D.

AUDITUL PERFORMANȚEI

1) Ce urmărește auditul performanţei prin constatările şi recomandările formulate cu

ocazia efectuării acestuia:
a) diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor;
b) diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi a îndeplinirii
obiectivelor propuse la nivelul programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii
auditate;
c) îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului, proiectului;
d) sporirea eficienţei utilizării resurselor şi a îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul
programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditate.

2) Acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu:

a) Acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită
prin prezentul regulament și manualul de audit al performanței elaborat de Curtea de Conturi;
b) Acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită
prin prezentul regulament, prin standardele de audit proprii elaborate pe baza standardelor de
audit INTOSAI, manualul de audit al performanței elaborat de Curtea de Conturi, precum şi pe
baza raţionamentului profesional al auditorilor publici externi;
c) Acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu standardele de audit
proprii elaborate pe baza standardelor de audit INTOSAI;
d) Acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită
prin prezentul regulament şi pe baza raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.

3) Curtea de Conturi programează desfăşurarea acțiunilor de audit al performanţei:

a) pentru creșterea competitvității;
b) în domenii cu risc ridicat;
c) în domenii cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creşterea
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice;
d) în domenii unde se poate aduce plusvaloare pentru creşterea economicităţii, eficienţei
şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice.

4) Auditul performanţei presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a:

a) eficienţa și eficacitatea utilizării fondurilor publice;
b) economicitatea, eficiența și eficacitatea;
c) eficiența și economicitatea;
d) nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor "3E" - economicitate,
eficienţă şi eficacitate.

5) În situația în care acțiunea de audit al performanței inclusă în programul de activitate a

Curții de Conturi se desfășoară și la nivelul structurilor de specialitate teritoriale sau numai la
nivelul acestora, cine stabilește obiectivele auditului, chestionarele și documentele specifice
acțiunii?
a) directorul structurii de specialitate teritoriale;
b) directorul adjunct al structurii de specialitate teritoriale;
c) departamentul de specialitate care coordonează domeniul;

1
 d) directorul și directorul adjunct al structurii de specialitate teritoriale.

6) Structura de specialitate înștiințează entitatea asupra efectuării misiunii de audit al

performanței prin:
a) adresă de notificare;
b) adresă privind pregătirea acțiunii de audit al performanței;
c) adresă privind modalitatea de derulare și finalizare a auditului performanței;
d) adresă de înștiințare.

7) Termenul de transmitere către camerele de conturi a obiectivelor auditului,

chestionarelor și documentelor specifice auditului performanței care se desfășoară și la nivelul
structurilor de specialitate teritoriale sau numai la nivelul acestora este cu:
a) 15 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de audit;
b) înainte cu 2 zile calendaristice de data începerii acțiunii de audit;
c) înainte cu 7 zile calendaristice de data începerii acțiunii de audit;
d) 30 zile calendaristice înainte de data începerii acțiunii de audit.

8) Care sunt fazele care se parcurg în planificarea unei misiuni de audit al performanței?
a) elaborarea planului de audit al performanței;
b) planificarea funcțională și planificarea strategică;
c) planificarea strategică și planificarea operaţională;
d) planificarea strategică și planificarea managerială.

9) Planificarea operaţională, constă în parcurgerea următoarelor faze:

a) documentarea în auditul performanţei; evaluarea riscurilor; stabilirea metodologiei de
audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit; elaborarea planului de audit al
performanţei;
b) documentarea în auditul performanţei; identificarea, evaluarea riscurilor şi a impactului
potenţial al acestora; formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei,
precum şi a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit; stabilirea criteriilor de audit care
se vor utiliza şi a surselor acestora; stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru
obţinerea probelor de audit; elaborarea planului de audit al performanţei;
c) documentarea în auditul performanţei; formularea obiectivelor specifice auditului
performanţei şi a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit; stabilirea criteriilor de
audit; elaborarea planului de audit al performanţei;
d) identificarea riscurilor şi a impactului potenţial al acestora; formularea şi revizuirea
obiectivelor specifice auditului performanţei, a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest
audit; elaborarea planului de audit al performanţei.

10) Rezultatele şedinţei de dezbatere în urma analizării problemelor din cadrul grupului de
dezbatere (procedură utilizată în auditul performanţei) se consemnază în unul din următoarele
documente:
a) document de lucru;
b) planul de audit al performanței;
c) raport de audit al performanței;
d) notă de relații.

2
 11) Documentarea în auditul performanţei începe printr-o şedinţă de deschidere la entitatea
auditată, la care pot să participe:
a) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi şi conducerea entităţii auditate;
b) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, conducerea entităţii auditate și specialiști din cadrul entității;
c) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, după caz, echipa de audit şi conducerea entităţii auditate;
d) şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, conducerea entităţii auditate și cadre universitare, cercetători.

12) În cazul auditului performanţei se poate folosi ca metodă de obţinere a probelor de audit:
a) eșantionarea statistică;
b) eșantionarea statistică sau nestatistică;
c) eșantionarea nestatistică;
d) nu se utilizează eșantionarea.

13) Auditorii publici externi analizează dacă probele de audit sunt:

a) suficiente;
b) adecvate;
c) suficiente şi adecvate;
d) suficiente, adecvate și complete.

14) În etapa de raportare se întocmesc următoarele acte:

a) Raport de audit al performanței și încheiere;
b) Raport de audit al performanței;
c) Proces verbal de constatare;
d) Notă de constatare.

15) Raportul de audit al performanţei trebuie să prezinte relaţia dintre:

a) obiectivele auditului și criteriile de audit;
b) obiective și concluziile auditului;
c) obiectivele auditului, criteriile de audit utilizate pentru evaluarea performanţei,
constatările şi concluziile auditului;
d) obiectivele auditului, criteriile de audit utilizate pentru evaluarea performanţei și
constatări.

16) Raportul de audit al performanţei trebuie să fie:

a) obiectiv şi correct;
b) să cuprindă toate constatările relevante, să fie constructiv şi să prezinte concluziile;
c) obiectiv şi corect, să cuprindă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive, să fie
constructiv şi să prezinte concluziile şi recomandările formulate de echipa de audit;
d) să cuprindă toate constatările la care vor fi formulate recomandări.

17) Raportul de audit al performanţei este semnat de:

3
 a) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul;
b) de către auditorii publici externi care au efectuat auditul și reprezentanții legali ai
entității;
c) de auditorii publici externi care au efectuat auditul și în unele situații de reprezentanții
legali ai entității;
d) de auditorii publici externi care au efectuat auditul, persoanele care au participat la
grupurile de lucru și reprezentanții legali ai entității.

18) Obiecțiunile formulate de conducerea entității auditate aferente aspectelor reținute prin
raportul de audit al performanţei sunt analizate:
a) de către auditorii publici externi care au efectuat auditul;
b) de către conducerea structurii de specialitate care a efectuat auditul;
c) de către auditorii publici externi și conducerea structurii de specialitate;
d) nu pot fi depuse obiecțiuni la raportul de audit.

19) Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanței se realizează:

a) prin emiterea unei decizii și a unei scrisori cu recomandările;
b) prin emiterea unei decizii;
c) prin emiterea unei scrisori care conține recomandările;
d) prin emiterea unei decizii sau a unei scrisori cu recomandările în funcție de constatări.

20) Scrisoarea de recomandări care se transmite entității se semnează de către:

a) auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit a performanței;
b) directorul departamentului/directorul camerei de conturi teritoriale;
c) șeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de conturi
teritoriale;
d) directorul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi teritoriale.

21) Auditul performanţei se poate efectua:

a) doar la finalul proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care o entitate
trebuie să le realizeze;
b) doar pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe
care o entitate trebuie să le realizeze;
c) atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a
activităţilor pe care o entitate trebuie să le realizeze;
d) doar la finalul proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care o entitate
trebuie să le realizeze, fără depășirea perioadei de prescrupție.

22) În efectuarea acțiunilor de audit al performanței, auditorii publici externi vor evalua
sistemul de control intern pe acele componente care sunt responsabile de:
a) asigurarea economicității programelor, proiectelor, proceselor sau activităților în
vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
b) asigurarea eficienței și eficacității programelor, proiectelor, proceselor sau activităților
în vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
c) asigurarea economicității, eficienței și eficacității programelor, proiectelor, proceselor
sau activităților în vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;

4
 d) nu se evaluează sistemul intern pe nici o componentă.

23) Auditorii publici externi au responsabilitatea de a planifica acțiunea de audit al

performanței astfel încât:
a) să asigure efectuarea unui audit de calitate;
b) să respecte termenul de finalizare a misiunii;
c) să asigure efectuarea unui audit de înaltă calitate, într-o manieră economicoasă, eficientă
și eficace, dar și cu respectarea termenului de finalizare al acestuia;
d) să obțină constatări și să formulize recomandări care să fie acceptate și de conducerea
entității.

24) Documentarea în auditul performanţei începe printr-o şedinţă de deschidere în care se

prezintă echipa de audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact,
precum şi alte detalii. Aceste aspecte se consemnează în:
a) notă de informare;
b) notă întocmită de către șeful de echipă;
c) notă de constatare a stadiului pregătirii documentelor solicitate;
d) notă cu propuneri de derulare a auditului performanței.

25) Planul de audit al performanţei întocmit de șeful de echipă trebuie să fie:

a) avizat de șeful de echipă;
b) avizat de șeful de department;
c) avizat de directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al
camerei de conturi;
d) avizat de șeful de department/directorul camerei de conturi.

26) În raportul de audit al performanței se consemnează:

a) aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/ procesul/activitatea auditată datorită;
b) aspectele pozitive rezultate în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele
auditului de performanță;
c) atât aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/ procesul/activitatea auditată datorită nerespectării principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, cât și aspectele
pozitive rezultate în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele auditului de
performanță;
d) aspectele pozitive rezultate în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele
auditului de performanță cât și abateri de la legalitate şi regularitate și/sau fapte pentru care
există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.

27) Dacă pe parcursul misiunii de audit al performanţei se constată erori/abateri de la

legalitate şi regularitate și/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea
legii penale, auditorii publici externi întocmesc:
a) proces verbal de constatare în care se vor detalia toate aspectele;
b) notă în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte;

5
 c) notă de conciliere în care se vor detalia toate aspectele;
d) notă de constatare.

28) Directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate, precum și directorul

adjunct al camerei de conturi, întocmesc proiectele documentelor de valorificare a aspectelor
consemnate în raportul de audit al performanței în termen de:
a) în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al
performanței la entitatea auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poștă;
b) 30 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la
entitatea auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poștă;
c) 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la
structura de specialitate/camera de conturi;
d) 30 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanței la
structura de specialitate/camera de conturi.

29) Scrisoarea cu recomandări se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, în termen

de:
a) 15 zile calendaristice de la data emiterii;
b) 5 zile calendaristice de la data emiterii;
c) 10 zile calendaristice de la data emiterii;
d) 30 zile calendaristice de la data emiterii.

30) Revizuirea documentelor de lucru în cazul auditului performanței când echipa de audit
este formată din doi sau mai mulți auditori publici externi se realizează astfel:
a) de către director;
b) de către şeful de echipă;
c) șeful de serviciu, directorul adjunct al camerei de conturi sau directorul din cadrul
departamentului;
d) de către director și șeful departamentului.

31) Pentru punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit al

performanţei are loc:
a) analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor;
b) analiza „înainte și după”;
c) concilierea;
d) analiza comparative.

32) În auditul performanței procedurile analitice sunt:

a) cantitative;
b) calitative;
c) cantitative şi calitative;
d) calitative și de rezultat.

33) Analiza cost-beneficiu permite auditorilor publici externi să stabilească:

a) eficienţa și economicitatea programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate;
b) economicitatea programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate;

6
 c) eficienţa economică a programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate;
d) eficienţa și eficacitatea programului/proiectului/procesului și a activităţii auditate.

34) Criteriile de audit sunt alese de auditorii publici externi şi trebuie să îndeplinească
următoarele caracteristici:
a) să fie de încredere, obiective, comparabile și acceptabile, pentru a corespunde
obiectivelor auditului performanței;
b) să fie obiective, relevante, inteligibile, comparabile și acceptabile, pentru a corespunde
obiectivelor auditului performanței;
c) să fie de încredere, obiective, relevante, inteligibile, comparabile, exhaustive și
acceptabile, pentru a corespunde obiectivelor auditului performanței;
d) să fie alese astfel încât să conducă la atingerea obiectivelor auditului.

35) Descrierea riscurilor identificate de auditoria publici externi în auditul performanței

trebuie să include informații privind:
a) cauzele asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor programului, proiectului,
procesului, activităţii sau entităţii auditat/auditate;
b) cauzele şi consecinţele posibile ale acestuia (impactul) asupra gradului de îndeplinire a
obiectivelor programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditat/auditate;
c) consecinţele posibile asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor programului,
proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditat/auditate;
d) niciuna din aceste informații întrucât riscurile nu pot fi identificate decât în etapa de
execuție.

36) În situația auditului performanței efectuat de departamentele de specialitate, în care sunt

implicate și camerele de conturi, întrebările vor fi formulate de către:
a) camerele de conturi;
b) departamentele coordonatoare;
c) departamentele coordonatoare și camerele de conturi;
d) alte structuri din cadrul Curții de Conturi nominalizate expres în acest sens.

37) Întrebările formulate în auditul performanței pot fi:

a) întrebările principale;
b) întrebările secundare;
c) întrebările principale şi secundare;
d) întrebările principale, secundare și terțiare.

38) Probele de audit în auditul performanței sunt utilizate de echipa de audit pentru:
a) susţinerea constatărilor și concluziilor în rapoartele de audit al performanţei;
b) susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al
performanţei;
c) susţinerea concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei;
d) susţinerea recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei.

39) În auditul performanței pentru obţinerea de date şi informaţii cât mai corecte se pot
utiliza următoarele metode:

7
 a) studii, interviuri şi analize ale documentelor scrise;
b) studii, interviuri și observaţii ale documentelor scrise;
c) studii, interviuri, observaţii şi analize ale documentelor scrise;
d) este suficientă o singură metodă.

40) În auditul performanței probele obţinute, de fapt "ceea ce este", sunt evaluate de
auditorii publici externi pe baza criteriilor de audit definite în prealabil, respectiv comparate cu:
a) "ceea ce a fost";
b) "ceea ce urmeză de realizat";
c) "ceea ce ar fi trebuit să fie";
d) "ceea ce s-a constatat".

41) Probele de audit utilizate de auditorii publici externi în auditul performanței, sunt:
a) numai cele obţinute direct de ei;
b) cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de entitatea auditată;
c) cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de entitatea auditată sau de terţe părţi;
d) numai cele furnizate de entitate.

42) Gradul de suficienţă al probelor de audit (cantitatea probelor de audit necesare), în

cadrul auditul performanței este determinat de auditorii publici externi în funcţie de:
a) nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea;
b) calitatea acestor probe;
c) nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea şi în
funcţie de calitatea acestor probe;
d) nivelul de risc determinat în funcție de complexitatea
programului/proiectului/procesului/activității.

43) Gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea probelor de audit necesare) în cadrul
auditul performanței, este stabilit de auditorii publici externi ţinând cont de:
a) relevanţa acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului performanţei;
b) gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului
performanţei;
c) relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi
concluziilor auditului performanţei;
d) calitatea acestor probe.

44) În cazul auditul performanței gradul de suficienţă şi cel de adecvare al probelor de audit
este stabilit de către:
a) auditorii publici externi și directori pe baza raționamentului profesional;
b) directorii și directorii adjuncți;
c) auditorii publici externi pe baza raţionamentului profesional;
d) șeful departamentului.

45) În cadrul auditului performanţei, probele de audit sunt utilizate pentru a demonstra dacă
managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu:
a) legalității și regularității utilizării fondurilor publice;

8
 b) principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate;
c) politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele în mod economic, eficient
şi eficace;
d) principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit
resursele în mod economic, eficient şi eficace, după caz.

46) În funcţie de natura lor, în auditul performanței se deosebesc următoarele tipuri de probe
de audit:
a) fizice, valorice, documentare și analitice;
b) fizice, documentare și analitice;
c) fizice, verbale, documentare și analitice;
d) valorice și cantitative.

47) Analiza comparativă (benchmarking) reprezintă o procedură de audit utilizată de

auditorii publici externi pentru:
a) examinarea evoluţiei tendinţelor;
b) identificarea unor căi de îmbunătăţire a performanţelor, de creştere a economicităţii în
utilizarea fondurilor publice;
c) examinarea evoluţiei tendinţelor, identificarea unor căi de îmbunătăţire a
performanţelor, de creştere a economicităţii în utilizarea fondurilor publice, creşterea
credibilităţii recomandărilor formulate în urma acţiunii de audit al performanţei;
d) examinarea evoluției tendințelor și creşterea credibilităţii recomandărilor formulate în
urma acţiunii de audit al performanţei.

48) În auditul performanței probele documentare sunt constituite din:

a) fotografii, diagrame, grafice şi alte forme şi reprezentări;
b) scrisori sau memorandum-uri, fotografii, diagrame și grafice;
c) scrisori sau memorandum-uri primite de entitatea auditată, diferite contracte, rapoarte,
scrisori de confirmare din partea unor terţi;
d) răspunsuri obţinute de la angajaţii entităţii, beneficiarii programului/ proiectului/
procesului/activităţii auditate sau de la alte persoane care au legătură cu acestea.

49) În auditul performanței probele analitice se obţin ca urmare a verificării, interpretării şi

analizării datelor rezultate din activităţi legate de implementarea unui
program/proiect/proces/activităţi de către entitatea auditată. Analizele presupun, în principal:
a) compararea indicatorilor cu prevederile din memorandum-uri și diagrame;
b) estimări ale tendințelor obţinute de la entitatea auditată;
c) estimări ale indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditată sau din alte surse;
d) verificarea modului de calcul al indicatorilor obținuți.

50) În auditul performanței probele analitice sunt de regulă:

a) numerice;
b) de tipul indicatorilor;
c) nonnumeric;
d) numerice, de tipul indicatorilor, dar pot fi şi nonnumeric.

9
 51) Auditul performanţei se poate efectua:
a) ori de câte ori există indicii că situaţiile financiare ale entităților aflate în sfera de
auditare a Curții de Conturi a României sunt incomplete, nereale şi/sau neconforme cu legile şi
reglementările în vigoare;
b) în mod obligatoriu, la o perioadă de 5 ani, în domenii cu risc ridicat;
c) doar la finalul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a activităţilor pe care
o entitate trebuie să le realizeze, pentru a putea fi realizată o evaluare completă a obiectivelor
auditului;
d) atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau a
activităţilor pe care o entitate trebuie să le realizeze.

52) În situaţia în care acţiunea de audit al performanţei inclusă în programul de activitate al

Curţii de Conturi se desfăşoară doar la nivelul structurilor de specialitate teritoriale, obiectivele
auditului, chestionarele şi documentele specifice acţiunii se stabilesc:
a) de către auditorii publici externi care urmează să efectueze misiunea de audit, cu avizul
conducerii structurilor de specialitate teritoriale respective;
b) de către conducerea structurilor de specialitate teritoriale respective, cu avizul
conducerii departamentului de specialitate care coordonează domeniul;
c) prin grija departamentului de specialitate care coordonează domeniul, urmând a fi
transmise camerelor de conturi respective;
d) prin grija departamentului de specialitate care coordonează domeniul, cu aprobarea
Plenului Curții de Conturi a României, urmând a fi transmise camerelor de conturi respective.

53) În vederea efectuării auditului de performanță, planificarea strategică constă în:

a) identificarea, evaluarea riscurilor şi a impactului potenţial al acestora;
b) selectarea temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei;
c) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei, precum şi a
întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit;
d) stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora.

54) Adresa de notificare privind desfășurarea acţiunii de audit al performanţei se transmite

entităţilor incluse în programul de activitate:
a) cu minimum 15 zile calendaristice înainte de începerea acțiunii de audit al performanței;
b) cu minimum 5 zile calendaristice înainte de începerea acțiunii de audit al performanței;
c) cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de începerea acțiunii de audit al performanței.
d) cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de începerea acțiunii de audit al performanței.

55) Interviurile, utilizate ca procedură de audit al performanței, pot fi:

a) realizate exclusiv pe baza unei liste de intrebări elaborate de către membri echipei de
audit, la care se cer răspunsuri în formă scrisă;
b) realizate doar în prezența persoanei intervievate, răspunsurile fiind consemnate în scris;
c) realizate în mod nestructurat, având un caracter interactiv;
d) realizate doar cu pesoanele abilitate din interiorul entității auditate.

56) Analiza comparativă (benchmarking), ca procedură de audit al performanței, constă:

10
 a) în compararea situaţiei existente înaintea demarării
programului/proiectului/procesului/activităţii ce face obiectul auditului performanţei cu situaţia
rezultată după implementarea acestora;
b) într-un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entităţii
auditate cu cele ale altor entităţi care se încadrează în aceeaşi clasă de performanţă;
c) în studiul relaţiilor dintre costurile aferente
programului/proiectului/procesului/activităţii auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod
obişnuit;
d) în analiza probelor de audit, utilizată în principal pentru a determina dacă obiectivele
stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea
sau realizarea parţială a acestora.

57) Probele analitice utilizate de auditorii publici externi în efectuarea auditului de

performanță:
a) asigură confirmarea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor auditorilor publici
externi;
b) reprezintă răspunsuri din partea entităţii auditate sau din partea terţilor la eventuale
întrebări ale auditului performanţei;
c) se obţin prin observarea directă şi se prezintă sub formă de diagrame, grafice şi alte
forme şi reprezentări;
d) se obţin ca urmare a verificării, interpretării şi analizării datelor rezultate din activităţi
legate de implementarea unui/unei program/proiect/proces/activităţi de către entitatea auditată.

58) Gradul de suficienţă al probelor de audit al performanței este determinat de auditorii

publici externi în funcţie de:
a) relevanţa acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului performanţei;
b) gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului
performanţei;
c) nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditată şi
în funcţie de calitatea acestor probe;
d) sursa şi natura acestora, precum şi de circumstanţele în care au fost obţinute.

59) În vederea efectuării auditului de performanță, chestionarea:

a) se poate realiza cu o persoană sau cu mai multe persoane în acelaşi timp, telefonic ori
prin poştă, inclusiv prin vizite la locul de muncă;
b) poate fi nestructurată, având un caracter interactiv;
c) constă în întocmirea unei liste de întrebări la care se cer răspunsuri în formă scrisă, în
vederea obţinerii unor date şi informaţii în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea
auditată;
d) nu reprezintă o procedura de audit utilizată pentru colectarea probelor de audit al
performanței.

60) Planul de audit al performanţei:

a) se elaborează de către directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul
adjunct al camerei de conturi şi se avizează de către şeful de departament/directorul camerei de
conturi;

11
 b) nu poate fi modificat şi/sau completat pe parcursul desfăşurării misiunii de audit de către
membrii echipei;
c) este un document al echipei de audit care se avizează de către directorul din cadrul
departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către
şeful de departament/directorul camerei de conturi;
d) conține determinarea pragului de semnificație.

61) Una dintre activitățile realizate de către auditorii publici externi în cadrul etapei de
execuție a auditului performanței constă în:
a) sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de audit în vederea susţinerii constatărilor
şi a formulării concluziilor şi recomandărilor ca urmare a misiunii de audit al performanţei;
b) însumarea valorilor erorilor/abaterilor extrapolate şi compararea cu pragul de
semnificaţie;
c) elaborarea planului de audit al performanţei;
d) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei, precum şi a
întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit.

62) Raportul de audit al performanţei cuprinde:

a) opinia de audit;
b) erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care există indicii că au
fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate, precum și analiza principalelor
date financiare pe ultimii 3 ani;
d) propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ care reglementează domeniul auditat.

63) Recomandările formulate de auditorii publici externi în urma acţiunii de audit al

performanţei şi consemnate în actele întocmite:
a) trebuie să detalieze modul de implementare;
b) nu pot fi îmbunătăţite de conducerea structurii de specialitate în a cărei competenţă de
verificare intră domeniul respectiv;
c) se fac numai dacă auditorii publici externi au identificat remedii posibile şi eficiente
pentru disfuncţionalităţile constatate;
d) se fac independent de identificarea de către auditorii publici externi a unor eventuale
remedii posibile şi eficiente pentru disfuncţionalităţile constatate, identificarea și
implementarea acestor remedii fiind o responsabilitate a managementului entităţii auditate.

64) Raportul de audit al performanţei este semnat:

a) de către auditorii publici externi care au efctuat misiunea de audit şi de către auditorii
interni ai entităţii;
b) doar de către şeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei
de conturi teritoriale;
c) de către şeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de
conturi teritoriale, precum și de către reprezentanţii legali ai entităţii;
d) doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul.

12
 65) Un exemplar al raportului de audit al performanţei, împreună cu anexele sale,
înregistrate la registratura entităţii auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit
entităţii auditate însoţite de o adresă de înaintare semnată de:
a) auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al performanţei;
b) șeful departamentului coordonator din cadrul Curții de Conturi/directorul camerei de
conturi teritoriale;
c) directorul direcţiei din cadrul departamentului de specialitate/ directorul adjunct al
camerei de conturi teritoriale;
d) vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat acţiunea.

66) Obiecţiunile formulate de către conducătorul entității cu privire la aspectele reținute în

raportul de audit al performanței se transmit/depun la structura de specialitate care a efectuat
auditul în termen de:
a) 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui
exemplar din raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în
care acesta s-a transmis prin poştă;
b) 10 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui
exemplar din raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în
care acesta s-a transmis prin poştă;
c) 15 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui
exemplar din raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în
care acesta s-a transmis prin poştă;
d) 5 zile lucrătoare de la data înregistrării la entitate a adresei de transmitere a unui
exemplar din raportul de audit al performanţei sau de la data confirmării de primire, în cazul în
care acesta s-a transmis prin poştă.

67) Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei se face prin

emiterea:
a) unei decizii care conţine măsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru diminuarea
costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul
programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate;
b) unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru
diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse
la nivelul programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate;
c) raportului de audit al performanței;
d) procesului-verbal de constatare, act bilateral semnat de către auditorii publici externi
care au efectuat misiunea de audit şi reprezentanţii legali ai entităţii auditate.

68) Proiectele documentelor de valorificare a aspectelor consemnate în raportul de audit al

performanţei se întocmesc în termen de:
a) 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la
entitatea auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poştă;
b) 15 zile lucrătoare de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la entitatea
auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poştă;.
c) 30 de zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la
entitatea auditată sau, după caz, de la data transmiterii acestuia prin poştă;

13
 d) 30 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de audit al performanţei la
departamentul coordinator al auditului de performanță.

69) Scrisoarea cuprinzând recomandările care se transmit entităţii ca urmare a efectuării

auditului performanței, se semnează de către:
a) şeful departamentului de specialitate, respectiv de către directorul camerei de conturi
teritoriale;
b) în toate cazurile, doar de către şeful departamentului de specialitate;
c) vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat acţiunea/care are în
coordonare domeniul auditat;
d) președintele Curții de Conturi.

70) Scrisoarea cuprinzând recomandările care se transmit entităţii ca urmare a efectuării

auditului performanței se comunică acesteia prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de:
a) 15 zile calendaristice de la data emiterii;
b) 10 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate;
c) 30 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate;
d) 5 zile calendaristice de la data emiterii.

71) Raportul de audit al performanţei sau o sinteză a principalelor constatări, concluzii şi

recomandări ale acestuia:
a) poate fi transmis/transmisă, după caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului,
comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin intermediul departamentului în a cărui
competenţă de verificare intră domeniul respectiv;
b) poate fi transmis/transmisă, după caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului,
comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin intermediul departamentului care a
efectuat misiunea de audit/camerei de conturi teritoriale care a efectuat misiunea de audit, după
caz;
c) poate fi transmis/transmisă doar Guvernului și comisiilor de specialitate din cadrul
Parlamentului, prin intermediul departamentului care a efectuat misiunea de audit/camerei de
conturi teritoriale care a efectuat misiunea de audit, după caz;
d) poate fi transmis/transmisă, prin intermediul departamentului care a efectuat misiunea
de audit/camerei de conturi teritoriale care a efectuat misiunea de audit, după caz, doar la
solicitarea expresă a instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din
cadrul Parlamentului.

72) Dacă pe parcursul misiunii de audit al performanţei se constată fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, auditorii publici externi:
a) vor face recomandări, în acest sens, în cuprinsul raportului de audit al performanței;
b) vor formula propunere de sesizare a organelor penale competente;
c) vor valorifica aceste aspecte prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările
formulate de Curtea de Conturi;
d) întocmesc o notă în care vor consemna detaliat toate aceste aspecte care se semnează
doar de către auditorii publici externi, se înregistrează la registratura structurii de specialitate
care a efectuat auditul performanţei şi se ataşează la dosarul curent al acţiunii de verificare.

14
 73) Obiecţiunile la raportul de audit al performanței formulate de conducerea entităţii
auditate sunt analizate de către auditorii publici externi şi conducerea structurii de specialitate.
În cazul în care obiecţiunile formulate sunt întemeiate, acestea:
a) sunt avute în vedere la definitivarea recomandărilor care se transmit conducerii entităţii
prin scrisoare;
b) sunt admise printr-o notă separată, semnată doar de către auditorii publici externi care
au efectuat misiunea de audit, notă ce se comunică entității auditate;
c) sunt menționate în cuprinsul deciziei ce urmează a fi emisă ca document de valorificare;
d) sunt admise printr-o notă separată, ce se comunică entității auditate sub semnătura
șefului departamentului de specialitate/directorului camerei de conturi teritoriale, după caz.

74) Dacă odată cu misiunea de audit al performanţei se verifică şi modul de implementare

a măsurilor/recomandărilor transmise anterior prin decizie/scrisoare:
a) aspectele constatate se vor consemna în cuprinsul raportului de audit al performanței;
b) se întocmeşte raport de follow-up, care se depune şi se înregistrează la registratura
structurii de specialitate;
c) se valorifică aspectele constatate prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările
formulate de Curtea de Conturi;
d) cu ocazia efectuării auditului de performanță nu pot se poate verifica şi modul de
implementare a măsurilor/recomandărilor transmise anterior prin decizie/scrisoare.

75) În situaţia în care conducerea entităţii verificate refuză să participe la întâlnirea stabilită
cu echipa de audit în vederea concilierii:
a) se va întocmi de către auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al
performanței un proces-verbal în care se va consemna această situație;
b) echipa de audit va comunica conducerii entității auditate o nouă dată la care va avea loc
concilierea, aceasta fiind o etapă obligatorie în desfășurarea misiunii de audit al performanței;
c) echipa de audit va sancționa condecerea entității cu amendă civilă;
d) acest fapt se va menţiona în raportul de audit al performanţei.

76) Planificarea unei misiuni de audit al performanței presupune parcurgerea următoarelor

faze:
a) planificarea strategică și planificarea operațională;
b) elaborarea planului de audit al performanței;
c) notificarea entității, desemnarea echipei de auditori publici externi și organizarea
ședinței de prezentare;
d) documentarea în auditul performanței.

77) Curtea de Conturi a României programează desfășurarea misiunilor de audit al

performanței:
a) în domenii unde se poate aduce un plus de valoare pentru economicitatea și eficiența
utilizării fondurilor publice;
b) în domenii cu risc scăzut;
c) pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice;
d) în domenii cu risc ridicat unde se poate aduce un plus de valoare pentru creșterea
economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice.

15
 78) Instruirea auditorilor publici externi desemnați ca membri ai echipei de audit al
performanței se realizează de către:
a) șeful de echipă;
b) șeful departamentului de specialitate;
c) directorul direcției din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi, directorul
adjunct al camerei de conturi și șeful de serviciu, după caz;
d) nu se realizează instruirea auditorilor publici externi.

79) Auditul performanței presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a:

a) eficienței și eficacității în genrarea veniturilor proprii;
b) economicității și eficienței în utilizarea de fonduri externe;
c) celor ”3E”, economicitate, eficiență și eficacitate;
d) nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor "3E" - economicitate,
eficiență și eficacitate.

80) Prin auditul performanței Curtea de Conturi:

a) exprimă o opinie cu privire la conformitatea situațiilor financiare întocmite de o
instituție publică;
b) efectuează o evaluare independentă asupra economicității, eficienței și eficacității cu
care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele
publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;
c) se asigură că modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al
unităților administrativ-teritoriale, precum și că execuția bugetului de venituri și cheltuieli sunt
în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost
înființată entitatea și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și
eficacității;
d) se asigură că situațiile financiare auditate nu conțin denaturări semnificative ca urmare
a unor abateri sau erori, permițând astfel să se exprime o opinie.

81) Documentarea în auditul performanței începe printr-o ședință de deschidere la entitatea

auditată, la care pot să participe:
a) echipa de audit și conducerea entității auditate;
b) șeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, după caz, echipa de audit și conducerea entității auditate;
c) echipa de audit, conducerea entității auditate și alte persoane interesate;
d) șeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul
adjunct al camerei de conturi, după caz și conducerea entității auditate.

82) Sintetizarea datelor şi informaţiilor în auditul performanței presupune:

a) identificarea impactului potenţial al datelor şi informaţiilor;
b) stabilirea surselor datelor şi informaţiilor;
c) elaborarea planului de audit al performanţei;
d) clasificarea lor după natura sau conţinutul (codificarea) rezultatelor examinării
documentelor, notiţelor din timpul interviurilor şi a răspunsurilor la întrebările din chestionare.

16
 83) Stabilirea și evaluarea riscurilor în auditul de performanță se face prin:
a) emiterea opiniei de audit;
b) testarea în detaliu a unor operațiuni din cadrul entității verificate;
c) teste ale controalelor cheie;
d) exercitarea raționamentului profesional al auditorilor publici externi și ca urmare a
evaluării sistemului de control intern.

84) Rezultatele ședinței grupului de dezbatere vor fi consemnate:

a) într-un document de lucru.
b) în procesul verbal de constatare;
c) în raportul de audit al performanței;
d) într-o notă de constatare.

85) În raportul de audit al performanței se consemnează:

a) aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/procesul/activitatea auditată datorită nerespectării principiilor
economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea
patrimoniului public și privat al statului/unităților administrativ teritoriale;
b) atât aspecte cu privire la nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu
programul/proiectul/procesul/activitatea auditată datorită nerespectării principiilor
economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea
patrimoniului public și privat al statului/unităților administrativ teritoriale, cat și aspectele
pozitive rezultate în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele auditului de
performanță;
c) erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care există indicii că au
fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
d) aspectele relevante pe care le considera echipa de audit având în vedere raționamentul
profesional al auditorilor publici externi.

86) Prin recomandările formulate cu prilejul efectuării auditului de performanță se

urmărește:
a) diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și a îndeplinirii
obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/procesului/activității sau entității
auditate;
b) identificarea și recuperarea prejudiciilor produse în patrimoniul entității;
c) sporirea eficienței utilizării resurselor și a îndeplinirii obiectivelor propuse la
nivelul/proiectului/procesului/activității sau entității auditate;
d) blocarea fondurilor bugetare sau speciale cu ocazia constatării utilizării nelegale sau
ineficiente a acestor fonduri.

87) Procedurile de audit folosite în auditul performanței pentru obținerea probelor de audit
sunt:
a) analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor;
b) analiza cost eficacitate;
c) observarea, examinarea documentelor, chestionarea, interviul;
d) analiza cost beneficiu.

17
 88) Documentele de lucru și celelalte informații relevante pentru misiunea de audit al
performanței vor fi:
a) organizate în dosare de audit, care pot fi dosare curente și dosare intermediare;
b)organizate în dosare de audit, care pot fi dosare permanente și dosare intermediare;
c) organizate în dosare de audit, care pot fi dosare curente și dosare permanente;
d)organizate ca anexe ale scrisorii de recomandare.

89) Stabilirea criteriilor de audit al performanței care se vor utiliza se realizează:

a) în faza de planificare strategică;
b) în faza de planificare operațională;
c) în faza de selectare a temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei;
d) în faza de formulare a recomandărilor.

90) Curtea de Conturi programează misiuni de audit al performanței:

a) în domeniile cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creșterea
eficienței, economicității și eficacității în utilizarea fondurilor publice.
b)la instituții cu bugete semnificative;
c) la entitățile unde cu ocazia auditurilor financiare au fost exprimate opinii contrare;
d)la entitățile unde cu ocazia verificărilor anterioare au fost constatate prejudicii;

91) Stabilirea metodologiei de audit care va fi folosită pentru obținerea probelor de audit
este o fază în:
a) planificarea strategică a misiuni de audit al performanței;
b)planificarea operațională a misiuni de audit al performanței;
c) elaborarea planului de audit al performanţei;
d)documentarea în auditul de performanță.

92) Scopul analizei cost/beneficiu este să evalueze dacă:

a) obiectivele programului auditat au fost îndeplinite;
b)veniturile realizate prin implementarea programului-proiectului-procesului-activităţii
sunt mai mari decât costurile aferente implementării acestora şi să identifice căi de creştere a
eficienţei în utilizarea fondurilor publice;
c) există căi de creştere a eficacităţii în utilizarea fondurilor publice, respectiv mijloace de
atingere a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate;
d)situația rezultată după implementarea programului este superioară celei de dinaintea
demarării programului.

93) În auditul performanței se poate folosi ca metodă de obținere a probelor de audit:

a) eșantionarea statistică sau nestatistică;
b) doar eșantionarea statistică;
c) intervievarea;
d) observarea.

94) Pentru punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit al

performanței are loc concilierea, ce constă:

18
 a) într-o ședință având ca scop identificarea unor obstacole în realizarea indicatorilor de
performanţă ai programului/proiectului/procesului/activităţii auditate;
b) într-o dezbatere între echipa de audit și conducerea departamentului financiar-contabil
al entității auditate;
c) într-o dezbatere între conducerea entității auditate cu privire la aspectele rezultate în
urma misiunii de audit al performanței și entitatea de nivel superior.
d) într-o dezbatere între echipa de audit și conducerea entității auditate cu privire la
aspectele rezultate în urma misiunii de audit al performanței.

95) În auditul performanței probele de audit analizate de echipa de audit trebuie să fie:
a) eficiente, adecvate și suficiente;
b) suficiente și adecvate;
c) eficiente și adecvate;
d) suficiente și eficiente.

96) Planificarea strategică în auditul performantei cuprinde:

a) documentarea în auditul performanței;
b) selectarea temelor și a entităților ce vor fi supuse auditului performanței;
c) elaborarea planului de audit al performanţei;
d) stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit.

97) În efectuarea misiunilor de audit al performantei se va evalua sistemul intern pe acele

componente care sunt responsabile de:
a) asigurarea eficacității programelor/proiectelor/proceselor sau activităților în vederea
identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
b) asigurarea economicității și eficientei programelor/proiectelor/proceselor sau
activităților în vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
c) asigurarea economicității, eficienței și eficacității programelor/ proiectelor/proceselor
sau activităților în vederea identificării vulnerabilităților și a eventualelor zone de risc;
d) nu se evaluează nici o component a sistemului.

98) Analiza „înainte și după” este utilizată pentru:

a) a stabili dacă obiectivele programului auditat au fost îndeplinite;
b) a compara situația existentă înaintea demarării programului-proiectului-procesului-
activităţii ce face obiectul auditului performanţei cu situaţia rezultată după implementarea
acestora;
c) studiul relaţiilor dintre costurile aferente programului/proiectului/procesului/activităţii
auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit;
d) a stabili dacă obiectivele au fost îndeplinite în condiții de eficiență economică.

99) În etapa de raportare a auditului performanței se întocmesc, obligatoriu, următoarele

acte:
a) proces verbal de constatare;
b) decizie;
c) raport de audit al performanței;
d) raport de audit al performanței și proces verbal de constatare.

19
 100) Raportul de audit al performanței trebuie să fie:
a) obiectiv, comprehensiv și să cuprindă numai constatările negative și recomandările
formulate de echipa de audit;
b) obiectiv și să cuprindă numai constatările pozitive și recomandările formulate de echipa
de audit;
c) obiectiv, constructiv și să exprime opinia de audit;
d) obiectiv și corect, să cuprindă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive, să fie
constructiv și să prezinte concluziile și recomandările formulate de echipa de audit.

20