mare satisfactie. Am povestit mai sus felul cum Ma-
iorescu a inteles sa md ajute in sarcina de a represinta
Romania.
In acele zile de petrecere la Londra, pilotat de inda-
torirea d-lui Marcu Beza, functionar la Legatie, Mace-
donean de un deosebit talent literar si om intreprinzAtor,
care stia sd-st gdseascd locul in vial& am sorbit pe atunci
din nou un aier cu care de atita vreme nu mal eram
deprins, si, in legatura cu sedintile congresuluil am cu-
noscut oameni pe earl era sd-i md mai intilnesc in viatO
ca pe atunci tinarul istoric frances Henri Hauser si
Italianul Volpe, asa de bucuros ca in strainatate i se
vorbeste limba sa. Am regAsit si pe Lamprecht, care,
foarte incOlzit pentru planurile de intindere tentaculard"
a poporului sail pOnä la ultimul om si la ultimul interes
german, imi spunea, cu o nesfirsitä bucurie, ca bilantul
comertului german ajunge pe acela al Engiesilor. Iar la
acestia am constatat o puternical ura impotriva celor
cari duceau pe toate terenurile o concurentd asa de
minutios stintific organisatà. Era in aierul acestei intilnid
dintre intelectuali de inulte natii ceva nelinistit, earl
facea sA se deschida cele mai intunecate perspective.
Toate discursurile festive, toate danturile istorice ale stu-.
dentilor si studentelor, toata cordialitatea aparentO nu erau
In stare sd inlAture asemenea aprehensiuni.
Era, din contra, calm in Parisul revazut dupa o asa
de lungd absent& fiind un intreg sfert de veac WA contact
cu fostil miei profesori: dintre acestia numai pe cl. Bémont
il intilnisem, la Bucuresti, venit cu o croisière stlintifica si
bucuros de a vedea monumente istorice si peisagil, ca si
terani, pentru a-si resuma aprecierea in propositia, pe care
am mai citat o: la d-voasträ doua lucruri sint bune, tre-
cutul si teranul". Mi s'a pdrut insa ca, fata de furtuna cap
 In fata primului razbolui 187

visibil se pregatía peste o alta intíndere decit aceía, mar-

geníta, a Balcanilor, era aid un laisser aller care ingrijora.
pe círre nu se simia legat de aliantele ofíciale cu Celt.
trail Un volumas de Note de drum a cupríns observa-
Vile mele in cursu/ acesteí neasteptate calatorii, in acelasi
timp cind publicam comunicatille mele de la Londra, una
cu prívíre la ro/ul imperial" pe care-1 jucasera terile
noastre dupa asezarea Turcilor in Europa. Cursul mien
de un an de zile cautase s'l e/ sa ne sítueze in aceasta
lume sud-est europeana, care cherna tot mai mult, prfn
freamatul armelor, prín gloría biruíntilor sí cruzímea ma-
celurilor, atentía asupra el. De aid, din notele stenografiate
de d. Stah/, a íesit o Istorie a Statelor balcanice in epoca
moderna", care a aparut s'i in limba francesa, in_ doua
edítii.

intrio re vista suedesa, cu care am intrat in legatura

prin amícul Vestrin, fíínd intrebat in ce prívete imprejura
rile noi din Balcaní, am enuntat idela a elementul latin si.
semi-latin dín peninsula trebuie pastrat sí cd pentru aceasta
nu e mijloc mal pot-iv-it decit ca, in Statul albanes, care
s'A dovedit ínsa prea nationalist pentru aceasta, sa se
recurga sí la servíciile Rominilor balcanid, tar opera co-
muna sa se six-Wile pe un amestec italian, asa de firesc
si prin trecutul acestor ioctui, ceía ce s'a si intimplat prill
fatalítatea lucrunlor, chíar daca nu s'a produs decit trecator
In vremea marelui Razbotu : acea con/ucrare intre Italiení
si Romini, ca rase si ca State, mí se parea, si-mi pare incd,
de cel mal mare fo/os. Voiu urmarí mai tdrziu aceasta
ideie in conferinta de la 1915 Albania $i Romaia, as-
teptind cursul despre Albania din 1918 sí publícarea, la
1919, a uneí istoril a vechii Albanii, in límba francesa.
Cum se desbateau cu pastune drepturile pe care le-ar
avea fiecare din natfile conlocuitoare in Balcant, mí s'a
pdrut cd ar fi folosítor sa se relea pe basa izvoarelor
188 0 %data de om

insesi inceputurfle Mor in peninsula, pentru ca sa vada ce

este in adevar opera nationala" acolo sí ce e numal un val
oarecare in necontenitele miscari de populatie pe care
le provoca hasardul ciocnirilor obscure. Era sí dorinta,
natural& de a vadi ca supt nume straine se ascunde in Bal-
cani adesea o veche perrnanenta romanica, a caril ultima
urma ar dori s'o distruga urmasil de astazi ai creatorilor
de Impedí" usurpatoare in evul mediu. De acolo au
iesit insemnarile, pentru o comunicatie la Academia Ro-
mina, purtind titlul, ce mi se pare mai curind mo-
dest, de Note ale unui istoric asupra imprelurarilor din
Baleare. Ele erau sa-mi atraga de la represintantul cel mai
furios al sovinismului bulgaresc, profesorul Mutafciev de
la Sofía, insultele acelui pamflet care, cu adause menite
sa desavirseasca portretul mieu de ignorant, imbecil sí
falsificator, a aparut sí in limba francesa: din nenorocire
pentru reputatia tinerflor istorici romini de dupa razbolu
aceasta grosolana agresiune a coincidat cu o alta, dato-
lita nouluM profesor de istoria Rominilor la Unlversitatea
din Bucuresti, d. C. C. Giurescu, o oarecare coniventa Cu
impertinentele mutafcieviene filnd, observabila sí la allli.
Dar, bine Muleles, nu mí-a trecut prin minte sa apar pr.in
ceasta publicatie a mea (deja absurda, pe care au emis-o
altií sí contra careia am ridicat o protestare de bun simt,
ca Romania ar avea datoria sa duda catre Arhipelag qi
Marea Adriatica.
Malorescu izbutise, dupa o lunga si deslinata actiune:
in vesnica harta cu opositia, sa capete dorita compela,-
salie", poate profitabila supt raportul material, dar cave,
in principlul ei ca si in metodele urmarite, cu dubla cer-,
sire, la Berlín sí la Petersburg, mi se parea una din cele
mai mari rusini ale istoriei noastre contemporane. Ni se
d'Idea Silistra prin protocolul de la Petersburg al repre-
sintantilor Puterilor mari, cu o oarecare raza, care raminea
in dlscutie inviersunata cu aula de la cari o luam, sí condu-
 In fata primulul rhboiu 18g

catorii opositiei critica« aspru acest dar al Europei, care

corespundea asa de putin co dorintile lor, zgomotos rna-
nifestate.
Sedinta secreta a Parlamentului, atit de secreta incit, a
doua zi, ziarele dadeau resumatul pe larg al discutiilor,
Cu presintarea chiar a actului pe ale cdrui peceti batrinul
profesor din capul Guvernului tasa sa cada o mina bismar-.
ckiana, a provocat sí din partemi o declaratie in care,
amintind vechiul si adevaratul nostru rol in Balcani si irt
tot Sud-,Estul Europei, &atam cit de putin se potriveste
cu dinsul izbinda" de care Maiorescu se arata atif de
mindru.
Dar desbaterile asupra acestor drepturi si asupra ho-
tarelor care ar trebui sa plece de la dinsele s'au mutat,
scurta vreme dupa intoarcerea mea de la Londra, din nou
pe cimpiile de lupta. Pe Bregalnita, Bulgarii au atacat
pe Sirbii cari li stateau in fata, si un nou razboiu s'a.
deschis pe pamintul asa de adinc insingerat al peninsulei.
Dupa noi framintari, am intervenit si noi.
Profesor la coala de Razboiu, am cerut favoarea
de a intovarasi, ca voluntar, armatele noastre despre care
stiam ca nu urmaresc altceva decit impiedecarea unei
hegemonii intolerabile din partea Bulgarilor agresivi, cari
visau de Tarigrad si de o adevarata Imparatie.
Astfel am asistat in uniforma de soldat la sedinta Ca-
merelor, in care, hotarirea despre razboiu si pace aparti-.
nind Suveranului singur, s'au votat masurile cerute de
imprejurari : Maiorescu O Take lonescu isi luau raspun-
derea unei expeditii, care, in miflocul certelor politice pe
terna nationald", fusese, cum S'a dovedit indata si cum,
din nenorocire, era sa se dovedeased din nou, eu nes-
pus mai grave urmari, asa de putin. pregatita.
La inceput, am fost repartisat la biroul presei, unde,
pentru a nu face nimic, fuseserd trime0 si altii, ca d.
Hiotu, viitorul ministru la Praga si ministru al Palatului
190 0 viatà de om

Am putut vedea cit de putin stie intrebuinta o anume

rutina militarä, deprinsd a trata pe oricine dupd haina
pe care o poartd, dupd gradul pe care-4 are, mijloacele
morale, a cdror importantd e totusi asa de mare. Ni se
cereau, ca sd firn si noi de un folos oarecare, articole
cu privire la tazboiul care se deschidea, si ele rdmineau
sd fie publicate in ziare, care, acestea, protestau contra
unei asemenea intrusiuni, ca unele ce aveau personalui
lor s'i colaboratorii /or.
Ceia ce doriam, si mi s'a refusat mai mult timp, ca sd
nu vdd lucruri care era mai bine sd nu fie vdzute de
-ochi atenti sk critici, era sd merg pe teatrul opera-,
tiunilor. Am avut asupra acestei dorinti si o scena ne-
placutd cu un superior", care era mai-mai sd rnd facd
sd simt situatia mea pentru moment. S'a fdcut si o intre-
bare la Palat, si regele mi-a invoit plecarea in Bulgaria.
Am publicat, in Actiunea militard a Romdnier, carte
din care Socec a dat a doua editie, notele mele din
timpul inofensivei cdldtorii militare pe care am putut-o
face astfel in fulie 1913. Intregul acestei actiuni" sdindna
mai mult cu o excursie si cu o migratie, de si condu,-
cerea supremd era incredintatd unui om de mare merit,
pe care I-am vazut atunti intdia oard, generalul Ave-
rescu, inalt, foarte slab, osos, cu o privire fosforicd in
ochii mici $i red, vtdjind pe aceia cad aveau a face cu
dInsul si dindu-li siouranta cd tot ce se face trebuia facut
si trebuia fdcut asa, cu eiguranta izbindei la capdt. Acest
neobisnuit comandant era de sigur sí un strateg price-
put, dar mai ales un animator de ostasi, cu toate cd-i
lipsia glasul, gestul, talentul oratoric, cdldura. 0 siluetd si
o metodd de Moltke, cu ace/asi calcul exact al tuturor
posibilitatilor, cu a ceiasi indiferentd pentru tot ce mai
este aldturi.
Cu automobilul d-lui Brincoveanu am strdbdtut cim-
pia munteand pand la Bechet. Era in miscarea trupelor
 In fata primului rAzbolu 191

ceva din reveria pastoralei noastre, si aceasta, in vremi

de otel ca ale noastre, indispunea pi trezia neliniste.
Generalul Crainiceanu voise o armata de 800.000 de oa-
meni 0 o avea, dar cu chipiile Liniei de la 1880, gasite
In cine stie ce vechi deposite, 0 eu blajini reservisti, ca-
rora numai de razboiu nu li ardea. Prea multi °filed de
reserva faceau -ce voiau fara a li pasa de autoritate, 0
voiu vedea pe coloneful Sturdza rupindu-se de la co-
mandarnentul sau pi trecind la generalul Cotescu, caruia,
criticind vehement operaliile din celalt sector, i se punea
la disposilie. Maiorul de artilerie Tonel Bratianu era in-,
cunjurat de o intreaga curte politica si culegea elemen-
tele unel ofensive de partid care nu trebuia sa intirzie,
cu un program de reforme economice 0 sociale ca le-
gitimare pentru revenirea la putere. Ciliva din elevii si
prietenii mid aveau in adevar atitudinea de stricta su-
punere, de orb devotament care se impunea, 0, dintre
colegii de Parlament, socialistul de odinioara, fostul ini-
nistru liberal V. G. Mor/un mergea ca sergent, de si
bolnav de inima, in rind cu solda/ii sai, carora li era in
materie de tutun o adevarata providenta. Dar altii, in,-
icurcind in mers trupa care li fusese incredintata, se
suparau" pur si simplu si luau drumul de intors la Bu-
curesti, ca si cum ar fi fost vorba de o simpla primb/are
fara rucio raspundere. Multi faceau politica in vole, si la
Orhanie un colonel, profitind de gradul sau ca a-mi.
striveasca glasul, anunta la masa, cu increderea celui mai
autentic Prusac, ca Fran/a in curind va fi taiata in bucati
pentru ca Germania sa-si ¡ea Burgundia, Flandra si ce
va mai voi alta. Rea atmosfera pentru acel lucru gray
care e un razboiu I La Muntele Sfintul Nicolae voiu auzi
apoi cum genera/ul Mustata, care facea ca un raid turbat
in stepa cu cAldrasii si rosiorii luí, taind in urma firele
telegrafului LAM a-si da sama de cg, striga in fa/a
ordinului de a se opri, adus de la Bueuresti de fostul
192 0 viatA de om

atasat militar bulgaresc colonelul Stoilov, a el e co-,

mandant de divisie independentaZ si merge la Sofía".
Eu insuml am intovaràsít pe citíva aviatori intr'o recu-,
noastere de placere" de la Orhanie in sus, pe un automo-
bil al ofiteruluí Arlon, sí, nestfind ce vom gasi, caci
speranta ca va fi acolo cavalería, al cdrii cai ar fi murít
de foame, se dovedí zklarnica, ne-am oprit, mult de-
parte de ultimele garzi romanesti, in pustiul pietros sf
Oduros de pe malurile inalte ale Iskertilui, fara alte arme
decit un singur revolver pentru totí, cu perspectiva de
a raminea, la aderea noptii, Oct automobilul nu putea
sa suie panta cleioasa, prada dusmanilor si a fiarelor.
Pinea era neagra-verzuíe, muceda, cantina ofiterilor ra-
zimata de privati. Nu mai vorbesc de mAsurile contra
bolí/or. La Rahova am vazut descarcind de pe vase
soldati cart purtau o ciudata uniforma de saíac brun. Mi
s'a spus ca sint prisonieri bulgari; de fapt erau de-aí
nostrí cArora.li se daduse uniforme bulgaresti luate din
deposite ínfectate de holera care in curind era sa ne
ndpadeasca. Am gasit-o la Orhaníe, unde, stind intr'o
odaie cu colonelul medic Potirca, aflam zilnic povestea
luptei zadarnice cu boala care facea tot mai multe vie-
time fara ca miiloacele de combatere Aa fie la indemind :
prin praful de var orbecaiau medicii speriati, unii chiar
putin dispusí s6 se primejduiasca, bolnavii invirtindu-se
in durerile lor cumplite pe pamintul gol ; inaintea feres-
tilor mele treceau, acoperiti cu un cearsaf, agonisantii.
Generalul Averescu era totdeauna la datoria sa, dar ce
putea face un singur om in fata scadentel fatale a dece-
niilor de neglígenta si de necinste petrecute in vuietul
incaierarilor politice, supt ochii, din ce in ce mai obosití,
al lui Carol ingaduitorul" 1
Cu aceíasi líbertate anarhica imí facusem si eu drumul
putind sa ma duca la un sfirsit rídicul, de care rna
intreb si astazi cum am scapat. Dupa ce si la Bechet,
 In fata primulul rlzbolu 193

unde un colonel din scoala declamatorie impartia brosuri

patriotice menite soldatului, se incercaserd a-mi interzice
trecerea in Bulgaria, pe care aproape erau s'o acorde
cutdrui ofiter de origine bulgdreascd si provenit din in-
sdsi armata bulgard ca, si unui profesor de la $coala de rdz-
boiu, originar din Macedonia bulgdreascd, a cdrui cAld-
torie suspectd am putut-o impiedeca, am fost luat de doi
ofiteri de reservä, cari-si aveau automobilul lor, tinarul
bancher Blank si amicul sdu craiovean Quintescu, ambii
tot ce poate fi mai putin militar. Ne-am incurcat de la
inceput cu o hartd proastd si am pornit, nu spre Borovan,
unde erau trupele noastre, ci la dreapta, unde astepta cea
mai mare harmalaie militare posibild.
Sentimentul pe care 1-am avut atunci a fost unul de
covirsitoare tristetd, de mild pentru toll luptätorii. Malul
balcanic, galben-murdar ca si saiacul uniformelor inamice,
fard copad, Lard pajisti, casele neväruite, cu coperisurile de
bdtrina tigla in coloarea prafului, oamenii indcriti, cari ne
priviau din prag cu adinci ochi de urd, cite un intelec-
tual, hränit in desprelul nostru, sfidindu-ne chiar, siluete-
/ele destepd asiaticd profilindu-se pe culmile dealurilor goale,
cite un spion cu picioarele legate supt cal, pe care-I du-
ceau sd-I impute, se uniau cu zdpAceMa noasträ /imbutd
pentru a produce aceastd coplesitoare impresie.
Am a/uns singuri, fdrä a intreba pe nimeni, intr'un
°rase/ bulgäresc, Biela-Slatina, neocupat,.pe strdzile cdrula
pdziau sergenti de stradd, cu acelasi mondir de saiac,
cu aceiasi roatd de sapcd pe cap noi era s'o introdu-,
cem supt o Domnie noua, cu gusturi englese, In locul
ferchesului chipiu frances , jar lumea se imbulzia, mai
mult curfoasd decit plind de dumdnie, ca sd ne vada. Se
vor fi mirat ca, in contra ideilor despre ciocoi", cad ar
fi un fel de pdsdri rau-fdatoare, nu eram nici strin.s1 in
corset, nici vdpsiti pe buze si pe obraz. Crezind cd facem
parte din avangarda ostilor nävälitoare, ne-au ldsat a
3
194 0 viata de om

trecem fArd o singurd intrebare si, fa0 de ideía d-luí

Blank de a o rupe inapoi, am recomandat acest sistem de
aparentO incredere, care ni-a reusít. Ba cum, la lesire,
dinteun sant, un soldat bulgar ne lua la ochi si n'aveam
decit carabina de salon neincdrcatd a tindrului financiar,
am recomandat acestuía sd se facd a lua la ochi pe dus-
man, care el nu putea sd s tie ce boíereste de neprevazator
cOldtorim noí prín tara lui.
In fund, licdriau focurile bivuacurilor noastre de la Bo-.
rovan sí o recunoastere de ofiteri calan i era gata sd tragd.
Am datorít glasuluí mieu de intruniri publice ca aceasta
nu s'a intimplat. Peste citeva rnomente eram in mijlocul
uneí trupe moldovenestí, care se pregatía de noapte in
jurul focurilor. Dar, cum, nu stiu de ce, trebuia sd firn
la Vrata, am pornít-o inaínte pe intunerec, ca sd ni gdsim
la sosíre automobilul patruns de gloante. i, cum otelurile,
biete hanurí balcaníce, erau pline de lume imbulzítd,
m'am zbuciumat pdnd in ziud, in frigul care venía din
Balcaní, tdios ca o lanad de briciu, in mieunatul plin de
desperare al pisícilor pArdsíte.
Am avut prilejul sd cunosc aid, In casa unde ma du-
sese influenta cumnatului míeu Iordan Bogdan de la Se--
verín, cdpitan farmacist, pe un avocat bulgar, cel d'intdiu
om din rasa lui pe care-4 intilnisem in viata mea. Curatd
casd, asprd si goald, cu patul alb, de care de citeva zile
doríam. Pe pdrete, harta Bulgarlei Mari de la San-Stefano,
motívul permanenteí obsesii care arunca, si va arunca,
necontenít inaínte un neam de oameni extraordínar de
muncitorí, de cumpätatí, de stdruitori in tot cela ce fac,
incet si solid, dar pe cari, popor mic, nenoroceste
ii
märimea idealului de care salt tiriti ca acei osinditi de
odinioard pe cari, pentru hainíe, Turcil ii legau de pi-'
cioarele cdmilelor inspaimintate. Bine inteles a toatd con-,
vorbírea a fost asupra acestuí subiect, asupra luí singur.
La Orhanie am intilnit alte categorli ale acestei ínte-
 In fata ptimului rnzboiu 195

xesante populatii, care, cunoscindu-ne in parte si de la

not din tart, unde veniau ca zarzavagii sau salahorí, s'au
zinteles si s'au impdcat rdpede cu inimicur, casurile de
atacurí asupra elementelor razlete, ratdcite, ffind rare si
-deci si proclamatía ameníntAtoare a printuluí Ferdinand,
comandant suprem, aproape superflud. Erau acolo, afard
.cle tineri intelectuali, carí nu se puteau impiedeca de a
admira cavalería ro sd si cava/ería albastrd a lui Mustatd,
mahalagii cari, mal ales femeile, isi fdceau ochil rosíi de
plins pentru pierden i pe care le-am constatat imaginare,
-.spot burghesi din centru, cu paturi de fier de la Viena,
pentru oaspeti, zugrdvite cu desemne elegante" si
eram adapostit intr'una din aceste oddi, copili jucln--
du-se cu ínocenta mea baionetd si facind apoi pe parinti
sa intrebe la Bucurestí ce mal e cu soldatul romin care
a plecat, si erau s'i ultimii represintanti ai luptelor ro-
tnantice pe care le-am ajutat noi.
Lin batrin cu tacdlie m'a intimpinat la intrarea in oras,
intovdrdsít de doi tined. Mi s'a infdtisat ca unul din ultimii
aderenti ai barinului Racovschi altceva, idealístul si
ideologul acela, asa de cdlduros s'l de síncer, píerdut in
nobile visuri, pe care le-a urmdrit sí pe pdmintul nostru,
decit comunistul cu fata neegald, cu ochii mid fugind
de priviri, cu barba sdlbatecd, din care prostía muncito--
-rifor nostri de la Cdile ferate crease un ido/ si pe care,
cindva, mi-am fdcut o pldcere rautdcloasd si-1 pun sa-sí scrie
petitia de admítere, plínd de greseli, la Academia Romind,
luindu-1 supt scutul mieu cind d. Bianu voise si-,1 dea
afard ; sí el studia tocmai pe ce1alt Racovschí, al cdrui nepot
Tretindea cd este ! Bdtrinul mí-a vorbít frumos romdneste
de sentírnentele recunoseatoare pe care generatía luí /e
are fatd de RomAnia sí a ardtat cd stie atitudinea mea
fatd de planuríle mai vechi contra Bulgariei. De atunci,
acolo'n casa cu paturile de metal de la Viena, in fiecare
..dimineald gdsiam un pdhar de lapte cald sí citeva oud
196 0 viatà de om

proaspete. De altfel in aceía unde statea cumnatul mieu,

si care cupríndea intre cele citeva cärtí buna ístorie con
temporaria a 1-luí Símion Radev, viítorul mínístru al Bul-
garieí la Bucurestí, cu cita grabd ni-a gAtít buna hdtrinä.
pogacea coaptd in spuzd sí a prefacut in materialul unut
neegalabil bors 011a pe care, intr'o clípd, ordonanta o.
descoperise, o cumparase si o sí adusese in triumf de aíct
sí numele de rdzbolul Cu cocosíi" pe care Bulgarií l-an
dat nesingeroaseí noastre expeditii.
Impresía pe care o lasa aceasta tara nona. pentru Romini
era, de altfel, din cele mai pasnice. Bulgarií, oprití de a cu--
lege a doua recolta, de care se ocupan sí soldatí de-a"
nostrí in cale, ajutind femelle, pe cind altii lí tineau copiii
in brate , nu votan, era vddít, sd se bata. Aruncau in
grAmadd pustíle si luau cea d'intaiu crac d ruptd din polio'
ca toiag de intoarcere. Dar ofitedi prínsí de brigada Bog dan
la Ferdínandovo, s'i pe cari-i väzusem la Bechet, aveau
cea maí bund din atitudinile potrivite cu sítuatía kt sí
pe cind ai sdi se liberan grdbit de datoría ostaseascd, coman-
dantul lingä calul luí de luptd arunca din ochi scintei de
neputíncioasd durere.
Holera, care ízbucnise, fdcea cu neputinta continuare&
unei actiuní care, de altfel, zdrobind resistenta Bulga-
rílor fald de Sirbil s'i Grecii carí inaintau, isi atinsese-
scopul. Lonas Gradísteanu, totusí un fost sí un víítor ad
versar in Camera, insärcínat sd ardte la Bucuresti, unde,
indatd ce a sosít, s'a pus la pat, starea deplorabild a ar--
mateí ínfectate, m'a indemnat sd-I intovardsesc, ca eroíd
apArdtor al unuí sef el insusí de o asa de belicoasd in-
Aftisare. i astfel am pardsit ladul de la Orhaníe pentru
a lua drumul Plevneí.
In cale, regimente inaíntau spre Balcani, färd sd, afle
ce le asteapta ; figuri cunoscute, ca a luí Nícolae Fílipescu
ne intimpinau. Convorbirile cu dinsli rku ne putean in.-
viora, Cu ce-- stiam cd este in urmd, si, cum mí s'a pärut
 In fata prImulul rdzboiu 197

<ca md shut rdu 0 am cerut o gura de cognac lui Gra-

dyeanu, acesta, intrebat putín dupa aceia ce ar fi facut
-daca q fi dat semne ca m'a atíns grozava boala, a pastrat
o semnificatíva tacere. La Plevna am intilnít un grup de
ufiterí prieteni, cu cad am strabatut strazile, plíne pentru
%nine de urnbrele chinuite de la 1877.
De aid spre Nícopol, care-0 desemna in zare culmile
-golae. Necontenít, GradWeanu se informa despre directie
la soldatí cari ar fi putut sd ni raspunda cu revolverul 0
al caror raspuns mut, cu p/ecarea qi scuturarea in laturi a
capuluí, avea sensul contrar celui obisnuit la noi. E o
mirare ca, astfel calauziti, am ajuns totu0 la tinta noastra,
Dunarea. In cale am vazut, la Cerveni-breg, pe Mo0enitor
luind hrana la gara, uncle soldatii, maturind, rasturnasera pe
farfuril tot praful infect de pe lespezi : poftít sa ieau locul
la masa, am crezut ca uniforma simpla pe care o purtam
Ilif mí-o permite, dar am primit recunoscator ce mi se
trimese intr'un vagon pustíu.
Apoí, dupa o clípa de odihna intr'un han romanesc,
.drurn de seara prín satele -marí, pierdute in gradiní, per-
fect lin4tite ca 0 cum la citeva. zeci de chilometrí n'ar
fi fost acea neobiruita framintare, plind de atitea suferintí.
lar la Bucurqti musicile de vara cintau in toate grd-,
dinile pane de_ vuiet 0 de cíocanitul halbelor : Capitala
-unei ten in razboiu era lipsita qii de ceo mai elementard
buna cuviintà, ora cules din toate partile, plin de pa-.
Twill 0 profitori, de functionari obositi, 0 cu totul lipsit
de un suflet al sau. Am adormit la otel cu greutate, inain-
tea ochilor perindindu,-mi-se un nesfirsit §ir de uniforme
albastre, care se prelungía pe drumuri straíne, poate catre
snoarte.
Grad4teanu fiind bolnav, am mers la ace' carí hotarau,
ca sA Ji al.& care e trista realitate in Bulgaria. Take
ionescu, care se mutase la un prieten, casa luí flind in
Teparatie, s'a dat cu groaza inapoi la vederea cui venía
198 0 viatA de om

din locul uneí asa de grozave primejclii, jai- generalui

Valeanu, cind i-am vorbít de necesítatea unor masurif
urgente, s'a mírat de fantasía cui cerea sd se dea soldatí-
lor bolnavi cela ce cu un an inainte daduserd Bulgarií.
la al lor. Dupd ce sí eu mí-am fdcut usoara suferíntd, de
care putini au scapat, sí ea mi-a revenit sí acasa, m'ara
intors la aí miel cu convíngerea ca, hotarit, nu sint bitn.
de nimic. MA oferisem totusí lui Malorescu pentru infor-
mapi, de care, cu cita filosofie, mai veche, stia, viitorut
presedínte al Congresului de pace n'avea nevoie. i, totu.?
judecind nemteste, deci ca un ínapoiat, Lamprecht IMIr
scría ca sa-mi arate cit compatímeste grelele sardni pe
care de sígur imprejurdrile au trebuít sa le impute ístorcu
luí Imperiului otoman.
In zilele cind se discuta asupra pacíí, am putut sa vact
la Bucuresti pe cei dol oameni a caror patica indraz-
neata sí plína de incredere li daduse biruinta. Pastel, pacifile
si magnifíc, incadrat in larga luí barba carunta, mi-a vor-
bit de ce mai e de cucerit si, crezind ca nu i se pastreata
si aceasta ultima bucuríe, huí spunea : D-ta esti finar st.
veí apuca acele zíle ; eu insd nu". lar, la Otelul dapsa,
d. Venizelos, cu ochii albastrí palízí, cerulei", de Vene-
pan ramas In Creta, ajunse a-mi povesti cum s'a humo,.
in duda regelui, suparat ca-4 combatuse fiul, ca sef al.
Greeiel, pentru ca lumea, desgustata, cauta sa vacía re-
poate un om nou. Cum spusesem, glumind, ca vreau a
tiii s't eu prín ce mijloace se capata puterea, sí d. I. C-
Filitti, secretarul luí Maiorescu, era de Lata, i s'a facut
raportul cuvenít acestuia, care a insemnat in notele sale elt
de imensd era vanítatea si pretentia mea.

De acolo de la tara, dupa Incheiarea pedí, stirea a

la Craiova se pastreaza inca sí pana astazi clopotul neex-
pediat, pe care Caragheorghe, bunícul regeluí sirb birtn-
tor, Petru, il destinase capelei sale de familie la Topola,
 In fata primului razbolu igg

mí-a dat ideia unei calatorii la Belgrad pentru a-I remite

Suveranului amic. Am scris pentru aceasta lui Pasici, si
credeam ca regele Carol ar fi bucuros de un astfel de gest,
poate chiar mi-ar alipi pe generalul Christescu, pe care-I
cunoscusem ca director al colii de Razboiu si ale carui
sfaturi fusesera folositoare Sirbilor in campania lor vic-
torloasa ; ba poate ca am merge onorabil, pe un vas
al marinei noastre,, cu darul care nu putea sa nu induio-,
seze pe regele vecin si prieten. Dar, contra obicein-
lui, niciun raspuns n'a venit din &Maid la cererea mea
de audienta.
Am intrebat atunci, telegrafic, pe rnaresalul Palatului
daca aceasta inseamna un refus, si am fost chemat pentru
a doua zi. 0 primire care, poate, merita sa fíe descrisa,
ca si lucrurile care au urmat.
In fata mea era telegrama chiar pe care o trimesesem lui
Pasici. De dona, trei ori am fost intrebat daca eu am tri-
mes-o, cela ce, dupa felul de a se manifesta al regelui, in-
semna o desaprobare. Dar declaratia a renunt la ideia moa
nu s'a produs. Apoi s'a vorbit de altele, de pinea muceda
din Bulgaria, si regele n'a vrut s'o creada, facind un gest
energic de denegatie, apoi de intilnirea mea cu Lamprecht,
de asigurarea acestuia a negolul german atinge al Angliei,
si atunci Suveranul, vadít incintat, intreba, staruitor : A
spus Lamprecht aceasta 7 A spus Lamprecht aceasta e .
Apoi, in fumoir, regele, regina, cu care am vorbit aced
singura data, femeie de o superioara intelectualitate, care
intrecea scrierile el, si de o mare fineta de spirit, mí-a
corectat un cuvint german, de intrebuintare curenta,
dar care nu i se parea destul de distins , m'au adus
in cercul lor intim, si din non Carol I-in a incercat sa
fixeze superioritatea sa, acum fata de nenorocitul Alexandru
Obrenovici, precum, alta data, vorbind de Stirbei-Noda si
de fiul lui cel credincios, Gheorghe, pe cind Bibescu
fiul a vrut sa ma rastoarne", purlea in contrast ce era
200 0 viatA de om

atunci , multA umilinta"-, cu ce e acum, si eu ma inda-

ratniciam sa explic a nap erau imprejurarile", Da, Males-
tate, dar Maiestatea VoastrO a venit in mijlo'cul unei societati
de boleti, pe cind acest biet copil WA tata si fara mama...".
Deci, fireste, n'am placut.
Numai Inca odatA, tot la Sinaia, era sa vad pe acela
care a fost Domnul zilelor mele mai tinere si a carui
stapinire parea ca nu trebuie sO aibd un capat, asa de
complect se incorporase in el regalitatea insasi. Tot in
legAturà cu imprejurartle din Balcani, am fost chemat la
Sinaia ca sa dau larnuriri nepotulut reginei, printul de
Wied, cu privire la acea domnie albanesa in care re-,
gele vedea mat mult o incurcatura, dar nu voia sa refuse
aceasta satisfactie soliei sale. Mi-a spus scopul pentru
care fusesem invitat si, cum, anuntindu-se ca masa e
servita, aratam ca vreau sd-1 urmez, mi-a facut semnul
cO mie mí se cuvine alta u0.
Dejunam pentru intOia oara in acest castel de a carui
glatuire s'i impodobire, bucatO cu bucata, dupS cele mal
bune traditii renane, WA nicio legatura cu ale noastre
intemeietorul dinastiei era asa de mindru. Erau acolo, pe
linga Mostenitori si pdrechea de Wied, nu stiu ce 'Malt
functionar de la Cane Ferate care, lovit de epilepsie, a
cazut supt masd, fOra sO se fi produs, in aceasta glacial6
atmosfera de severa eticheta, nicio alta miscare decit a
lacheilor, si indispensabilul Kalinderu, care repeta, cu
glas de sa se faca auzit, ca a mincat un picior de puiu".
Grav, trist, foarte slabit, regele isi consuma dieta fat-A a
rosti un singur cuvint. Din partea mea, intre vorbareta
doamnd de onoare Bengescu si Inca mai vorbareta princesa
de Wied, vioaia, bruna si fina urmasa a Cantacuzinilor, prin
sotia printului de Sayn-Wittgenstein, ale carui Memorii i
le-am daruit acelei care era sa fie regina Albaniei, n'aveam
decit greutatea alegerii intre douO conversatil tot asa de
neobosite.
 In fata nrimului rdzbolu 201

La urma, príntul, nalt, drept, blond, osos, díscret, ma

lua de o parte ca sa intrebe pe acela care a scris despre
Albania ce crede despre misiunea ce sta sa í se lucre-
dinteze luí. Alteta Regala (mí se spusese ca asa trebuie
sa íntítulez pe víítorul mbret", adeca Imparat", alba,-
nes), daca Alteta Voastra Regala va scutí pe supusii sai
de once imposít sí lí va da sí o pensíe viagera, va std-
pint asupra Albaníeí. Cred cd si fara aceasta. Víítorul
trebuia sa-mí deje dreptate míe : Albanesul nu era sa se
lase stapinít decit tot de un Albanes.

Decí, in toamna anuluí 1913, am mers la Belgrad, in,-

tovarasít 4 fostul míeu elev, acum consul sirbesc, Svi-
locosíci, si de represíntantli eforíeí bisericií Madona Dudu,
al careia era c/opotu/. Vaporul ne-a debarcat pe cheiul
garji de graníta, unde, pentru motívele sanítare" iscodite
de Unguri, am trecut in vagoanele de c1asa a III-a, com-
plect intunecoase, ca sd ajungem peste citeva minute in
lumínoasa gara a Capítalei sirbestí.
Am fost prímiti indata de Petru 1-iu, d. Svilocosici
avind grip sa instíínteze pe dd. Carianopol, un final-
avocat, s'i Mexe Gioroceanu, profesor,carí vor comunica
apoí ziarelor ce a spus in audienta regele, sí aceasta va
atrage o.desmintire oficíala -, ca trebuíe sa renunte chlar in
drumul spre Noul Conac, pe care-1 vedeam acuma is-
pravit, Imposant prín patratul luí alb, la tigarile lor.
Tuns scurt, cu mustatile de colonel al lul Napoleon al III-.
lea, slab, tirind putin píciorul, regele prívía cu niste ochí buní
de absoluta francheta, si vorba huí francesa, inceata, avea
un ton de dulosie, explícabíl si prín marea luí greutate de
a auzí. Nu-í putusem inca arata clopotul, pe care vamesíi
ungurí il oprisera Ina dins, asa ca -a trebuít sa fie trímes un
adjutant regal ca sa-1 aduca, dar, cind clopotul a fost acolo,
In curtea interíoara, minile zbircite desmierdau meta/ul is-
toric : Cind ma gindesc ca 0 ale bunícutui mieu 1-au
202 0 viatd de om

atins". A vorbit de cele sAvirsite de curind qa de glo--

rios, 0 a adaus : Dar ce sint toate acestea pe lingd
Bosnia si Hertegovina"... Decorindu-ne, ne-a invitat la
dejun.
Dejunul de gala )(3 fost intr'o vasta sala foarte malta 0
de o impodobire find. Musica imbrdcatd in rop a unui
regiment de garda cinta in cursul ei. Membri aí Aca-
demiei fusesera invitati, si era de fa/d 0 Pa0ci. in fata
mea regele facea din cind in cind dureroase gesturi eva-
sive: »Ce spuneti d-,voastra acolo trebuie sa fíe asa de
interesant"..., 0 mina se indrepta catre urechile care nu
mai puteau auzí.
La Legatia Romaniei, un dineu m'a pus din nou inw-
intea luí Pasici. Et arata dorinta de a scoate ceva pentru
víítor din alíanta de rdzbolu care daduse asa de marl
resultate, dar se lovía de reservele, infinit de intelepte 0
maí ales tematoare 'de once rise, ale luí Maiorescu si ale
intregii lumí politice de la noi. Dacd d-voastrd dori/i o
politica de mini libere...".
La Academie, unde se pastrase inca, de-asupra scan-
nuluí president-jai, portretu/ regelul asasinat - 0 bunul ba-
trin Stoían Novacovicí, un istoric de renume, care m'a
prímit in casuta lui mica si joasa cu mobile ca la boierii de
Botosaní in copilaría mea, raspundea mirdrii mele ardtind
ca n'are de ce sa inlature pe cine fusese bun pentru aceasta
societate de invalati -, am vorbit, ca mal vechiu membru
corespondent, despre relatille dintre Sirbí si Romini
cum la Academia noastra voiu arata apoi ce e clopotul
luí Caragheorghe. Dupa ce, intrio sala de liceu, admirasem
geniala conceptie a sculptoruluí Mestrovíci, el insusi de
fa/a, a epopeil nationale pentru cimpla Cosoveí, am von-
bit tot acolo, inaintea unui audítoriu pe care-I domina
figura buna, cu favorite sure, a fostuluí presedinte de
Consiliu Vladan Gheorghevici, Romin de origine, au-.
 In fata primului rAzboiu 203-

tor al Sfirsitului Obrenovicilor", despre causele cAderii

Imperiului otoman.
apoi, in ciuda sfaturilor oficiale, eu, care vazusem
pe vremuri miile de luminite aprinse, de crestiní cari-sí
faceau cruce si se rugau, la proaspatul mormint al regilor
ucísi, m'am abatut sí la bisericuta din Palilula, acum pus-
tie, unde, cu o coroana vesteda a reginei Natalia, doua
crud de tinichea purtau scrise cu vapseala neagra nu-
mele cral Alecsandar, cralita Draghina".
in Serbia am putut vedea si pe omul care lucrase
cu díbacie pentru impacarea popoarelor crestine din
Balcaní ca sa le arunce asupra Turcílor si sa inlocu-
íasca dupa victorie brice influen/a contrara prín aceia a
Rusilor sal : Hartvíg.
Era o represintape de opera, destul de buna, rolul de
capetenie flind linut de o doamna din societate, care con--
simtia sa elute pentru o remuneratie de nimia, numai
aduca un folos Ierii sale. Inteo loja linga noi, linga fata
luí mai in vrista, craniul golas, intre al lui Eschile
al lui Verlaine. In el fiersese razboful balcanic. Nu
odata prívírile se intorceau catre acela pe care numai
o neasteptata moarte fulgeratoare I-a impiedecat sa vada,.
in razboíul víctorios contra Monarchíei habsburgice, ultímul
act, triumfal, al tragedíeí pe care ístetimea lui o deslAntuise..

Eu ma gindiam Tulsa la altceva decit la aceasta insta-

lare a hegemoniei rusestí in Balcaní. Mi se parea si
s'ar fi putut, daca lumea noastra oficiala, in mintea careia
incepusera totusí a se ivi, mai ales la Ionel Bralianu,
prímele indoieli, ar fi fost mai puínà rutina, maí pulin
din obicelul comod de a evita once rise, tinindu-ne de
cei mai puternicí decit noí ca prestígiul incontestabi
pe care Romania il cistigase prin pacea de la Bucurestí
prin menperea tratatuluí, cu ajutorul Germanieí, contra
poftelor austriece de revisuire a hit printr'un congres
204 0 vlatà de om

-european, ar putea serví ca sd refacem acea mare sí

continua ínfluentd, bínefAcOtoare tímp.. de maí multe se-
cole, pe care o exercitaserOm asupra corelígionarilor
nostri cazutí in robia turceasca. Vedeam inainte o bunA
conlucrare intre vecíni, care, sí cu sprijinul uneí kalil
lard planurí anexioníSte, ar impliedeca toate nenorocitile
pe care le adusese in decursul secoluluí al XIX-lea
invenínata rívalitate dintre Rusí si Austrieci. Icoanele luí
Miltai Víteazul, lui Matei Basarab, lui Vasíle Lupu 0
Brincoveanu, Impdrati" ai crestindtatil rOsarítene prin
darurí si sfaturi, imi rasAriau inainte.
Pentru aceía am intemeíat la noí, unde lipsia once
interes pentru problemele cele mai iusemnate si interesele
noastre cele maí visibile in vecínatatea noastra imediatd,
Institutul pentru studiul Europeí sud-orientale. Intl aso-,
cíasem pe Murgoci, care cunostea bine, ca geograf,
aceastd regíune si al cdruí spirit deschis era capabíl de
a intelege once dIrectie notiä, si pe Pirvan, atuncí ales
membru al Academlei si care a dat Institutului mult mal
putín decit ar fi putut, índaid ce s'a convíns cO nu va
putea sd-í aibA conducerea de fapt. Inaugurarea, in acea
toamnd de mari prefacerí a anuluí 1913, s'a fdcut cu
solemnitaate la ,Fundatia Carol, fiind de fa td toil reprs-
sintantii acelor tell care cu citeva sOptOmini in urmd
se sfisíaserà cu atita urà. Telegramele atre Suveranii
de peste Dundre au provocat rdspunsuri plíne de Mg-
duielí pentru víitor, cea mai cald6 filnd a regeluí Bul-
gariei, cea maí sincerd a regeluí Serbieí ; Mostenítorul
grecesc, care se afla la Bucurestí pentru petíre, a times
citeva cuvinte bune. Síngur regele Carol s'a tinut in cea
mai absolutd reservA : doar ceia ce fdcusem era un
amestec obrazníc in acel domeníu al polítícii externe
romdnestí a cArii cirmA intelegea s'o pOstreze el insusí
0 el síngur,
Fara veníturi altele decit ce dadea, pentru típdrirea
 In fata primulul razboiu 205

unui Buletin in limba francesa Statul, Institutul, care

avea in program cursuri de limba, conferinte de istorie,
geografie si etnografie, am vorbit despre literatura
bizantina, lar, la Universitate, am facut un curs despre
istoria Albaniei, apoi crearea unei biblioteci, care, necer-
cetata, este 0 astdzi, imbogatindu-se necontenit, ca si even-.
tuale excursii, s'a asezat, foarte modest, in citeva odai
din rindul de sus al unei pdrdsite case a Ministeriului Instruc
tiei. Numai pe urmd am cdpdtat curtea pustie 0 pdrAginitd
a acelei proprietati, unde am facut sa se ridice maghernitile
care ni-au dat un budget destul de important, asteptind
momentul, dupd rdzbolu, cind am putut adaugi cladirea
insasi, pe care nici pana astazi, in indiferenta guvernelor
ce s'au succedat, n'am putut-o reface. Publícala noastra,
care se va transforma, mult mai tarziu, inteo revista, a.
capatat insa destul de rapede o vaza de care puteam fi
mindru. La inceput, n'au lipsit nici colaboratii sirbesti.

Invitat la Venetia pentru serbarile centenariului Ate-

neului Venetian, al anti membru corespondent eram de-
multa vreme si am putut gdsi acolo doua saptamini
de odihna in mediul care totdeauna a vorbit asa de
mult si spiritului mien si inimii mele, rascolind fondul
de unde a iesit studiul Venetia In Marea Neagra" , am
vot bit in fata unui public care, din nenorocire, se re-
ducea la familia mea, la arhitectul Mandrea si fiul sdu,
la pictorul Molda si la comitetul Ateneului, cu batrinul
conte Nani Mocenigo, presedinte, si cu secretarul Paga-
nello, plus o domnisoara Levi, care se interesa de istoria
otomana. Am atins subiectele care se legau de pre-,
ocupatiile mele in acel moment, si astfel am pomenit de
relatiile venetiene cu aceste par ti. de Rasarit si Miazazi ale
Europei, de vasele Republicii, care strabateau apele pri-
mejdioase ale Mari Negre pdnd /a Tana, la gura chiar
a Donului, si, tratat foarte rece de presa locala, care 4
 206 0 viatl de om

verut de la mine un resumat, tipdrít Dumnezeu stie

cum, am recomandat desfacerea de nenaturala legAturd cu
Austro-Ungaria, o riv'ald neapdratd in Balcaní, pentru a
-se revení la marile, la gloríoasele traditii medievale, pe
care Venetia le impArtia cu Genova, adversara el ca
Stat, dar colaboratoarea ei ca Putere italiand. Parea puternicd
atunci adesiunea Italienilor la política Triplícei. Dar abía
un an era sd treacd, sí, in du da luí Giolitti si a celor-
lalti represintanti ai alíantei cu Centralii, Italia, impinsd
de un iresistibil instinct national, avea sd ieie locul ei
firesc aläturi de adversarii Monarchial austro-ungare.

La noi, nu se credea in posibilitatea unor asemenea

evenímente, si mai ales atit de apropiate. La intoarcerea din
Bulgaria, d. Constantin Banu, liberal intelectual, cu ascen-
.dentd francesd mentalitate lipsítd de fanatism, vdzindu-md
s'IL

la inmormintarea lui Iosif, care se ducea la locul de pace

.in sunetele frumosuluí sdn ímn national, m'a indem.-
nat sd--i vdd seful, care ar dori o asemenea intilníre, in ye.-
derea unor eventualitdti de viitor. L-am vdzut deal, in
casa lui, de doud ori, cred, pe Ionel BrAtianu, in acea
'yard a anului 1914, cind se stia de toatd fumed cd Ma-
iorescu, dusmanit furlos de vechil conservatori ca sí de
.amicii ireductibili al lui Carp, va trebui sd se retragd
cu gloría de a fi fost, la cal saptezed de ani inaintati ai
sdi, arbitrul Sud-Estuluí european si prín aceasta asigurd-,
torul pdcii mondiale.
Imi a duc amínte cd omul canna, pe basa princípiului
luí Carol I-lu, cdlcat o singurd data, fatd de o fractiune
conservatoare, al alternarli la guvern a celor cloud par.-
tide istorice", í se asígurase succesíunea indatd dupd in-
cheíarea tratatelor, m'a intrebat care e intínderea peste
Dundre a populatieí romdnesti si, indicindu-i-o, am des-
-coperit la dinsul periculoasa hide cd am avea sd ne in-
tindem acolo cit de mult vom putea, indiferent dacd am.
 In fata primulai rlzbolu 207

lua de la prieteni sou de la dusmani. Mai tarziu, el hint

va vorbi despre marele Mu plan al unor reforme agrare
care-i fusesera suggerate de ce vazuse in Bulgaria, cu
democratia el agrara, asa de ispititoare in aparen, dar
care-i pregatia maxi incurcaturi si grele primejdii. Voia
exproprierea, generala si nemijlocitd, $, pe linga dinsa,
km vot universal pe care credea ca ar putea sa-1 intre-
buinteze pentru o dictatura de partid, nedindu-si sama
eit de mult teranul considera ca i se cuvine tot ce i-ar
<la represintantii unui Stat pe care nu-/ intelege si nu-1
iubeste. Cela ce e adinc conservator 0 organic in sufletul
mieu, in duda metodelor revolutionare care de atitea ori
mi s'au impus, m'a facut sa-i observ ca merge pe o
cale periculoasa. Gospodaria seculara, legind inextricabil
pe proprietar de teran, nu se oate desface dinteodata, si
un om de Stat prevazator trebuie deci sa procedeze in
etape, ;find o bucata de vreme laolalta pe cei doi factori
ai productiei agricole, destul pentru a nu se risipi o in-
treaga inzestrare cu Ate, unelte si cladiri, jar, in ce pri-
veste lArgirea dreptului de vot, ea sa se faca pe categorii
sociale, dind fiecaruia numarul de sufragii care cores-
punde cu aportul sau in viata nationala, o revisuire din
cind in cind permitind rectificarea proportiei. N'am gasit
nicio intelegere la acela care-si formase acuma,_ inginereste,
planul din care nimic nu mai putea sa fíe schimbat. 1m!
faceam ilusii asupra felului cum el ar fi ajuns sa consi-
dere un amestec al mieu activ in viata publica si va-
'Pared insasi a acestui amestec ; nu cintarisem indestul
pretuirea de sine a cuiva care se considera ca avind aced
misiune nationala pentru care nu-i trebuia nicio tova-
rasie. Ce avea de gind sa-mí ofere si ce mí-a si pre-
sintat de altfel, nu LAM candoare, a fost un numar de
locuri in Camera si Senat pentru amicii miei, si Inca
pastrind secretul asupra intelegerin
$i mi-am adus aminte de vechile legaturi, dominate
208 0 viat6 de om

de ace/asi spirit, traditional in política noastra, cu Fill-

pescu. Si el, care ma indemna sa provoc manifestant
studentestí contra nit stiu carui protect de aliantA cu Tur-
cia, pe care 1-ar fi adus la Stadia Mostenitorul otoman
si nu-si dadea sarna cit de mult ma jignia o aseme-
nea insarcinare de \TAW al tulburarilor de strada , ma
poftise, dupa caderea mea la Iasi supt cumplítul minis-
teríat la Interne al delicatului senior Marghiloman, eel
mai corect díntre despoil, sa candidez la balotaj, eu, si
nu asocíatul mieu. Cuza, pe care nu-1 apreciaza Carp,
Guvernul retr4ind, atunci, in favoarea mea, ca sa nu lasa
cel cu mat multe voturi, Mirzescu, candidatura, Lira sanse, a
generalului Scheletti, iar, alta data, cind ma plingeam luí
ca polítia de la Dorohoiu a devastat tipografia uncle-0
lucra snanífestul candídatul nostru, d. Nicolae Butureanu,
mi-a propus sa retrag pe acesta pentru ca agenní electorali
ai Cirmuirit sa ma aleaga pe mine. Aveam, astfel, din
ambele pärti, masura exacta a roluluí ce mi se putea
reserva.
El corespundea, de altfel, si aprecierii generale de care
ma bucuram. Intr'un rind, Vintila Bratianu, consacrindu-
ma ca editor de documente, ma instlinta ca m'as putea
lovi de pragul de sus", tar Filipescu, caruía li spuneam
glumind ca din nenorocire-mi lipseste once talent", aproba
cu tristeta si o duioasa compatimire aceasta recunoastere.
N'am reusít sa convíng pe niciunul din corifell, vechí si
not, al políticii romanesti níci de eft de pup dores;
'Act de cit de mult pot. Nu stilt a cui a fost paguba ; a
mea de sigur ca nu, ca unul care nict pe alt fel de cal
n'aveam ambina de a parvení pe care aliii o servían
prín aparini cu mestesug drapate, prín aplause pregatite
d'inainte, printr'o intreaga actitme de presa mernta a-4
scoate la iveala. Suntíam indestul tot ce ma desparte de
acesti oameni, de sufletul, de metodele si de iintele lor
ca sa nu doresc a sta linga dinsti inteo activitate in care
 In fata primului rhboiu 209

mi-ar fi fost imposíbil sa realisez macar minímul din ce

doriam. Maí tarziu, rídicat de imprejurarí, in cluda tutu.-
rora, am putut sa constat inca doua lucruri : cit de putín
temeiu puteam pune si pe unlí oamení ai miei pe carH
credeam cu totul altfel decit cellalti si cit de mull poate
un i socíetatea romaneasca insasi pe °Heine cauta s'o
scoata din boala in care a ajuns sa se complaca.
Bratianu a capatat puterea. Era, de altfel, si o necesi-
tate morala fata de o guvernare slat* asa de compro-,
misa, incit odata, in plína Camera, am intrebat pe pre-,
sedinte daca nu crede ca aceasta trumoasa sala are
nevole de feresti care sa se deschíde. El a venít decí,
sigur de sine, tiranic cu ai sai, in mijlocul caror aparea,
crunt sau cu un zímbet de despretuítoare íronie, numaí
pentru rarile revelatii de rígoare, míjloc din nenorocire
*fur pentru un prestígiu in locul caruía la noí nu se
poate pune lubirea s'i respectul pentru insusírl necontenít
dovedíte, si incerca, nu fara succes fata de alte tempe-
ramente decit al mieu, sa inabuse once oposítie a ad-,
versarilor prín sonorítatlle, dibaciu minuite, ale puterni-
culuí sAu glas.
Reformele" noua, care puteau sa íasa &rite° sfatuire
patriotic& a tuturora, trebuiau, in intentia lui, sa fie írn-.
puse, in asa fel incit asupra lor sa se vada numaí pecetea
partiduluí liberal, a carui durabila hegemonie sa se spri-
jine pe ínteresele si sentímentele create printeinsele. Tot
restul era numaí o aparenta vana. Presidentia, in comi,-
siunea pregatítoare, a luí Stelian era meníta sa dea fin-
presía unor disqutri adevarate, dar el insusí a putut sa se
convinga rapede, cind acestel comisiunl, din care faceam
parte si eu, pe cind d. Cuza, in vesnica divergenta cu
mine, votase contra, í s'au presíntat, in loc de once alta
documentatie, níste brosuri costelive cuprinzind confe-,
rinti facute, mai de mult sau mai de curind, la clubui
liberal. Atmosfera era asa de greoaíe, incit once discutie
14
210 0 viatA de om

era imposibila. Autorii inp al presupunerii pareau ca nu

sint indestutde lamuriti asupra scopului pe care-I urmaresc.
De altfel nici n'am mai stat impreund dupa aceasta
prima qedinta, in care cred ca eu singur represintam
opositia, partidele adverse facind greqeala, pe care vor
avea grija sa n'o repete cind se va relua marea chestiune,
de a se tinea diqmane0e la o parte, ca 0 cum n'ar fi
fost vorba de unul din cele mai marl interese nationale.
Partidismul îí dadea Inca odata roadele sale otravite.
Dar ceia ce ne-a oprit pe loc, í poate ca a fost
bine, cad altele vor fi imprelurarile in care peste doi
ani se va pune problema, a fost pregatirea qi izbucnirea
razbolului general.
 XXII.

Spre rizboiul de unitate nationalä

in Iunie arhiducele Franz-Ferdinand, acela care trebuia_

deje noua marea Austrie pe care o predica Aurel
Popovici 0 in care credeau i &amen' politic' din Ro-
mania libera, gata sa intre in mintuitorul sistem, era ucis,
cu sota sa morganatica, la Seraievo. La nol, nea0eptata
veste a produs intristare, MVenitorul austro-ungor fiind
.socotit ca un prieten al Roma.niel 0 al poporului roma-
nesc. Dar nimeni, absolut nimeni nult (laded sama ce
era sa se intimple in citeva saptarnini í nimeni
inchiputa ca, dupa all/la ant de fidelitate, aproape servil,
fata de Centrali, Statul romin era salt capete Itnertatea
.de actiune, de 0, din nenorocire, fara armamentul care ar
fi fost necesar pentru a o putea apara i suitinea.
Pana atunci, ne-am trezit cu o curioasa vistta a co,-
legilor turci din Constantinopol, profesori de drept 0 de
medicina. La gara era ministrul, rectorul. Nici unul, Wei
altul n'au gait ce sa li spuna, í deci pe neVeptate sap-
cina a cazut asupra mea. Nu eram acolo ca sa fac
matte, i deci li-am spus cela ce se cuprindea in chiar
ultimul capitol din Istoria Imperiului Otomana, pe care
o ispraviam atuncl, dupa aproape zece ant de zile 0 un-
marit de ¡deja ca nu voiu tral s'o duc la cap& (un volum
de descriere a provincillor i oamentlor nu 1-am putut
212 0 viata de om

da, editoril oferindu-mí doar obIsnuita platd pe coald) : cd,.

adecd, o Turcie noud, strict naponald, trebuíe sa apardf
in locul aceluí Imperlu otoman a cdrul perpetuare nu,
putea sa fie decit ua anacronism.
Resultatul a fost cd la conferinta mea de la Univer--
sítate despre relapile intre not si Turcí, in care am ardtat
cd natiile ca atare nu si-au stat niciodatd dusmdneste MO
In fa/d, conferin/d care s'a si publicat in límba fran-
cesd, oaspe/ii au zdbovit maí mult de o lumdtate de ceas-
Astfel de adeväruri, care erau sa se prefaca asa de iute
in realitd/1 - si ce fanatice realítalí 1 , nu pldceau. IVIai
agreabile erau díscursurile de la banchet.
titre ele, sí unul al luí Xenopol, multd vreme supdrat
pe mine pentru cd-1 aprecíasem s't ca popularisator" al
Istoríei Rominilor si-mi rdspunsese cu violen0 privitor la
política lui. Mihal Víteazul, tdgdduind apoí once merit
Istorlei Rominflor" in límba germana, dar revenit la bune
sentímente dupd o miscAtoare scend la Universitatea din
Iasi, asa incit, intrind eu, foarte tarziu, la Academie, sí numai
cu un vot de simpla majoritate, cuvIntarea de prímire
a fost a luí. Cu acest prilej, el scotea in relief popularítatea
care, cu toate dusmdnitle coalisate contra mea, se finea
si mai departe de o opera de devotament si. sincerítate
Iar eu trebuisem dupd obiceíu sa vorbesc despre prede-
cesorul míeu, care se intimplase a fi tocmai unul din cei
mat inviersunap dusmani, Tocilescu, si evítasem ipocrísía
sau impietatea, intre care as fi avut sa aleg, vorbind de
fasa istoriografiel pe care o represínta acela si de totalul
tendinplor care au dominat in scrierea istoriei mai de
curad. Discursul a fost cupríns apol in carticica de In-
troducere in studíile í torice".
Dar, intorcindu-md la visita turceascd, de care m'arcr
departat asa de mult, mi s'a parut cd descopdr sensul ei
si in acelasi limp o urzeald mai intinsd si mai com-
plecta in care se cduta a ne prinde cind unul díntre
 Spre razboiul de imitate nationall 213

oaspep mi-a pus intrebarea dacd lineal asa de mult la

tratatul din Bucuresti. De fapt, cu gindul la acea con-,
ilagratie europeand pe care Austro-Ungaria, ciudoasa
pentru actul din August 1913, o doría cu toata puterea,
se doria o intelegere a noastrd cu Bulgarii si Turcii in
vederea unei zdrobiri a nesuferitei Serbii Mari.
Ca de obiceiti, ma retrasesem la Vdlenti--de-Munte
pentru cursurile de yard, cind o telegramd md instiintd
-de ultimatul austro-ungar multa vreme pregAtit si acuma
ilesit la iveald cu aprobarea smulsd luí Wilhelm al II-lea,
care, el, pretuia pe Sirbi si avea o scirbd aproape fisicd fatd
de tenebrosul si cabotínescul caracter al lui Ferdinand de
Bulgaria. Peste citeva ceasuri eram chemat la Bucuresti
de Bratianu, cu care acuma relatiile erau bune, opositia
mea fdrd perspectívd fiind intre margenile strícte ale in-
teresului general.
Am aratat aiurea ' cum am fost intimpinat de primul
ministru, care-si fácea un joc al mindriei sale sd intrebe
pe unii ca si pe ceilalti, pe prietenii vechii legdturí cu
Triple Alienta sí pe aceia car% ca mine, doriau de mult ca
acea legdturd, care ne opría asa de mult fard sd ne ga-,
ranteze mai de loc, sa fie rupta si carí puneau nddejdi,
mi pe deplin intemeiate, in visita fa Constante a Tarului,
chiar daca de acolo el mersese la Chisíndu pentru ser-
&Idle de comemorare a anexdrii. Din aced carte se p,oate
vedea starea de spirit cu care m'am. intors dupd ce fusesem
intrebuintat si eu in aceastd comedie, care se poate sd fi
fost diplomatícd si mínistrul Angliei, Barclay, va repeta
pe urrnd frase de supremd satisfactie pentru asemenea
dovezi din partea luí BrAtianu i il est malitz Bratiano, il
est malin!, dar lipsia din aceastd incercare cu oamenil
generoasa sinceritate, frumoasa convíngere fdrd care nu se
poate un adevdrat om politic.
Supt Trei Regi, pp. 186-8.
214 0 vlatl de om

M'am intors acasa pentru ca, printeun artícol publicat

in modesta mea foaie, cu un afa de restrins nurnar de
abonati dar ma ingrijisem a trímete artícolul 0 Uníver--
suluí", al carui colaborator era sa ramin in lunga noastr&
neutralítate, fi-mi sta fi acum pe masa calimara de bronz
pe care mi-e dat-o in schímb generalul Crainiceanu, de-
venit conducatorul rubricii militare la foaía populara
sa rup puntile pe care Bratianu cauta sa mi le 'Mina pentru
o politica ae expectativa, dar nu LIM aplecari catre Centrala,
cart neaparat trebuie sa biruiasca: o Meuse printeun V. G.
Mortun, prin colegul de Uníversitate 0 Academie Mann,.
pe care, in ciuda originii luí ardelene, il domina cu de-
savirfire indaratnicia Luí Sturdza, cu toata boala mental&
prin care trecuse acesta 0 deplorabila stare de sanatate
care-I va duce in curind la mormint. Nu cu Austro-
Ungaria" era de acum inaínte pentru mine o formul&
dincolo de care-ml era imposibil a trece.
Consiliul de Coroana care se aduna peste citeva zile
se mintui cu o declaratie de neutralitate, iefita din acele
lungi 0 grele conflícte intre deosebitele conftiinti, 0 chiar
in conftiinta multora, incepind cu batrinul rege, pe care
nu era sa-1 mai vad, niciodata.
De acum inainte, Parlamentul, necontenít aminat 0 in-
trebuintat numai pentru afacerile curente, nu maí avea
niciun rol. Once incercare a mea de a face pe Bratianu
sa vorbeasca au fost zadarníce. Refusul luí era perManent
0 absolut : se asamana pe sine cu inginerul care lucreaza
In Were la o opera de siguranta, - 0, din nenorocire,
era sa se vada prea mind ce ufoare fusesera calculele
luí, 0 in ce prívete oamenii, 0 in ce privefte impre-
jurarile.
Lumea politia era impartita ca tendinte, indufmanita paria
la furíe, partidele sfarimindu-se in fata grozavei intrebarí,
pana intr'atita de se auziau, 0 in strada, unde de altfel s'au
fi coborit cu tot scandalul, certele din partidul conservator.
 Spre razbo1u1 de unitate nalionalA 215

Marghilotnan, junimistul germanofil, sta in fata francofililor

Filipescu 0 Take Ionescu. in aceste conditii, nu era nimic
de fdcut cu folos. Acest zgomot infernal, aceastd grabd
necugetatd, ambitille personale care se vddiau supt de-
claratille infocate din presd 0 din intruniri, rdsdrirea la
suprafatd a mor persoane ridicule, care se impuneau numat
prin calul pe care inalecaserd, md umpleau de un mam
.desgust. Afard de aceasta, aveam incl. edintarea, adinca 0
dureroasa incredintare, cd, la momentul de la Lemberg",
al luí Filipescu, sau la alte momente" in rApede-schimba--
toarea soartd a unui rdzboiu de odios mdcel in masd, in care
DU mal era vitejle, ci numai indurare, n'avem, nici cu ce
oameni, nici cu ce mijloace materiale scI ne batem. Asigu-.
rarile pe care mi le dadu Brdtlanu in Septembre, dupd.
moartea tegelui, cd nu merge cu Centralii md convin-
seserd numai relativ, primul ministru fiind un om corn-.
plicat 0 cu prea multe surprise.
Nu-mi mai aduc aminte cum, revenisem la Liga Cut-.
turatd, dupd ce Pirvan, acum aderent al politicei cu Centra-.
Ili, fuese silit a se retrage, avind sd sufere 0 ofense pe
straddr lar d. Bogdan Duicd, 0 el secretar, mal vechiu, al
societatii, se oferise pentru negociatii cu mijlocitori diplo-
matici cart de sigur n'aveau ce sd. caute la Ligd. Aceastd
societate ajunsese din nou la pret, de 0 i se pusese in
coaste o noud 0 iresponsabild Actiune Nationale, spre
care mergeau de fapt toate simpatiile antanti0ilor".
Nil s'a cerut, ca secretar general, sd primesc presiden-.
tia preptului Vasile Lucaciu 0 un cornitet in care era 0
Filipescu 0, cred, Take Ionescu 0 d. Goga, rrefugiat la
Bucure0i, ca 0 Delavrancea. Stdruinti/e acestuia din urmd,
care cdutase 0 la otel noaptea pe vechiull Mu Iorgur,
uitat atita vreme, m'au fdcut sd accept o [tovdrdsie de
la care nu ma qteptam sd iasd nimic bun, adecd, bine
inteles, practic, folositor pentru causa pe care, de sigur
216 0 viatà de om

Cu aceiasi sinceritate, o aparam Cu totii, si care trebuia

neaparat sa aiunga la biruinta.
Depr1ns cu discutii linistite, in ton potolit, am ramas
uimit inaintea spectacolului pe care l-a dat unica adu-
nare a noului comitet, cu oameni, excelenti si de mare
merit Lana indoiala, dar earl nu cunosteau nimic din
traditiile casei. in sala de sedinti se povestiau amintiri,
despre Lascar Catargiu, despre multe de toate, ca de la
°amen' cari cunoscusera atita lume si fusesera amestecati
in atita vía td 'storied ; dar nu se putea -pasta un fir al
díscutiei. Zdrobit de aceasta avalansa de manifestari in-
dividuale, m'am trezit inttebind odata daca asa se tin
si sedintile Consiliului de ministri" si, la serioasa asigu-
gurare ca asa, am declarat ca atunci nu ma mai mir de
nimic". In acest timp, prin usile intredeschise ale odaii
din dreapta si celei din stinga rasbatea, in fumul unei
adevarate cafenele, zvonul continuu al amicilor politic'
intrati in Liga care fusese tinuta de mine atitia an"
ntr'o atitudine corecta si cuviincioasa, pe cind ei faceau
gala& ca la cubil lor, si peste toate celelalte- glasuri se
ridica acela al unui onest si entusiast inginer, mort daunazi,
care nu-si putea infrina, o clipa macar, activismul clocotitor.
Presedintele nostru era, in ce prívete felul de a in-
telege si de a lucra, un incomparabil obiect de studiu.
Meritosul luptator din vremea Memorandului, frumosul
preot catolic cu fata romana, vorbitorul popular care
amesteca pe Traían cu Alecsandri, si totul capata sens
si amploare trecut prin farmecul glasului Mu, era acuma
un om cu totul sfirsit si absolut desorientat, caruia Bu-
curestii ii intindeau tot felul de compromitatoare ispite.
Nu putea nici sa deschida, nici sa inchida sedintile, la
care de altfel nu mai veniam decit eu singur. Dicta se-
cretarului de birou scrisori pe care trebuia sa le intre,-
rupa de la prima frasa si, facind rapoarte despre visita sa
la generalul Pau, care aparuse ca sa sublinieze caldele
 Spre rAzboiul de unitate nationall 217

simpatii pentru Franta ale neutralitatii noastre, intrebuinta

un ton care era al unei adevarate comedii. Ma durea pen-.
tru tot ce fusese el 0 pentru toata lupta eroica pe care o
intrupa, dar din care lipsise singele" pe care-I cerea Carp
pentru a interveni.
-Se hotarise o serie de publicatii pentru tara 0 straina-
tate i un len de intruniri. Pentru amindoua, de 0 nu
se ajunsese la confundarea cu acea Actinne Nationale ori
cu comitetul de Trei, in care colegul de Universitate
Mindrescu, explosiv cum este, ki reservase primul rol,
se intrebuintau alte metode 0 cu alt simt al raspun-,
derii, care, in asemenea momente, hotaritoare pentru
-neam, dar 0 pentru insa0 existenta, pretioasa inainte de
once, a terii libere, trebuia sa apese asupra fiecaruia. hi
poate inchipui cineva banuielile pe care le trezia- atitu-
dinea mea de reserva fa ta de tot ce era pripealai entuslasm
upr cuno0eam 0 dintre al miei ce e secatura entu-
siasta" , substituire anarhica a strazii, in locul actiunii
chibzulte a Guvernultd, care singur ;tie ce are 0 ce poate.
Tinut in suspiciune permanenta, evitat pentru a nu-mi
ua partea din laurii triumfului ce se qtepta, n'am pus
macar iscalitura mee pe actul, rau redactat, prin care
Universitatea din Bucure0i exprima simpatiile pentru Franta
avalitä 0 insingerata care erau 0 in inimile milioanelor
tacute.
A.; clod sa fiu inteles macar acuma, dupa ce patimile
s'au potolit, dupa ce unii sint in paced mormintului, iar
altii au o perspectiva care li lipsia atunci 0 au trecut
prin incercari 0 suferinti pe care superficialitatea meri-
clionala, ajutata de o cultura neintreaga 0 lipsita de
armonie, nu le putea banui, dar care au fost asa de
bogate in invataminte. Luptasem atitia ani contra unei
clase politice de usurpatie, impartita de forma in particle
prin care se putea primbla in voie °rice ambitie 0 orice
interes. Ascultasem de la tribuna Parlamentului aproape
218 0 vlata de om

un deceniu frasa rasunatoare si goal& Imi putusem da

sama ca adese ori cel mal focos orator e cel mai pup
gata sä faca pentru tara si neamul Mu cel mai simplu
sacrificiu. Capatasem credinta profunda ca, often de
puternic ar fi nelipsitul instinct national si patriotic, eel
mai multi din acesti oameni nu grit capabili sa-I trans-
forme intr'o adevarata credinta, din care sa piece a
actiune serioasa, dintre acelea care, once ar fi, merg
pana, la moarte. Declarapile si declamatifie imi sunau
fals in ureche, si pentru nimic in iume nu m'as fi cobo-
rit in strada linga trieolorul care numai de-asupra cim.--
pului de mcarte are sensul Mu adevarat si nu m'as fi
gindit ca aceasta aparitie pompoasa imi da dreptul de a
mi se inscrie numele intre factorii unei marl opere natio-
nale. Era de sigur si o discretie inascuta, elementara la
omul care a fost silit sa lea parte la multe procesiuni,
dar rugindu-se la Dumnezeu ca aceasta incercare sa se
mintuie cit se poate mai rapede.
Cu indoielile lui Bratianu, de o parte, calculind o
recalculind pana ce nimeni n'a mai stiut ce vrem si
nimeni n'a maL fost dispus sa ne alute, cu inchipuirile
de geniu militar napoleonic" ale veselului general Iliescu,
eram sigur ca nu putem merge decit la desastru. Imi
amintiam si experienta, asa de dureros instructiva, a
excursiei in Bulgaria, cu tot ce a insemnat ea ca desor-,
ganisare se pare ca in adevar generalul Berthelot,
debarcat mai tarziu in millocul razboiului celui mare la
Bucuresti, a rostit sentinta : Sinteti admirabil desorgant-
sap" , cu tot ce a vadit ea ca nepregatire, fantasie
individualista, ca lipsa a unut sentiment serios si disci-,
plinat, poate ca, une ori, si ca lipsa de onestitate. ma
intrebam serios daca opera unitatii napbnale nu e reser-
vata de soarta unei generatii mai vrednice.
Pe de alta parte, contra acestei socoteli, asa de sigure,
a natiunii se ridica puternic sentimentul, si ciocnirea
 Spre rAzbolul de unitate nationall 219

dintre aceste doua Vuteri a facut, atitea luni de zile, cea

mai grea tragedie a vietfi mele. Navafired asupra nobilei
Belgii, arderea orarlor bogate in tesaure de Arta 0 de
invatatura, impurarea suspectilor 0 a ostatecilor, tot
cinismul brutal din care era facuta psihologia colectiva
a until razboiu de o speta noua, in care, curh mí-a
marturisit eroicul cardinal Mercier, generalul von Bissing
raspundea la amenintarea cu sentintile istoriei : Dar,
parinte, no', biruitori, vom face istoria", treziau in su.
fletul mieu tot ce putea fi mil pentru invin0 0 ura pentru
a§a de ignobili invingatori. Cind Franta a venit la rind
dupa Charleroi, intrebuintindu-se contra el acelea0 procedari
hunice, cu ghiulelele care loviau in divinele figuri ale sfinti-
lor de pe frontonul catedralei incoronarilor regale la Reims,
o 'Matra de atitea ori secular a plesnia in imbrall§arile incen-
diului, sentimentul, neputincios, 0 Cu atit mai arzator, contra
civilisatilor cari desonorat civilisatia s'a revarsat in arti--
cole de infierare, care au gdsit rdsunet, contribuind 0
ele la formarea spiritului public, de care, in cluda smo.
mirilor platite, aveam qa de multa nevoie.
Se adaugia insa un mai puternic, mult mai puternie
motiv de tortura sufleteasca. Monarchia vecina scosese in
lupta pe Rominii de acolo. able eran pu0 impotriva
Ru0lor in primele rinduri, cu gindul, une or' marturisit,
a astfel se ajuta esential la resolvirea, prin cimitirele de
razbolu, a problemei nationale in Ungaria 0 chiar in
Bucovina austriaca, unde o bestie inca in viatd, §"t cu
pensie, dupa tratate, din parted guvernului romin, colo.-
nelul de jandarmerie Fischer, trata o intreaga populatie
nevinovata ca pe niqte spioni 0 tradatori in folosul Ru0lor
0 o menia chinurilor ispravite cu spinzuratoarea. Niciodata
nu se facuse o astfel de batjocura din acest neam, din
partea pe care o pretuisem, ani de zile, 0 o lubisem,
ar de mult. Zi de zi, veniau ve0ile de moarte, cei mai
buni perind in strainatatea pustie, pentru o causa straina,
220 0 via¡A de om

pentru causa dusmanilor lor de moarte. Azí, Avram

Sadeanu, bunul, blondul ascultator al cursurilor de vara,
biograful luí Gheorghe Lazar, mine asa de iubitul mieu
finar cumnat, acela care-mi intelegea toate gindurile
yi-mí impartia toate símtirile, nobilul visator si harnícul
apostol al scolii sale brasovene, spirit poetic si critic in
acelasí tímp, ale carui manuscripte au ramas risipite si scri-,
sorile pierdute, Alexandru Bogdan, bunul mieu Sandi,
sfarmat in bucatí fara urma in santurile galitiene de la
Zumina.
In acelasí timp, clasa conducatoare a Romínilor de
acolo, cu episcopii, cu membrii comitetului national in
frunte, se intreceau, din inalte motive politice, in demon,-
stratfi catre stapini. Cetírea acestor acte, care, din neno-
rocire pentru autorii lor, ajunsí in cele d'intaiu locurí ale
Biserícii si Vietii politice a Romaniei unite, s'au pastrat, face
ca si astazi singele sa mí se suie in fata de indignare. De ce
li-as mai insemna numele, pe care le stie toata lumea 7 Cel
putin omul mal cu vaza, sfatuitorul cel mal sigur din
rindurile lor, d. Iuliu Marlin, imbracase uníforma austro-,
ungara pentru a lupta pe frontul Italian, si de sigur a
trebuit sa-I cred cind, mai tarziu, mí-a spus cum a
simlit o mare bucurie pentru ca, trimes in recunoastere
prín aceí muntí al originfi noastre, a putut sa anunte o
strivitoare biruinta a Italienilor- Dar altil, la Viena si in
alte p&p, nu erau decit fui credinciosi al pattiei lor
provinciale, si se va gasi si cine sa blastame, mat tarziu,
trecerea liberatoare d ostilor noastre care mergeau la
mucenicia chíar pe care acest bun Romin li-o menía.
SoIli Ardealului la irqroparea regeluí Carol stateau la
Sinaía mutt ca sfincsii, feriti de once atíngere compro-
mítatoare cu vre-un agitator". Astfel de atitudiril mi-au
-smuls atuncí cite un artícol pe care, a poi, din inn pentru
acela, ridicat sus in viata Statuluí, care-1 meríta insa pe
 Spre rAzboiul de unitate nationelA 221.

dephn, 1-am scos din seria reprodusd in Rdzboiul nostra

in note zilnice.
A incerca la BrAtianu era inutil. Nu voia sd vie in
ajutorul Sirbilor invadati; recunostea c avem mai putine
tunurí decit Bulgarii si c sint i generalí prostí. Daca
vor gresi, it voiu inlocuí", Dar cum veí repara gre-
sala lor 7".

In asemenea vremuri tulburí i amenintdtoare, e o ne-

vole pentru o societate sd priveascd sus, acolo unde e
continuitatea permanentd, rdspunderea care vine din mat
adinc í trece din generatie in generatíe, impreund ctz
inftresul dinastíc inRusi. Pe noul rege Ferdinand nu 1-,am_
vdzut, n'am autat sd-I vdd : mí se vorbía de un dureros
proces de constiintd, pe care nu indrazniam sd-1 tulbur ;
totusi, cind a aparut in fata noastrd la Parlamdnt, cuvín-
tele de bun Romin" cu care intelegea sd se defineascd
in misiunea sa pdreau ina de atunci cd au in ele un
intreg program, acela care era in dorinta cui simtiau
cum trebuie. Mi s'a spus ca ar fi bine sd vdd pe tindrul care
deveníse acum Mostenitorul Tronului, dar n'am gdsit,
n'am putut gdsi, o ldmurirc in cele citeva minute petre-
cute cu acela care vadit isi impunea o anumitd atitudine
si cdruía í se va fi recomandat sd evite de a se angaja.
Md indemna insa spre o noud audienta la Regina
Maria scrísoarea personald pe care, pprindu-md in fata
Palatului Regal, la citeva zile numai de la suirea pe troll-
a sotului ei, mí-o daduse generalul Balif, nepotul luí
tor Place, eonsilierul lui Voda-Cuza, care a fost si este
unul dintre pupa oamení, credinciosi, loaialí, dar, in,
acelasí timp, de un caracter ferm si de o vorbire bdrbd,-
teasa, pe cari avut regli REmaníeí. Prin aceste rin-
dud doamna energía, doritoare de a exercita o influentd,
care a fost multa vreme fericíta, asupra afacerilor publice,
declara a intelege a sprijini aceastd noud i grea Dom-
222 0 viatA de om

nie pe oameni devotati, intre cari imi facea onoarea de

a ma numara si pe mine. Am gas% nu °data, la Pala-
tul din Cotroceni o inteligenta distinsa, o marturisire
sincera a unor sentimente neschimbate s'i tot farmecul
-unei conversatil in care, ca si in scrisele Reginei, rasariau
1a fiecare moment amintiri, impresii vii ale tuturor locuri-,
lor vazute, Inca de la Malta primilor ani de tinereta, si jude-,
cap hotarite asupra atitor oameni intilniti in cale si rapede
intelesi si clasificati. Nu-i era nimanui, de sigur, Wei
urit, nici fried in odaia unde noua doamna a terii primia,
'nitre obiectele ei de arta si cartile el favorite, tot-
deauna s'i in presenta unor marl si negre fiare blinde,
care se vede ea jucau rolul de pazitori ai regalitatii, dar
prea erau amestecati in toate.
Regina voia razboiul, dar nu fiindca el era strigat pe
strazi din Dumineca in Dumined, nici pentru ca el putea
sa fie un instrument In lupta inversunata dintre partide,
care-1 erau indiferente, v kind pretutindeni numai omul
-si, cind nu se amesteca vre-uo sfat strain, vazindu-1 in
adevar s'i pana in fund. Nu-1 void, cum spuneau adver-,
sari politicii pe care a ajuns s'o represinte, mal presus
chiar de sotul, asa de timid, care-si ascundea cu ingrijire
sfasierile interioare, pentru ca -era Englesa dar cu atit
singe german si rusesc I si pentru ca Anglia luase loc
ling Belgia calcata in picioare si Franta in primejdie de
moarte. Ci, cred ca pricep bine, razboiul il voia, impotriva
tirguielilor din fiecare moment, a conventiilor de apro-
visionare a cuí trebuia sa ni fíe dusman a doua zi, a
ipocrisiei unte si a desgustatoarei conrurnii, din necesita-
tea instinctiva, elementara de a vedea in- fata ei luerurj
netede si drepte, lucruri curate si viteze, care de aceia
sint si lucruri frumoase.
Comitetul Ligii a tinut un numar de intruniri in ca-
re-mi aveam locul. Multe glasuri s'au amestecat acolo ca
sa ceara o hotarire, pentru recomandarea carda trebuia
 Spre rlzboiul de unitate national& 223

sa inchili violent °chit spre a nu vedea prapastia care

negresít ne astepta. Era acolo vorbaria rasuflata a parinte-,
luí _presedinte, care-si dadea bine sama a altele sint
vremurfie si altceva cer oamenii. Erau impresionantele
vibrapi din glasul violent, intretaiat, une orí brutal, in
.duda infaRarii ramase sentímentale, dar cu o volnia
apriga In ochii desperant de palid albastri, a d-lui Goga,
devenít un fel de sef al pribegílor ardeleni sí care scotea
din pastunea sa pentru interventie accentele-dure care au
fost cuprinse intr'un nou volum de crítica política versificata,
unde nu era nimiq dinteo duíosie a inceputurilor, pe care,
acuma, o despre/u1a.Par, inaínte de once, era dirza decistune,
iesínd s'it din rotunzií ochli de leu, din aspra fa/a patrata, din
razboinicul par scurt, aspru, drept, din infa/isarea de carunt
general de cavalerie a luí Filípescu, devenit ca o incorpo-
rare a vechii boieriml luptatoare, care cere numai pintení sí
suli/a. Glasul luí adinc avea sonoritali inegalabile cind
cerea regeluí Ferdinand sa se incoroneze la Alba-Iulía
sau sa moara pe cimpia Turdeí". Nímeni nu impresiona
asa de mult, mai ales ca se stia indestul peste ce flush
vienese, atita timp hraníte, calca el, si ce sígure sint angaja-
mentele pe care le la un suflet croft astfel. Suna la dinsul
un ton de genera/it intregí tithe pentru batale, si era
lesne sa se vada cà in cuvíntele care cadeau grele
ca plumbii din pusca nu e nimic invalat pe din afar&
nimic adus de acasa, nimic mestesugit pentru aplause.
Vazindu-1 asa de inchegat, de vinjos, de invelít in mus-
chit de fier, cine ar fi putut gicí ca, peste citeva luni nu-
mat, atuncí cind In sfirsít ROMallid aruncase zarul, il vom
conduce ciliva numal, earl nu ne temeam de bombele
din cer, si, pe linga noi, vre-o doi, trei agen/i electoralí,
recunoscatori si idioli, la mormintul in care, cu mult prea
curind si pentru lupta care se deschídea sí pentru viito-
rul care era sa urmeze, s'a coborit.
Propaganda prín brosurí a Ligei n'a /inut mult. N'a-
224 0 viatà de om

veam bani, i lumea, prima de griji ap de marl, venia

in nurndr mare la intrunirí, fdrd ca sa aibd insdca-
tacterul Impunator pe care-4 doriam, dar cetía foarte
putin. í ¡deja, rdsdritd o clip, a unui mare ziar, capa-
bu sd lupte cu cele cumparate sau intemeiate de chel.-
tuitorii agenti germani, a fost pärdsitd.
Raminea Academia Romin i cursul la Universitate.
La eclintile celei d'intdiu s'au presíntat pe rind, in acqti
aní de neutralitate, Carpatil í luptele díntre Romini
Unguri", Sirbi, Bulgari í RomIní in Península balcanied
in evul mediu", notele despre Ucraina. La Universitate,
unde se tratase, in alt an, despre rdzboiul balcanic, cela
ce a dat o Istorie a peripetiilor luí, care ar fi fost poate
cetitd dacd se tiparía in alta limbd, s'a vorbit despre
Desvoltarea Well de imitate nationald", invederindu-se
cd idealul din momentul de fatd nu era decit continua-
rea unei cugetdri politice de veacurí intregi, apoi despre
Istoría Rominilor din Ardeal í Ungaria, care, cu
jire revdzutd i imbogatitd cu fapte, a format doud marl
volume, traduse apoi 0 elegant edítate in límba francesä,
§i in sfirsit despre Istoria poporuluí frances, a poporuluí,
nu a Statuluí, deci a factorilor adinci carí i-au hotdrit
desvoltarea din veac in veac, Indrdzneata incercare, cu
materíalul luat de-a dreptul la ízvor, care ar fi meritat
oarecare consideratíe. Odata, la acest curs, Regina a
apdrut, primitd de studente ardelene care-I oferíau nod'
ro0i legate cu trícolorul.
Pe alaturí aveam rdgazul sa ingrilesc o colectie de
documente grece01 pentru Academia Romind, formind
cloud volume din Hurmuzald, §i, invítat de Armin Tille,
corectorul Istorieí Romirfflor in nemte0e, sa tratez, in
marea colectie a lul Helmolt, acum retras de la condu-,
cerea acelei Istorii universale" cu basd geografica pe
care o incercase, dar urmdrínd la Bremer Zeitung
imprejurdrile de la noi, cu o amenintare catre Ungurí
 Spre rAzbolul de unitate nationalA 225

daca urmeaza cu detestabílele lor rnetode, capítolele

despre Rominí, Bulgarí, Unguri, Albanesi sí Tiganí. Vo-
lumul IV, care le cuprínde, a aparut, de s'i gata Inca de
la 1914, dupa 1916 numaí, s'i m'am trezít, spre marea
mea uímíre s'i Indignare, cu fiecare capitol inadit in sensui
/upteí germane, infIerindu-se in cel romanesc tradarea"
regeluí Ferdinand din causa soIlei englese", lar in Prefata
se da explicatía ca, neputindu-se gasí unit autorí din causa
razbalului, s'a facut intregírea ce intregíre I de nu
stin ce doctor" bon ti tout fatre, cu parerea de rau, in
ce ma prívete, ca, legat de Germani sí consíderat de
dinsii ca unul díntre aí lor", i-am tradat sí eu, partea
mea de colaboralle fiind pastrata numai din causa va-,
lorií eí intrinsece. Voiarn sa fac un proces, dar mí s'a
spus ca-I voiu pierde, dupa multa cheltuiala, si a trebuít
sa ma multarnesc numal Cu scrísoarea publicata Intrio
foaie din Elvelia germana sí cu protestarea din revista
mea francesa.
In tot acest tímp, urmaríam de aproape si eroica lupta
a Sirbílor, cind invinsí, cind invíngatorí printeo glori-
oasa reparatíe, pana in zítia stringeril lor din toate par-,
tile, de Bulgarí, de Austro-Ungurí si Germaní, si ízgonírea
lor cu tunul in epícul exod care fi-a dus díncolo de
brazda lubita a teril lor. Si daca mor ceí de azí" , Ira
spunea urmasul luí Ristíci la Legatia sirbeasca 3 osa ranifie
atilia all sa poata duce lupta maí departe l". La Craiova
vorbíam de Rominí si Sirbí in folosul ranitIlor lor si ce-
lebrarn la Institutul sud-,est european intoarcerea birut-
toare a regelui Petru in capitala sa.

Astfel am ajuns la acea neprevazuta data din August

1916 cind o telegrama a luí loan Bratianu ma cherna,
In termini de O caldura frateasca, la Bucuresti ca sa-mí
anunie ca in sfirsít Intram in luptà.
15
 XXIII.

Interventia militara a Romatfei.

Ma vad in odaía luí Bratianu in momentul cind stírtle ve-
xuau de pretutindeni, mai grele de cum i se pareau metim-
losului calculator, care credea ca fiecare din cifrele sale e
exacta 0 socoteala perfect trasa. Razboiu de ci eva luni,
doua, fret, baci pacea se apropie, si ea ni va da execu-
tarea íntegrala a tratatului ; siguranta in ce prívete Bul-
garia, neamestec al Germaniei. Lovitur napra nica, ne-
stiuta de nímení, cad totul a fost pregatit asa, melt la
Vicna sa nu se af/e dedit dupa ce trupe e noastre vor
fi departe in Ardeal.
Omtil mindru si rece avea infatisarea sigura care se
potrweste cu o astfel de stare de spirit. Nido intrebare,
nido indoiala. Niciodata n'a parut mai stdpin : pe dinsul,
pe rege, pe noi top, pe soarta. Asa sint toti aceia pentru
cari sufletul omenesc, care scapa tuturor socotelilor, e un
element de care numai poetii í naivii pot sa tie sama.
N'avea spuie nimic, decit, ceva mai tarziu, sa, ma
intrebe ce-mi reservam, evident dupa modestele mele
puteri, in drama care statea sa se deschida i in care el
vedea mai mult o afacere de Stat" decit lin sacrificiu, un
suprem rise national. Cum, credincios prieteniilor sale, intru
cit el putea sa le aiba in adevar, dominatorul Romaniei
dadu e lui Constantin Stem uniforma albastra de colonel-
 Interventia militarl a RomAniel 227

-auditor, luí, celuí care luptase din rasputeri ca sA ne

pastreze cu Germaníí si contra Tarului, a caul mina o
sarutase totusi, cu devotiune, la Constanta, 1-am raspuns
de vreme ce pe Stere l-aí facut colonel, eu trebule sa
flu cel putín general". Miam lasat ceva maí ieften : de ce
nu s'ar face un ziar al frontuluí Luí Bratianu nu 1-a
placut. La ce ar folosí, se gin dia el, sí aceasta íntrusiune
líteraturii, cind lucrurile sint asa de bine puse la cale
si legate asa de strins ? Ziarul s'a facut de fapt, si nu l-a
cetit nimeni, cu cita credinta i prícepere erau puse in-
tr'insul. _La urma, a consímlit sa deje foil mele, pe care
am facut-o allied, suma ce-mi trebuia pentru ca sa cum,-
par hirtia.
Incolo, nu maí aveam nimic de vorbit. Ce sfat putea
-sa tele superbul, aiuns la capatul Socotelilor sale, de la
un Wet profesor, de la un adversar politic despretuít, cu
care se platíse printeo sarutare in momentul decisív 7 Dar
intimplarea, care e une orí extraordínar de intelígenta
are simpatille í antipatille el, m'a facut sí data aceasta sa
flu martor la momente pe care Bratíanu de sígur ca nu
le-ar fi vrut cunoscute, ma ales daca ar fi prevazut ce era
sa se intimple. O chemare ta telefon ne intrerupe. Nu e
spune el indata, Bulgarii ne-au atacat la Turc-Smil.
N'are important& E o simpla demonstratíe. Stiu eu intele-
guile mete. í apoi el au acolo numaí o brigada, lar gen eralul
Teodorescu o divisie". Peste un sfert de ceas noua che-
mare. Nu ri-am spus 7 S'a facut. I-a raspins."
Numal cind o telegrama in !Inaba germana a cazut pe
neasteptate, intre ordínele cu prívíre la internalli Cen-
tralilor, urita practica noua íntrodusa de Germanii in-
sist , í buna doamna Bratianu a intervenit pentru fe-
melle desperate din acel lagar, lar Bratianu, care declara
ca nu stie acea limba, mí-a trecut-o rule ca sa traduc,
-§1 ea nu era altceva decit declaratía de razboiu a Reí-
,chuluí, ca o umbra trecu pe fata omuluí celuí sígur.
228 0 vlatg de om

Eui omtzl celalt, nesigur, vesnic nesigur, dureros nesigur

si In aceasta clip, cind, cum am scris-o, se ridica po-
tirul cel sfint de singè s'i de lacrimea, m'am dus spre casa,
departe supt munte, chinuit de gindul ciocnirii de la Turc-
Smil, in care, neaparatu , nu trebuia sa fie decit o sirete-
nie" a amicului nostru Radoslavov, presedintele de
Consiliu bulgaresc, si apoi, nol avem acolo o divisi,
iar Bulgaril o singura brigada".
Citeva zile, nicio veste insemnata nu mí-a venit. Apol
revelatia zguduitoate a incaierari/or pe viata si pe modrte
in Turtucaia neispravita s'l LIM pod, pentru care a fost
izgonit din armata colonqIul Botez, a carui fat4 de cine
batut am mai intilnit-o cindva in viata. Aveam presim-
Ikea neteda ca inceputul de la Turco-Smil, simple de-
monstratie", continua. Nestiind la cine sa ma indrept pentru
a ma despovara de sarcina care-mi zacea pe inima, in-
suportabila, am phemat pe un prieten, recomandat pe
vremuri de Scurtu, pe Ardeleanul nationalist, pe dirzul
Mocan, stimat pentru puterea convingerilor sale, care era
co/onelul Verzea, director al Postelor si Telegrafelor. Ras-
punsul a fost scurt si expresiv. Expresiv nu numai penttu
teribila stire pe care o transmitea, dar si pentru starea de
spirit a cui vorbia, rapezit si brusc, cu intonatia care
arata ca i s'a indeplinit o profetie sau ca e bucuros de
resultatul pe care-I asteapta : El, ce sa fíe? A cazut
Turtucaia". SI comunicatia s'a intrerupt de o mina plic-
tisita. Peste citeva luni Verzea va fi primer al Bucurestilor
supt ocupatie, conducerea suprema a tradärii fiind in
minile colonelului" Stere. Asa lucreaza oamenii cu calcule
perfecte in alegerea acelora de cari se servesc... Si, deed
primului I se vor smulge fireturile de plutonul de degra-
dare, celalt, supt atotputernicia calculatorului fara gres,
va face o calatorie de internare la un sanatoriu din
Elvetia s'i se va intoarce represintent moral al Basara-
biei sale.
 Interventla militara a Romaniei 229.

Cum era pregatit lucrul sigma am putut s'o vad de

altfel mal aproape de mine cu propriii miel ochi. Ge-
neralul Tanasescu, comandant al sectorului de pe valea
`Telgaienului pana la Sacele, a venit, de 0 necunqscut, la
\Talent sa rp.a intrebe, cu tpnul cui ofera o calatorie de pla-
cere, daca nu merg in Ardeal. Am luat cu mine un par-
desiu, o blana 0 harta etnografica adausa de Casa Perthes la
un studiu al mieu din Petermann's Mitteilungen" despre
intinderea elementului romanesc. Generalul a ris : Se vede
profesorul". Adeca 0 dupa harta, dar 0 dupa blana.
Am trecut pe drumul strabatut de mid grupe de sol-
dati, cari mergeau ca in patrula, am vazut la granita
stilpul dat jos, , casa cantonierului ungur darimata, Cu
albinele din stup care se trudiau sali faca un nou adapost,
ne-am impotmolit la Santul Vechiu, samanat cu zdrente
de uniforma 0 cartiqe frase, intr'o miserabila girla, 0
noaptea se lasa cind am fi putut pleca spre Sacele, de
uncle venia, inrosindu-mi obrazul - de ce IN spune-o ?-
o prada de razboilia-, cu mobile 0 alte accesorii pe care
Tanasescu parea c'o gdseste fireasca 0 care pe urma
s'a pus la... loterie. Mergem inainte 7 titi qu7 Dupa"
ce vad, xisci sa cazi in mina Ungurilor din paduri, 0 ar
fi ceva sa te vada pe d-ta, cu mine impreuna, care nu
Sint general, pe strazile Budapestei. Atund sa ne ia-
toarcem i"
*i ce intors 1 Inainte de manastirea Cheia, cum atipisem,
ma0na, superba, conclusa de un enorm Hay om politic
de provincie, care scapase astfel de front, era sa cada in
fundul prapastiei unde curge Teleajenul ; la Cheia nu mai
era benzina, 0 s'a dus cineva s'o caute la Izvoare, ca sa
se constate ca benzind era. i in acest timp am dat par.-
desiul, inutil, generalului, care tremura de fyig in vintul
inuntelui. Peste poduri nepazite, la Drajna, sentinela, al
carii sef, elevul" de administratie, domnul lief", era
la Valeni sa joace cartile, a tras asupra automobilului
230 0 via% de om

unde era seful su suprem, care nu slid parola, jar la,

poarta casei mele generalul m'a rugat sa-i las pardesiulg
flindca, in inc de a merge la Buzau, unde-í era coman--
damentul, se duce acasa la familie in Bucurestí.
Ce-mi mai trebuía ca sa stíti ce razboiu faceni? Cam-.
pania in Bulgaria nu ne invalase nímic. Din potriva, prim
resultatul favorabil, ne naravise numaí.

Peste pulin eram la Bucuresti, unde mutdsem ziarul

Din odaila mea de la Hotel Regal scriam cea mai ma e
parte a luí, zi de zí, ajutat, pentru partea tehníca maí mull,.
de un tinar inteligent, care parea deosebít de devota
cum sint ai nostrí, nu e asa pana la moarte..., d Al-
Cusín, fost elev de la Iasi al d-lui Cuza, despre car in
acele zile nu se vorbia nimic sí care n'avuse niciun
schimb de veden i cu mine. In aceasta odaie de otel am
vazut intrind ca o furtuna pe d. Goga in uniforma de
soldat, care-mí vorbi cu ochil pe cari-1 face cind e vo ba'
de un lucru mare, de grozaville de lad, de Infernul
luí Dante", pe care, de la Coltenfla, il vzuseJa Turtuc la
Cu hileala fulgeratoare a conclusillor sale, acela car nu
consimlia inca de atuncí sa fie numaí un mare poet im-
declara ca de acum nu mai e nimic de facut o
din gura luí Inca de la rascoalele leranesti, dupa car u
urmat cunoscutele negocien í ardelene cu Kristoffy, mi.-
nistrul de Interne al Ungariei, ca ramine, acum c d
nu mai era celalt refugíu, decit revoluli.a. Da, revolu "a..
Cum nu mi-am atribuit nicíodata un rol intr'o prefacere
asa de grozava, m'am mullamit sa raspund Eu s'nt
batrin ; fa-o d-ta, i eu volu privi la dinsa". Peste c teva
zile, crísa de desperare trecuse ; pe strazile Bucurestilor,
cu un pas in urma, d. Goga intovarasia pe Nicolae
pesen, care nu spusese niciodatà ca mintuírea sta intea
revolupe, de si el ar fi putut s'o conducA.
Din chid in and imprejurarile ma duceau la lone!.
 Interventia militará a Románlei 231

Bratianu. Toata siguranta se topise in flacarile Turtu-

caieí. Aveam inaintea mea un om zdrobít, vorbínd incet,
cu gindul alurea, luind hotarirí inexplicabile, ca acela de
a incredín/a batrinuluí general Crainiceanu, deprins cu
alte vremurí, comanda suprema in Ardeal, unde era totusí
un om ca generalut 'rezan, care níciodata nu si-a pierdut
firea. Dar d-ta n'aí vrut sa-1 tríme/i pe Crainiceanu
In Rusia pentru a /inea, cum dorise, conferinti in tímpul
neutralitatii... Da, da, lima l-a cerut armata". La insu-
lidie, superioare, ale generalului Averescu, la acele ,
contestabíle, ale coloneluluí Sturdza, nu se &día decit
doar pentru cine stie ce misiune defensiva in ceasul ulti-
me' catastrofe.
Indata Le s'a vázut a lucrurile merg rku, nu mai
era un om, in toatd lumea política, la care sale adresezí
pentru a-fi adaugi i.ncrederea ce ai mai fi putut-o avea
fala de astfel de dovezi. Pe cind trupele noastre, lucre-,
dinia e unuitgeneral cu nervii bolnaví, erau date peste cap
in Dobrogea, pana ce un ofiter superior in subordine,
ca Rasovíceanu, a dat curai de resisten/a solda/flor, cari
nu maí stíau ce e cu dinsii, pe cind cele din Ardeal,
aruncate peste graníta de aparilia Germatillor, cu trupe
alpestre de o experienla de doi ani, aparau, neschimbate
cu saptaminile, o granila de o intindere nemasurata, pe
cind indraizneata contra-ec/iune a generalului Averescu,
care fusese descoperit in sfirsit asa de tarziu, tau servíta
de o avia/ie aproape neexístenta s'i de o flotila mult in-
ferioara monitoarelor austríace, era taiata, in míjlocul pri-
melor si grelelor ploi de toamna, de capriciul generalului
Ilíescu, ramas Napoleonul" primuluí ministru, amícul si
fostul sau coleg, /ara era, in cel mal depila in/eles al cu-.
vintuluí, fara stapin. Regele insusf aparea numai din fuga
automobíluiuí, fárd sa stie nimeni ce vrea, ce face, ce mai
inseamna.
eful guvernului era, sí va raminea multa vreme, total
232 0 viatà de om

neexístent : nícíodata n'am vazut o mai prapastíoasa ca-

dere de la síguranta suprema la paralísia absoluta. Minis*
trul de Razbotti era Vintild Bratianu, escelent administrator,
perfect contabil, om de munca fara preget, dar complect
lipsit de acel fluid care e necesar la conducatorí in mijlo-
cul unor astfel de nenorocíri, asa de mari st asa de neastep-
taie, sí, pe ling aceasta, neavind nício compete* in
conducerea tehníca a rkboiuluí, care ramasese in minile
unuí sef alit de compromís printr'o neactiune ce samana cu
absoluta ínconstienta. Secretarul de la Rdzboiu, generalul
Burghelea, un nume care nu zícea nímic, verlise speríat
de pe frontul ardelean, incredintat de doua lucrurt, pientru
care putea si jure sí inaíntea luí Dumnezeu : a tunurte
germane sint grozave si atit de obrazníce incit 0,-,d1.1 permis
sa arunce terna s'i asupra unuí om de rangul lui si ca
toll Ardeleníí rominí sint níste traddtori, cari meríta im-
puscatí. Mi/e-a spus mile, uluít, la Minísteriu/ de Razboíu.
Pentru contactul cu populatía, care plerduse capul Cu
desavirsire, cautind zadarníc sd interpreteze laconísmul
unor comunicate capabíle de a MOM si míntile cele maí
echilíbrate, era cl. Duca, a caruí parere despre soarta raz-
bolului se formase inca din cele d'intaiu zíle : totul era
pierdut. A trebuit ca, la Censura, sa redactez eu un apel
catre cetateni, recomandindu-11 líníste sí incredere, in mo-
mentul cind strazile rasunau de camioanele care incepeau
sa mute ce se maí putea muta, in Moldova.
Aceasta populatíe, care petrecea zile de indoíala sí noptí
de spaima, cu felínare/e inzabraníte si ferestrele invelite
in hirtie albastrd, s'a aratat mult superíoara acelor carí
tribuíau s'o indemne sí s'o sustíe. Dupa prima panícd a
zeppelínuluí, care a coborit la otelul miep lumea in pivnítd,
eu insumí ducind un somn intrerupt, gata de plecare la cade,-
rea, ce se astepta, a bombelor asupra cladíríí, sunetul lugubru
al clopotelor, suieratul sínístru al vardístllor, díntre cari níct-
unul nu ví-a parasit postul, nu emotionau decit delicateta
 Interveniia militarA a RomAniel 233

de suflet a celor de sus. Inc°lo, in zgomotul detunaturi-

lor, lumea isi cauta de treaba ca in zilele obimuite I de
aceía si macelul din Plata Sf. Gheorghe, citeva ape
dupa ce o parasisem, intrerupind prea lung conversa-
¡e cu vioiul ministru al Italiel, asa de rate s'i asa de
animat, Fasciotti, care voia cu once pret si-mi explice
ce a fost generalul Oreste Baratierí si curn s'a ajuns la
catastrofa militara de la Adua. Doar daca se goltau
restaurantele, unde se vedeau si citiva aviator' francesi,
dar, din nenorocire, sus in cer avioanele lor lipsiau ; acele
restaurante in care am vazut In ceasurile cele maí ne-
norocíte, petrecind banda Stere, cu intelectualii sí profesoril
ei cu tot. °data, am ramas singur la masa, cu chelnerul
care-mi facea linisfit socoteala. Lumea era la ferestile
otelului mieu cind o schíja, care mí-a fost adusa calda
Inca in odale, lua o parte din obrazul copilului croitoru-
lui de jos. Tinarul mieu amic, D. Ciotori, in care e atita
inteligenta sl atita vointa, care venía sd-mi faca zilnic
cursul de politica si strategíe, prevazind parca negociatiile
cu dracii sovietid care-i vor fi incredintate pe urma, y
prímbla micuta silueta pe strazile amenintate de ploaía
de foc. Baietasul cu corecturile venía sa ma caute la
Academie cu síngura grija de a nu pierde spalturile, lar,
in zíua chiar a celui mai odios masacru, inaintea caselor
cu Mere, tipografii miel din Pasagiu culegeau artícolele,
pe cind de jur in prejurul lor crapau bombele. In Biblioteca
AcOemiei, elevele mele de la Universitate nu se clintlau
de la pupitre níci atunci cind zgomotul detunaturilor era
mai asurzitor si gropí se sapau In vecinatate ; adapostul
subteran pe care-I facuse d. Bianu nu servía decit unor
rgembri mai fricosi ai societatii ; era rusine sa-1 fi si va-
zut, si nu stiu niel acuma unde era. Cu vechiul functio-
nar Tuducescu in fa/A, lucrind pe indelete la fíele sale,
foiletam, cad nu-mi era mintea la un lucru mai serios
sí mat greu, revístele ilustrate din donatia de arta Filipescu,
234 0 via% de om

ca sa caut material pentru cartea mea Relations entre la-

France et les Roumains, aparuta intaiu ca articole in l'In-
dépendance", dupa ce fusese refusata de Academíe, care
se tinuse neutra" in neutralítatea ofíciala a terii.
Dar evenimentele se imbulziau ametítor de rapede in
acea dulce toamna, una din cele mai frumoase pe care
le-am vazut, indígnator de indiferenta la incordarile 0
suferintile noastre. In zíua cind s'a aflat caderea Cons-
tantei, am mers la Mínisteriul de Razbolu ca sa aflu ce
este supt comunicat. »Ce sa fíe? ce sa fie ? `, a fost ras--
punsul generalului Burghele, ce e acolo in comunican".
»Dar n'am venit pentru atita." El ce, ei ce ? A cazut
Constanta." Si, pe urma, scurt, límpede, ca si cum n'ar fi
fost vorba decit de o neaparata conclu le, trasa mate,-
matíc : daca aveti patriotism, de ce nu incheiati pacea?".
Supt impresía acestui teríbil raspuns am cautat din nou
pe Bratianu, de si-i fagaduisem a nu-1 voiu mat vedea,
°data ce in sufletul luí este numai ce constatasem cll.
durere. Au trecut citeva zile pana t-am putut vorbi, zile
de un astfel de chin, incit, cautind cui sa 1-1 marturisesc,
m'am dus si la colegul Bianu, de 0-i sham sentimentele,
si el insusí a ramas inspaímintat de ce-í umbla prin cap
secretaruluí-general de la Razboiu. Bratianu m'a ascultat
foarte linistit, pentru ca, dupa ce-i infatisasem ce e cu omul
care nu era la locul de cea mai mare raspundere, sa
ma intrebe : Ai 4-ta unul mai bun ?". S'a pierdut apoi
intr'o cugetare muta, pentru ca, amintíndu-si de teribila
sentínta a generaluluí, sa exclame: Pacta separata; dar
putem noi avea astazi pacea /separata?".
Am alergat la Palatul Regal, suprem refugiu pentru un
suflet mindru de -Ora 0 de neamul sau, care ajunsese pe
mini asa de descurajate, si am cerut sa vad pe Regina. Ea
nu se temea, ea n'avea indoieli in ce prívete viitorul. Fata
frumoasa era linistita si víteaza. A vorbit cu ofiterii strainí,
englesi, francesi ; totul nu e inca pierdut. Era in ochif
 Interventia militard a RomAniel 235

albastri tarí o siguranta mística, in adevar impresionanta.

Intre paturiie ranitílor, ea piastra credinta, care a_suslinut-o.
totdeauna in acele zile de incercare cind se vede ce poate
fíecare, caci vintu/ aspru al prímejdiei smulge s'i mastíle
cele mai bine prínse, o credinta religioasa, mística, ab-
soluta, in necesitatea de a indeplini pana la cap& intreaga
datoríe. Si /*racha illabatur orbis, zicea °data Romanul
Dar, de fagaduít, n'a putut sa fagaduíasca nímic : era
evídent a, trimeasa la spitalele el, ea n'avea dreptul, pila
hotarIrea nezguduita a sotului, si indaratnic sí timid, sa se
amestece in nimic.
 XXIV.

Catastrofa räzboitilui.

b calatorie la Valenii-de-Munte mí-a dat subit no-

Vunea materiala a imensitatii desastrului, care intrecea
once inchipuire. Din pasurile Ardealului venia ca o ih-
vasie a groazei si a desperaril, pedepsind singeros usu-
ratatea si desordinea. Soldati fari legatura intre &hp,
ofiteri calari, automobile militare, terani, femei, batrini,
ca in timpul marilor navaliri inaintea ciambururilor ta.-
taresti. i, element de rusine, in raillocul sivoaielor spaimei,
vitele de rasa pe care ordonante le minau la vale pentru
ofiterii lor. In cerdacul casei mele erau rude ardelene
fugite de streang.
Nu era timp de pierdut, resistenta la pasuri, glorios
de staruitoare, jimp de peste doua luni de zile, nepu-
tind fi prevazuta nici de aceia cari cunosteau mai bine
marile insusiri de vitelie si rabdare tacuta, cu dintii strinsi,
a teranului, omul serios al acestui neam. Am times pe
al miei, cu tot ce au putut prinde intr'o boccea, la trenul
din Moldova, am luat toata corespondenta mea ca sa nu
fie spinzurati de pe urma ei atitia fruntasi ai luptei al.,-
delene, am adaus citeva carp mai rare si, la caderea serii,
am plecat s'i eu, luindu-mi ramas bun de la casa pe care
nu stiam de voiu mai revedea-o. Vintul scutura florile
din gradina s'i cinil credinciosi ma priviau din pragul
 Catastrofa rAzboiului 237

portii : ,soldatii ocupatiel erau sa-4 omoare, lar in locul

florilor am gait gramezi de uscaturi mucede, femela care
de mild voise si-mi ude rododendronii, Mild ameniz-
OM cu impuscarea.
De ar putea spune buna mea casa ce a rabdat pe urma t
Mí-o destainuira, pe linga mink samanata pretutindeni,
insemnari scrise si 'elite urme, pe care le pastrez Inca.
Pe usa de intrare se vad liniile cu creionul prin
care locuinta, intrebuintata intaiu pentru birouri si pentru
a da un pat comandantilor, e destinata oficiului porci-
lor" (Schweineamt), cu data exacta cind i s'a atribuit acest
nobil rost : oficiul porcilor' nu insemna de altfel, cum
aveam dreptul s'o cred, identificarea zoologica a, lck-
cuitorilor celor noi, eft fabrica de jamboane instalata
acolo. Odaia noastra de mincare ajunsese neagra de
fumul bucatariei speciale, in ce prívete adevArata buca-
fade, rnenirea ei fusese alta: fiind cu ciment pe jos, -acolo
stateau call, animale mai nobile decit unii din stapinii lor :.
10 poate Inchipui cineva ce au lasat pe urma. lar pana
la incartirarea lor ei eran legati de unul din cei mai
frumosi meri ai miei, care a ramas strimb si pana astazi,
dar coaja, aproape total distrusa, s'a refacut complect, si
an de an el se acopere de cea mai alba floare si de ro-,
dul cel mai kogat, corn o va face poate si multa vreme
dupa ce nu mai voiu fi eu acolo. Pe una din ramurile
vinjoase ale batrinului gutuiu care a murit pe urma, un
oaspete maghiar a sapat Eljen Magyarorszag". in casa
insasi se vad pe usa odaii de dormit gaurile de care se
prindea lantul cinelui care coabita cu seful detasamen-
tuIui de ocupatie, si alte impunsaturi, pe alte tql, pastrate
0 acelea, arata unde se fixau comunicatele. in salon mí-a
fost cu neputinta sa curat crasa pe care au lasat-o pe
frumosul lemn de paltin bucovinean, inflorat cu desem.
nuri populare, minile celor cari-si faceau pe dinsa ocu-,
patifie de birou. Pivnita era plina de fierarii 0 de co.-
238 0 viata de om

uri pentru prune. In ultimul timp, o oarecare curAtire a

fost datoritk numaí presenteí femeilor care erau aduse,
cind lei, cind colo, pentru a imbuna suferíntile erollor.
Mobila mea calatorise in parte, sí in locul eí se adaugise
cite ceva luat din vre-o casa strain& Tablourile se im-
prastiasera unde putusera gasí amatórí ; numaí frumoasele
florí ale lui Grígorescu fusesera despretuíte si, luindu-se
bogatul cadru aurít, ales de pictorul insusí, pinza fusese
aruncata, ca o cirpa netrebníca, in camara.
Musafirii aratasera o deosebíta pasiune pentru cArti si
-tot ce e in legatura cu cultura ; numai cit metoda intre-
buintata pentru aceasta li apartinea. La típografie, prefacut4
m local de inchisoare, decí complect devastata si de-,
gradata, cu ferestíle prínse n sirma ghímpata d posítul
'a go it rapede de mine de carti, intre altele frumoasa
edítie in format mic a autorilor vèchi , o marfa de zecí
de mli de leí a disparut fara urma, despagubírea _ce mí
s'a acordat apoi, bine vení a, flind min'ma. Clís ele erau
n rebu'nta e pentru foc, nu numai din causa flacard
bune pe care o da lemnul vechiu, dar, , mí s'a spus, sí
pentru lumina alb s Li a zínculuí ca e se topete. Bunii
soldatí ai cultet Germanií aveau nevoie si de stfel de
distractli.
Donnta cea mare a ocup ntilor era insa aceía de a-mi
gasi biblioteca. 0 parte, u prepase tiraje a parte, cu
brosuri extrem de rarel cu cartí purtind dedicatii si in-
semnari, era la dispositia lor, ca s'i un numar de docm-
mente uitate, intre altele actul cel maí vechíu de la strabunul
galeongíu", imediat dupa 1760. Din ea n'a farnas absolut
mimic : totul s'a furat oil s'a ars. Din cele píerdute, os-.
tasii nostrí, cercetind la Budapesta prada cartílor, n'au
gasit, cu frabmente din corespondenta tipografieí si din
corespondente straine, decit lucrarea luí Vlahuta despre
Grígorescu sí frumoasa carte a d-luí Gerola despre mo-
ammentele venetiene ale insulei Creta. Pe dinsele era
 Cat astrof a rAzboiului 239

iscdlit larg, cu sentimentul proprietaruluí legítim, un domn

Gágyi Tend, care, inainte de aceste imprejurdrí, istoric
rivnítor, fdcea nothe despre artile romdnesti la una din
marile reviste de specialitee din Budapesta.
Aceastd procedare ma face sa rnd gindesc la ceía ce,
in circumstante intru citva asdmandtoare, dar fíreste fail
ca mina mea de biruitor" sd se fi atíns de lucrul strain,
am crezut cd trebuie sd fac eu insumí. Orí de che orí
mí s'a presintat o carte furatA, am refusat-o, prímind doar,
rare orí, volume sau documente cdrora nu II se mai
putea gas' urma si a cdror origine nu putea fi bánu ltd. Cind
un colonel prleten a crezut ca-mi poate aduce, in
prima fasd, fericitd, a rdzboiului, cloud vase de pret, le.-am
rdspins, cu indignare. Cmd, dupd razboíu, la visita fdcutd
de Liga Culturald vechii stdpiniri a luí tefan-cel-Mare
din Cetatea-de-Baltd, am cercetat si castelul conteluí Haller,
care Idsase, ca o protestare contra jatului fdcut de teranii
de pe mop sa, biblioteca risipitd si documentele sfasiate
pe podele, si mí s'a dat de cíneva din sat o carte pe care
am gasit pecetea stdpinului, ea a fost trímeasd imediat
prin posta aceluía care avea drept asupra ei. Mi se
pare cd o elementarä solidaritate morald intre oamenit
cultí cere aceasta.
Cele -mai multe din cärtile mele erau la Institutul sud-
est european in Bucuresti, $i de aceía au sapat, salvin-
du-se astfel o hamicd opera de adunator timp de mai
multe decenii : voiu ardta mai departe soarta colectiei,
care e astAzt la indemina oricuí. Cite va carp numaí
le-am gash instrdinate la antícvarii cari-si aveau pe
atuncí lazile pe cheiurile Dimbovitei si cart mí le-au
restituit fad ntpio obiectie. Dar miile de volume, unele
frumos legate, de care rnd folosíam in lucrul mieu zilnic,
fuseserd coborite, de lucrAtoril miei credinciosi, dupd
índicatifie ce adusem, in odaia secreta de supt scindu-
rile cerdaculuí, in ascunzisul pe care boierul de pe
240 0 viatà de om

vremurí i.-.1 pregatise pentru cupe de suprema krimejdie.

In zadar au cerut ocupantii, lucratorilor rama0, si cu
amenintarile cele mai impresionante, sa li spuie unde
mí-am gavozdit biblioteca. Li s'a raspuns cd voiu fi luat-o
cu mine. Jar stapinitoril se prímblau iilnic pe scinduríle a
caror míscare sí al caror rasunet 11-ar fi putut arata unde se
afla o noua si atragatoare prada. La intoarcere, unul din
colaboratorií mid la típografie mi-a anuntat ca scumpele
mele carp sint pastrate, si ele mi-au revenit la Bucuresti
cu ízul indelungateí petreceri la umezeala sí une orí cu
nestersele semne ale acesteía. La Bucurestí, corespondenta
mea fusese descoperita, dar, prietenul mieu, librarul Suru,
fiind si el refugíat in Moldova, d-na Suru a dat agen-
tilor politid militare ce trebuia ca sa taca, fagaduind s'i
o dístrugere care nu s'a facut. Astfel am pierdut in aceste
grozave imprejuriri mult mai pup de cum ma puteam
astepta.
Tipografía fusese pastrata de Germaní pentru procla,-
matiile si instiintarile lor. Cum nu platisem impositele",
eí anuntasera scoaterea eí la licitatie, dar prietenii din
Valenii-de-Munte, in frunte cu bunul sef al gad', Dimi-
triu, care era sa moara pe urma ars, s'au oferít s'o
cumpere ei, pastrind-o astfel. Casa insasi era menita unei
distrugeri in ultímul moment. Plecarea s'a facut insa cu
atita grija incit s'a ultat fagaduíala pedepsitoare. Dar se
chemase toata tiganimea pentru a-si imparti ce mai era
inauntru,: din nou, Dimitriu a intervenít, oprínd íncort-
scienttll laf.
In localitatel Germanii, intrecind cu mult pe Austro-
Unguri, fusesera deosebít de cruzí. Pentru o veche arma
de vinatoare ramasa intr'un colt se rostía osinda la
moarte, indata adusa la indeplínire. Mí s'a spus ca un
nenorocit a fost silít sa-sí poarte crucea pana la locul
de executíe. Munca Anted era la ordínea zilei, si nimeni
nu era crutat. Brutalitatea celor ce descalecasera in casa
 Catastrofa rAzbolulul 241

luí asa de bine gospodAritO a scurtat zilele bAtrinului

boier Iancu Ceresanu, care fusese, icoand a altor timpuri,
o providen0 pentru oricine avuse nevoie de ajutor :
sicriul luí pe un car cu boí a fost dus sínguratec in
umbra plopilor címitirului. In acest timp alIii, si mai ales
altele, se puneau la disposítia ofiterilor germaní, cdrora
li se dddeau petreceri, ei hind urmali apoí cu adind
pdreri de rau la plecarea lor din Vdleni. Educatia
patrioticd nu fusese data acestui popor nici prin netreb-
nica scoald, nicí printeo bund cetire literara. Dar ceia ce
lipsia claselor de sus, poporul o suplinia prín instinct,
acel minunat popor care cauta si in neobisnuite lumini
pe cer yestea a se intoarce Romdnía",
SaptOmfni de zile le-am mai petrecut in Bucuresti, min-
giiat si intArit, in cluda vepilor rele care se ingramOdiau si
a prevederilor despre cela ce fatal trebuía sd se intimple, prin
stOruitoarea muncd la zíar. Ramas cu gin duffle mele, n'aveam
la cine sA intreb Cu privire la ultimele noastre sfortAri.
Pe seful guvemului rnA hotdrisern sd nu-1 mai cercetez :
ce mai puteam avea comun cu cine regreta cd nu se
poate incheía o pace separatO r D. Duca era insAsi intru-,
parea ingrozitd a desastrului, tot maí evident. lar, in ce
priveste pe ministrul de Raboiu, Vintild BrAtianu, doud
amintiri vor ajunge ca sd i se vadO starea de spirit.
Dupd plecarea alor miei la Ploesti pentru a lua trenul
de Moldova, md intorceam la Bucuresti, inteun tOrziu. La
gard, voínícul sef Bengescu mí-a spus cu groazd cA
Predealul nu mai rOspunde la telefon" : decí frontul ar
fi spart acolo si valul ar fi sd se reverse asupra vdilor
deschise. Eram rugat sa due vestea aceasta la Bucuresli.
Pe frumoasa noapte cu lund alergam grabit ate Capi-,
tala anienintatO cu invasia. Dar in oras nu era nimeni
dintre aceia cdrora li-as fi putut vorbi : de frica avioa-
nelor dusmane dormiau pe la prietení din imprejurimi-
16
242 0 Wag de om

Numai Vintild Bratianu, care tocmaí conducea pe Pro-

copiu, era acasd sí treaz la acel tarzíu ceas de noapte.
M'a ascultat si a dat din umerí Se poate sa se fi rupt
frontul". Cu acelasí calm imí vorbia peste citeva sapta-
mini : nNemtlí au trecut pe la Zímnicea. Vor veni la
Bucuresti... Si Parlamentul, noí, ce facem 7 Cum vom
fi instiintati ? A, ii vei vedea. D-ta ai putea
sa i Main. Ba poate, pentru ca aí scrís contra lor, te-ai
putea si duce"...
In vederea perspectiveí asa de senín puse inaintea mea
de dinsul, am incercat sa vad daca m'as putea strecura
schimbat de haíne. O mantie sí un potcap puse la dis-
positie de arhímandritul Scríban fria transformasera asa
incit credinciosu/ portar Fratila, care scrisnia din dinti de
cite ori Stere prímía o telegramd nernteascd, nu m'a
putut recunoaste in cdlugarul care iesise cu arhírnandri-
tul. A sta in otel devenise insa imposibil : in marea imbul-
zeald de ofíteri intorsí de pe front, de Rusí car{ se
rapeziau la sticla de colonie sí la once apd de toaleta
care li mírosía a alcool, odaia mí se deschídea in lipsd, si ga-
slam paduchi pe perínele mete; eí incepusera a md na-
vdli. Murgoci m'a luat atund la dinsul, si tot multamita
lui am putut scdpa cu vial& fard domíciliul silít sau
fortareata care au cupríns peste citeva zile oameni ce
gresisera mult mai putin MO de Centrali decit mine, un
Rddulescu-Motru de pildd, al ca'rui colaborator la publi-c,
catia luí, Noua Revista Romind", fusesem.
D. Duca a fost intrebat serios asupra rostului care, in
lata ocupatiei iminente, se reserva parlamentarilor,
raspunsul a fost ingaimat Poate, cindva... Se va spune
la timp". In acea seard chiar, Murgoci, hotdrit sd plece
$l el, md lua la gard si, calauzindu-md prin amestecul
<le lume grdbita in presimprea sfirsítului, rad ducea la
unul din trenurile de evacuare a Ministerelor, la cel
pentru Comert.
 Catastrofa rhbolului 243

In coltul vagonului unde ma qezasem am petrecut

douazeci 0 patru de ceasuri chinuítoare, fara a vorbi cu
nimení, aproape fara a pune nímic in gura. Noaptea era
strabatuta de lumíni ciudate. In ziva urmatoare, trenul
regal a trecut pe linga noi, ultima expresie a catastrofei.
Tarziu seara, ma coboram la Nícolína, 0 indata, pe sta.--
zile murdare ale mahalalei, cele d'intaiu uniforme ruse0i
aparura, in floarea pamintuluí, cu lungíle mantale matt?.
rind praful. 0, de cite orí voíu vedea lungile, blegele
alaiuri asiatice ale- soldatilor tineri, recrutii de tell ma-
ban4ndu-se intr'un ritm incet, obosít, fart' vointa qi fara
vlaga, tar cintecele largi, triste, de sa umple de jale o stepa
intreaga, Mind aierul tot mat rece al uneí toamne care
trebuía sa mintuie in virtejurile de zapada, ultima apa-
rare a acestui pamint contra inVasiei...
Am gasít pe ai miei, fara prieteni in ceasuríle grele,
pgrasíti dupa adapostirea de citeva zíle in primítoarea casa
a preotului Bobulescu, cercetator ístoric pasionat, intr'un
camin de studenti, care fusese inchis ji .devenise astfel
unul din multele adaposturí ale refugiatilor. Casa apar-,
tinea maioruluí Bonciu, a anti cea mat calduroasa do-
rinta, manifestata mai tarziu
e
0 prín amenintarea ca ni va
sparge geamurile, era sa ne vada plecati de acolo. Buna
casa moldoveneasca, napadíta insa de plopite. Peste o
stradita ingusta se pregatíse cartierul primuluí ministru,
casa de vesnica tristeta, in care, ca 0 cum n'ar fi fost in
minile luí nicio putere, totul trecind in sama armatei,
care 0-a gasit un ef adevarat in calma siguranta a
generalului Presan, om de rasa , nu intra un automo-
bil, nu sosia un om la raport, Mara de prefectul de po-
litie Corbescu, un Sosie al d-luí Goga, ()fond, cu ochii
alba0ri, speríat, care, maí tarzíu, cind anarhía bokevica
ne ameninta, ¡mi propunea sa prefaca locuinta mea in
bulevard pentru apararea aceleia a luí Bratíanu, i eu 1-am
intrebat de ce nu s'ar face contraritil. In fat& pe acea
244 0-viatO de om

simpaticd Strada Romand, era Spitalul, care trebura pe

urrild sd ¡eje foc, ca multe clddiri cu contabilitatea in-
curcatd ; ceva mai departe se addpostia familia C. D.
Anghel.
Dar mediul resistentei in desastru nu exista. Nu exista
de loc. Iasul insusi, unde revenisem de atitea ori, in os-
pitaliera casd a prietenului $umuleanu, gdsind un asa de
bun spirit, suplinisem chiar pe Xenopol, acuma cu
totul pierdut, o ultima rdmasitd din geniala lui inteligentd
licdrind numai in fund, pe cind buzele repetau la nes-
firsit u/timele cuvinte auzite, si fusesem primIt... admirabil
de decan, Philippide, care ma invitase in scris sa fac
un lucru serios", si nu conferintile cu care obisnuisem pe
ascultdtorii miel , pdrea mal curind plictisit, tulburat in
linistea lul patriarhald de aceastd necontenitd imbulzire a
unor oameni necunoscuti s'i nesimpatisati, cari, pe lingd
aceasta, eran adesea de o pretenile ce putea in adevdr
sà indigneze, si une ori si de o brutalitate deosebitd.
Code se inchideau, pdrdsindu-se oddile usurpate. Din ve-
chea Si marea prietenie, din lunga luptd pe care o pur-
tasem atitia ani aldturi, la d. Cuza nu mai ramOsese ni-
mie : pan la sedintile Camerei ne-am vdzut poate o
singurd datd. In fiecare din noii veniti se vedea pare-cd
unul din vinovaili grozavei nenorociri. 1 se simtia tot
mai mult, si nu numai la Evreil earl jubilan la once veste
rea, cà oamenii ar fi preferat acea legdturd cu Germanii
pe care o ceruse tot clanul Stere, cu deosebitii sal Botezi,
ca si profesorul de slavisticd Ilie Bdrbulescu, a cdrui sfidare,
insuportabild, a trebuit sd fíe pedepsitd cu pumni si
palme intr'o gard. Chiar oamenii cu sentimente bune in
fond colportau stiri false de infringere si fAceau glume
cu privire la ceia ce asteaptd, fdra Mare", adecd fdrd
Dobrogea, Romdnia Marea. Era o atmosferd pestilentiald
de te indbusiai.
In guvernul insusi nu se gdsia niciun om de energie,
 Catastrofa rAzbolulul 245

Pherekyde chlar desmintind figura lui de luptator me-

dieval 0 disparind cu totu/ din actualítate, lar umbra /uí L
L BrOtíanu, mititelul, blaiinul 1 ap de nedrept neglijatul
Porumbaru pierzinduii fiinta odata cu disparitía luminii
de la care pleca; Vintila Bratíanu, in sfigit, 11 indeplinia
cu o perfectd conisffinciositate de batrin birocrat insdrcinOrile
exteríoare. Cela ce slAbía í mai mult directia era o
oarecare nesinceritate fa ta de rdzboiul in care guvernul se
aruncase pe basa unor calcule rOu fAcute de eful care de
fapt exístase el singur la inceput. Pe de o parte se pAstrau
oarecare legdturi cu Bucure0ii, unde Procopiu, lAsat anume
acolo, ay. ea o anumitO misíune, cum o avea una 0 pro-
fesorul Tzigara-Samuro* lOsat cu grija rqedintilor regale
capabil de a trece, panA in intimitatea ocupantilor, cu mult
peste aceste atributii, precise. Aceasta fdrd a mai pomení tot
ce continua sa fíe intre oameni1 de stinga ai partidului,
ca d. Sasu, i acela care de a doua zí dupd catastrofa
desbracase haina de colonel romin pentru a fi unealta,
supusA MO de stApin, insolenta fa td de populatie, a ocupanti-
lor. In plina Camera se va declara de pe banca minis-,
teriald a da, Procopiu a ramas la Bucure0i din ordín. lar,
de pe alta parte, se fdceau, incd de la inceput, pregOtirí
de -retragere in Rusia, pOna la Harcov, pArAsíndu-se ast-
fel credinta ca pe nou/ front s'ar putea produce o resis-
tentO durabila 1 cu folos.
La opositie, starea moralà nu era mult mai bund. Take
Ionescu, ramas, dui:A insuOrea de cAtre Marghiloman a
roluluí de impOcdtor ca Centralit qi dupd moartea luí
Fílipescu singurul qef posibi/ a/ unuí partid conservator
de care nu-1 lega Mel na0erea, niel mediul, niel ídeile fostu-
lui democrat", vroia contínuarea rOzboiului, dar realitatea
luptei inspdíminta un suflet iremediabil timid. Lingd dinsul,
conservatorii vedeau, din ímensa nenorocíre, in prímul rind
posibilitatea, necesítatea chiar de a inlocuí regimul, Cu omul
care o provocase. De fapt, dupd rAminerea supt o ocupatíe,
246 0 viatl de om

pe care ceí mai multi intelegeau s'o intrebuinteze tot

pentru blastamatele ,scopurt de partid, a fostilor junimisti,
credinciosi ortgintlor sub-germanice ale gruparii, si chiar
daca erau asa de frantuzir ca un C. C. Arlon, partidul
conservator de la Iasi era represintat printr'unul din fill
luí G. Gr. Cantacuzino, Mihail, om onest, bun, blind,
gras, care facuse odata un díscurs frumos, fratele sau
Grigore continua la Bucuresti relattile sale cu dusmanii,
apoí pit' seful Moldoventlor, D. Greceanu, care, de altfel,
om cu traditii de bung si adevArata, de si mediocra, boierie,
isi aratase pe front dorinta de a servi Ora, - si atit, data de
clientela, personala si permanenta, a admiratorilor lui Take
Ionescu. Nu se relevase inca prin nimic in vista politica
fostul secretar de Legane C. Argetoianu, care, opus orí-
carer reforme daunatoare mutt proprietati si socotíndu-le
ca o conceste facuta unei sentimentalitan despretuite si ca o
experienta foarte riscata, exprima pareri strict traditionale,
peste care politicianísmul alor sal trecuse de multa vreme.
Era Inca unul din oamenli cart vedeau in neasteptatele
imprejurarí, asa de triste, basa unei actiuni proprii, in
once directie ar fi sa se indrumeze.
Conservator-1i propriu-zist mi s'au adresat si mie pentru
a-mí cere sa adaug ce influenta as putea sa am fata de
Regele, care pastra, in aceste zile de vadire a caracterulu
fiecaruia, o atitudíne nobila si demna, pentru ca sa li se
treacA lor mina, fAra ca pentru aceasta sa mi se faca
propunerí precise de colaborare orí sa ma lase sa inteleg
ce ar voi sa faca daca li s'ar da puterea. Am re-,
fusat once ajutor si chiar once discutie in ce prívete
asemenea planuri. Stiam, ca si toata lumea de altfel, ce
pot ambittile nesprijinite pe cela ce ar fi indreptAtit ase-
menea aspirant la un ceas ca acela si, pe linga aceasta,
¡mi dadeam sama ca, totusi, fata de incapacttatea de
acnune a lui Take Ionescu, asa de usor terorísat, pana st ta-
cuta indaratnicie a luí I. I. Bratianu, ascuns de ton in
birlogul lui din Strada Romana, e inca de preferat.
 Catastrofa rAzboluluí 247

In partídul liberal, in ce se mat putea vedea dintr'in,-

sul, nemultamirile erau enorme. La Galati, d. Orleanu,
unul din Inini0ril eel noi ai luí Bratianu, .desaproba pu-,
bite pe eful care adusese o astfel de calamítate asupra
ter% 0 el nu era singurul care sd vorbeasca astfel. Sí
credinta celor mai de aproape oamení de rasa se cldtina
in vintul cumplít a/ desastruluí. Omul care nu putea sd
anímeze pe allíí s'a &sit complect ísolat, lipsít de once
sfat care ar fi putut sa-1 sustie. Nu pot 0i cit il visita un
altul din oamenii pe cart el, in tímpul de autocratíca
diriguíre, ii crease aproape din nimic: Al. Constantínescu,
a cdruí inteligentd, in general recunoscutd, era ddunatd insa
printrio infatísare fislca pretind la ridicul 0 prin reputa-
tia pe care o avea accst om de un perfect símt pra ctic, sin-,
gurul in tot partídul, ca urmdreste si sprijind once afaceri.
Acesta macar nu s'a indoit niciodata, dar trecerea-i era
atunci destul de mícd printre aí luí, de sí Regele il pretuia
foartemult, zicindu-i totu0 pe numele uneí porecle ínjurioase,
pentru ca era unicul cu care se putea lucra in adevdr.
Daca un Gheorghe Mirzescu, gazda pribegilor prieteni,
acela in a carui frumoasa casa cu doua rinduri de la
Copou el se mal puteau intilni, tined la dispositia orop-
sitului sef a Guvernuluí o de0eptaciune fireasca 0, mai
mult : un echilibru moldovenesc, _ap de pretios in ase-
menea imprejurari, tinarul ministru, care abía se deprin--
sese a vorbi in Parlament, unde mai tarziu va ajunge
sa domine prin onestitatea sa, dar 0 prín realítatea política a
oricarit proposittí rostíte, n'avea inca nicio influenta, 0
tíneretul, setos de a parveni, nu consimtía sa 0-1 recu-
noasca sef. Din potríva, in frunte cu iutea vorbaríe, avind
ca un sunet de mitralier& a d-lui ¡unían, marunt avocat
gorjan, apoi ou insultatoarea sfidare a d-luí Tilica loa nid de
la Severin, cu brutala ízbíre a d-lui Nunuca Protopo--
pescu ,o adevarata liga olteana", la care se adaugía cite
un coprovincial pierdut apoi pentru política, fard sà Wt.
248 0 viatX de om

avintul retoric, cu gesturi marl si teatrala punere in vedere

a unui avocat moldovean, Trancu-Iasi, ei erau cei mai
aprigí critíci al lui Mirzescu, a anti situatie in Ca-
mera a fost zilnic ridiculisatd. Cura se cistigase si vechiul
socialism de aventurd senioriald al luí Georges Diamandy,
care se si credea intdiul intre oamenii unei ere cu totul
nol, sí mat tdrzíti energia unui om ca d-lrul Lupu, ea,-
pabil, dacd e pe aceia, sd strice toate farfuriile din toate
cele cinci continente, era in politica internd un front de
frondd pe care, in situatia in care-I adusese infringerea,
lonel Brdtianu nu se simia in stare Wei sd-1 infrunte fdtis, si
cu atit mai putin sd-1 zdrobeascd. Era de inchipuit cd
temperamentul d-luí Cuza il va face, dacd nu asociatul
acestor revolutionari, fie si numai de fatadd, cart erau si
internationalisti, cel putin pretiosul lor auxiliar prin sdgetile
pe care dintr'o tolba vesnic plind le arunca asupra bancii
ministeriale.

A face politicd de surpare mí se pdrea insa in asemenea

momente aproape o crima, si n'am represíntat un singur
moment in acei doi ani si jumdtate de incercare un punct
de vedere divergent fatd de silintile care se cheltuiau pen-
tru o ultimä sí despenad aparare. De aid va resulta ca,
nu numaí d. Cuza, pand ce se va alipi la o noud actiune
politic& dar si pitorescul Zelea Codreanu, in costumul
bucovinean cu care inlocuise levfta de teolog s'i cilindrul
supt care 1-am cunosctit intdiu, s'au crezut fireste into-,
cuitorii desertiunii mele. Prieteni de aproape 1st vor cduta
drumul aiurea, once astfel de pdrdsire fiindu-mí total in-
diferentd atunci cind t-'t gindul mieu era numai la Ora
In frdmintdri de moarte.
 Pentru crearea spiritului nou
Totusí ormilui celuí mai tare in credintile luí ii tre-
buie din cind in cind sí un indemn. Plecind de la
Bucuresti, intrerupsesem ziarul mieu, parasind cantita-
Vie de hirtie care trebuíau siI asigure multa vreme.
Peste citeva zile mía venít la Iasi primul redactor, d.
A. Cusin, care gasise un loc intr'unul din camíoanele
-evacuarii s'i care, soldat de reserva, ramasese repartisat
la redactia mea. S'a oferit sa scoatem din nou Neamul
Romanesc", sí miam dat sama imedíat ce folos moral ar
putea sa lima pentru mine de descurajati si desorientati,
si contra tradatorilor cari foiau in toate partile, reaparítia
unei foi care ar avea toata libertatea, si ceva mai multa
autoritate decit zíarele íesene in care partídelesi publi-
cau lincedele comunícate si comentarii : Evenimentul lui
Greceanu si Migarea luí Mirzescu.
Asa a aparut, in formatuf unei fituici, ziaruí mieu, care
indata s'a raspindit in cercurile militare, mergind pana la
spitalele de raniti, unde doua marl talente, cu consacrare
universal& d-ra Ventura, alergata imedíat in tara Win-
tilor sal, si d. George Enescu, aduceau mingiierea unor
suflete credincioase si devotate.
Cad acuma se refacea, ca o realítate nezguduita, in
si spirit, o armata. Cdle
vesnic progres ca organisatie
250 0 viatà de om

d'intalu elemente ale celei vechi, gonitd de la pasuri,

sfdrimatd in bucäti, erau o cutremuratoare icoand de
scufundare nationald complectd. CAldreti al cdror mic
mic grup represinta un regiment distrus, palizi infante-,
risti incremeniti de frig in hainele sunlit." si: sfqiate, mm-
de plduchii cad curgeau de pe dinsii ca o find caí

ignobild, ofiteri cari in odaia mea izbucniau, la capdtul

atitor miserii, in hohote de plins. Atita era la inceput.
Dar in acest neam sint nesfirsite reserve de energie, tre-
cute din generatie in generatie, care apar numai la aseme-
nea ceasuri grozave. A ajuns, pe lingd acest admirabil
instinct de conservare si pe ling aceastd uni,cd putere de
refacere, presenta a tei oameni pentru ca steagul Romäniei
sa fie din nou apdrat.
Unul era cel ce stiuse salva fragmentele nenorocite
ale ciefensivei sfärjmate, generalul Averescu, cdruia, de
altfel, i se observa fiecare pas, tinindu-'l cit mai la o
parte pe sectiunea noului front care i-a fost atribuitd si,
unde a dovedit incd odata ce poate siguranta rece, cal-
culul netsulburat, metoda, fArd gres. Band in ceasul ciad
a crezut ca trebuie sa se consacre unei politic' spre
care era inOemnat de cei ce aveau nevoie de marele
lui prestigiu, no' nu 1-am vdzut in Iasul unde fierbeau
fintrigile si se clociau planurile.
Cel de-al doilea, generalul care nu Meuse politica
niciodatd si care n'o va face, nici pe urmd, Presan, Ca-
pdtase, din fericire, sarcina pe, care, cu acelasi calm ne-
impresionabil, ca aceiasi neclintitd putere de judecatd, a
stiut-o indeplini, inlaturind de la conducere camarazi
si ducindu-li pedeapsa, in acea atmosferd de, bänuieli
nu Iotdeauna intemeiate, pand la degradarea publicd
a cui fusese sortit a intrupa infringerea. Neclintit la
datorie, aviad lingd dinsul marile insusiri ale ajutäto-
rului Mu de cdpetenie, colonelul Antonescu, el a dat
mai mult si decit cele mal geniale planuri : siguranta cd
 Pentru crearea spiritului nou 2511

mai putem trai. Nido une/tire politica nu s'a putta

strecura, in acele hotaritoare saptamini, i, de altfel, niel in
/ungile luni de trucla care au urmat, la cartierul general,
pe care tot mai mult l-a incuniurat respectul public si
care a a/uns inima insast a Romantei insingerate.
Franta alesese bine trimetindu-ni, din nenorocire prea
tarziu, impreuna cu un grup de ofiteri cad siiau ce inseamna,
nu razboiul ca pe vrernea lui Carol I-iu, ci teribilul razboiu
modern, pe generalul Berthelot. jovialitatea luí de voios
burgbes frances, netulburat nici in cele mai grele ape,
marea seriositate cumpanitoare, ascunsa supt zimbetul luí
larg cu ochii in lacrimi, cunostintile capatate in momen-
tul raspingerii atacului german acasa la el, in zilele de cea
mai mare räspundere, se uniau la dinsul i cu traditia pe
care o re presinta, lubind-o, si pe care o aveam s't noi,
in toate amintirile noastre. Nu ni zicea mare lucru un
general in automobil, care parea ca fOge, pe cind generalul
in tunica albastra, cu chipiul rbsu cusut cu aur, mare,
voinic, frumos, calarind un cal de rasa, ni aparea ca
insast imaginea un.ui razboiu in care, dupa ceasurile cele
mai rete, este inca putinta de revansa si de glorie.
In ce priveste pe Rusi, zilnic se perindau cony oiurtle
cenusii, in nesfirsita clatinare, care samanau mai mult cu
un grup de condamnati tristi mergind catre vre-o Siberte
ori cu o turma umana trimeasa la taietoare decit ctr
soldatii mindri ai unei marl Imparatii. Ne dureau ure-
chile si capul de haultrea pustie care Intovarasia aceasta
tirire fara vlaga a tinerilor comandati pentru omor si
moarte. Era o bucurie cind primele unitati romanesti
refacute aduceau pe aceleasi strazi un ritm vtoiu, un
cintec OM de energie, o privire limpede, o porunca
lute : contrastui intre cele cloud rase, plin de mieles, era
in stare sa ne inalte.
Rare ori cite un Rus s'a abatut pe la mine, care scrim,
pentru dinsii, ca sa-i fac sà ne inteleaga sit sa ne respecte,.
-252 0 viatO de om

sti ne iubeascd, dacd e posibil, intr'o luptd de camarazi,

istoria in limba francesd a relatillor ruso-romine, adausd
Ja aceia despre legdturile cu top aliatii, pe care o fdcusem
pentru a fi rdspinditd in alte cercuri militare si diplomatice,
cind uniforma Tarului trecea pragul mieu, descoperiam
irdpede cd e vorba de vre-,un Polon, °filer superior, care
nu doria nimic mai mult decit, in folosul neamului sdu,
distrugerea, cit mai complectd si mai rdpede, a armatei din
.care de slid facea parte. MI s'a explicat cd in zAdar m'am os-
tenit sa scriu : in lumea diplomaticd a Rusilor, preocupatd de
ideia cum s'ar putea impdrti teritoriul romdnesc intre Aus-
trieci si dinsii, o astfel de carte era consideratd aproape ca o
dnsolentd, lar, intre ofiterii cari a veau rAgaz sd ceteascd,
numdrul cunoscatorilor limbii francese era extretn de
mic, cadrele fiind de atitea ori inoite si fireturile aflindu-se
ac um pe umerfi fostifor subofiteri si soldati.
Am vdzut citeva figuri de militarl rust, posomoriti in
lungile mantdli sure, la slujba care, de Sfintul Nicolae,
inteo zi de cumplit ger aspru, supt un cer de hemilos
otel, s'a fdcut la Mitropolie, si in slavoneste, pentru
biruinta ostilor lui Nicolae al II-lea. 0 Diceiurile necunoscute
la noi, profunda cintare a basilor, invocatiile cdtre o
putere care, cu toatd ortodoxia comund, insemna la noi
invasie si tirante, insultdbare stApinire, apOsau greu a-
supra sufletelor noastre. Sham cd, la mentiunea aliantei
care ne lega, din cercurile rusesti se rdspundea cu aro-
ganta afirmatie : nu aliati, protectori", si ce mdsuri se
luau ca pentru luarea in stdpinire a coltului de Ord peste
care mai flutura steagul romdnesc.

Mai mult timp, I. I. BrAtianu stdtuse la indoiald dacd

sd cheme sau ba un Parlament in care stia bine ce putin
sprijin va putea sd gdseascd. Se pare cA si sfaturi din
afard l-au facut sd se decidd la o sesiune ordinard, asa
kle mult intirziatd. A fost o hotdrire fericitd, pentru cd
 Fentru crearea spírilului nou 253

oricare ar fi fost calitatea majorítatilorí atitudínea, de

obiceiu nepotrivitd, a oposítiei, era, nu numaí o putintd
de ldmurire a indoielilor, afara de cele pe care guvernul
sí le reserva, dar si un indemn pentru ministrii descu-
rajati i desorientati si un míjloc de a pea vie o con-
stiintd publicd prea mult indbusitd.
Discutia la Mesaj a fost ienatd 1 sdracd. Ea mí-a dat
prilejul sd exprím tot ce de atita vreme imi zdcea pe
ínim i nu-si putea gdsi rostirea in scurtele artícole de
jurnal. Am imbrdcat in acele cuvinte toatd ura contra
inalcdtorilor pdmintului nostru, tot despretul fatd de forta
brutd, de sarlatania uneltelor, opusd energiei víteze, toatd
increderea, sprifinitd pe indelungata cercetare a unui trecut
de a titea secole, cd, totusí, dreptatea elementard a causeí
noastre nu va putea ft zdrobitd si, in acelasi timp, tot
regretul cd am aiuns unde eram, prin vremea pierdutd cu
certe interne trecdtoare, de pe urma cdrora am intrat
rdzboiul cel mai plin de primejdii Ø fArd pregdtirea ma-
terlald I MIA Indispensabila solídaritate moral&
Cuvintarea aceasta, pe care mí-a smuls-o toatd maies-
tatea dureroasd a momentului ístoric sí in care era asa
de evident cd nu aduc nici míserabile artíficii retoríce,
niel o grijd de mine insumí, de interesul mieu, de once
interes al míeu, ceia ce ar fi fost si mai miserabil, a produs
o uímire la care nu md asteptam. Vorbísem i pentru
ceilalti, pentru totí ceilalti, pentru aceía, mal putin
mabíli, cad aveau o fried nebund de rdspundere
I. I. Brdtianu s'a grdbít mai tdrziu sd-mí spuie cd am sí
eu pe cea morald, pe care eram rnindru s'o reclam, dar ea
n'avea nimic a face cu lipsa de armament si incapacitated
de comandd, ba chlar i pentru cei cari cu sinceritate se
pocdiau la ceasul Ispdsírilor, ca í pentru acela /ase
numai valul une politici de ale aril primejdfi ultime
nu-si ddduserd sama pand atuncl. S'a cenit afisarea dís-
cursuluí, care s'a rdspindit oficial, sí s'a transmis telegrafia
254 0 viatl de om

in strainatate aceasta afirmatie a hotaridi nezguduite de

-a merge nana la sfirsit in indeplinirea onesta si curagi-
oasa a unei datorii de onoare. Dar inca de a doua zí
mí s'au cerut unele modificari, mai ales in ce priveste
-citarea adincilor si duloaselor cuvinte ale luí Gheorghe
te fan, Domnul moldovean indemnat saii paraseasca.
Ora: mat bine sa ne manince cinii pamintuluí aces-
tuia". Insusi ministrul de Razboiu, pe care nu-1 vazu-
sem de mult, m'a rugat sa aprob aceasta supresiune
Am inteles de ce era vorba : oamenii se pregdtiau
de trecerea in Rusia, 0 nebuna expediare a cercetasilor,
de care a fost vorba in acea iarna, si contra Weil careia
am luptat cu cea mal fireasca indignare, era in legatura
cu aceíasí desperata si lap conceppe.

Evacuarea prolectata nu s'a produs. 0 lama teribila

.cazuse 0 asupra noastra, cari o cunoastem, si asupra dus-
manilor, cari erau mat putíni obisnuiti cu dinsa. La Iasi
circulam sarind peste imensii nameti de zapada. Acest in-
ve4 de nesfirsita pace ísola si maí mult. Legatud nu mai
exístau decit intre aceía dad aveau ca functionari aceíasí
datorie de indeplinit. Pe strazi treceau supt paza soldati stinsí,
desertorií supremeí nevoi, al imposibilitatii fisice absolute
de a mai continua, orí camíoanele care aduceau unul
peste altul trupudle intepenite, asa de multe, incit spítalele,
unde bolnavii zaceau si supt paturí, erau silite sa refuse
primirea, de a trebuit, °data, sa deschid cu sila poarta la--
catuíta a Sfintului Spiridon. Se terminase cu lungul con,-
voiu al cercetasilor 0 al tineretuluí ridícat din linutudle
ocupate, carí se duceau sa moara la Hirlau, de tífos
exantematic, ca 0 de sfirseala, de dor, pe cind, nu departe,
la ipote, era miseria färA nume a ínternatilor, Privilegiatii
razboiuluí nu se imbulziau in orasul de o nesfirsita tris-
teta, in care pentru a se face foc se Mau copacii bd-
Idoi de la Copou.
 Pentru crearea spiritului nou 255

Au murit multi in aceastd a doua-zi dupa desastru :

am dus la mormint pe marea artistd Aristita Romanescu,
am urmat sicriul prietenului Cocutd de la Valenii--de.-
Munte. Va cadea mai tarziu si devotatul mieu aiutdtor
la ziar, un cugetator puternic si original s'i un suflet de
o rard credintd, Aurel Metroniu, a carui subreda fire a
cedat rapede bolii cumplite, care secera si pe medici.
Nu °data am cules si de pe hainele rrxele scirboasa in-
sectd care transmitea moartea, lucrdtorii tipografiei unde
scoteam ziarul flind ei insii atinsi de dinsa. Morin n'a-
veau rife cei patru pdreti de scinduri intregi, si din si-
criele hurducate pe strazile incremenite de ger iesiau
mirosuri de putreziciune care ametiau ; atitia soldati au
fost coboriti numai cu cdmasa in traNeele comune, care,
ca pe front, tineau locul de groapd.
Sprijin moral era greu de gasit, si, daca insuti 1-ai fi
pufut da, nimeni nu venia sa ti-1 ceara in amorteala ce
parea ca a cuprins -o societate intreaga, care uitase ca
mai este ce poate forma o ostire si ca dreptatea nu se
lasa ucisa atit de usor. Dintre prietenii pe cari-i putusem
cistiga in lunga mea vial& era la Iasi Delavrancea, dar
cu omul care jucase marl roluri politice legaturile nu mai
erau cele de odinioara ; il vedeam une -ori pt strada a-
proape ca pe un strain si in casa refugiului sau am icalcat
o singura data, atunci cind frumosu/ luí cap abia inca-
runtit se odihnia pe perna unei scurte agonii, si, pe cind,
la serviciul de inmormintare din biserica Banu, d. Petro-,
yid, care mi-a dat pentru ziar atitea articole despre Bu-
novina incit 1-am instiintat a nu mai public niciunul daca
nu-mi da' ceva si despre Ardeal, ceia ce-i era, se pare, im-
posibil, glorifica, acum, cu intreaga noastra lupta, in cuvin-
tele unei maiestrite retorici, pe cel care se ducea inainte de
rasbunarea neamului sail, un ciudat autor dramatic, com-
plect beat, facea scandal in biserica.
Cu carul cu bol venise de la mosioara sa din Rimnicul-
256 0 vIatA de om

Sarat Vlahutd si, asezat intr'un colt línistit al Iasului, de

unde s'a dus apoi la Birladul originii sale, el era, nu nu-
mai un cald príeten sí un bun sfdtuitor, dar in ace-
lasi tímp spiritul cel mai increzdtor in biruinta care
nu putea lipsi. Tot pesimismul de imprumut ii dispdruse,
lar desprelul fatd. de o clasd dominantd care se dovedise
tragic de falimentard, il reserva pentru alte timpuri ; nu
vedea inaintea sa decit o mind de Romini cad, cu ultí-
mele puteri, luptd in transeele desperdrii contra unui
dusrnan odios. Maní lui ochl negri, asa de adincí supt
sprincenele groase, trasaturile energic brazdate ale feteí
luí brune, aripa de corb a pdruluí rdzvrAtit pe fruntea
unde pdreau a se incruciseazd furtuni, s'i mai ales
glasul incomparabil, de o exceptionald putere de vibra-
líe, unite cu felul cAlugaresc al unei vieti care evitase once
pldcere usoard, once pldcere banal& once contact cu
oamenii de duzind, ii dadeau un aier de profet. Niel-
odatd insd el nu íntrupase mal misterios ce e fundamen-
tal in fiinta acestuí neam: incomensurabila capacitate
de a rdbda, asteptind ca Stripturile sd se indeplineascd.
Dupd ce a plecat de lingd noi, frumosul lui ealendar
birlddean a fost ¡sled unul din míjloacele peritru a insu--
fleti resistenta.
In fiecare clipd apoi simtiam lingd mine iubirea, asa de de.-
licatd si asa de inteligentd, a sufletului ales care era Vasile
Bogrea. De mult, o scrísoare de o linie elegantd si find imi
mArturisise, de la studentul care abíali isprdvise lint-
versítatea la Iasi, sentímente pe care era sd le pdstreze
pdnd la moartea sa eroicd in mijlocul celor mai marí du-
ren. Cu o memorie fabuloasd, unícd, prín care era capabil
sd adune atitea cunostinti, in toate domenille, cite nu lea
mai cuprins o minte romdneascd, sí in acelasí tinlp capabil
sd le rinduiascd, sa le pule in vedere si in valoare prín cea
mai seducatoare din imaginatiile caprícioase, jucindu-se cu
greutAti care ar fi zdrobit pe un altul, el stia sd li dele, in
 Pentru crearea spiritului nou 257

legaturile lor necontenit schímbatoare, toata stralucirea unei

patrunzatoare ironii, Acest tin& Dorohoian, cu ceva singe
polon in vínele sale, profund latinist, excelent cunoscator
al limbii grecestí, initiat in mai multe literaturi, ale caror
opere le adunase in odaita nesanatoasa, pe care multi ant n'a
vrut s'o paraseasca, a unei casute laturalnice, era si un fi.-
lolog eminent, totdeauna nou in studiile sale, la care aducea
informatii nebanuíte, si un poet, nu numai in suflet, dar si in
forma, ascunzind versuri scríse in ceasurile sale de absoluta
íntimitate, si un orator de o rara varietate si de o uimitoare
siguranta, in stare a insufleti o personalitate sí o epoca,
atunci cind zugravia un fermecator film complect inaintea
ascultatorilor. El n'a putut fi pastrat stlintii si societatii in
mare parte si din despretul pe care-I arata pentru sufe-,
rinti nemarturisite ; un ulcer la stomah, care asa de usor
s'ar fi putut tarna dui, s'a prefacut astfel incetul pe incetul,
de la o varsare de singe la alta, inteo boala fara leac, pe
care numai misterele sufletului sau exceptional au putut-o
tinea atita vreme pe povirnisul mottii. Pe atunci insa,
maruntril om palid pu luminosii ochi negrí era numaí viata
si veselie. De mine se ingrijia cu o filiala aplecare si
graba, adunindurni agile de care aveam nevoie : de la
el, de la biblioteca Universitatii, revisuindu-ni corecturile,
suggerindu-mí kid, intovarasind resultatul sfortarilor mete
cu acele cuvinte de buna hatelegere si de calda recu-
noastere pe care once suflet omenesc si le doreste sí
fara care se otravesc apele vii ale nevoii de a crea.
In acesti doi ani si jumatate de Iasi el a fost, trebuie
s'o spun, suflet din sufletul- míeu : la atitea lacrimi pentru
pierderea luí in momentul cind era incunjurat de toata
pretuirea sí de toed simpatía, dupa ce ajunsese la catedra
universitara pe care o merita de mult, ma simt dator sa
adaug acest oniagiu.
Se mai abatea pe la mine, dese orí, cumintele ora potolit,
facet in rostirea cuvintelor cu greutate, care s'a dovedit a
1
258 0 viat6 de om

fi d. Gheorghe Kirileanu, biblíotecarul Regelui. Il cunosteam

de mult si prin cultul pe care-I purta luí Eminescu, din
care a editat la mine un numar de articole alese, prín inte-
legerea lui frateasca pentru literatura populard, prin tie,-
sfirsita iubire pentru tot ce privia datinile noastre 0 vechea
noastrd literatura, ca si amdnuntele de tot felul ale trecu-
tului romanesc. De sigur, supt anume influente, el nu era un
increzdtor in succesul razboiului pe care clanul caruia-i
apartinea nu-I dorise, dar, oricare ar fi orientarea unui
om perfect onest si de o inalta seriositate, atingerea
deasa cu dinsul in astfel de imprejurari nu putea decit
sa faca bine.
D. Kirileanu era un príeten al familiei tirbei, care se
bucura sí atunci de o mare influent& eful ei avuse
simpatii pentru Centrali, mai putin solide s'i mal pulla
inar_turisite decit ale frateluí sau Gheorghe, care s'a stins
in terítoriul ocupat. Dar aceasta nu-1 impiedeca sa-mi
spuie, cu aní in urma, ca rnergem neapdrat spre realise-
rea unitdtii nationale, qi la un om de o atit de cumpanita
judecata aceasta siguranta avea o alta valoare decit la
un entusíast. D.-na Nadeja tiorbei, filed beizadelei Bibescu,
usese crescuta, din causa unor triste imprejurari de fa.-
milie, in Germania, si frumoasele sale versuri si povestí,
dintre care cele d'intaiu au fost traduse si de mine in
romaneste, fusesera redactate si tiparite in limba germana.
Dintre fiice, cea mal mare mosteníse inaltele insusiri in-
telectuale ale strabunului, Voda4irbei, s'i a discuta cu
dinsa asupra oricarui subíect era o adevarata placere.
Ne-am vazut dese orí in acele luní teribile, si era LAM
indoiala ceva sd descoperí atita pricepere sí simtíre la
membrí ai unei clase care nu ma deprinsese prea mult
cu asetnenea daruri sufletestí.
Ling mine chiar, era Legatia francesa a exilului. Un
,orn de o mare distinctie, serios s'i in figura sa lunga, panda,
cu visatorli ochi de míop, era represintantul Republicii. D.
 Pentru crearea spiritulul nou 2 19

de Saint-Aglaire aduna o societate restrinsa, in care era

d-rul Cantacuzino, de o allot de furtunoasa í expansiva
vítalitate, pe care nu 1-am putut pastra mult limp, tot
sufletul cerindu-1 in Franta intregli educatii pe care
o prímise, apoi d-ra Ventura Si citiva alp', pe cart nu mi-i
mal amíntesc. Increderea minístrului in viitorul eríí luí,
care-0 varsa asa de larg singele, era nezguduita, dar
niciodata un exces de limbagiu, un gest nu erau intre-
buintate pentru o afirmare cu atit mai impresionanta, cu
cit era mai discreta. Trasura Legatiei mí-a permis sa
mai rasuflu putintel, mergind la Miclausanii familieí lui
Gheorghe Sturdza, fratele fostuluí prím-ministru, cladíre
gotica de fost student german, fanatic pentru o \data ca
a iuncarilor, fostii saí colegi, dar si harníc stringator de
manuscrípte 0 documente romanesti, castel feudal unde sta-
teau acuma, ascunse de lume, sotia lui, fíica luí Ion Ghica,
flica fiicei, vaduva unuia din fill luí G. Gr. Cantacuzíno, bune
doamne, atit de primítoare. In turnul unel biserici vecíne,
la Doliesti, am gasit o colectie extrem de interesanta din
vechea noastra ceramica moldoveneasca, ale aril traditil
le continua inca un industrías evreu la Hirlau. Mal pe
urma am fost i la Hermeziul luí Costachí Negruzzí, unde
am gasít asa de interesantele luí opere de tinereta, de
Care nu vorbise níciodata nimeni.

Dar unde intilniam síguranta neclintíta cu privíre la nea-

paratul resultat al razbolului era in Palatul Regineí, care se
avezase deosebít Regele fiind, printrio curioasa potrivíre,
in chiar vechea resedinta a luí Cuza-Voda -, la Comanda-
mentul Corputui de armata, batriha casa botereasca, plína
si ea de amintiri.
Acolo, in octane lumínate pana tarziu noaptea, nu
Inceta activítatea. Se lucra pentru ranítí, pentru ar-
mat& de un grup de doamne pe care le alesese Regina,
se prímlau stiri, se incercau suggestii pe linga Regele,
260 0 viatl de om

mal indardtnic decit pricind in afirmarea autoritgil sale,

se cereau si se dAdeau sfaturi, recurgindu-se une ori din
cutare bancher snob, care, in legdturd cu
greseald la
doamne care-si simliserd o misiune, se credea che-
mat sa dea o noud moralitate societapi romdnesti,
in/elegindu-se mdcar atita, a lipsa de crientare morald fu-
sese una din causele de cdpetenie ale nenorocirii ; am fost
invitat si eu odata la o preoteasd a reformet sufletesti
si am putut cu greu sd-mi re/in zimbetul fald si de cadrul,
de semi-obscuritate si de bldni de animale salbatece, in
care eram primit. Mindria atitor rase stdpinitoare, vigoa-
rea credinlilor protestante, spiritul biblic, as zice mai
tdrziu Regina, impiedecata de a vorbi, imi trimetea pen-
tru ziar bucd/i din Scripturd, care-i oqlindiau perfect
pärerile si decisiunile , dirzenia englesd venitd din educe-
lie sa se uniau pentru a face din Maria a Romaniei prirp-
cipalul resort moral al resisten/el cu once pret, al resisten/ei
pand la capat. Pe fotografia pe care mí-a trimes-o de
ziva nuMelui mieu, si care-mi e si astdzi in fata biroului
la Bucuresti, sta scrisd aceastd convingere absolutd, mistica
In faptul cd Romania se va ridica purificatd din desas-
tru". Acest sens nu-1 regäsiai la nimeni din eel cari aveau
un rost in sforlarile pentru a reface cela ce asa de rdsund-
tor fusese pierdut Inteuna din desele audier4e pe care
le aveam, anunlindu-ma numai, ca unul care se stía, intaiu,
cd nu mint, si, al doilea, ca nu-mi e fried si de
astfel de oamenr avea nevoie, in tragedia sa, sufletul
Reginei ,, mi-a vorbit de cura/ia fisicd si morald care
se ridicd in ea impotriva atmosferei de minciund s'i de
lasitate care incunjura acest apus singeros al epocei de
artificialitate O. Trestigiu, mostenire, in Romania de la 1916
ca si in Fran/a im periald de la 1870, a unei Monarchii
in care forma, ap de ingrijit cultivatd, nu mai corespun-
dea fondului.
Atunci a apdrut asa de frumoasa carte, de intelegere
 Pentru crearea spiritului nou 261

si de iubire, ceia ce de la sine creiaza si frumuseta literara,

a Reginei, Tara Mea", ímn ihchinat Romaniei, in locuríle
sí oamenii ei, si unul din cele mal miscatoare imnuri ; am
tradus-o in citeva ceasuri, típarind-o la mine, ca sa se
imparta si in spitale. A venit apoi o carte pentru copií Si
o legenda la Muntele Sfint, carora am simtit placere sa
li dau o forma romaneasca. Mí s'a aratat pentru tradu-
cere si manuscrisul partii a doua, inca netiparita in en-
glezeste, din Tara Mea". Era vorba sí de Dobrogea, si
mi s'au cerut lamuriri privitoare la vechi/e cetati eleníce
de acolo : am daruit frurnoasa moneda de argínt a To-
misului cu pasarea de mare si, cum era cuprinsa in
nasturil mid de maneta, Regina mi-a trimes in schimb
pe aceía ai Regelui, cu scusa ca nu s'a gasit ceva mal
bun in garderoba until príbeag" ; el sint sí azí una din pre-
tioasele legaturí vísibile cu un trecut in care a fost si
atita din credinta si din munca mea.
La Regele am fost chemat indata dupa cuvintarea mea.
Mí-a vorbit mult, foarte sincer si foarte miscat acela
care, fire indolta si tragica, avea timp 0 pentru curioasele
legaturi ce i se atribuiau si pentru profunde crise reli-
gloase si morale. Aveaí dreptate, spunea el ; asa e: am
a/uns aid pentru marl vinovatii de ordín etíc; lipsa de
autorítate, lifisa de adevar, lipsa de onestitate, acestea
ne-au pus pe priporul scufund6ri1 totale. E bine ca lucrul
sa se ..stie, e bine sa se caute o indreptare, imediata, scor-
monind in sufletele tuturora, pAnd la cele mai umile, care
sint si cele mai lipsite de pacate. Ziarul míeu trebuía
trímes tuturora, pe frontul care incepea sa se refaca ; se
vor trage pe sama Staturuí 5.000 de exemplare pentru a
se distribuí in transee.
Acest ziar, scris de mine, afara de articolele lui Me.-
troniu sí de contributiile, mat rare, ale citorva din °amen/4
pe cari-i apropíasera de mine, momentan, imprejurarile,
ca profesorul L Simionescu, Botosanean, fost coleg de
262 0 vlatA de om

liceu, om de un deosebit talent literar, capabil de a insufleti

In scrisul su imaginea locurilor din tard pe care cu in-,
teres si cu iubire le strabate, imi era acuma aproape
intregul rost, si-i simtiam si toatd greutatea si toata ras-
punderea, covirsitoare pentru mine. Venise in sfirsit
ceasul cind cuvintele mele nu se mai pier deau in vint, in
minocul unel societAti usuratece si flecare, ci fiecare rind
era urmOrit ca fringere de Mimi, pentru a se lua de acolo
0 Odle 0 indemnurile, care nuo se puteau gasi alurea.
Uncle mai erau timpurile marilor gazete bucurestene, Uni-
versul, Dimineata, Adevdrul, atit de absolut stApine pe ce
se poate numi, ca o oarecare indulgentA, opinia publica"...
Unii se luptau sd le invie in Bucurestii ocupatiei, coba-
rindu-se pand la anume angajamente, dar stapinii strdini
preferau sa-si alba organul lor in bimba germana, lar, pentru
Romini, deocamdata, editia romdneascO a unei foi de
culturd, in care top sfatuitoril sí sprijinitorii rOzboiului erau
expusi odiului unei populatii in mare suferintO.
Aveam la IndemlnA, pentru a putea informa mai bine
decit orícine, ziarele din strdindtate, care, indreptate, din
tente neutre, cAtre Bucuresti, ni veniau noud la Iasi : foi
danese, olandese, etc. Mi se aduceau, pentru censurd,
acasd, si ceasuri intregi erau ocupate cu descArcarea si
amOnuntita cercetare a sacilor. Am putut stí astfel zi de
zi tot ce se petrecea in teritoriul ocupat, cu atitudinea
detestabilà a unei partí dinteo lume care nu fusese
crescuta national si n'avea instinctul ce o poate inlocui, ca si
gesturile infame ale unora din oamenii nostri politici, Mar-.
ghiloman, de exemplu, afirmind cA schimbarea de aliante e
ceva necesar si care va fi permanent, relatiile noastre cele mai
firesti fiind cu Centralii, apot hohotele de ris ale miserabailor
pentru cad desastrul national represinta o adeverire de pro-.
fetli maí vechí, un fel de satisfactie pentru inteligenta lor,
mai ascutità. Altfel stirile de acolo deveniserA imposibile : la
sfirsitul unei sedinti de cercetare in Archívele Statuluí din
 Pentru crearea spiritulut nou 263

Iasi, unde cdutam st o ocupalie si o uitare a durerllor

presentului, i materiale, intr'un corp obosit, d. Al. La-,.
pèclatu, care traía din greu intr'un col/ de sArAcie, mí-a
adus vestea cA intre acesti tradAtorí e si vechiul sari prieten
Verzea.
De altfel trAdarea era pretutindent, de jur imprejurul
nostru. O cetiaí din ochit bucurost de once esec pe front,
de once veste falsA, fíreste foarte detaliatd, a unei not
lovituri cAzute asupra noastrA, cart cAutam cu greutate
frontul capabil de a resista. De la colonelul Sturdza, marea
speran0 a unet intregi generalit de °filed, pAtrunst de
datoria lor st insuflelip de sentimentul cel mat curat at
onoarei, am primit discursul, pe care 1-am í publicat, catre
bAtrinli reservistí pe cari-i intrebuintase pe frontul luí din
Putna ; de-asupra, stateau citeva rinduri al caror sens, care
putea fi o luare de rAmas-bun definitiv, ca sA stiu cine
a fost el", nu 1-am inleles de la inceput. Tot de la d.
LApédatu am primit zguduítoarea veste cA nenorocitul a
trecut la inimic, 0 mi se dAdea i proclama/id, tiparitc; in
Secuime, prin care eL cherna la deserliune soldatil pe
cari-i credea snip sA lupte pentru causa Rusilor, nAvAlitori
azi, stApini mine.
Redacpa mea era in bíroul e vinzare a biletelor de
teatru al luí Maximovicí, si ni impArtiam ceasurile unor
atributit atit de deosebite. In dosul grilet de lemn a tejghelei,
pe o mAsu/A, fAceam ziarul, asteptat cu nerabdare í rdpede
epuisat, a cArui construclie era merítul priceperit si de-
votamentului d-lui Cusín. Tipografía Ilíescu se afla in fa/A,
cu murdAria si borne et. In aceiasi clAdire centralA, Gu-
vernul adunase pe scrittorii al caror talent nu trebuia
expus gloan/elor sí li dAduse sarcína de a scoate marele
ziar oficial prín care sd se pregAteascA i sa se men/le
o anume atmosferA moralà acolo se primia, se discuta,
se glumia, se continua via/a de cafenea din timpurile
de pace. Frumosul, violul Locusteanu represínta o garante
de ordíne 0 de muna, intre aceia pe cari.-4 servía spíritul
261 0 viatl de om

sail intreprinzator si practic, dar cine nu era printre el, pana

si la cei oricind gata sa jure ca am pornit pe un drum
gresit pentru ca n'am ascultat pe profe tul Stere, cad,
la cea d'intaiu aparenta de prabusire, isi vor manifesta din
nou, in chiput cel mai desgustator, adevaratele sentimente,
pana la d. Minulescu, care aduna elemente pentru
ignobila sana din Rosu, galben si albastru", ba pana la
cei mai pretentiosi dintre oamenii cu veleitati politice, cari
anuntau ritos, considerind razboiul ca o afacere de cariera
rapede, cum a si fost pentru dinsii, ca au .darimat" pe
Bratianu si ea, dupa ce vor mai darima" si pe Take lo-
nescu, vor putea sa fie ce doriau si ce meritau : stapinil Ro-
maniel 1 Aceasta era, de altfel, in spiritul momentului, cad
un intreg tineret isi forma atunci un crez de o feroce Om-
bitie, care li va domina aooi toata viata t mal tarziu, tindrul
doctor in stiinti economice de la Berlin Virgil Madgearu,
fost pe vremuri colaborator la foaia mea si unul din cei
ridlculisati la Viata Romaneasca" dintre Meta din centre",
imt declara ca totul trebuie inlocuit prInteo re volutie, in
fruntea careia natural se vedea pe sine insus' si, intru
citva, secretarul partidului teranesc", jucind in virful ba-
tului echioamentul rural al d-lut loan Mihalache, care se
afla atunci pe front, Una-r invatator, cunoscut trite inainte
de razboiu numai prin discursurf la Asociatia breslei sale
si prin presenta la un concurs de porturi populare si
danturi de la Valenii-de-Munte, s'a tinut de cuvint : in
energica-i barbte proeminenta, in paliditatea fetei chinuite
de rivniri precoce vedeam de alminterea toata garantia
pentru aceasta.

Grelele duren i intercostale, care ma chinuiau aproape

continuu, nu ma impiedecau de a da si ultima picatura
de vlaga acelei foi in care mi se resuma acuma toata
\data si pe care aveam multamirea, singura multamire,
de a o simil organul dc capetenie al resistentei morale
 Pentru crearea spiritului nou 265

fard care ar fi fost poate mai putin utile si imensele sufe-

rinti ale celor de pe front.
In ceasurile libere scriam acuma, dupd cererea librariei
Hachette, indemnatd la aceasta de ministrul Stephen
Pichon, o noud istorie a Rominilor pe scurt, o sintesd,
al cdrii intreit scop era : sa arate dreptatea cause! pentru
care ne istoviam, sd presinte titlul cultural al existentei
si al cererilor noastre, care nu putea fi decit desvoltarea de-a
lungul veacurilor a unei civilisatil, a unei civilisatii proprii,
pentru toti Rominii, si sd stabileascd drept basd a acestei
lungi opere de vitalitate nationald calitdtile constructive ale
-teranului romin. Adunind doar citeva cdrti in jurul
o redactam cu infrigurare. Textul odatd stabilit il dictam
d-lui Stahl, care, ca Neamr (tatal sdu fusese Bavares ;
mama, Francesa, trdia), cdutase sal"' capete cu once pre/
rana pe care o ingrijia acum supt acoperisul pribegiei
mele. Ilustratiile le dddea pictorul Stoica, pe care-1 reco-
mmdasem Marelui Cartier si Reginei si care a cuprins in
schite simbolice, prea mult uitate, momentele cele mai
impresionante si mai sfisietoare din aceastd mare tragedie ;
Casa Hachette mi-a rdtdcit acele desemnuri. El a fdcut
si coperta, pe care a refusat-o Regina, a Calendarului
care apdru supt ocrotirea ei.
Era atita tristeta in palatul ei de resedintd, incit un sen-
timent duios, in care se amesteca si tot ce putea sd
provoace imensa ruina, materialä si morald, d'imprejur,
ma fdcu sd organisez in jurul acestor oameni pe cari
mai top erau gata sd-i pdräseascd la cel d'intdiu semn
din altd parte i Regele-mi spunea cd e gata, dacd se
simte nevoia, sd faca gestul abdicdrii,sd li organisez, zic,
de Anul Nou o urare dupd vechea datind, cu un text
in versuri, pe care-1 improvisasem. Studenti, elevi din
scoli, cu citiva intelectual!, Ind intovardsird cind suiiu
scdrile in capul carora, inaintea canaturilor usii din mij-
oc, care da in camera unde se lucra pentru armatd,
266 0 viatA de om

stAteau cu totii, grdmAdindu-se ca de frig unul de altul.

Cind am vorbit de nenorocirea care se abdtuse asupra
tuturora, de casele pdrdsite, de pustiul ce li s'a fAcut im.-
prejur, o lacrimd grea se desfAcu din dull ochi albas.-
tri al. Reginei.

Incetul pe incetul neasAmdnata putere de refacere a

acestui neam, de atitea ori cosit si cdlcat in picioare,
incepea sa se manifeste. inainte de a se ridica aceastd
iarnd asprd fArd pdreche, care pared voia sa ne tie nesfir-
sit supt tristul ei giulgiu, semnele de incredere apdrurd,
fdrd ca, din Apusul de care ne legaserdm, sd ni fi venit
incd primii mingiietori si soli ai biruintii comune.
Se organisd o scoald pentru viitorii ofiteri, pre se va
aseza apoi la Botosani, fiul mieu cel mai mare fiind
si el primit inteinsa. Mi se ceru de colonelul Vdsescu,
insdrcinat cu conducerea el, sd vorbesc tindilor acestora,
call vor avea misiunea sd ajute cu sacrificiul lor total
la refacerea patrid imbucdtite. De aid a iesit o serie in-,
treagd de consideratii cu privire la semnificatia rdzboiului.
Cdutind sd intdresc pe altii, addugiam puteri sufletului mieu
insusi. Din ce in ce mai mult, gindindu-md si la cite
le rdbdaserdm si totusi rdmaseseram in picioare, mi se
infigea convingerea cd, nefiind vorba numai de noi, ci
de o parte asa de larga din lumea cea mai civilisatd, mai
plind de demnitate si de mindrie, ea nu va putea sd accepte
o situatie ca aceia pe care, fard nicio indoire si fdrd
nido mustrare de cuget, aveau de gind si nu se sfiau
sd o si mdrturiseascd sd li-o impuie Germanii.
Acei trimesi al luptatorilor din Vest a cdror misiune
era sa ni ardte cd nu luptam singuri pe frontul su premelor
sfortari, sosird in sfirsit. Erau ' de tot felul. Un general
american, un grup de intelectuali de acolo, curio-i, naivi,
copildrosi, cu un profesor care se uita la colectia mea de
monede noi, se mira cd si Carol I-iu si dom Pedro
 Pentni crearea spiritului nou 261

al Brasiliei au barba, imprumuta brosuri despré rdzboiu

de la mine si-mi lasa la plecare moneda de aur pe
care i-o refusasem... Oricum, te mai simtiai pe pamint la
contactul Cu din01, plecatí de asa de departe ; cu venirea
lor intra o raza de lumind in temnita noastrd ingustd sí
intunecatd, duhlind a mormint. Aparu apol Vandervelde,
Cu f1gura-1 de vechiu savant aplecat asupra hirtiilor sau
epruvetelor luí, si tumultuosul, teposul Albert Thomas,
ministrul munitiilor francese, gata sd imbrdtiseze pe re-,
gele Ferdinand qi sd-I sdrute din plin, cuprinzindu-I cu
buna energie prieteneascd a bratului sdu de plebeian
luptAtor.
Cum, ira cursul iernii, la vila Greíerul", a domni-
soarelor Sculy, unde se asezase un spital militar, tifosul
exantematic luase pe devotatul doctor Clunet, unul din
ajutAtorii nostri francesi, am propus sa se voteze de Camera
cu acest prilej darul easel de tara, asezatd inteo fru-
m oasd livadd, Statului frances, pentru a se face acolo
un home al Francesilor ce vor visita a poi Romania. Dar
presedíntele Mortun, de care stinga liberald isi batea joc in
chi pul cel mai trivial si mai zgomotos cu putintd, de.-
moralisindu-I cu totul, a fost de parere sd se astepte accep-
tarea Statului frances, si isi poate inchipui cineva dacd la
aceasta se gindiau cei din Paris. Astfel s'a oprit gestul
pe care-1 credeam si datorit, si frumos.
Regina dorise sd meargd in Rusia pentru a exercita, in
folosul resistentei noastre, rail ajutatd prin transporturi de
arme si munitii anume intirziate de la nesfirsit de inde-
partatul Arhanghelsc, pe Marea inghetatd, influenta pe
care credea s'o aíba asupra vdrului ei, Tarul. Cum stía
cit de gelos de autoritqea sa e Regele, m'a insdrcinat-
sift' incerc eu a cdpAta o perrnisiune care a fost neted si,

hotdrit re fusatd.
S'a hotdrit atunci ca Mostenitorul sd meargd la Pe.-
trograd, intovardsit de lonel Brdtíanu, pe care aceastd
268 O viatl de om

insarcinare pdrea ca ajutd sd-1 puie pe picioare, sa-1

invieze. A venit la mine dupd intoarcere. dIVIi-a povestit,
cu orgoliul care se cunoaste, ca a impus Rusilor sa-1
trateze ca pe once presedinte de Consiliu al unui Stat
aliat, ca a descoperit la conducatorul politicii interne
rusesti, Protopopov, pe un inginer mediocru, de care sí-a
putut bate ioc ; in ce priveste stinga politicii rusesti, pe
care o stiam si ce este si de ce e capabild, gindindu-Ind
insd pentru moment numai la un Gucicov, cdci Che-
renschi era un nume aproape necunoscut si nimeni nu se
putea gindi la un 1..en'n si Trotchi, pe atunci pribegi as-
eunsi prin colturile de Occident unde conspiran fdrd folos
de o viata intreagd, el imi spunea ca ea are eiv a de pu-
'pa importantd incit nici nu face sd se uite cineva la dinsa.
NM de admiratie pentru Rusia taristà, printul Carol o
declara un Infinit organisat". Ce cruda desmintire erau
sd deje in curind impreiurdrile i Ina din Februar 1916
un conflict al autocratiei cu Duma trebuia sa aducd pe un
om clar-vazdtor a-si da sama cd acolo de unde ar fi trebuit
sa ni vie la strimtorile noasfre un autor puternic si
loaial se urzesc lucruri grozave, cu termin apropiat.
Pentru moment, pup' incepeau sa intrevadd ce ni pre-
gatia cu faimosul sau plan de impartire a Rorndniei atot
puternicul Stiírmer.

BrAtianu credea ca e bine sd-sí adauge la un Ministe-

rin pe care-1 stia solid si definitiv asigurat conlucrarea
mea in vitrina, ca om popular". De aceia mí-a oferit,
atunci intdiasi data, sd intru in Guvern, care de la in.-
ceput ,se complectase si oombdtusem aceastd schim-
bare dibace in Camera cu Take Ionescu si cu un
numAr de amid al acestuia ; urmase probabil o indicatie
a Regelui, care nu void in asemenea momente continu-
area obisnuitei cldntdneli de partid, dar poate si din do-
rinta de a imobilisa astfel, refusindu-li once rol serios,
 Pentru crearea spiritului nou 2b9'

caci toate mi/loacele de informatie sí de actiune rami-

neau numai in minile lui, adversari pe earl si-i stia
ireductibili. Am dat acelasi raspuns ca i conservatorílor
din Decembre si acest ras pu ns 1-am. comunícat
Regelui ca nu pot sa ma asociez la raspunderea unei
politíci contra careía luptasem de &ilia ani de zile.
Ca un trasnet a venít vestea caderít in Mart 1917, a
Taruluí i asezarea unui regím republican moderat, cu care
ai nostri credeau ca se poate lucra tot asa de bine ca st
cu Nicolae. al II-lea. Poate chiar mai bine decit cu
stapinítor fara vointa, caci se desemnase ca factor do-
minant acel om care, judecat dupa cit zgomot facea, trebuía
sa fie cel putin un Bonaparte, Cherenschi. Curentul ira
asa de puterníc, incit o clip am ars sí eu tamiie supt
nasul gaunosului orator de rascruce, care parea in adevar
ca insufla incredere unor ostiri din ce in ce mai de-
moralísate.
Fruntasi din vechea Rusíe zdrobíta ajunsesera pana la
noí la Iasi. Disparuse solemnul funcionar imperial, trimes-
la noi ca represintantul atotputernicului aliat, consilierul
Mosolov, pe care 1.-am vazut o c/ipa inteo seara la Re-
gina. Simpaticul rhinistru al Rusiei .al càrii Rusin", era
sa-1 intrebe un nepoliticos, d. Poclevschl-Coziel, aparea
tot mai rar dupa incetarea rosturilor sale ofíciale. In alta
seara, in aceiasí °dale din stinga palatului Reginei, unde
se statea de vorba, pe cind suptirele degete femeiesti
impletiau, am strins mina unei doamne de oarecare vrista
pe MO careía trecu atunci un zímbet de mirare i ironíe.
Regina mi-a explícat atuncí ca e insasi sora el, Marea
Ducesa Chiril, pe care credínciosii monarhiei o consi-
dera astaz1 ca imparateasa legítima a tuturor Rusiilor,
unde sint cu totul altfel de stapiní.
Aveam, de altfel, supt ochi zilnic noua armata a revolu--
;id, care nu credea í nu intelegea alta decit aceasta revo.-
lutíe, marea isprava indeplinita si de care era asa de mindra,
270 0 viatà de om

mai ales dupa ordinul lui Cherenschi care punea pe sot-

dat linga ofiter, ceia ce insemna ca soldatul putea sd se
considere PI ofiterului Mu. La Socola era un
10C111
continuu centru de agitatie, si trupele care defilau pe
strazile Iasului fluturau in vint steaguri rosii cu enorme
inscriptii, care erau zadarnice pentru ca. nimeni nu stia
ruseste. La raspintii, cite unul din sefii politici cari
rasarisera, peste once autoritate ofitereasca, dintre sub-
ofiteri si soldali si cari afisau un intreg tufts de pan-
glice stacojii la plept, se opria si, suit pe cea d'intaiu piatra
din cale, incepea un lung discurs, nu numai pentru cei doi,
trei tovarasi, de obiceiu convinsi" si et, dar cari ga-
siau prilejul sa se mai odihneasca pup, scuipind coji de
simburi de bostan, pe cind ascultau pe orator, dar si pentru
soldati de-ai nostri, cari nu intelegeau nimic, n'aveau
niciun interes pentru asa ceva si, scarpinindu-se la ceafa,
isi cautau mai departe de drum.
°data, usa din MI6 a case! tnele a fost data violent
inlaturi, si a aparut un ostas in lunga mantle cenusie
care, fart sa zica buna-ziva s'i am crezut ca vine sa
ma execute, lucru posibil pe vremea aceia 1 , sa arun-
cat pe canapeaua din antret si a inceput a-mi pune,
In cea mai buna romaneasca, atitea intrebari, de dp
natura si asa de rapede, incit mi-a fost imposibil sa-I
urmaresc. Dupa ce aceasta furie de curiositate s'a chel-
tuit si m'am simtit viu, iar pe dinsul 1-am vazut potolit,
am putut afta ca el e poetul Nica Rominas" din vechea
fevista cu chirilice de la Chisinau, 'ca-1 chiama Buzdugan
si ca a venit, pur si simplu, ca sa ma vada si sa vorbim
literatura.
Am iesit cu d. Ion Buzdugan pe strada, s't mi-a anun-
tat fail niciun fel de reserva ce se va intimpla cu oas-
tea in care era cuprins. Sa nu crezi d-ta ca Rusii se
vor bate pentru burjuii de la Paris si de la Londra. Dar
 Pentru crearea spirituiui nou 271

totusi... Níciun totusi" ; Îi spun ca nu se bat. Aí sa

vezí d-ta.
Dar ce scriu aid nu poate da tot pítorescul martu-
risirii, pentru care ar trebui sí moldovenismul exagerat
de pronuntie at Basarabeanului get beget, inca ne-
purtat prin lume, sí amestecul ciudat, de mare rostogolire
a ídeilor 0 de tímiditate a limbii, care facea ca in mo-
mentele hotaritoare vorba-i sa se impíedece.
Am mai vazut apoi pe noua mea cunostinta, care, cu
obiceiurile de líbertate Mora margení introduse in armata
ruseesca, putea sa se ocupe .0 cu cautarea la líbrarul Io-
nescu, vechiul lucrator tipograf nationalist, care incepuse
vinzind ziarul rnieu jute° baraca friguroasa din Piata
nírii, a tuturor cartilor afldtoare la el ale literaturii roma-
nesti, in care se 'nip cu sete. Cum era vorba de reforme,
0 ele zaboviau, d. Buzdugan mí-a venít alta data cu o falca
in cer si cu una in parnint, ca sa mà intrebe de ce nu le
mai face odatd Regele, i i-a trintit un epítet din cele mai
caracteristíce ale cluburilor revolutionare. Am fost silít sa
tau atitudínea cuveníta unui credincíos monarhíst i unuí
prieten al luí Ferdinand I-iu. D. Buzdugan a trebuit deci
sa ma paraseasca. Dar, cind 1-am intilnit pe strada cu níste
amici comuni, il trecuse i uítase aproape ce fusese, dar
era hotarit sa ne lase asa cum sintem, cu al nostru rege
cu tot, fara a se gindi a el insusí va ajunge sa faca
juramintul de sub-secretar de Stat Mostenitoruluí regelui
Ferdinand.
Deocamdata, i pentru rnonarhie i pentru Romania
insasi se anuntau 711e rele. Intr'o buna zi, d. C. D. An-
ghel vení sa-mi anunte ca Racovschi vorbeste in Fíala
Unirii". Nu-mi puteam crede urechilor, i totusi era
perfect adevarat. Racovschí insusi, cu fata lui tragic
strimba, cu ochil lui fugatorí i íretí, cu barba luí batuta
de toate vinturile, fusese liberat din casa uncle-0 facuse,
cu legaturi mestere ca de doctor ce era, un puls ingrí-
272 .0 viola de om

jorator de iute si de neregulat, asa incit nimení nu-i mai

pazía agonía, sí se infatisase in plín miiloc arIasului,.
incercind ce nu-si dadea sama ea nu poate face : o re-
volutie ínstantanee prin magia presupusa a bieteí luí
elocvente ca pentru acarií de la Calea Ferata. Lumea se
uíte la el ca la un animal feroce iesít din cusca luí. Cind
tovarasil muscalí au vazut a la noi nu se produc mí-
nunne politice sí sociale ca la Petrograd, I-au luat, 1-au
suit dín nou in automobil si I-au trecut Prutul.
Unde se pot petrece astfel de scene, once se poate
intirnpla. Si astfel am crezut sí in adevar trebuía sa
cred ce mí-a, adus la cuno0intd, citeva zile dupa aceia,
imblinzitui mieu coleg de literatura d. Buzdugan : cd,
adecd, Rup pe atunci nu erau inca bolsevícil , Rusli
rosii, revolutionarti de la Socola, incurajati de ísprava cu
Racovschí, au de gind sa ía in Dumíneca urmatoare pe
regele Ferdinand insusi sí sa-I prefaca, dincolo de gra-
nitt, in tovarasul de captivítate al rudeí luí, Nícolae al
II-lea, líberind" astfel si poporul romanesc".
Am vrut sd comuníc, fíreste, Lard cea mai mica zabava,
aceasta ingdjoratoare stlre guvernului romanesc. Mí-a fost
Irma greu sa-1 descopar. Bratíanu era absent, nu mai stíu in
ce colt de Rusie, Pherekyde raminea cu totul ínvisibil, la
Al. Constantínescu, totdeauna gata cu o solutie sau sí
cu mat multe, nu m'am gindit sa merg s'i nici n'avea m
dupa ce sa-í gfcesc marea autorítate, de care incepuse a
se bucura in adevar. Eram ID al legat de d. Duca, pe care-I
amosteam de la timídele luí debuturí parlamentare si
de la care-mí luam de obicelu informatiile la Bucurestí ;
il avusem si oaspete la Vdlenft-de-Munte 0 strdbdtusem
Cu dinsul incintAtoarea vale a Teleajenuluí. L-am gasít
in refugíul lui, casa Praia, unde trebuíse sa se mute de
la Mitropolie, paríntele Pímen fiind bucuros de oaspetio
oficiali, dar numaí in oarecare masura. I-am aratat ce se
pregateste, dar de sigur nu ministrul Inca finar de Ins-
 Pentru crearea spiritului nou 273

tructie Publica si omul depríns cu díscursurile rAsunAtoare

la tribuna, dar nu si cu acele mAsuri pline de risc care re-
solvA dinteodatA o situatie, era sd deje o orientare, totusí
neaparat ceruta de imprejurAri. VAd incA pe d. Duca prim-
blindu-se de la un capAt la altul al °ail, pe care o
prefAcea fArA vole in tribuna Camerei Deputatilor, la o zí
mare, cind un cuvint inflAcArat deslAntuieste ropote de
aplause : Lln rege popular... In mijlocul Capitalei sale...".
Suna frumos, dar eu aduceam lucrurí grozave, care-mi
apAsau pe InimA. Am 1 epetat instiintarea mea, sí 9 nouA
strAbatere a odAii prea inguste m'a fAcut sA aud aceleasí
cuvinte, de profund regret : tin rege popular... In míj-
locul Capitalei sale...". Am iesit de acolo cu mina goal&
Ce se mat putea face? SA mA adresez comandantilor
armatei? Pe generalul Petala I-am vAzut a doua zl,
Vineri, pe stradA. L,-am intrebat dacA va da ordinul de
a trage dacA Rusii cautd sA pule mina pe palatul Regelui.
A dat inapoi : nu poate lua o astfel de masurA.
M'am gindít atunci la doud mijloace prin care s'ar
putea inlatura primejdia.
' Unul era interventla mínistrilor strAiní.
M'am dus decí la represíntantii aliatilor nostri pentru
a lí arAta, cu ce autoritate imí dadeau circumstantele inteo
tara care se dovedíse Mil guvern, ca datoría cui ne-a
aruncat in aceasta cumplitd incercare e sa steie in once
imprejurAri lingA noí.
Cel d'intAiu visitat a fost mAruntul, iutele, foarte inte-
lígentul p hotAritul mínístru al Italieí, baronul Fasciottí, sí
el cindva un oaspete la VAlenif-de-Munte, cu nobíla sí
delícata luí sotie, o princesd Giustiniani din Genova.
Mí-a invederat greseala pe care am fAcut-o cu dr. Ra-
covhchi : astfel de oamení orí se impuscA, ori se cistigA;
guvernul romin n'a stíut sA facd nici una, nici alta ; acuma
culegeti fructele". Dar va interveni. La Legatía Francieí,
d. de Saint-Aulaire a ascultat cu liniste, si cu aceíasí
18
274 0 viag de om

liniste mi-a dat aceiasi asigurare. Nu putea face altfel

nici mínistrul Angliei, Barclay. Dar la dinsul am vdzut
sosind ca o bombil pe Take Ionescu. stia si el, si se aila in
aceiasi stare de spirit ca. si d. Duca. De oare ce scrísese
de curind un curios articol despre cascada tronurílor",
am avut curajul sd-1 ndcdjesc. D-ta asa de emotionat,
dar de ce ? Inteleg eu, care sint monarhist...". Era atit de
ingríjorat si de nacajit, incit n'a gasit un cuvint sa-mi
rdspund6. Dar cine s'a aratat gata, nu de o interventie in
extremis, ci de mdsuri directe pe linga conspira ford epf-
leptici de la Socola, a lost insdrcinatul de afaceri al Sta-,,
te/or Unite, inlocuitor al ministrului, bunul industrias de
origine cebd Wopicka, ramas la Bucuresti, unde a indeplinit
fata de ocupanti un rol pentru 6are nu-4 putem fi in de
ajuns de recunoscdtorf, tindrul domn Andrews, despre a
cdruí Soartd n'am mai aflat apol nimic, pdnd 1-am gasit
in America sa ca profesor. Asezat la consulatul german,
el mi-a dat toatd asigurarea cd va lucra, si s'a tinut de
cuvint.
Rdminea acum, pentru o sigurantd mai deplind, con-
tactul cu insist aceía cari-si puseserd in minte sd ne feri-
ceasca printeo olibertate" necunoscutd noud pAnd atuncí.
Am intilnit pe d. dr. Lupu, de curind intors din acea
America unde ingrijise de níste comenzí ale Statului si
publicase o bung carte despre drepturile noastre. I-am
aratat cd, prieten al liberalilor rebeli si el insusi fost
amic al luí Ionel Bratianu, ar putea sa incerce o visitd
la Socola. Temperamentul focos sí explosív al doctoruluí"
1-a fAcut sd prímeasca imedíat. Eram gata sd-I intovd.-
rasesc, Si-1 rugasem sd se adreseze la amicli luí momentaní
pentru ca, fiind cea mai indrAzneatd din grupdrile burghese
'din stinga, sa facd un drum, destul de ríscat, dar prin
scare se putea atínge un folos real. Incercarea trebuía sa
aibd loe dupd amiazi. in fata colii Militare m'am des-
pdrtit de d. Lupu, dupd ce intelegerea era deplínd.
 Pentru creares spirltului nou 275

Eram la redactía mea cind, la arniazi chíar, doctorul",

mí-a propus o schímbare. N'ar fi bine sa merg sí eu,
ca unul care am atacat pe Karl Marx sí supdrasem astfel
pe aderentii rust al doctrínelor luí. Va merge puma'
grupul frondeí liberate. M'am multdmít deci sd tipdresc,
In romaneste s't in ruseste, un apel catre RuO, aratindu-l1
cd not n'avem nevoíe de ajutorul lor, ca unit cari sintem
not insine pt punctul de a da acele reforme, foarte largí,
a cdror origine o voiu ardta indatd. Apelul era luat cu
nerdbdare de soldatii si ofiterii rusi, díntre cart unul, zim,-
bind, a spus impdrtitoruluí cd, in ce-I prívete, nu e de
nevole, el fiind laríst, Peste citeva ceasuri am vdzut pe
trotuarul din fata aceleíasí colí Militare toatd deputatía
mergind in jos spre Socola : cum in cea maí mare parte
eran oameni de o talle mica, dd. Lupu, Iunían, Ioanid,
Macoveí si Trancu-Ia0 cAlcau foarte apasat si faceau
cela ce se numeste fatd feroce".
Seara, am gasit la mine o foitd galbend prin care,
-WA autorisalia censurii, vísitatorit revolutionarilor rust se
constituiau eí insít, trebuind sa aibd in fruntea lor pe
Georges Diamandy, cu botfori si cu blusd de lucrdtor,
inteun partid revolutionar al Munch. Perspective de víitor
li se deschideau inainte, si mat mult decit unul dintre a-,
cestí tineri increzdtorí ist stint% acum ínima unui Che.-
renschi.

Trebuía insd ca, in once cas, Regele sd nu fíe la Iasi in

acea Duminecd de ingríjorare, sí mat trebuía ceva : ca
plecarea luí pe front sa nu samene cu o fugd, care ar
compromíte monarhia.
M'am presintat decí Suveranuluí, care, de la cele d'intliu
cuvinte, a inteles sítuatía sí a admís plecarea in acea xi
de Simbdtd. Vdd cd -nu sint de nIctun folos aid, sí 'Ind
votu duce." Avea o mare trístetd in glas. Se va fi
ginclit poate a Nicola e anI-lea, prisonierul menít mortii,
 276 0 vlata de om

pierduse totul tocmai fiindca parasise Capitala sa si se

incredintase unei armate ai carii sefi aveau ambitii ce
n'au lipsit niel unora din sefil armatei romanesti 7
Rugat de d. tirbei, inseilasem si proclamatia de Intaiu
Ianuar a Suveranului catre armata. Acelasi mi-a cenit Sim-
bata dimineata in ¡Ana strada sa redactez proclamatia
catre ostasi pe care Regele, in starea sa de spirit, n'o
poate face". Acolo, pe palma midi, Cu creionul, am scris
rindurile prin care, amintindu-se darurile lui tefan-cel-
Mare catre al luí, se promitea leranilor de pe front fm-
proprietarirea. Regele a adaus si promisiunea unei largiri
a dreptului electoral.
La eaderea noptii, cind, dupa aparitia intr'o editie spe-
dala din Monitorul Oficial!' a acestei proclamatii, Re-
gele era pe drum spre frontul de munte, d. Buzdugan
m'a asigurat ca Rusii nu vor face mimic, si auziam a-
ceiasi asigurare s'i din gura d-lui Andrews.
Se evitase astfe/ o mare nenorocire si o mare rusine,
s'i sint bucuros ca am avut o parte in aceasta actiune
de prevenire.

Imprejurarile imi dadusera o parte_ si in pregatirea, pe

care o judecam neaparata, a reformelor, de care nu se
vorbise nimic in sesiunea de iarna a Parlamentului si de
care nu se ocupase nici presa, o biata opinie publica
speriata indreptindu-se numai catre pericolul imediat.
Intr'un rind, la sfirsitul lernii, Vlahuta a venit la mine
foarte ingrijorat. e, care-si avea informatifie sale, al caror
izvor nu I-am cunoscut, mi-a spus ca prin satele neno-
rocite, intesate cu soldati rusi, printre cari Willa agenti al
revolutiei internationale, se lucreaza pentru o rascoala si,
in miseria, asi de mare incit copiii se nasteau fara unghli,
asemenea sfaturi dibace ar fi putut prinde. Credea ca e
neaparat necesar ca Bratianu s'o stie, si ma ruga sa-1 pun
in miscare.
 Pentru crearea spiritulul nou 277

Am rugat pe vecínul mieu SA vie la mine pentru o comu--

nicatie importanta, aci evitarn visitele la dmsul ca sa nu
se creada ca am legaturi politice cu seful guvernuluí de
coalitle. Lam spus de ce e vorba, dar era greu si-1 pornesc.
Níciodatà pAna atunci el nu prímise o suggestie de la
mine. In neutralítate, cu ocasía parastasuluí pentru Carol
I-iu la Curtea-de-Arges, ii aratasem ce bine ar fi daca
ar cerceta trupele mobilisate : mí-a spus ca nu e in
temperamentul luí". La Iasi il indemnasem sa vísiteze
frontul, spítalele, amintindu-i cd tat& sau, la 1877, venía
une ori pe carul cu fin de care avea nevoie cite un re-,
gíment de -tavalerie : Se poate, dar el avea alt tempera-
ment", ceía ce m'a facut sa-i blastdm in MO tempefamen-
tul". Cindva mi-a venit zvirlínd de la usa palaria i bastonul
cind 1-am poftit s.1 le lase in anticamerà, m'a intrebat,
jignit, daca-1 cred orgollos". Nu, dar, dacd ai fi, n'ai
face altfel". La once prilej, ciocnirea se repeta. Scrísesem,
astfel, o carte frances6 pentru a invedera drepturile noastre
asupra Dobrogii : a venít sa-mi ceteascd un pasagiu, reprodus
dintr'un ízvor contemporan, in care Rusíí de la 1853 erau
tratati de betivi" si mí-a cerut sa-lschimb, cela ce fíreste am
-refusat, in scrís. S'a plins, cum am maí spus, ca, socotínd
ca vrea sa ma trateze ca inferior, if tratez eu astfel" si la
Irma m'a indulosat de í-am times o monedA antica pentru
colectille lui. Nu qtiu cum au umblat &Ill cu dinsul; pentru
mine, in toata viata, a fost peste masurd de greu. Se zíce ca
s'ar fi mírat odata _de aceasta de ce nu m'am putut
Intelege níciodata cu Iorga 7", cum s'ar fi mirat ca d.
Maníu, cum este, e atit de incunjurat. Se poate ; dar
am siguranta ca n'a fost vina mea.
Decí niel atuncí n'am avut noroc. Mí-a declarat, neted
sec, ca, avind sí conservatori in guvern, nu poate porni
reformele. Pierzí o ocasie cum n'o vet intilni in vía à",
1-am spus pe pragul portií. Merged asa de departe in
motivarea urxul raspuns care avea toat6 aparenta cd e de-
278 0 viatA de om

finitiv, incit imi obiecta ca se vor rascula proprietarli",

de a trebuit sa-i scormonesc o dureroasa experienta :
Cum ai impuscat pe terani pentru proprietari, vet im-
pusca, atunci, si pe proprietari pentru terani".
Foarte intristat de neputinta de a-1 indemna, am scris
un memoriu pentru Regele, invederindu-i ca, daca se fac
reformele de dinsul, vor fi si pentru dinsul, lar, altfel,
ele se vor face contra lui, si incheind cu aceste cuvinte :
»Am spus, si am rnintuit sufletu/ mieu".
A doua zi, Bratianu a venit la mine ca sà-mi anunte ca
in cursul noptii s'a rasgindít si ca reformele le va face,
dar, pentru a nu-si supara colaboratorii de dreapta s't a
nu provoca o crisa ministeriala, va pune pe Mortun, ca
fost socialist, s'o provoace, ceia ce s'a s't intimplat.
O comisiune special& din care faceam parte, a inceput
lucrarile. Erau neasteptate semne bune. Mitropolitul Pimen
a gait cuvinte miscate pentru a binecuvinta opera a
cdrii presidentie de onoare o avea. Daca intre conser-,
vatori erau intransigent', ea d. C. Argetoianu, care cerea
plata in aur, dinteun imprumut special, a deposedatilor,
Mihail Cantacuzino, de. altfel om de- o perfecta corecti-,
tudine política, era gata sa stele de vorba, nu Lira a apdra
cu cea mai mare stAruintd interesele sale, mai ales cu
privire la subsolul petrolifer, iar batrinul Pavlica Brata-,
sanu, asa de original In figura, in gesturi $i in felul de a
vorbi, declara falls ca pentru clasa sa a venit momentul
supremelor sacrificit Liberalii, tiriti de nernultamitii lor,
cad credeau ea, odata cu steaua cea rosie, li-a venit cea-
sul, nu opuneau 'lido resistenta de mari proprietari : doar
daca, din cind in cind, ca la chestia absenteistilor, se in-
cerca strecurarea unui paragraf de favorisare.
Pe chestia, de grava neintelegere, a petrolului, Al. Cons-,
tantinescu, avocat cu larga experient6 si spirit deosebit
de fin, si-a atribuit de la inceput un rol pe care 1-a
stiut juca bine pana la cal:6R, negociind intre o tabard s't
 Pentru crearea spiritului nou 279

cealaltd. Nu odata a venit la mine sa-mi aduca resulta-

tele atinse i sa se sfatuiasca. In sfirsit s'a ajuns la forma
In care proiectele trebuiau sa fie supuse Parlamentului,
convocat pentru aceasta in luna lui Maiu, odata cu prega-
tired, tinuta in cel mai mate secret, fata de lumea politica
intreaga, a unei ofensive cu oastea complect refacuta,
inarmata de Frandesi, care era o adevarata s.culare din
mormint a terii insesi.
Nu se poate spune ca dificultatile privitoare la reforme
erau invinse. La fiecare formula se intimpinau inca unele
resistente; am putut face sa se primeasca la expropriere
motivarea de necesitate nationala" pentru a impiedeca
alte masuri contra proprietatii, pe care stiam ca se vor
gasi destui sa le ceara. Oameni ca profesorul Matei
Cantacuzino, spirit de o extrema fineta i eleganta, un
intirziat marchis revolutionar de la sfirsitul secolului al
erau pe rind cistigati í piercluti, dupa ultimul
sfat pe care-I primisea. Unii isi reservau locul in fresca
reformatorilor prin discursuri care apareau, cu aplause
la locurile mai frumoase, inainte ca ele sa fie rostite. Pentru
ultima card s'a auzit atunci miraculosul glas al lui Dela-
vrancea. Inainte de inclestarea hotaritoare a armatelor,
gele a putut iscali astfel ceia ce, cu dreptate, a reclamat ca
hind opera sa, a convingerii si hotaririi sale, cad numai
presiunii sale j s'a datorit, dupa culise, renuntarea din
partea coriservatortlor la ultimele lor reserve.
Opera de sigur pripita, nesprliinita pe studii, care-
pentru ceo mai mare parte a teritoriului romänesc nici
nu se puteau face, opera rau indrumata, de mai multe
ori reluata si schirnbata i falsificata, adusa la picioarele
tuturor intereselor s't tirita prin santurile tuturor demaga-
giilor, opera caricaturata, cum se face de obiceiu la not,
prin insusi regulamentul de aplicare i executata, pentru
proprietari adesea neonesti, de agenti cad se stiau pleca
din cotro sperau o rasblatire, operZ de desfacere a unei
280 0 viatA de om

situatii vechi de atitea veacuri, a unui organism istoric,

fdrd ca in schimb sa se incerce a se uni puteri Ai intr'o
noud formatiune organicd, dar, de &Wm, spre onoarea
tuturor acelor cari au participat la dinsa 0 ale cdror fi-
guri se vor ridica sus, in mdsura sinceritdtii lor, pe fon-
dul acelor zile grozave si sfinte, una din operele cele
mal marl pe care le-,a sdvirsit constiinta acestui popor.

Ofensiva deschisd in Putna, cu intentia, perfect indepli-

nitd apoi, de a arunca peste munti pe Austro-Ungurii infipti
acolo, era legatd, in sperantele optimiste ale unor oameni
cari nu-s1 dddeau sama ce aliatt au la indemind, cu o
spargere a frontu. lui, pdzit 0 de Bulgari si de Turci, de
pe Siretiu, la Mdrdsesti. Trad3rea slu mai bine t 3tala des-'
facere material& cu urmdri de complectd inconstienta
moral& a Rusilor a zdddrnicit acest frumos plan. Bucu-
ria noastrd pentru energica loviturd de mdturd de la
IVIdrasti a fost stricatd de incremenirea_ silitd a _celeilalte
.armate.
De atunct inainte, opinia publicd a fost ldsatd intr'un
intunerec aproape desdvirsit pentru ca sa sé gaseascd de
-odatd inaintea mart prirnejdli a rdspunsului lui-Macken-
sen la Mardsesti. ticam vag ce strasnicd risipa de vieti e
acolo, dar zile intregi resultatul luptei piept la piept n'o
cunoscuram. Generalii afldtori la Iasi deveniserd sibilici.Brdti-
enii n'aveau nimic de spus nimänuia, niel mie, dupd sfatul
ce mi se daduse in Iulie de a face sd piece familia mea, ca
sd nu am, imi spunea presedintele Consiliului, mustrdrile
sale de cuget pentru cd si.-..a idsat bdtrina mama la Bucuresti.
Am aflat in sfirsit cd se sfdrmase lovitura ditzd, repetatd,
furioasd a berbecelui nemtesc, cu ce sacrificii mi-o
arata intrarea in Iasi a regimentalui 9 de vindtori, in
care servia si &II mieu i colonelul Rasoviceanu aducea nu-
mat resturile unitdtii care in cea mai mare parte rdmdsese
in sirmele ghinn pate de pe Siretiu, in clipa atacului, ne-
 Pentru Crearea spiritului nou 281

pregatit de artilerle, care era menit sd salveze o armatd

.ap de primeiduitd.

Victoria aceasta, scump pldtità, a unei armate eroice n'a

.evut insd consecinta unes corqUinti de víctorie in lumea
-politica. De oare ce Rusii nu mai voieu sa se beta, afard
de rare 0 ultime esceptii, de oare ce Austro-Germanit
zmenintau sa se coboare din sus, se luaserd mdsuri de
evacuare asemenea cu acelea care, cu un an inaínte, de-.
moralisaserd 0 umpluserd de indignare pdrasita, neluminata
0 nesfatuita populatie bucuresteand. Era evident cd std-
pinii nostri, oamenti partídelor, se card. Ramas singur,
-vedeam zilnic, in míjlocul unei noi crise de duren i inter-
-costale, cum camíoanele porníau spre Rusia pand 0 artícole
de gospoddrie. Se duceau intr'acolo, poate ca sa nu le
mai revedem niciodatd, comorile de arta ale mAnastirilor,
archívele ferii, cele maí pretioase din manuscríptele si
documentele Ace demiei, tablourile. luí Grigorescu 0 ce
aveau mai bun particularii. D. Al. I.dp'édatti, care a trecut
apoí 0 el peste Prut, m'a indemnat sdadaug atitea din scrísele
mele, din ale altora, la care tineam foarte mult, precum
.o scrisoare a luí Tudor Vladimirescu, o serie de trada-
ceri de poesii populare fecute de Regina dupd o versítine
francesa a mea i citeva lucruri de mare pret pentru mine.
Mergind pentru ínformatii la Ionel Bratianu, am primit de
la dinsul nea0eptatul sfat, care m'a umplut de o tristetd
desgustatd, de a me' exile sí eu, prinzindu-md de unul
.din trenuríle care pleacd, pentru a nu rdminea fdrd putintd
de a ma duce". Si, cum rad despartiam de dinsul cu
acele sentímente, el m'a oprit in prag ca sd-mi puje in-
trebarea, care trebuia sd fie rdutacioasd : Ei bine, #
acuma crezi d-ta cd Nemtii vor fi bituti ?". M'am re-,
linut ca sd spun numai atita : O cred 0 acuma, dar
..n'arn spus niciodatd : ciad". intors acasd, am scrís prietenu-
luí míeu Denize, secretarul Regineí, suflet cald ii generos,
282 0 viatA de om

potrivit Cu originile luí francese 0 italiene, ca sa-I rog

sd comuníce Regelui ca, hotarit a nu imita in fuga tor
politiciani cu cart n'am avut nimic a face niciodata,
sint gata sa urmet, pentru once sarcina, numai pe Suveran,
atunci cind o suprema nevoie 1,ar face ad nu mai poata
rdminea pe teritoriul patriet

De mai mult limp nu vazusem pe Regele. In lulie insa,

pe vremea pregatirli acelei grele resistente, imprejurariN
m'au dus din nou la Palatul tut, unde eram primit tot-
deauna cu atita bunavointa. 0 noua lovitura ca aceta din
Decembre, izbutita in Ianuar, la formarea Ministeriului
de coalitie, se incerca atunci. Era vorba de o desfa.-
cere a tovarasiei, ap de rail inighebate, in care conser-
vatorii se plingeau ea nu au un rol mai important. Eí
ar fi vrut o schimbare de regim in folosul lor, 0, din
partea sa, Ionel Bratianu, a doua zí dupa biruinta de la
Mara01 0 cu siguranta -succesuluí pe celalt front, era
putin díspus sa imparta cu altii gloria revarqei.
Un membru al Legatiei francese, care, ca 0 Robert de
Piers, pe care-I vazusem Inca de la Bucure0i, cu acea
fata de francheta care era ca o cheza0e a succesului,
ducele de Luynes, imi observa cu acest prilej cit de nein-,
teles i se pare cd, atunci and celelalte tut in lupta nu
titt ce sa faca pentru a stringe mai multa lume fa ace-
ia0 rasptindere, la noi egoismul de partid biruie once.
Regele era din nou incunjurat de ambitil in lupta, servite
de tot ce intriga poate sa aiba mai perfect Atunci De-
nize a venít la mine, poate din parted Reginei, ca sa ma
indemne sa vorbesc Suveranului despre necesitatea mo-
raid de a nu se zgudui in asemenea momente basa po-
lítica insa0 a luptei din Aou deschise. Dupa mine a aler-
gat 0 prqedintele Consiliului, dar acuma hotarirea era_
luata. Tara raminea in ce prive0e conducerea, 0 de acuta
inaínte, in zilele supremeí incercari, tot ap cum fusese..
 Pentru crearea apiritului nou 283

Dar guvernul care se mentinea era sd dovedeascd, p

In acest al dollea moment de crisd, cu aparente despe-
rate, a nu e in stare sd organiseze resistenta. Ultimul act
de vointd, pe care i l-a smuls de fapt armata, a fost
izgonirea trupelor rusesti, corntilect descompuse, care
ajunseserd, nu numai o povard pentru populatie, dar o
primejdie pentru linistea tut.
La intdiul act al acestet lichiddri cu protectorii" ajunsi
intr'un asemenea hal imprelurdrile a fAcut sd fiu si eu pdrtas.
Aveam prietenia unui tindr Rus foarte inteligent sis
fin, care-mi definise de la inceput atitudinea sa fatd
de rnarile schimbdri de la el de acasa. Era republican
de convingeri, dar in conceptia sa nu intrau elemente
abstracte ; isi cunostea tara, cu masele muncitoresti in
miscare, Cu lipsa de basa naturald pentru un regim de
mai larga libertate. Acela al lui Cherenschi i se pared
deocamdatd indestuldtor pentru o societate atit de pup
pregAtitd. Nu era fanatic si nu avea chiar sentimente de
urd fatd de nimeni, intrio vreme chid la ai sai era atita
fanatism.
Venia adesea la mine acela care, clad s'a convins cd.
nu este, cd nu poate fi alta Rusie decit cea a extre-
mismului socialist comunist, fi-a luat bdietelul si fata o s'a
dus acolo, oricare ar fi riscul, pentru a-si servi patria
nenorocitd, läsindu-mi ca amintire citeva din cdrtile sale.
Astfel nu m'am mirat ciad, in toamnd, dupd ce acum
once speranta in contingarea luptei disparuse, el s'a pre-
sintat la mine, des de dimiReatd, cu o veste extraordinar
de important&
Se intorcea acasd noaptea foarte tdrziu. Trecind pe
lingO cofetdria Tuffli, devenitd cartier-general rusesc,
unde se puteau vedea pe fereastra soldaili trintiti, asa im-
brdcati cum erau, pe canapelele si sofalele sfdsiate de pinteni,
a vdzut lumina s'i a auzit zgomot de discutii. intrind, s'a
gasit in Lila bolsevicilor de la Socola, incurajail de schim-
284 0 vista de om

barea care daduse, la Petrograd, puterea in mina to-

varasilor" Lenin si Trotchi. Usind de aceleasi mijloace
.de surprindere, ei ocupaserd telefonul si se pregdtiau sa
dele de acolo proclamap care trebula sa instlinteze a
doua zi trupele de marea schimbare ce s'a indeplinit.
Acei citiva baieti in uniforma nu gasiau formula pe care,
lndignata de prostia lor, incepea sa li-o dicteze o fata,
o coon, incdIzitd de duhul revolutionar.
Recunoscut, prietenul mieu fu chemat la raspundere.
5'a indreptatit imediat, cu o perfecta presenta de spirit,
aratind ca organisatia de care atirna a devenit de citeva
zile bolsevica. A fost poftit deci sa iea loc í din discu-
Vile care continuara a putut afta ca e vorba ca, a doua
zi, la cutare ceas, un grup militar condus de seful bale-
tilor acelora sa sç presinte la Copou in casa generalului
$cerbacev, seful suprem al frontului ruso-romin", Rum-
xerod, pentru a-1 aresta", ceia ce inseamnd a-1 mdceldri.
Am trimes pe informator la vecinul mieu Bratianu,
astfel, seara, bolsevicii, cari patrunsesera in resedinta ge-
neralului, gata sa traga, au intilnit pe Vinatorii colone-,
lului Rasoviceanu, cad 1-au desarmat.
In aceiasi noapte, un camion s'a oprit la casa mea, che-
..mind la serviciu comandat pe frill mieu Petru, subloco-
ienent in acelasi regiment al lui Rasoviceanu. intorcindu-se
a doua zi seara, am aflat de la dinsul ca a gasit in camlon
pe seful bolsevic el insusi, care nu era altul decit faimo-
sul student Rosal, cel ce ordonase fierberea in caldarile
flotei de la Kronstadt a ofiterilor nburghesi, 0 pe amanta
lui, o strident& ambit celebritäti ale propagandei comu-
niste. dus in margenea Iasu si-a urmat instructiile
de a li impiedeca once comunicatie. Mai tarziu, am aflat
cd un ordin fals al di.visiei romanesti i-a dat in mina
adversarilor lor monarhisti, cari i-au impuscat imediat, in
znargenea drumului.
A urmat desarmarea indrazneata a unei °still care nu
 Pentru crearea spiritulul non 285

mai era decit adunatura fara ordine 0 fara rost a unor

indivizi gata de prada terii pe care erau chemati s'o,
apere dupa datoria lor de onoare ca aliati. lntre ai nostri,
au fost putine victime ; printre ele fostul mieu contabil de
o clipa la Valeni, Butnaru, care luptase la Francesi pe
Marna in timpul neutralitAtii, reintrase in armata noastrar
devenind maior, 0 care, dupa ce facuse pe bol evicii de
la Folticeni sa depuie armele, a fost Impuscat de din0t
pe la spate.

In acel moment am mers, ca generalul Leonte, un ve-

chiu prieten de la cursurile de vara, care acum avea
grija hranirii armatei, pe frontal de la Maramti, ande de
multa vreme nu se mal tragea un foc de pusca. Total
parea insa gata pentru o reluare a ostilitatilor, fiecare
stind la postul sau. Zidurile arse ale casei Negroponte se
ridicau de-asupra parnintului rascolit de otruse 0 fra-
mintat cu singe. Pomii rupti ridicau spre cerul indura-
rilor membrele lor chinuite 0 arse. Am cercetat sectorul
ande erau soldatii din Prahova, bucuro0 de alta pine
decit cea uscata sau umeda, de un pac de tutun 0 de
ceva ziare 0 carti. In convorbirile cu ofiteril se vedea
acum o influenta a propagandei pentru pace, care, spri-
guild 0 de unii din efii cei marl, cktiga tot mai mult
teren. Altfel era la spitalul din Tecuciu, ande se refa-
ceau cei cari, scapati de ticaloasa influenta a crimina-,
lilor din Bucure01 0 a ambitio01or de pe frontul nostru
insu0, ki amintiau numai de eroicele incle0ari la care
participasera cu jertfa trupului lor. In general Irma; atmos--
fera era rea.
In cale am vazut cete de Ru0 cart plecau spre Prut,
vinzind in cale, dar cu chitanta", pe preturi pe care nu
le intelegeau 0 de care-0 bateau joc, pe cipra lei numai,.
cal, tunuri 0 arme 0 pastrind doar, impreuna ca femeile
stricate luate din bivuacuri sau culese pe cale, ceia ce
286 0 viatA de om

putea sd li fíe de folos lor ca oameni. impresia acestei

totale desfaceri era covirsitoare I barbaria ancestral se
Intorsese intreagd, cu toate scenele el de naivd salbätacie
si de totald desorientare.
Eram, afard de inddratnicele convingeri ale Reginei,
de chinurile de constiintd ale Regelui, caremi marturisia,
.cu o hotarire pe care nu io cunosteam, ca vom avea
Ardealul si Bucovina", si de statornicia citorva general'
ca Grigorescu, pe care 1am vdzut acolo pe front, cu
optimismul temperamentului sdu violu í vesel, darnic
in cuvinte ì gesturi de Meridional, si ca recele Vaitolanu,
cu calculele flegmatice, eram, zic, complect desarmati
sufleteste i Cu totul la discretia Imprejurdrilor, care, din
fericire, de pe urma cumplitei oboseli a Germanilor,
-secerati la Märdsesti í strins inclestati in Apus, nu se
ingrdmädiau asupra_ noastrd, totul fiind acuma artificii si
simulare, atitudini, mijloace de a innpresiona" pe ad
versar.
Starea de spirit a lumii politice era- supt once nivel.
Am spus aiurea cum Moron, care se facea a yen! pen-
tru o rectificare _fdrd insemnatate in ziarul mieu, era
incintat cd a scdpat de Take Ionescu", í vom vedea cum
scapasea. Din partea luí, Ion Brdtianu, pe care nu-1 mal
vedeam de la intrebarea dacd mai cred cd Germanii
vor fi invinsi, imi trimetea pe d. Duca pentru ami
-suggera ca, In vederea unui armistitiu de capitulare, i-
deia de pace sa fie servitd de ziarul mieu, formator
opiniel publice. in clipa cind generalul Lupescu era
times la generalul Morgen, care-1 va trata ca prisonier,
dar nu va lipsi sa-i tie discursuri i sa-1 fotografieze In
grup, ca sd se incheie, aldturi de niste vagabonzi rusi
lard nicio constiintd í nido demnitate, armistitiul de la
Focsani, se poate zice cd, dacd Romania avea un Suveran
lingd dinsul o femeie cu suflet impdrdtesc, nimic nu
 Pentru crearea spiritului nou 287

mai exista din ce fusese fumed oficiala decit o mina de fi-

Aguranti la Iasi si, o banda de tradatori la Bucuresti.
Pribegii plecasera. Germanii cerusera, de la cele d'in-
tàíu negocieri, indepdrtarea unui mimar de oameni po-
litic', a caror presenta ¡Ma la pace li-ar fi fost desa-
greabila. Regele mi-a comunicat forma in care se infati-
sase aceasta noug pretentie: se spunea numai cd acei °amen'
a a dorit plecarea, pe care stäpinii soartei noastre sint gata
sà Ii-o inlesneasca, si indignarea tremura in glasul Suve-
ranului supt a carui timiditate aparentà se ascundea atita
mindrie : Mini imi vor cere sd Indepartez pe Regina,
pe Printul Mostenitor...". Se pare ca intre cei cari ar fi
facut bine sa se clued eram í eu, care, fireste, I'M nu
mi-am batut capul. Dar foarte multi au primit pasaportul
Centralilor si au 131ecat, cu Take Ionescu in frunte, Í cu
altii multi, intre cari i atitia profesorl, ca Pangratti
rectorul de la Bucuresti Atanaslu, ca sa ceara la París,
tinta cdlatoriel tuturora, refacerea de cAtre amicif nostri
francesi a intregului nostru invatamint, incepind cu
Neapal at cd acea la cart ne adresam au crezut in ne-
existent& tmui invatamint care se desvolta de atitea secole
si care fusese tinut in curent, prin ostenelile- mai multor
generatii, 1 cu progresele realisate aiurea i cu necesi-
tätile noi ale fiintii noastre nationale insesi. De aid va veni
cA mi se va, spune in 1920 la Paris despre intentia ce am
avea de a face francesa Universitatea din Bucuresti, limba
romaneasca fiind re/egata la Cluj, si tot de aicitrime-
terea atitor profesori francesi, dintre earl multi s'au legat
in adevar de o tara care nu era cum li se descrisese
pentru care au cistigat intelegere si respect, apoi visita
-tine misiuni de universitari francesi, cu rectorul Poincaré
in frunte, earl au fost foarte mirati cind, la Bucuresti,
li s'au cerut numai conferinti fara a se incepe opera de
totila renovar, pentru care se credeau che mati, í lasarea
 88 0 viatA de om

a noi a unui inspector frances a cdrui situaste de la o

vreme a devenit jenantA.
Dar, intorcindu-ne la aceia cari plecasert, cind atitea
suflete aveau nevoie de incurajare 0 mingiiere, nimeni
nu va tAgadui ca ziarul frances pe care l-au publicat, ca 0
aparitia lor in Parlamentul Franciei inainte de armistiliu, le-
Oturile for cu oamenii politici francesi 0 mal ales afir-
marea faptului ca mal existà o RomAnie, una 'care nu
0-a pgrasit sperantele, care continua a se crede in raz-,
boiu alaturi de Aliati, o Romanie complect libera, in stare
sd discute viitoarele ei hotare, represinta un mare avantagiu;
a fost bine ca intre acqti expatriati, de o triste ta une
ori destul de relativa, s'a gash 0 cite un luptator al
principalei provincii pe care o reclamam, ca d. Goga.
Dar nu pot ascunde sentimentul pe care-1 avea popu-.
lap faca papport strain 0 faca dor de a se duce ca
in jurul eft, al suferintilor ei, din ce in ce mai grele, al
umilintilor care vor cddea tot mai nesuferite asup rd-i
s'a mai fAcut un gol.

In tot acest timp nu-mi uitasem datoria de profesor,

care ajungea acum sa aibil un sens mai inalt decit ori.-
cind, cdci cuvintul viu, ascultat cu interes de un public nu-,
meros 0 ales, in aula. Universitatii, in cutare oddip a
vechlului liceu unde invAlasem, avea sa intregeascd
aceia ce zilnic spunea scrisul, scrisul de durere 0 speranta.
Am tratat astfel pe rind, in ace0i ani ai refugiului,
despre chestiuni care erau toate in legAtura, mai mult
sau mai putin strinsà, cu preocupatiile grele ale zilei 0.
din care se putea desface mingiiere, incredere 0 inaltare.
A fost vorba astfel de desvoltarea literaturilor romanice,
in care fdceam sd intre, din cauza izvoarelor inspiratiei sale,
peste strAvechiul 0 perrnanentul fond celtic, 0 literatura en-,
glesa. Manuscriptul a apeptat intoarcerea la Bucurqti pentru
a se tipari in trei mari volume de litera thArunta. Pentru
 Pentru crearea splritului nou 289

a invedera felul, cu totul intimpldtor 0 absolut neorganíc,

in care se alcAtuíse o Austrie, care, decí, se putea desface
hsor in bucAtile acesteí injghebAri fortuíte, am presíntat
ascultatorilor mieí origínea si desvoltarea Statului austriae,
Cum in míntea alor nostri Germania aparea ca un con-i
cept absolut unítar, cu acelasí caracter impunAtor de-a
lungul veacurilor istoriei medievale o contemporane, bloc
de putere nezguduità, curent de vointd pe care nimic
n'ar fi putut-o opri in revArsarea ei, am urmArít, in Cu-
getare 0 faptà germand", lupta intre cele doud tendinte,
de mínte 0 de pumn, care se infrunta necontenit in víata
unui popor de o mare complexítate sufleteasca, in care
indräzneala cugetärií abstracte alterneazd cu supunerea
neconditionata unor autoritäti de cele mai multe ori ve-,
nite din strdinAtate sau coplate dupd modele strAine.
Avusem ambitia de a.-mi continua si publicatille mele,
Din Bulefinul" frances al Instítutului Sud-Est European
a iq t o singura fasciculà, in care ardtam origínea, in
mare parte latind, prin familiile Beauharnais 0 Murat
a dinastiei noastre, artícol rnenít sd apara inteun ca-
lendar bucurestean, apoí actiunea austríaa in vremea neu-
tralítdtii, Regele adeverindu-mí in scrís cd j,nterpre-
tarea datà textelor din cartea rosie publícatd la Viena
e cea adevarata. Revista Istoricd" a cuprins cele doua
cursurí ale mele mai putin intinse, descoperirile- de la
Hermezíu in biblioteca luí Costachí Negruzzí, pe ling
croníca romaneascd a luí Brancovici, mentiunile despre
Sirbí in ízvoarele noastre trecind la Buletín", 0 ce alta
imi dAdea hasardul acestor tim purl chinuite.
Imi facusem la loc tipografia, cu o masina rechisitio-
natO la Botosani adaug cd, intors la Bucurestí, am pld.-
tit-o onest , sí in jurul mieu, cu sergentul Constantin
Onciu in frunte si cu leg5 torul Teodoru, se a dunaserd o
parte din lucratorii miei de acasA, hhieti buní, dar asa
de stApinití de spirítul vremii, incit, cind li-am oferit noua
19
2P0 0 vial de om

tipografie, reservindu-mi ce s'ar cuveni si muncii mele,

el mi-au multamit, dar au cerut sa li asigur si... exacta
plata saptaminala din banii miei. Acolo, printre picaturi,
am tiparit in limba francesa si Relatiile anglo-romine",
Incepute de mult pentru un volum de omagiu bunului
mieu profesor Bdmont, si dureroasa Istorie a Rominilor
din Bucovina, scoasa din Buletinul" de pe vremea neu-
tralitatii.

Dar atmosfera se facea tot mai grea, tot mai irespira-

bila in acest pustiu de credinta care se Meuse la Iasi, pe
cind la Odesa o parte din parasitismul politic nu facea
clecit sa intrigheze contra unui Guvern de fapt mort si
unui Rege cu totul nevinovat de situatie.
In aceste timpuri ale armistitiului, prelungit Lana a
cauta sa ajungem la pacea separata, pe care, pentru
efectul ce 1-ar avea asupra aliatilor si asupra lumii lor
insesi, o doriau asa de mult dusmanii, o singura razg
de bucurie mijinda a ajuns pana la Iasul de fapt aproape
,asediat. In Basarabia o constiinta romaneasca incepea sa
se miste, pe care vor inteti-o tot mai mult aceia din oa-
menii de. la Iasi, mai mult profesori, plus Bucovineanul
Liviu Manan, fiul meritosului preot folklorist, cari se ase.-
zasera la Chisinau. Intr'o sala a Facultatii de medicina
am primit astfel neasteptata visita a doi dintre fruntasii
acestei Moldove rasaritene cu dor de intoarcere la Ora
veche in loc sa primeasca indemnurile staruitoare de a
se alipi la o Ucraina autonoma. D. Inculet, profesor de
matematica, figura de o liniste si de o veselie care pared
insasi o asigurare de mai bine, si medicul Ciugureanu
(de fapt Ciuhureanu), frumoasa figura de buna rasa molt-
doveneasca, ni-au vorbit in cuvinte care mai ales in
astfel de timpuri au avut -tin adinc rasunet ..,in inimile
noastre strinse de grija. Din coltul mieu, indemnat a li
raspunde, li-am spus atita : Ati venit la un ceas de mare
 Pentru crearea spiritului nou 291

durere s'i ni aduceti o mare mingliere", De atunci Basa-

rabenii devenisera oaspetii obisnuíti ai Iasuluí, sí fiecare
aparitie noua insemna un pas maí departe in afirmareá
credintii si hotaririi lor.
In zilele acelea, era asa de posibila pierderea ultimei
base de resistenta, incit, in cursul pe care-I pearl." une
ori, cu un mic grup de suflete devotate, ducind sí lum1.-
narea de acasa, fiecare leciie parea ca va fi cea din urma,
dar cram hotarit sa merg pang la capat. D. Mavrodí,
cel d'intaiu om care a crezut ca Incercarile mele drama-.
tire se pot men/inea pe scena, pusese in repetitie n-
vierea luí Stefan-cel-Mare" -Si actorli ma intrebau daca
trebuie sa mat lucreze hindca mine vin Nerntii". Cind
vor vent", li-am raspuns, vom face fiecare ce se va
putea sí ce vom crede 3 deocamdata sa ni cdutdm de
treaba".
Ca inca o mingliere intre atitea miserií fusese patnm-
derea trupelor generalului Brosteanu in Basarabia, supt
pretextul ca vin sa apere de bandele pradatoare depo-,
sitele provisiilor pe care le cumparase Statul rotnin- Dar,
putin timp dupa ce in sfirsit se ocupase Chísinaul, zdro-
bind resistenta bolsevica, la care participase sí bizarul
mieu fost student si aderent politic", luptator la Age-.
rile din Foltíceni, Catarau, autorul atentatului naponalist
contra episcopului maghiar de Hajdu-Aorogh, d. Buz-,
dugan a venit sa-mi spuie c4 nici acolo nu ne urma
norocul, cad bolsevícii au intrat in Bender". isi poate
inchipui cineva in ce stare de spirit ma putea pune a-
ceasta veste de noua infringere. Am trimes indata pe
unul din copiii mid la Bratianu sa ma informez asupra
realitatii lucrurilor, iar raspunsul a fost exact acela pe
care-I datt : da, au intrat, si, daca-i putem scoate, ii
vom scoate".

Schimbari politice interne erau acuma in aier, dupa

292 0 viatA de om

trecerea unuí asa de tríst An Nou, in societatea care se

imputínase asa de mult, atitía cdutindu-0 un adapost si
un mijloc de intretínere, asa indt cine-si pdstra incre-,
derea era redus aproape numaí la consultarea propriei
sale constiinti. I. I. BrAtianu se potrivia in jocul sdu po-,
litic, mai dibaciu decit frumos, dupd sansele de succes :
nu voise nido colaborare cind asteptase sigura victorie
dupd o usoard paradd de trei luni, primise tovdrdsia la
rdspundere a conservatorílor dupd ce veníse desastrul ;
cind se parea ca se lumíneazd defínítiv zdrile, in Tulle,
el cautase desfacerea de dinsii ; acuma, cind once lumina
in cer parea cd s'a stíns, si -pentru totdeauna, el era grd,-
bit sa treacd mina altora.
Ambitia politicd trezítd in sufletul generalului Averescu,
care-sí atribuía o misiune de indreptare", de pronuntare a
sanctiunilora de refacere, perrtru care insd o neaparatd
condítie era revenirea la pace, once luptd maí departe
parindti-i, din punct de vedere tehnic, o imposibílitate, era
bine venit pentru calculde noi ale sefului partíduluí li-
beral. Reintrat in actiune, indatd ce era vorba de Thiele,
ceia ce era singura lui specialitate, el facu asa incit, la
ceasul cind Regele trebuía minat, prin influenta d-lui
tirbei, care-si avea si el intelegerile sale, la suprema
rusíne a intrevederii cu arogantul fost ministru austra-
ungar la noi, contele Czernin, puterea sa fie incredintatd
omuluí al cdrui mare si adevarat rol nu era de sigur in
odaile de intriga Si de dusmanie de la Iasi. Alaturi de
general, care facuse, si cu príetenul, acuma cu totul desfacut
de mine, Cuza, ba chíar ideía ar fi yen% mí-a asigurat
d. Cuza mai tarziu, de la d-sa, o Liga menita sd nu de-
vie nicíodatd un partid, ci sd serveascd numaí adevaratele
interese ale poporului" insusi, in a lui intregime, stated
un om care pAnd peste patruzed de aní trdise o viata
de societate, fard legAturi cu o ocupatie profesionald sí cu
urmarirea unuí scop corespunzator inteligentei si aparente
 Pentru creares spiritului nou 293

sale de mare energie, dar care 91 el isi Impía acuma, ca

atitia allí', o mistune, aceia a omului tare", cdruía nu-i
pasa de nimeni sí de nímic vi care cere tuturora re-
cunoasterea umild a superiorítatii sale ; acest om, care pre-
ceda pe d. Mussolini in unele din metodele de a se
impune sí de a impune, färd sd aibd insd nimic din pu-
tema creatoare a acestuia, era d. C. Argetoianu, pe care-I
zarisem numaí in treacál, dar a cdrui activitate la Odesa,
organísind fronda, sí contra Regelui, imi era cunoscutd
si al ami fel de a guverna 1-am putut aprecia indat&
D. Stirbei mi-a adus vestea alcdtuírii noului minísteriu,
ca sí cum el insusi n'ar fi avut nício parte in marea
schimbare ce se petrecuse. Pe lingd generalul salvator
sí pe lingd sfdtuitorul luí ascultat erau citiva °amen'
tineri, negustorí, cooperatisti, elevl de ieri ai scolilor
germane, generalí. BrAtianu statea gata sd retraga la
momentul oportun ceia re acordase acelora, unul sin-
gur fíind fArd naívítate, pe eari-i considera ca simple
instrumente ale actiunii sale bine chibzuite. Hotdririle
mari, cu privire, in rindul intdiu, la armistitiu si la pre-
gdtirea pda, trebulau sä Se ieie in Consilli de Coroand
si cu consultarea unui Stat-major in fruntea cdruia gene-
ralul Frezan, coborit pe planul al doilea militar orín indl-
tarea la presídentía de Consiliu a unui general, represinta
o veche dusmdnie si o statornicd oposítie. D. Averescu
putea sd-si faca ilusii asupra duratei guvernului sdu, ea
si asupra opereí decisive care 1-ar fi incredintatd, dar
realitatea era cu totul alta : firele situatieí se aflau irt alte
mini. El avea sd faca un singur lucru : sa ia asuprdll
greaua rdspundere a unui act umilitor, lar, cind s'ar cere,
pentru a se ajunge- la capdtul acestor trecatoare lucrurí
impuse, cineva care sd se bucure si de increderea Cen.-
tralilor, pe lingd carl guvernul Averescu a fdcut, de alt-,
fel, toate silintfie, erau doar, in fund, cei de la Bucuresti, sí
ei mincati de intrigi, pe cari Brdtianu fi cunostea de ajuns
294 0 vlatA de om

ca sa tie ca o simpla invitatie la putere ar putea face

pe cei mai multi sa paraseasca planurile de detronare a
Regelui, de unire cu Austro-Uungaria, de instalare a unui
print prusian, pentru a deveni credinciop supu0 ai
Malestatil Sale, aceasta pana la odiosul Basarabean care se
pusese, imprudent, in fruntea mirarii de distrugere a
Statului romin 0 care, om de stinga, revolutionar, s'a
oferit apoi public, printeun articol in foaia sa de tradare,
de smomire a soldatilor, a servi un prim-ministru con-
servator de cea mai clocoiasca" speta.

A fost lung iorul umilintilor 0 atit de descurajant, incit

0 activitatea mea qtintifica s'a resimtit. Cind, cu censura
sa, de alta speta, d. C. Argetoianu s'a instalat la Interne,
nu se mai putea tiparil once in foaia de care-mi legasem
tot rostul. S'a putut continua totu0 o oarecare opositie
LANA la planurile de impacare cu Centralii, cad se ara-
tau, cunoscinduli slabiciunile 0 primejdiile, din ce in ce
mal nerabdatori. Citi mal ramasesera din parlamentart,
dupa ce umplusera Odesa 0 Parisul, unii dintre din0i,
ca bletur Disescu, preferind unei ramineri in tara riscurlle
trecerii prin Marea Baltica i infruntarea minelor, fura
chemati de noul guvern ca sa li se arate ca trebuie sa
consimta la pierden teritoriale, la crimpotirea hotare-
lor Romaniei, la parasirea Dobrogii, la ra0uirea munti-
Ion.. Cu glasul slab 0 stins, in uniforma care faced 0 mai
dureroasa scena, generalul expunea situatia cu acea re-,
ceala a temperamentului sau care era exasperanta, adam-
gindu-se din cind in cind ;A profundul bas cu care
acolitul sat principal sublinia textul acestui regretabil
discurs. i ce erau acelea care au raspuns la aceste
propuneri, unele dintre dinsele fiind a devarate revela ii
intristatoare a cela ce oamenii avusera in adevar in suflet
fara sa fi ie0t la iveala pana atunci...
Nu putea fi vorba acum, in clipa cind era sa plece d.
 Pentru crearea spiritului nou 295

Argetoianu la Buftea, castelul d-lui tirbeí, unde asteptau

de/egatii Centralilor, captusiti Cu pretentii bulgaresti
turcesti, a caror aroganta abia o putea stapini dibacia
unui Kfililmann í autoritatea maresalului Mackensen, de
un apel la °pinta publica. La care opinie publica ? La
majoritatea intelectualilor ieseni, de multa vreme otraviti
de virusul sterist, pdtruns i organisat la Universitate 7 La
proportia asa de insemnata a populatiei evreiesti, gata sa
intimpine cu flori presintate in genunchi i cu discursuri
in jargon cel d'intaiu detasament german ? La poll-.
ticianii cari, acum asa de putini, nu se puteau intelege
asupra niciunei chestii 7 La armata, care era atit de de-,
parte í al &Aril arnestec in viatd politica e totdeauna a
nenorocire 7
Ceva tr8buia facut insa. Dupa o cuvintare in Parla-
mentula strins prin foaierul Teatrului, am redactat un text
de protestare contra parasirii hotare/or a caror pastrare
integrala o jurase Regele, si am lasat- o la Palatul devenit
acuma inchis si mut, inaccesibila fortareap a unei dureni
fara nume. Cu mine era Delavrancea, cred. si Roman,
poetul, ziaristul iesean de pe vremuri, acuma asezat /a
Constanta si care sè pusese in fruntea resistentei dobrogene,
careia f-am scris memoriul de impotrivire, dar altfel,
foarte putina lume. Liberalii stateau in asteptare si nu voiau.
sa se angajeze in nicio actiune. lar Take Ionescu, Mihail
Cantacuzino, oamenii cad recomandasera trecerea in Rusia,
si pana la Port-Arthur, sau resistenta ultima, pe care o
credeau o datorie pentru noi, asa-numitul ntriunghiu
al morliiu, care n'a avut niciodata o definitie exacta si un
sens precis, aceia erau complect descurajati... $i foarte
proape, din ce in ce mai aproape de cum gindia increderea_
generalului Averescu, rasaripu Marghiloman, C. C. Arlon.
Stere i allii din conspiratorii si uneltele de la Buduresti.

Deocamdata guvernului Averescu ii re venise si trista

 296 0 viatti de om

mistune a ízgonírlí represintanplor militad ai Intelegeríí.

Desparttrea de generalul Berthelot, carula i-am cautat
eu darul de plecare, veche si frumoasa tiparitura ro-
mamma si un pergament ardelean, impreuna cu o
alduroasa scrisoare de recunostinta_ pe care am redactat-o
cu iníma plina de durere, a fost una din clípele cele mal
Impresionante din lunge serie a unor incercari care pa-
reau sa nu mat aíba sfirsít.
Vad inca unta noapte rece st umedO, miserabilul tren
cu bancile de lemn goale, murdare, cu curelele de la
feresti taiate de cutitele hotilor sí i. andalilor, in care mer-
geam spre gara Nícoline de unde trebuía sa plece con-
volul catre stepele Rusiei, cdtre Marea chtnesa a Extre-
muluf Orient. In drum, cu Take fonescu, se vorbía de
cariera generalului Averescu, de tot ce se spune pentru
dinsul Si contra luí, in clip cind Francesit il considered-
O. au contínuat sa-I considere ca un dusman, capabil
de a li face tot raul. Apoí gara pustie, aparitia Regelui cu
fata descompusa, a Regínei care saruta pe ambit obrají pe
Berthelot. Si disparjtia in umbra deasa a trenuluí care
ne lase cu atita maí sínguri...

Nu e locul aid sa arat o situatie pe care am presin-

tat-o mal amanuntit in cartea mea Supt Treí Regi", care
e o lucrdre de istorie, pe cind acuma e vorba numai de
te s'a petrecut sí atunci in sufletul unui om pe care
soarta, fara a-i atribuí roluf actív, contínuu refusat mij-
loacelor pe care poste nu le avea mai putin decit favorítil
ei, 11 pusese in míjlocul unor mari sí teribile imprejurari.

Chemarea generalului Averescu, a carui influenta,de ca-

racter misterios sí idolatru, in ostíre se cunostea, a fost, cum
am spus-o, o mare lovítura de maestru a celor carí condu-,
ceau acum exclusiv pe regele Ferdinand: I. Bratianu si, pe
linga el sí pentru el, d. Stirbel. Bíruitorul de la Maratí era pus
 Pentru crearea spritului nou 247

In situatia cuiva care, neputind sd lupte, Meuse gestul

aruncase formula desmembrarli, fad a putea
reusi, cum era de prevazut, sd capete de la Central( con-
ditii pe care acestía tineau sd le acorde numai instrumea-
telor lor. Astfel, in Mart 1918, generalul a fost pur i símplu
demis in favorul lui Marghiloman, care si acesta, Wit in-
naíntea inexorabililor stdpini, trebuia politiceste í mora-
liceste distrus in cruntul rdzboiu intern care se purta supt
prin rdzboiul extern.
Cu °chit in lacramí, ca un invins, slat sd primeascd,
in capitularea sa, i ultímele conditii, Regele mí-a
tat cd a primít, cd a trebuit sa primeascd in locul de
prim sfetnic al sAu pe acela care-i pregdtíse detronarea.
El mota insa un lucru : ca elegantul Marghiloman, care
scotea frase intregí, de o perfecta taietura, din impeca-
bilul plastron al cdmasíi sale, cd sportmanul cu grajdul
celebru, cd oaspetele Parisului, oras care síngur putea satis-
face cerintile acestuí fiu de mare proprietar patriarcal sí
descendent de sirnpli rdzesi buzoieni, ca arbitrul rafindrilor,
Tetroniul modern, dar cu alt lustru decit acesta, era in
fond un om de treaba, sensibil la once atente, de si rdu
de gura i rdu de scris, ca orice membru al mahalalei
noastre politice, sí, inaínte de toate, o fiinta trdind exclu-
sly pentru putere, pe care a-1 cherna insemna a-I avea,
a-1 avea complect, cu tot ce poate da devotamentul
momentan al unui due frdel de la picioarele tronultie,
cum lui insusí i-a placut sd se numeascd mat tarziu.
Dacd ar fi stiut mái bine aceasta, Ferdinand LILA
faturitle unuí $tirbei, n'ar fi ingdduit nici majordomatul
arogant al lui BrAtianu at
Domínatia lui Marghiloman, incintat cd vine ca stdpin
In a,cest Iasi al dusmanilor sat í gata sA intrebuínteze,
impreund cu acolitii sal, tot asa de satisfdcuti, toate mij-
loacele politicianismului pentru a evita cela ce fostli
sAt amid Centralii ii vor fi impus ori ceia ce ei
298 0 vlatà de om

teptau de la dinsul, mi-a pdrut intdiu cdmi strive0e tot

avintul. MA intrebarn in seara dupd audienta la Regele
dacd, supt noua censurd, care ar intrebuinta, credeam,
alte milloace decit agentll d-lui Argetoianu, cad acestia
nu--mi confiscau ziarul, ci-1 cumpArau de la chioscuri indatd
dupd aparitie, mai e posibilitatea de a continua o luptd
cu condeiul in cursul cdreia aveara constiinta de a fi adus
oarecare folos. Md gindiam dacd n'ar fi bine sd prefac
Neamul Romanesc" inteo foaie literard si cultural& Cu
a doua zi insd imi luasem hotdrirea : voiu merge inainte.
Mai ales dupd ce s'a aluns la grozava pace de la Bucurestf.
N'a fost usor. Foaia a apdrut cu locuri albe. Pentru.
ca ele sd nu fíe prea numeroase, cdutam sd ascund, macar
in aparentd, ce aveam sid spun, supt tot felul de artificii.
Odatd vorbiam de iepurii din Australia contra cdrora
agricultorii ridicau garduri de sirme de fier, iar rozdtorii
totusi se imbulziau in ele, perind, pana ce in sfirsit pdrea ca
li s'a stins semintia. Censorul, un tindr filosof, menit unei
cariere universitare si politice, a tinut sd rad asigure, din-
dusi iscAlitura, ca intelege bine de ce fel de iepuri e vorba.
Alta data, am luat istoria contemporand a Germanilor de
Menzel si am resumat tot ce sputie cu privire la nesfir-
sita miserie morald a Berlinesilor supt regimul napoleo-
nian, inaintea canija cu lingusiri si cu denunturi inge;
nunchiau. Sau, dupd altd lucrare strdind, invederam in
ce fel cuceritorii francesi din acel limp au inteles a std-
pini in Italia-deNord, creind asezdminte si opere de et-
vilisatie care trajese 0 pdnd astdzi.
Fusesem izgonit din redactia mea si, un timp, bunul
preot Andriescu imi ingdclui sa fac ziarul jute() odaie din
cdsuta sa de la biserica Banu. Cind tifusul a Wrung in
lamina pdrintelui, am trecut la niste oddite din vecindtate
in dosul agentiei Maximovici, tocmai la capdtul unei
curti de o nespusd murddrie. lar ca locuintd am fost bu
euros cd mi s'a permis sd md asez in citeva oddi de la
 Pentru crearea spiritulul nou 299,

Mítropolie, asa de intunecoase, incit, toamna, lama, in

umbra imenseí clddiri biserícesti, lumina tinea cam intre
zece 1 patru. De cealaltd parte a antretuluí se avezase
harnícul cleric basarabean Guile Grosu, pe care Mitro..
politul Pímen si-1 luase ca vicaría sí care (Mc:lea si
mele contributlí de caracter religíos í moral. Dedesuptul
celor treí oddíte ale mele erau oplosití níste ucenid de
cintdrí din Basarabía, cari, bdieti fard cunostíntd de ale
lumlí, fAceau foc pe scindurí, lar fumul venía sd adauge
la placerile resedintli mele.
Inteo situatie al cdril rost nu-1 intelegea pe deplin,
crezind cd- el este, pentru Rege, care, din prima clipd, cuL
ochii la I. Bratianu, ii pregdtía aderea, un sfdtuítor as--
cultat i Iubit, lar pentru populatie un bine venit
tor, sí ale cdrii prímejrlii li rdmineau ascunse, apol si in con-
vingerea ca soarta rdzboluluí ea hotdrit definitív, prímul
mínistru se mira cd mai sint oameni evil& 1st in-
chípuía cd la míjloc e o scdpare din vedere, o neintele-
legere. ardtat printr'un prieten comun mirarea cd
md fac a nu-1 vedea" trimes rdspunsul cd nu
vreau sa-1 vdd" l, la cea d'intdiu ocasíe, pentru a i-o
dovedi, il voin prívi drept in ()chi. De fapt, nicíodata nu
¡-am mai vorbít, de sí une orí judecam imprejurdrile
ca i dinsul, i aceiasi condamnare'venía, asupra acelorasí
oamenf, din constlínta mea ca sí din constiínta luí. Mi-a
pdrut mai putin rdu cd am pdstrat aceasta atitudine Mta de
un om asa de cult, de talentat, de onest i, in fUndul su-
fletului, de sígur Ø lubitor de neamul sdu, cind am. cetit
insemndrile luí zilníce, pline de neadevaruri sí de inton-
tocherí, dupd cum n venlau stafetele de la oamení fard
nicio valoare moral& el insusi presíntindu-se la un nivel
de sígur mult inferior aceluí al tínutei sale exterloare, asa
de ingrijità.

O dovadd de nationalism ii era absolut necesard luí

3( 0 0 viata de om

Marghiloman, si irnprejurdrile 1-au servit in chestia

sarabiei.
Acolo se formase o represintantd popular a pro yin-,
clei, care avea tot atita valoare legald ca, once altd for-,
matiune spontanee in marea impdrAtie de teri furate,
Sfatul Terii, dupd ce se proclamase o republicd moldo-
veneascd" autonomd, avea sd decida asupra legAturilor
el viitoare cu Romania.
Spiritul din aceasta adunare revolutionard era bun.
Vechiul instinct rctrndnesc ieOse la suprafaid peste toed
cartea ruseascd, peste ideile de la scoald si cele strectt-
rate de oficialitata strainä. Oameni ca Murafa, ca preotul
Mateevici, earl i ei au apdrut o clipd in redactia mea,
ne cunosteau acuma in de ajuns prin vicrtudinile rdz-
boiului ca sa stie ea nu sintem asa cum de mai bine
de un secol ne zugravia in fata tiasarabenilor interesul
cirmuirii rusestl. Intelectualii nostri asezati in mijlocul lor,
cu o misiune de la Ministeriul de instructie, luminau
pe acesti oameni simpli, burg, increzatori, gata sd
meascd i sd inteleagd orice tdinnAcire dreaptd a lucrurilor.
Ziarul care apdrea la Chisindu, cu ajutorul guvernului,
ajuta t el foarte mult la aceasta, de i pentru moment
era marea greutate a deosebirii de alfabet, trecerea la
literele latine trebuind .0 se face insd mult mai rApede
de cum o credeau í cei mai optimisti.
Mdrturisesc ca nemärgenita incredere a propagamilir
tilor mi se !Area cd e inca unul din semnele super&
cialitdtil noastre, aplecarli a crede cd s'a i isprdvit un
lucru in care abia se fdcuserd primii pasi. Cind fostul
mieu elev i ruda mea D. Munteanu-Rimnic venia)
uniforma sa de infanterist, sa-mi spine cd totul e bine,
cà totul e gata, aveam sentimentul nepldcut care se
impune cind te afli inaintea ilusiei grabite a luerului pe
care insuti il doresti, dar nu-1 crezi asa de aproape incit
numai sa pui mina pe dinsul. Se addugia l amintirea
 Pentru crearea spirltuluí nou 30$

ipocritei campanil pentru Basarabía, adeca impotriva

idealului catre Ardeal, pe care o dusesera la Bucuresti
ratacitii s'i vindutii. In sfirsit se putea banui ceia ce a
si fost in adevar-0 o ispita a Centralilor, cari, rapindw-ni
muntii sí Do brogea, ni presíntau Moldova de peste Prut
ca o compensatie - si ce dureroasa era ideia acestuí
schímb, consimtit de noi, primit de noí cu aplause I Fara
a mai socotí ca Basarabia ar fi fost un dar al celor
cari ni sfisíau tara, si nu un cistig capatat, potrivit
cu dreptul nostru, de soldaili unei armate acuma osin-
dita la desfacere si menita sa fie acoperita la intoarcerea
in teritoriul ocupat de toate umilintile pe care le pot
iscodí creieri perversí si. sadicio.
Totusí eu, care fusesem rugat de cutare pribeag al Ro-,
minilor transnístrieni, de cari ajunseseram a ne interesa
asa de mult incit Munteanu-Rimnic, in romantísmul sau, isi
botezase o fetita Doina" si Transnístriana" , a li descurca
trecutul, 0 o facusem intrio brosura de informatie pentru
noi, de mingiiere pentru dinsii, am scris un memoriu
in limba germana pentru ínvederarea drepturilor noastre
asupra Basarablei, ca sa fie presíntat de sefii Basarabe,-
nifor la negoc"atiile de la Bucurestí.
Putin timp dupa trufasa infatisare a luí Marghiloman
s'a produs aceia, nespus de insolenta, a luí Constantin
Stere, al carui ziar acoperíse de insulte pe top autorii si
sprilinitorii razboiului national, cerind in toata forma sa
fim impuscati in piata publica - si va avea sí dupa aceía
sfruntarea de a a duna in volum aceste marturisiri sufle-
testi, atit de nobile. L-am vazut in automobilul primbla-,
rilor sale importante, in costumul de opereta pe care
crezuse de cuviinta sa 1 substituie uniformeí de colonel
romin care din ner orocire nu-i fusese smulsa inaintea
plotonuluí de executare. Sfida lumea care se uíta la
dinsul ea la un inviat -din morti si in acelasí timp se punea,
culn am spus, foarte umil la dispositia primuluí ministru
.302 0 v1at6 de om

.de la care astepta ceva care 1-ar putea reabilita, ba chiar

Incuniura de respectul s'i recunostinta publicd : misinnea
la Chisindu pentru opera de unire. Pe cínd liberalii, de
.cari era legat prin nu stiu ce secrete pe care nu le-a
destdinuit niciodatd, pdstrau fatà de omul care intrupa
-mai curagios trddarea o tdcere prudentd, am intrebat in
foaia mea ce poate face cineva in aceasta Romdnie a
tuturor tolerantelor, uitdrilor si iertdrilor pentru ca sd
devie imposibil supt raportul moral. Prevedeam astfel
,ce reserva viitorul, o intreagd carlerd politic& unui
asemen0a om,
De altfel slabiciunea regelui Ferdinand a contribuit
esential a face din omul comAnduiril de la Bucuresti un
politician Inca viu. Cu uimire 1-am vdzut pe Suveran
.exhibind din balconul resedintii sale, fArd a corespunde
prín aceasta unei cererí a opiniei publice, indignatd, pe
acela care voíse sa-1 rdstoarne pentru un print prusian
si care, acum, cu o sapcd de bolsevic pe cap, in cos-
lumul de fantasie al unuí comisar al poporului, sorbía
tigara luí de foi, aruncindu-0 fumurile asupra grupului
de spectatorí. Ba mai tarziu, dupd lungile-i discursuri, de
lapt inutile, cdci fostul student deportat in Siberia pentru
cu totul alte motive decit ale unui crez national nu mai
avea de mult a face cu generatille care se ridícaserd, o
decoratie inaltd a fost pusd pe pleptul in care batea o
inímd asa de strdind de toate mindriile, duterile si aspire-,
Vile noastre.
Triste vremuri, o, ce triste /
De altfel in curind, supt influenta Reginei, a cdril
demnítate de caracter n'a abdicat un singur moment,
Regele se va retrage, cu intreaga sa familie, la Bícaz, in
muntii vecini cu acel Ardeal care fusese din nou supus
tiranilor sdi, dar pe care Ferdinand I-iu, in mistica-i
credintd, nu consímtia sd-1 creada deflnitiv Mph spe-
irantelor noastre.
 Pentru crearea spirituitii nou 303

Pana atunci lima el a ízbutit sa evjte, símulind boala,

trecerea prín fureile caudine ale deschideril Parlamen-,
fului rusinii nationale.
Cad Marghiloman avea nevole de Camerele sale.
Ele--i erau necesare si peritru intarirea tratatului groaznic
pe care Centralli staruíau sa-I aiba in cea mal desavirsita
forma legala, nereusind doar sa'-i alba intarirea din partea
Regeluí, ramas íreductibil in resístenta luí indaratnica de
timid, dar si pentru altceva, la care omul jignit de I. Bra-
tianu, si altfel decit in viata politica, tínea neaparat, a daw-
gindu-se si insistentele biruitorilor : darea in judecata a Mini-
steriului razboiuluí, ceiace s'a sí facut, trimelindu-se, deo-
-camdata, la inchisoare pentru malversatií Al. Constantinescu.
Primul ministru ar fi fost bucuros sa aiba in acest
Parlament, fíe si pentru cea mai necrutatoare si -zgomo-
toasa opositie, pe represintantii tuturor partídelor 0 curen-
telor. N'a avut insa decit pe oamenii sal, citiva prieteni
0 apol pe acei cari se string totdeauna de la sine in
jurul puteril, plus spiritele revolutionare care agitasera
contra Ministeriuluí Bratianu si, din nenorocíre, 0 amicii
d-lui Cuza, cari, cum eu nu faceam política de partid,
se considerau ca exponenpi íncontestabili al nationalis-
mului,-democrat.
Nu puteam decit sa refus once amestec in aceasta co-
medie electorala,. in care urnele din teritodul ocupat erau
supt presíunea armatel, dusmane, iar cele din "Moldova la
dispositia complecta a unuí guvern despretuit. N'am avut
curíositatea sa asist la vre una dill sedintile in care se arun-
cau toate injuriile acelora cari Juinasera Romania printeun
razboiu criminal" si sa ascult declaratiile timíde ale celorlalti,
cari fara autoritate personala ingaimau cite ceva pe alaturi.
Pe banca ministeriala, ling altii earl ar don i sa se steargA
din viga lor aceasta amintire, era 0 vechíul dusman al
mationalismului míeu latrator", osindítorul statornic prín
foaía sa populara al luptei nationale, acela care se con,-
304 0 viatA de oin

sidera ca mostenítorul legitírn al luí Maiorescu, mort

obscur intre straini,-el cel pu,tin fara a fi facut vre-o de-.
monstratie contra neamuluí sau, profesorul Simion Me-
hedintí.
Dar vremea lucra impotriva nelegiultei alcatuiri, care-.
0 facea planuri de viitor, marl planuri, sprijinite si pe a
noua lege agrara, aceía a ministrului Garofild, un spe-.
cialist in acest domeniu. In Apus li mergea rau Centra-
/flor si frontul rasaritean se macina LAM sa se bage de
sama. In curind catastrofa era sia se produca, si í-a tre.-
buit o oarecare naivitate dibaciului presedínte al Consi-,
liuluí ca sa se mire ca, in momentul cind se credea mat
sígur, Regele í-a comunícat in citeva cuvinte nevoia de
a pleca.
Era in zflele chid Bucovina se elibera. Trupe rutene in
debandada erau stapine pe Cernauti. Se ventila idela
crearií uneí Ucraíne pentru arhíducele austriac Wilhelm,
sí nu lipsiau Romini, dintre aceia cart linusera discursurii
armatelor imparatesti, cad sa se impace sí cu o astfel de
stare a lucrurilor. Atuncí, in frunte cu raposatul Flondor
sí cu d. I. Nistor, un grup de Rominí curagiosi, pe carí
din nenorocíre erau sa-i desparta apoi cumplite rívali-.
tati personale, au luat asupra lor sa lege mica lor tara
de patría romaneasca, si actu/ lor de indrazneala a reusít.
Era nevole insa de a se asigura resultatul fericítuluí
resultat capatat prín surprindere. latrarea soldatilor nostrí
era absolut necesara, si fara cea mdí mica zabava Cum
hotarirea ministrilor arata sa intarzíe, am fost rugat sa
intervín pe linga Regele sí am fost fericit ca am putut
afla ordínul dat generaluluí Zadíc de a trece granita.
Citeva zile dupa aceasta aveam la Iasi pe represin-
tantií reusiteí revolutii bucovinene. Cunosteam pentru
intaia soma pe Flondor, cu care fusesem in, legatura pe
vremea cind partidul luí national, boieresc, statea gata
de incalerare cum a fost, de almínterea, sí pe urma
 Pentru crearea spirltului nou '305

cu partidul democratic" al pornitului Aurel Onclul 0 al

ltil Florea Lupu, acesta 1ntrecindu-0 eful pand inteatita,
incit intr'o carta postald injurioasd End califica de rinzos".
A tunci am incercat o impdcare, 0 Flondor mí-a multd-,
mil printeo cdlduroasd telegrama. Acuma, aveam inaintea
mea pe omul plecat spre bdtrinetd, cu totul altfel de cum
era in vechile fotografii : alb, complect ras, cu o lucire
ciudatd, bolnavd, in vioii 0 mobilii ()chi negri. Nu bd.-e
nuiam la acea mesa pe care mi-au dat-o Bucovinenii
pentru interventia mea cu folos ce direcile va lua bdrbatul
politic vrednic pand atunci de tot respectul, in care se intrupa
con0iinta romdneascd a Bucovinei, eft de mult il vor
prinde 0 ce tare il vor exploata luptele noastre de partid,
inspirindu-i marl ambiili de conducere a guvernului, lar,
cind aceasta nu s'a putut face, indirjindw-1 contra Rege-,
lui inteatita incit va ajunge sd-mi spuie cd o deosebire
este intre ei doi : aceia cd el, Flondor, se poate intoarce la
movía sa, botezatd, din lingu0re, Flondoreni, dar nu 0
Regele la Sigmaringen. Si pentru mine el va gAsi cu.-,
vinte adinc jignitoare, absolut nemotivate, care-mi vor
arata ca este in politicd un stil bucovinean, in cate vine
o vreme de se exprimd 0 omul cel mai bine crescut.
Din parted mea, ce n'am facut pentru a aduce la mai
bune sentimente fatd de Flondor pe rivalul ati plebeian,
d. Nistor, care-i imputa reaua administraile a Bucovinei
prin oameni de casd, compromi0 sau incapabili I
Din partea sa, acesta, venind sa aduca Regeltii hota,-
rirea de unire a Adundrii din Bucovina, a trecut pe la
mine pentru a-mi cere sa redactez adresa omagiald pe
care peste citeva ceasuri era s'o presinte. D. Nistor imi
era cunoscut de multa vreme. Profesorul de liceu din
Suceava Meuse studii la Viena, 0 cu vechiul mieu prie-,
ten Week, 0 trecuse apoi 0 pe la Universitatea din Bu.-
cure0i, unde a ascultat cursurile noastre. Numit profesor
de igtorfa Rominilor la Universitatea din Cernduil, in basa
20
30os O viatà de om

unor frumoase lucrari, publicate in límba 1:W1-mana, des-

pre eomertul Moldovei, nu ramasese in provincia sa la
inceperea razboiului, cí traise la Bucuresti, in imprejurarí
grele, Al. Constantínescu dindu-i sa traduca in nemteste
volumul intalu din Istoria Comertului" a mea, manus-
criptul s'a pierdut la Mínisterlu, ne intovarasise in
refugiul din Moldova, trecind apoi sí la Odesa i gus-
tind astfel din toate miserille rataciril slinstrainarli. Natío-
nalismul luí cultural,. deosebit de acela, teoretíc i po-
hile, al lui Flondor, era intocmaí ca sí al mieu, sí con-
sideram pe amicli lui din Bucovina, díntre carí unul
síngur a gresit o clipa contra idealului comun, dar a
lspasit-o apol intrind in armata noastra sí murínd de o
rnoarte eroica, loan Gramada, finar de cele mai mari
susid, doctor in istorie de la Viena sí autor a/ unor pa-
gini de inviere istorica, deoseblt de frumoase, ca pe
insisi amírii niiel politici. In zilele de erisa interna din
Tulle 1917, recomandasem regeluí ca mínistru íredent
pe d. Flondor in locul d-luí Gaga, ale carui scopuri
metode ajunsesem a le cunoaste cu prisosinta. De la
acest tovaras de ocupatii, harnic si modest, de si nu lipsit
de o embulle inca nedesvaluita, dar de altfel legítima,
asteptam, daca si-ar fi pastrat libertatea de gindire sí de
actiune, mult znal mult decit ceia ce, in curtid, dar
pana atunci ne vom mal Intilni incatusat la liberali, a
putut sa dele.

Aceasta era sítuatia la sfirsítul lui August, cind, de-o

data, supt impulsul lui Bratianu, dar sí al uneí opinií pu-
blice pentru ale carii sentímente presenta la putere a
,,omului Nemtilore, Marghiloman, era o continua ofensa,
Rege/e a concediat pur i símplu. pe ace/a ale arul ser-
viclí nu le doríse. Printeuna din acele loviture care
pateaza domnia luí pentru cine lubeste numaí
inile sincere si clare, facute la lumína zílei, se didea
 Pentru crearea spiritulul nou 307

grija descurcArii I'm prejurarilor Ministeriultii de generali":

linga generalul Coanda, distinsa figura vi suflet bun,
°filer loaial, care primise o misiune indeplinita corect, de
vi Wà un deosebit succes, la Cartierul general rusesc, statea
eroul luptelor de pe Siretiu, Grigorescu, de acum inainte
prins vi el de politica, lar, dintre -civili, atit de respeo-
tabila personalitate a batrInului Poni, care, crezind ca
null ride cineva de vrista lui ava de inaintAta, se gindia
sa aduca la indeplinire un intreg vechiu program al sau
la Instructie.
 XXVI.

In ceasul biruintii

Generalul Coandd a venit in oddita mea de la Mitro-

polie ca sa-mi ceard concursul pentru o notified asa de
mult deosebild de a inaintasuluí Mu. Era datoria orícui
sd ajute in prevederea impreluradlor care vddít erau sd
se desfasure pe frontul balcanic, dind aid decisive rnult
fillip asteptate aiourea, sfortdrile unor oameni de bine carí,
strdini de once interese de partid si libed de ()rice legd-
turi personale, puteau de sigur sa aducd un adevarat
fotos ten!, servinduse numaí de elemente merítoase si
oneste.
In acel moment, prevdzind ce era sd se intimple, peste
putín, díncolo de Dundre, membrii rdmasi la Bucurestí ai
Academia Romine au apdrut in Iasul atita vreme des--
pretuit. Se pregatia comemorarea luí Mihail KogdIrriceanu,
sí ea s'a fa-cut intr'o atmosferd potrivítd ca ce fusese in
inima acestuí mare indrumdtor al intregli noastre vieti
nationa/e. In Iasi chlar, am gasit la d. Crupenschl, insurat
cu nepoata de flied a luí KogdIníceanu, destuld infor-,
matie noug pentru a se Idinuri inca mai bine starea de
spirit din tíneretd a editorului cronicelor Moldovei. Intre
cei venití era Joan Bogdan, care se cdia de momentele
de sldbiciune ce-1 impledecaserd de a fi aldturi de no'
si care cauta sd inoade din nou legAturi pe care sfaturí
 In ceasul biruintil 309

rele, de la oamení interesati, II facusera sa le tupa cu

doi &ti in urrnä, rapíndu-mi una din cele maí pretíoase
amicitii. Asupra luí, inca de atuncí, fara sa fi aratat vre-o
suferinta física, parea a se z§ate arípa mortll.
De-odata in aceia0 chille manastireasca de linga Mitro-
pone a aparut tinarul profesor Balan, de la Academia Teolo-
glca din Sibiiu, cunoOntd veche §i foarte simpatica, in a
carii blonda blinde ta nu s'ar ft gicit cunoscuta tenacítate,
apríns confesional, a arhiereului de mal tArziu, pe care-mí
era dat sa-1 ajut a suí treptele, patate de tradarea luí
Mangra, ale vaduvitului Scaun Sagunian. El aducea,
venit in aeroplan, impreuna cu un tovarq, vestea ca trupele
noastre, ramaOtile, cu mqtesug ascunse de generalul
Hirjau, ale unor cnti osindite la desarmarea aproape
total& stnt chemate in acel Ardeal unde acuma erau sa
ramiie definíliv. l mínunea nona a celeí de-a doua in-,
vieri a puterii militare romAnqti s'a produs astfei in acea
timpurie toamna, aplecata spre zapezi de Novembre, inca
°data vadind extraordínara vítalitate a unui neam ap
de mult incercat de-a lungul veacurilor.

Hotarirea militara, mult qteptata, se apropia insa c

pa0 rapezi. Frontul bulgar ceda, cavalería sirbeasca se
indrepta spre Dunare, lacoma de a vedea pamintul pa-
triel, acel pamint despre care un teran de-al lor spunea,
cind i se anunta ocupatia straina, ca nimeni nu poate
sa leie Serbia, caci el, pamintul, a ramas". Pentru a in.-
vedera cela ce neaparat trebuía sa se intimple, am pus
la cale atunci solemna onorare a moVelor luí »halo VL-
teazul _pe care tocmaí le adusese din Rusia d. Girbo-,
víceanu.
S'a facut de Sfintul Mihai o comemorare din acelea
care cu greu se pot uita. Capul, sacra títva din care
scaparasera lumínile fulgeratoare, a fost qezat, incununat
-de latui, intr'un sicríu de stejar, umplut cu cele mai vechí
310 0 viall de om

bucdti de brocard pe care le cuprindea velnintdria MI-

tropolíeí. Regele, Regina, Printul 11/44o0enítor, cdruía i se
ridicase pedeapsa, la o ~osare din MoldOva, pentru una
din acele gre§ell de tindr care trebuíe sa se facd numal
odatd, §i eram bucuros cd putusem contribuí la o mal
blinda judecare a el, represíntantii cívíli li militad ai alía-
tilor Romdníeí neutre", erau de fatd, incunjurati de o mul-
time imensd, care alergase la bisería in duda zdpezilor ap
de inalte 11 a vremil deosebít de aspre. Era ea o impdrtyre
mistica cu cel maí gloríos trecut inainte de a pqi la re,
alísarea acelor uraíte de care vorbia inscriptía pusd de
mine pe mormintul, acuma gol, de la Dealu : Veptind
indeplinírea Scripturlior".
Seara, trebuía sd se tie o cuvintare despre politice la
a cdríí continuare puteam in sfiqít proceda. Sala Uní-
versitatíí, unde membrii dinastlei, afana de principele Carol,
§i mislunile diplomatíce §I militare se aflau din nou a-
duna ti, era insd inghetata : nimení nu md inpintase cd
ea nu fusese, de la caderea nea0eptatd a fríguluí, ia-
calzítd. imi píerdeam 0 irul ideflor in -acea -aprigd rd-
ceald i cred cd de acolo generalul Lafont, ramas ea sd
intretie legaturile noastre militare cu Frente, ostq de o
eroicd símplIcitate, a luat rdceala care trebuía sdI ducd
atit de rdpede, in acest Iqí unde in sfirOt miliau spe-
rantele, la un mormint in terna pentru a cddi apdrare
se straduise.
Era incd nevoie atunci de un indemn, cdci atitea ne-
norocíri dístruseserd aproape cu totul sperantele celor
maí mullí. Zíarul míeu vdrsa in suflete balsamul incre-
deríí celei noug. Dar, cind in sfirvit s'a fdcut lumina cdr-
titudinilor deplíne, aceía carí se indoíserd, cari cdutaserd
sd se acopere, scdpind de once rdspundere, dibacli cari
nu pot fi atin0 níciodatd O niel urmaríti in colturile
me§tepgite ale actiuníí lor, aceía fire§te au reciligat te-
renul O au lila prímul loe la ospatul une biruintI pe
 In ceasul biruintil 311

care o scontasera altfel, fdrd atita singe sí atitea lacrimí,

fdrd a trece supt furcíle caudíne ale mindrilor
toa Cine ma intreba, cu un glas de mustrare, daca mal
cred in infringerea Nemtilor, se pregatía acum
traga tot folosul.
In pragul iernil, regele Ferdinand intra in Bucuresti
llaga generalul Berthelot pe care l-am vdzut fdcind sd
defileze in plata Iasilor prímul regiment frances ajuns
pdnd la noi, dar fdra a impArtdsi de o onoare asa de
merítatd sí pe generaltil Averescu. Intre cei invitati sd lea
parte la ceremonia acestel restauratii a stdpinírii romdnesti
in capítala terii liberate n'am fost i eu : singurd Regina
s'a gindít a invita pe acela care era privit ca un príeten
personal. In asemenea condítii, am preferat s ramin in
miseria refugiului míeu iesean.

Acuma, lumea politicd se dusese ca sd reínstaleze in

scaunul luí de stapinire pe Ion BrAtiantl, líber sd facà
once ar fi volt din RomAnia, care deveníse mare prín ea
insdsi. lasul reveníse la vechea lui liniste, amortitd si mu-
ceda zeul tihneí sl al zdbdvilor luase din nou in sama
orasul sdu iubit. Putind lume, mergind incet pe strdzile
scalda te in apd sau minjite de noroíu, pe care se streca-
rase si atita tícalosie, dar trecuserd trupurile mortílor tara
mingiíere si se tiriserd pasil obositi al raníti/or. Síngurd
pravalia, i aceia goald cdcí cul, in astfel de vremuri,
sd-í Mal ardd a cetí , a bdtrinului anticvar Kupermann,
Cu fata lui de cumínte, de intelept Manase", mil astepta,
oferindw-mi ultímele §urprinderi ale cArtilor tríntíte dale
peste grdmadd de minile negustorului de cArtí fard stiinta de
carte. El insusi, arhaica relicvie a vechiului Evreu habotnic,
ca in evul medíu cita deosebire fata de savantul" luí
concurent din Plata Uniril era extrem de interesant
Calma luí naivítate facea- mai mult ca haz decit cel mal
ghídus humor. Odatd invdtatului, dar abruptuluí i toni--
312 O vialà de om

trauntului Philippide, de la care cumparase un manual

de gramatica", alcatult de fapt dínteo intreaga liturghie
de nurne, asa Writ nu se víndea de loc, mosneagul i-a rasarit
in prag, timid si mustrator tot °data, cu aceasta síngura
intrebare : Asta e gra--ma-tí-caaa" Ori Mitropolitului
Iosif, mare amator de cart' vechi, el it tínea discursuri in
care-I íntitula, vorbindu-1 la persoana a doua, PreasfIntia Sa".
Mie, ciad ma ingrilora stared volumelor mele invaclate de
soared calugarestí, inruditi ca lacomie cu alte anímale din
chilli, imi revela, dupa o lung sí atenta ascultare, cu o
tragica scuturare de percinni din cind in cind, secretul
cu care singur un om initiat poate sa inlature primejdia
distrugAtoare pisic I". Apoí odaía de lucru in care abla
incapea masa si un scaun ma cuprindea din nou,
seara, pentru a redacta, abía *tat, pentru reportagií, de
violul tin& Ciuceanu, cu capul de miel oaches i cret,
cad d. Cusín zburase inca din vara, dupa orizonturí de
cadet* lasindu-mí doar doua rindurí pe o carta de
sita ) un ziar a caruí tragedie, in concurenta cu foile din
Bucurestí, inviate de succes, incepuse.

Razboiul, cu multele luí afaceri, cu acele romenzi pe

care le-am platit asa de scump, fara niciun fotos, si care
au impovarat apoi atit de greu budgetul nostru postbelic
vi au contribuit asa de mutt la scaderea valuteí noastre,
crease o clasa noua, a inginerilor, care domina viata po-
Mica altfel decit ceí doi frati Bratíeni, Ion sí Víntila, carí
-aveau din ingínerie numaí pregatirea tehnica i oarecum
forma cugetarii. La acestia, tiinile matematice erau in
servidul politicii; la ceilaltí, pointed statea in serviciul unor
pofte de imbogatire, unor aspiratii de ordine pur materiala.
Astfel, indata ce s'a aflat in ce grele imprejurari apare
arum ziarul unde atitia gasisera mingiere s't incredere,
anume aiutatori, cari nu aduceau numaisimpatie pentru acest
.organ de cugetare libera, s'au l presintat. In vara chlar,
 tn ceasul biruintii 313

cind presa bucure0eana, cautata 0 pentru corespondenta

cu cei din teritoriul ocupat, incerca a strabate, ml-a venit
',din partea cuiva care a ajuns sa hotarasca adesea
in partidul liberal 0 care nu se semnalase inca prin
nimic in viata politica, d. Tancred Constantinescu, propu.
nerea de a da un awn& pe saptamina economiei po-
litice, cela ce s'a Malt, cum, de alminterea, propuneri
asamanatoare imi venlau pentru alte domenli ale vietil
publice. Mai tarziu, cind situatia foil era 0 mai grea, alt
inginer, d. Cristodorescu, membru al aceluia0 partid li-
beral, mi-a aratat a un grup de oameni cu inijloace e
dispus sa asigure continuarea Neamului Romanesc", 0
cu d-sa, ca represintant al grupului, a carui alcatuire
n'am cunoscut-o, de altfel, niciodata, am incheiat un
contract in toata forma, editorul mien, Pavel Suru, luind
asupra-0 administratia pana in momentul cind s'ar putea
intoarce la libraría sa din Bucure0i.
Nu am avut naivitatea sa ma cred astfel sigur de
viitor, care se anunta tulbure. Odata, cind Inca in cerdacul
case! parintelui de la biserica Banu imi scriam articolele,
mi s'a obiectat ca unul, desagreabil liberalilor, a facut
rea -impresie". Raspunsul mieu a fost ca in contract nu
se prevede nimic care ar ingusta totala mea libertate de
apreciare. Dar tiam ca de acum inainte nu voiu fi sus-
tinut decit de forma.
Cela ce s'a 0 intimplat. in curind, prin Octombre, d.
Suru m'a in0iintat ca primul varsamint, corrtrar preve-
derilor inele, s'a 0 cheltuit. Al doilea nu s'a mai produs
niciodata. barul, parts% precum pdrasit, tot mal partsít,
.eram 0 eu, raminea sa se líe prin singurele lui mijloace,
0 concurentii miei de /a Bucure0i erau strivitor de
puternici, lar recunostinta lumii nu e un lucru pe care
se poate sprijini cineva.
In Decembre, pustiul aproape complect facindu-se In
lurul mieu la Ia0, m'am hotarit sa trimet ziarul la Bucu-
 314 0 viatA de om

resti, calcul cu total gresit, fiindcd, precum m'am putut

convínge indatd, acolo nu era nicio intelegere si nicia
simpatie pentru ce fdcuserdm noi la Iasi. Aveam de un
timp ca redactor pe un militar care-0 pierduse mina in
rdzboiu, scriltor de merit, cu un instinct al ironiei care-4
putea aseza vrednic in sería imítatorilor lui Caragiale,
dar a cdrui chemare se revelase numai atunci, d. Gheor-
ghe Brdescu, pe care nu 1-am mai revdzat, de si, o
bucatd de vreme, noua sa carierd literard 1-a tinut in
vazd. Am primit cele d'intdiu numere bucurestene ale
Neamului Romanesc", dar ele erau in afard de traditia
de ingriiire, si in ce priveste -Welk, si in ce prívete in-*
fdtisarea. De sígur cd nu puteam lupta astfel cu aceia
cad reluaserd imediat toate legdturile lor si-si refdcuserd
solida basa materiald.
Dacd nu mergeam insumí ca sd reieau eonducerea).
motivul stdtea in situatia care se fdcea tot mai grea pentru
mine si pentru familia mea. Supt régimul Marghiloman,.
d. S. Mehedinti fiind ministra al Instructiei, se pusese in
vedere tuturor profesorilor ed nu vor primi leafa daca
nu se vor intoarce la catedrele lor. Dar pentru mine
()rice era preferabil reiaceperii cursului mieu in presenta
acelor represintanti ai durnanilor cari, dupd prevederile-
tratatului din Bucurestl, aveau sd rdmind Inca multd
vreme in tara. Cind s'a instalat Ministerial Coandd, mi
s'a servit din non salariul, dar nu eram incd sigur cd la
Bucuresti se pot gdsi conditiile necesare pentru kepi
care au fost totdeauna o mdrturisire de convingeri. Fart
a mai adduga cd acolo, in Bucuresti, n'aveam unde sa gdsesc
un addpost, iar, in ce prívete casa mea din Valenii-de-
Munte, acum cvartir al fabricantilor de staled si al fe-
meilor de lagar, a trebuit multa munc.d pentru a o face
din nou locuibild dupd ce prietenul de la gard, Dimitría,
°prise cu hotdrire acel iurus tigdnesc pentru impartirea,
ultimelor lucrtui rdmase dupd plecarea Nemtilor, petrecuti
 In ceasul biruintii 315*

de toata lumea nesímtita de acolo. Mutarea tipografía,

regularea situatiei celei din Valeni, parasita de actionarir
constituíau alte motive de ingrijorare 0 de zabava.
Nu voiu ulta nicíodata cu ce greutate am putut in-
sfir0t sa plec. Cu o intreaga lume copilareasca dupd
mine, trebuía sa-mi fac loc printre balonetele din gara,
care tineau ordineag in a§a fel incit necontenit rasariau
conflícte. Miserabilul tren se ulta indelung, fara orariu,
prín gatile Imbulzíte de o lume zapacita. Cind am ajuns-
la Bucure0í, ploua marunt in acea zí de Ianuar, 0 noroíu
gros acopería pavajul. 0 lume de nerecunoscut, purtind
scrisa pe MO lunga pingarire de tot felul, ma privia ori 9
minie orí cu o totala indíferenta, ca 0 cum n'q fi fost nicio--
data in acest ora saracit 0 acoperít de ruqine. 0 obraznicie a
tíneretuluí, care venia din aceia0 degradare a sclavului
bicíuít, tinea trotoarul. Iar ce ne qtepta era, In dosul
Ott, de-asupra uneí band marunte, doua odai de lo.
cuínta 0 o murdara bucatarie, unde instalam pe baba
noastra de la Ia0, pe mopeagul ei, de la care lava-
tasem suprema filosofie a luí ce sa faci", 0 nu §tiu mat ce
tiritura de balat príbeag, cules de fiul míeu Mircea 0
imbracat in solemnítatea uneí redíngote vechl. Acolo,
hranit cum dadea Dumnezeu, ap incit la redactie ma tíneam
rozind slanina porcílor sacríficati la plecarea din Iasi, am
reinceput víata mea in acel ora' pentru care avusem, tra
decenii, atita iubire 0 pe care cautasem a.-4 serví ap
de mult.
TABLA CAPITOLELOR.,
 TABLA CAPITOLELOR
Pagina
XV. Prime preocupapi politice ll nationale 1
XVI. Osteneli de Istoric 14
XVII. Calatoril nota 0 noul lucrad. M
XVIII. Adapostul din Valenii-de-Munte 72
XIX. DesavIrttirea unui crez politic 11 social . 104
XX. De la Samanatorur la razbolul balcanic 148
XXI. In Uta primului razboiu 180
XXII. Spre razboiul de unitate nationall 211
XXIII. Interventia militara a Romaniel 226
XXIV. Catastrofa razbolulul 236
XXV. Pentru crearea splritulut nou 249
XXVI. In ceasul blruintii 308