Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUDITUL DE CONFORMITATE
1) Auditul de conformitate (controlul) este:
a) activitatea specifică efectuată de Curtea de Conturi în baza programului anual de
activitate, prin care se verifică şi se urmăreşte dacă modul de administrare a patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi dacă execuţia
bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii controlate sunt în concordanţă cu scopul,
obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă
aceasta respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi
conforme cu legile şi reglementările în vigoare şi dacă modul de administrare a patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli al entităţii verificate sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile
prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă respectă principiile
legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, furnizându-se în acest scop o
opinie;
c) evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces,
o activitate sau o operaţiune funcţionează din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
d) ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul
intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele entităţii şi cu reglementările legale,
în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace.
1
modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi ca urmare a
acțiunilor de verificare anterioare, auditorii publici externi vor întocmi, ca act de control:
a) raport de control, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile rezultate
pentru fiecare acțiune în parte;
b)raport de audit financiar, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile
rezultate pentru fiecare acțiune în parte;
c) raport de control, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile rezultate
pentru fiecare acțiune în parte (solicitate de unele departamente de specialitate sau de către alte
autorități), cu excepția verificării aspectelor semnalate prin petiții, care devin obiective ale
tematicii de control și ale programului de control, precum și raport de follow-up privind modul
de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, pentru verificarea măsurilor din
deciziile transmise anterior;
d)raport de control, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile rezultate
pentru fiecare acțiune în parte și notă de constatare privind modul de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie.
2
8) Termenul de plată a amenzii civile menționat în procesul verbal de constatare a
abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată,
încheiat de către auditorii publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate este de:
a) 10 zile calendaristice de la încheierea procesului verbal de constatare a abaterilor și
aplicare a amenzii civile;
b)15 zile calendaristice de la comunicarea procesului verbal de constatare a abaterilor și
aplicare a amenzii civile;
c) 15 zile calendaristice de la încheierea procesului verbal de constatare a abaterilor și
aplicare a amenzii civile;
d) 30 zile calendaristice de la comunicarea procesului-verbal de constatare a abaterilor și
aplicare a amenzii civile.
3
b) directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate nu are competență în ceea
ce privește analiza actelor de control transmise de camerele de conturi teritoriale, precum și în
ceea ce privește valorificarea constatărilor cuprinse în aceste acte;
c) doar în cazul în care prin actele de control transmise de camerele de conturi teritoriale
se propune sesizarea organelor de urmărire penală;
d) atât în cazul în care prin actele de control transmise de camerele de conturi teritoriale
se propune sesizarea organelor de urmărire penală, cât și în cazul în care prin aceste acte se
propune suspendarea din funcție a unor persoane acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de
prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
controalelor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
13) Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcție, în condițiile legii, se semnează
de către șeful departamentului de specialitate, în situația în care persoana care face obiectul
cererii este:
a) şeful unui serviciu public deconcentrat dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti;
b) persoana care exercită o funcţie de demnitate publică, un funcţionar public cu atribuţii
de conducere sau oricare altă persoană cu funcţie de conducere din cadrul autorităţii centrale de
specialitate autonome;
c) un ministru, secretar de stat, un conducător al altui organ central de specialitate al
administrației publice centrale sau al altei structuri cu personalitate juridică din subordinea
Guvernului ori un prefect, un conducător al unei autorități centrale autonome, aflată sub control
parlamentar;
d) conducător al unei instituţii sau al unor servicii publice de interes judeţean.
14) Deciziile întocmite pentru entitățile de pe plan local, aparținând administrației publice
centrale, vor fi transmise de camerele de conturi către departamentul coordonator al acțiunii în
termen de:
4
a) 5 zile calendaristice de la emiterea acesteia;
b) 7 zile calendaristice de la emiterea acesteia;
c) 10 zile calendaristice de la emiterea acesteia;
d) 5 zile lucrătoare de la emiterea acesteia;
17) Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcție, în condițiile legii, precum și
termenul până la care trebuie să se comunice Curții de Conturi modul de ducere la îndeplinire
a măsurii dispuse, ca urmare a verificărilor efectuate cu ocazia desfășurării auditului de
conformitate, va fi transmisă prefectului, în ipoteza în care:
a) persoana care face obiectul cererii este un funcționar public cu atribuții de
conducere/personal contractual cu funcții de conducere din cadrul unei prefecturi;
b) persoana care face obiectul cererii este conducător al unei instituții sau al unor servicii
publice de interes județean;
c) persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al primăriei;
d) persoana care face obiectul cererii este șeful unui serviciu public deconcentrat dintr-un
județ sau din municipiul București.
5
18) În cazul în care contestația formulată împotriva deciziei pentru aplicarea măsurilor de
valorificare, emisă de structurile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului de
conformitate, este depusă la o altă structură a Curții de Conturi decât cea care a emis decizia:
a) contestația este restituită entității contestatare, cu indicarea structurii emitente;
b) contestația nu este luată în considerare;
c) contestația va fi înaintată Comisiei unice de soluționare a contestațiilor, constituită la
nivelul Curții de Conturi;
d) contestația se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen, fiind redirecționată de
către structura care a primit-o, către structura emitentă a deciziei.
19) În cazul contestației formulate împotriva deciziei emise pentru entitățile verificate de
camerele de conturi, directorul camerei de conturi sau directorul adjunct, în funcție de nivelul
de competență, întocmesc o notă cuprinzând punctul de vedere referitor la argumentele
prezentate în contestație, în termen de:
a) 7 zile calendaristice;
b) 5 zile lucrătoare;
c) 3 zile calendaristice;
d) 10 zile calendaristice.
23) În ipoteza în care în raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse
prin decizie (raport de follow-up) se consemnează faptul că entitatea verificată (conducerea
acesteia) nu a recuperat prejudiciul, iar nerecuperarea acestuia s-a datorat nedispunerii și
neurmăririi de către conducerea entității a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, se va proceda
la:
a) demararea procedurii de suspendare din funcție;
b) încheierea unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției;
c) demararea procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală competente;
d) încheierea unui proces verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile
prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată.
28) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de către auditorii publici
externi în cazul în care în raportul de control au fost consemnate fapte prevăzute de lege ca fiind
contravenţii, a căror constatare şi sancţionare intră în competenţa Curții de Conturi,
comunicarea acestuia se face de către auditorii publici externi în termen de:
a) cel mult 15 de zile calendaristice de la data încheierii;
b) cel mult 10 de zile calendaristice de la data încheierii;
c) cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării procesului verbal de constatare și
sancționare a contravențiilor în Registrul de evidență al sancțiunilor contravenționale,
amenzilor și penalităților aplicate de către personalul de specialitate al departamentului/camerei
de conturi;
d) cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii.
33) Repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei
se face:
a) de către șeful structurii de specialitate (Consilier de conturi/Directorul camerei de
conturi) prin delegația de control;
b) de către șeful de echipă prin planul de control;
c) de către directorul direcției/camerei de conturi prin nota întocmită cu ocazia ședinței de
instruire;
d) prin nota de desemnare a auditorilor publici externi aprobată de șeful structurii de
specialitate, respectiv Consilierul de conturi sau directorul camerei de conturi.
9
34) Abordarea controlului, respectiv prezentarea procedurilor de audit ce se vor aplica de
către auditorii publici externi pentru controlul obiectivelor din tematică se face în:
a) Planul de control;
b) Delegația de control;
c) Nota de instruire, delegația de control și planul de control;
d) Nota întocmită cu ocazia ședinței de prezentare a echipei de control.
35) În cadrul auditurilor de conformitate sunt efectuate ca și proceduri de audit teste ale
controalelor pentru:
a) Emiterea opiniei de audit;
b) Obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că toate categoriile de operațiuni
economice verificate sunt în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare și, după caz,
respectă principiile de economicitate, eficiență și eficacitate;
c) Obținerea de probe privind modul de funcționare a sistemului contabil și a celui de
control intern ale entității verificate;
d) Identificarea unor eventuale abateri în respectarea prevederilor legale în domeniul
auditat.
37) Obiectivele de control din cadrul planului de control la care nu s-au constatat
deficiențe de către auditorii publici externi în urma acțiunii de verificare efectuate, vor fi
consemnate în:
a) Nu se consemnează în raportul de control fiind prezentate detaliat în documentele de
lucru;
b) Sunt prezentate pe scurt în raportul de control și detaliat în documentele de lucru;
c) Se întocmește notă de constatare, anexă la raportul de control, în care sunt prezentate
detaliat obiectivele de control din cadrul planului de control la care nu s-au constatat deficiențe
de către auditorii publici externi;
d) Sunt prezentate pe scurt în raportul de control, iar pentru detaliere auditorii publici
externi au obligația de a menționa documentele de lucru în care sunt prezentate aceste obiective.
10
c) metodele de obținere a elementelor din cadrul categoriilor de operațiuni economice, care
urmează a fi verificate;
d) dacă toate categoriile de operațiuni economice verificate sunt în conformitate cu
legislația și reglementările în vigoare și, după caz, respectă principiile de economicitate,
eficiență și eficacitate.
41) Redactarea formei finale a raportului de control se realizează ținând cont și de:
a) eventualele probe noi prezentate de către conducerea/reprezentanții legali ai entității
verificate;
b) obiecțiunile scrise formulate de reprezentanții legali ai entității verificate asupra
constatărilor auditorilor publici externi;
c) precizările/recomandările comunicate în scris de șeful structurii (cameră de
conturi/departament) în cadrul procesului de revizuire a proiectului raportului de control;
d) eventualele probe noi prezentate de către conducerea/reprezentanții legali ai entității
verificate, punctul de vedere al conducerii/reprezentanților legali ai entității verificate asupra
constatărilor auditorilor publici externi și precizările/recomandările departamentului de
specialitate pentru acțiunile coordonate în teritoriu.
11
43) În situația în care auditorii publici externi trebuie să solicite nota de relații unor
persoane care îndeplinesc funcția de conducător al unui organ central de specialitate al
administrației publice centrale, de secretar de stat, de conducător al unei autorități publice
centrale de specialitate cu caracter autonom, această solicitare se va face astfel:
a) echipa de auditori publici externi va solicita conducerii entității să asigure comunicarea
notei de relații;
b) echipa de auditori publici externi va comunica nota de relații după obținerea aprobării
Plenului;
c) nota de relații va fi transmisă prin intermediul departamentului de specialitate, însoțită
de o adresă de înaintare semnată de șeful de departament;
d) echipa de auditori publici externi va comunica nota de relații după obținerea aprobării
scrise de la conducătorul structurii departament/cameră de conturi.
45) În condițiile pct. 125 din RODAS, nota de constatare se întocmește de către auditorii
publici externi în următoarele situații:
a) pentru prezentarea obiectivelor verificate la care nu s-au constatat abateri;
b) pentru a consemna punctul de vedere al echipei de audit față de obiecțiunile formulate
de entitate față de abaterile consemnate în raportul de control;
c) când se impune efectuarea unor verificări încrucișate și la alte entități decât cea la care
s-a dispus inițial controlul, în scopul instrumentării și fundamentării unor constatări;
d) în cazul constatării de către auditorii publici externi a unor abateri care, potrivit
reglementărilor legale, constituie contravenții, a căror sancționare intră în competența altor
autorități/ instituții publice decât Curtea de Conturi.
46) În situația în care în cadrul unei acțiuni de control la un ordonator de credite se verifică
în temeiul art. 260 din RODAS și activitatea unui ordonator de credite din subordine, pentru
consemnarea rezultatelor acestei verificării se întocmește:
a) Proces verbal de constatare pentru abaterile constatate și un document de lucru în care
se consemnează aspectele verificate la care nu s-au constatat abateri;
12
b) Raport de control în care se consemnează atât obiectivele verificate la care s-au
consemnat abateri, cât și obiectivele verificate la care nu s-au constatat abateri;
c) Notă de constatare indiferent dacă se constată sau nu deficiențe în legătură cu activitatea
verificată la ordonatorul de credite ierarhic inferiori;
d) Notă de constatare pentru abaterile constatate și un document de lucru în care se
consemnează aspectele verificate la care nu s-au constatat abateri.
47) Măsura blocării fondurilor bugetare sau speciale, ca urmare a constatării, cu ocazia
verificării ce vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, că au fost utilizate nelegal
sau ineficient de către entitatea verificată, se dispune prin:
a) Raportul de control;
b) Nota de constatare;
c) Decizie;
d) Proces verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62
din Legea nr. 92/1992, republicată.
48) În care din următoarele situații, o acțiune de audit de conformitate a Curții de Conturi
poate fi suspendată:
a) la solicitarea Guvernului României cu aprobarea Parlamentului României;
b) la solicitarea Parlamentului României și cu aprobarea Plenului Curții de Conturi;
c) la solicitarea echipei de auditori publici externi pentru efectuarea concediilor legale de
odihnă;
d) în situația în care pentru clarificarea unor constatări Curtea de Conturi a solicitat
instituțiilor abilitate efectuarea unor verificări de specialitate.
13
50) În situația în care prin decizie s-a dispus conducerii entității verificate să stabilească
întinderea prejudiciului și să ia măsuri pentru recuperarea acestuia, în decizie se vor înscrie în
mod obligatoriu:
a) Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducere
a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare
de la 3 luni la un an sau cu amendă;
b) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită din culpă, pedeapsa este amenda,
conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992, republicată;
c) Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducere
a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare
de la 3 luni la un an sau cu amendă; Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită din culpă,
pedeapsa este amenda, conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992, republicată;
d) Persoanele responsabile de producerea prejudiciului.
51) Cu prilejul derulării unei misiuni de audit de conformitate, auditorii publici externi
trebuie să urmărească următorul obiectiv:
a) exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situațiile financiare;
b) eficiența utilizării resurselor umane, materiale, financiare;
c) evaluarea economiilor realizate în gestionarea fondurilor;
d) eficacitatea utilizării fondurilor publice.
52) Responsabilitatea auditorului public extern este aceea de a planifica și efectua acțiunea
de audit de conformitate astfel încât să se obțină:
a) evaluare completă asupra managementului financiar contabil;
b) asigurare absolută privind existența sau absența unor erori/abateri semnificative în
activitatea desfășurată de entitate;
c) asigurare rezonabilă privind existența sau absența unor erori/abateri semnificative în
activitatea desfășurată de entitate;
d) asigurare fidelă și exactă a informației contabile.
54) Entitățile incluse în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra
controlului care urmează să se efectueze de către structurile de specialitate ale Curții de Conturi
cu:
a) minimum 15 zile calendaristice înainte de data începerii controlului;
b) minimum 3 zile calendaristice înainte de data începerii controlului;
c) minimum 7 zile calendaristice înainte de data începerii controlului;
d) minimum 5 zile calendaristice înainte de data începerii controlului.
14
55) Rotația auditorilor publici externi, în cadrul acțiunilor de control privind respectarea
de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de
privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra modului în care acestea au asigurat respectarea
clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare, se efectuează astfel încât aceștia:
a) să nu efectueze, în mod obligatoriu, verificări mai mult de 3 ani consecutivi la aceeași
entitate;
b) să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 2 ani consecutivi la aceeași entitate;
c) să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 5 ani consecutivi la aceeași entitate;
d) să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 3 ani consecutivi la aceeași entitate.
57) Auditorii publici externi sunt nominalizați pentru efectuarea acțiunii de control prin
Nota privind propunerea de desemnare a auditorilor publici externi care se supune aprobării:
a) Plenului Curții de Conturi;
b) Directorilor din cadrul departamentelor/directorilor adjuncți ai camerelor de conturi;
a) Șefului departamentului de specialitate/directorului camerei de conturi;
b) Președintelui Curții de Conturi.
58) În vederea realizării acțiunii de control care are ca obiectiv verificarea aspectelor
semnalate în sesizări/petiții privind încălcarea legii de către persoane cu funcții de conducere
sau de execuție din cadrul entităților aflate în competența Curții de Conturi, conducerea
structurii de specialitate are obligația:
a) de a sesiza de îndată organele de urmărire penală competente;
b) de a asigura protecția datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste
sesizări/petiții, în conformitate cu prevederile legii privind protecția personalului din autoritățile
publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, precum și ale
Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a activității de soluționare a
petițiilor adresate Curții de Conturi;
c) de a proceda la extinderea automata a perioadei supuse verificării;
15
d) de a emite o încheiere prin care se dispune suspendarea din funcție a persoanelor cu
funcții de conducere sau de execuție la care se face referire în cuprinsul petiției/sesizării
respective.
60) În cadrul unei acțiuni efectuate de o cameră de conturi teritorială, planul de control
întocmit de către auditorii publici externi este avizat de către:
a) șeful de echipă;
b) directorul adjunct al camerei de conturi;
c) directorul camerei de conturi;
d) șeful departamentului coordonator al acțiunii.
61) Planul de control întocmit de către auditorii publici externi în vederea planificării
activității de control în cadrul auditului de conformitate se aprobă de către:
a) șeful de echipă desemnat;
b) șeful departamentului/directorul camerei de conturi;
c) directorul direcției din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi;
d) Vicepreședintele coordonator al departamentului în a cărui competență intră domeniul
verificat.
62) Dacă pe parcursul acțiunii de verificare auditorii publici externi constată că obiectivele
de control prevăzute în tematică nu acoperă toate situațiile specifice/deficiențele identificate,
planul de control:
a) se completează cu obiectivele pe care auditorii publici externi, în acord cu entitatea
verificată, le consideră semnificative și necesare în controlul efectuat;
b) se completează cu obiectivele pe care entitatea verificată le consideră semnificative și
necesare;
c) se completează cu orice alte obiective pe care auditorii publici externi le consideră
semnificative și necesare;
d) nu se completează cu obiective noi.
63) Procedurile de audit utilizate pentru realizarea unei acțiuni de control sunt:
a) proceduri analitice și proceduri de fond;
b) teste ale controalelor și proceduri de fond;
c) teste de detaliu și proceduri de fond;
d) teste de detaliu și teste ale controalelor.
16
64) În categoria procedurilor de fond, ca proceduri ce pot fi utilizate cu ocazia desfășurării
auditului de conformitate, se încadrează:
a) exclusiv, teste ale controalelor;
b) exclusiv, procedurile analitice;
c) proceduri analitice și teste de detaliu;
d) teste de detaliu și teste ale controalelor.
65) Proiectul raportului de control întocmit este supus unui proces de analiză şi clarificare
a constatărilor cuprinse în proiect, având în vedere probele obținute care stau la baza
fundamentării acestora. Înainte de ședința de conciliere cu entitatea verificată, la nivelul
structurii de specialitate se dezbate fiecare constatare consemnată în proiectul raportului de
control, iar concluziile participanților sunt consemnate în:
a) procesul-verbal de constatare al ședinței;
b) raportul de control;
c) proces-verbal al ședinței;
d) nota de constatare.
67) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, auditorii publici externi solicită notă de
relaţii, în care se formulează:
a) concluziile cu privire la deficiența constatată;
b) întrebări pentru clarificarea împrejurărilor și recomandările cu privire la măsurile
concrete ce se impun a fi luate;
c) întrebări pentru clarificarea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la apariția
deficiențelor;
d) faptele care constituie contravenție.
70) În cazul în care o persoană juridică sau fizică a săvârșit mai multe contravenții a căror
constatare și sancționare intră în competența Curții de Conturi, constatate în același timp, cu
ocazia desfășurării auditului de conformitate, echipa de control:
a) încheie mai multe procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, aplicând
sancțiuni distincte pentru fiecare contravenție constatată;
b)încheie un singur proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar
sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție, cu condiția ca cumulul sancțiunilor
contravenționale aplicate să nu depășească dublul maximului amenzii prevăzute pentru abaterea
cea mai gravă;
c) încheie mai multe procese verbale de constatare a abaterilor, aplicând sancțiuni distincte,
cu condiția ca cumulul sancțiunilor contravenționale aplicate să nu depășească dublul
maximului amenzii prevăzute pentru abaterea cea mai gravă;
d)încheie un singur proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, aplicând o
sancțiune unică.
74) Procesul verbal de constatare a încălcării obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) și de
aplicare a penalităților prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se întocmește de
către auditorii publici externi cu ocazia efectuării auditului de conformitate, în următoarele
cazuri:
a) nerespectarea de către entitatea verificată a obligației de a prezenta Curții de Conturi, în
termenele stabilite, conturile ce urmează a fi controlate;
b) neefectuarea de către organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară
ale Băncii Naționale a României, precum și alte instituții specializate ale statului a verificărilor
solicitate de Curtea de Conturi;
c) netransmiterea de către entitate a actelor, documentelor și informațiilor solicitate, la
termenele și în structura stabilite de Curtea de Conturi, precum și în cazul neasigurării accesului
auditorilor publici externi în sediile acestora;
d) nepunerea la dispoziția Curții de Conturi de către entitatea verificată a rapoartelor
celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară,
contrar prevederilor art. 42 alin. (1) lit. c) din lege.
75) Raportul de follow-up încheiat de către auditorii publici externi este un act de control
care se întocmește:
a) în toate situațiile în care măsurile dispuse prin decizie nu au fost duse la îndeplinire, au
fost duse la îndeplinire parțial sau au fost duse la îndeplinire în totalitate;
19
b) doar în situația în care măsurile dispuse prin decizie nu au fost duse la îndeplinire;
c) doar în situația în care măsurile dispuse prin decizie au fost duse la îndeplinire;
d) raportul de follow-up nu este un act de control.
76) În situația în care entitatea verificată refuză să semneze raportul de control întocmit de
către auditorii publici externi ca urmare a desfășurării auditului de conformitate, structurile de
specialitate ale Curții de Conturi încep procesul de valorificare a constatărilor înscrise în actul
de control:
a) după expirarea termenului legal de depunere a obiecțiilor de 15 zile lucrătoare de la data
înregistrării raportului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a
acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poștă;
b) după expirarea termenului de 5 zile calendaristice de la data expirării termenului legal
de depunere a obiecțiilor de către entitatea verificată;
c) după expirarea termenului de 7 zile lucrătoare de la data expirării termenului legal de
depunere a obiecțiilor de către entitatea verificată;
d) după expirarea termenului legal de depunere a obiecțiilor de 15 zile calendaristice de la
data înregistrării raportului de control la registratura entității controlate sau de la data
confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poștă.
21
organului ierarhic superior în subordinea căruia se află entitatea verificată sau a organului de
conducere colectivă care aprobă, coordonează și controlează activitatea entității verificate, de
către:
a) Directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate care a emis decizia;
b) Directorul Camerei de Conturi a municipiului București care a emis decizia;
c) Șeful departamentului de specialitate;
d) Președintele Curții de Conturi.
83) Măsura blocării fondurilor bugetare sau speciale, ca urmare a constatării, cu ocazia
verificării ce vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, că au fost utilizate nelegal
sau ineficient de către entitatea verificată, se dispune prin:
a) Raportul de control;
b) Nota de constatare;
c) Proces verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art.
62 din Legea nr. 92/1992, republicată;
d) Decizie.
84) Cu ocazia verificărilor ce vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, în cazul
entităților finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate și din venituri proprii, se pot bloca:
a) orice fond bugetar sau special, în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal
sau ineficient;
b) doar sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale,
indiferent de proveniența resurselor din care sunt acoperite creditele bugetare care fac obiectul
abaterii constatate;
c) doar sumele utilizate nelegal sau ineficient care provin din subvenții de la bugetul local;
d) orice fond bugetar sau special, în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal
sau ineficient, cu condiția aprobării prealabile de către Ministerul Finanțelor Publice.
88) Comisia care examinează contestația formulată împotriva deciziei emise și semnate de
către directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate pentru entitățile aparținând
administrației publice centrale, precum și alte entități care intră în competența de verificare a
departamentului de specialitate, este alcătuită astfel:
a) consilierul de conturi care coordonează departamentul în a cărui competență intră
entitatea verificată și 2 auditori publici externi, alții decât cei care au efectuat verificarea;
b) vicepreședintele coordonator al departamentului care a efectuat acțiunea, consilierul de
conturi care coordonează departamentul în a cărui competență intră entitatea verificată și
directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate care a efectuat verificarea;
c) consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt
consilier de conturi desemnat de către Președintele Curții de Conturi și directorul direcției din
cadrul departamentului de specialitate care a efectuat verificarea;
d) consilierul de conturi care coordonează departamentul în a cărui competență intră
entitatea verificată și alți 2 consilieri de conturi desemnați de către vicepreședintele coordonator
al departamentului care a efectuat acțiunea, cu posibilitatea participării în cadrul ședinței
comisie, în calitate de invitat, și a directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate
care a efectuat verificarea, dacă se consideră necesar de către comisie.
89) După depunerea în termen a contestației împotriva deciziei, emisă și semnată de către
directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate pentru entitățile aparținând
administrației publice centrale, precum și alte entități care intră în competența de verificare a
departamentului de specialitate, se constituie Comisia de soluționare a contestațiilor și se va
proceda astfel:
a) șeful departamentului care coordonează acțiunea de verificare propune
vicepreședintelui coordonator al departamentului membrii comisiei;
b) șeful Departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ-
teritoriale propune președintelui Curții de Conturi membrii comisiei de soluționare a
contestației;
c) șeful departamentului care coordonează acțiunea de verificare propune președintelui
Curții de Conturi membrii comisiei;
d)vicepreședintele coordonator al departamentului care coordonează acțiunea de verificare
propune președintelui Curții de Conturi membrii comisiei de soluționare a contestației.
23
90) Sesizarea organelor de urmărire penală competente se efectuează de către:
a) președintele Curții de Conturi atât în cazul actelor de control încheiate la nivel central,
cât și al celor întocmite la nivelul camerelor de conturi;
b) vicepreședintele coordonator al departamentului de specialitate coordonator al acțiunii
atât în cazul actelor de control încheiate la nivel central, cât și al celor întocmite la nivelul
camerelor de conturi;
c) conducătorul departamentului de specialitate coordonator al acțiunii, doar în cazul
actelor de control încheiate la nivel central și de către directorul camerei de conturi, în cazul
actelor de control încheiate la nivel local;
d) conducătorul departamentului de specialitate coordonator al acțiunii atât în cazul actelor
de control încheiate la nivel central, cât și al celor întocmite la nivelul camerelor de conturi.
92) Dacă acțiunea de verificare a fost efectuată de către departamentul de specialitate, șeful
acestei structuri analizează conținutul actului de control, al proiectului adresei de sesizare a
organului de urmărire penală competent și:
a) o transmite organului de urmărire penală competent, după obținerea punctului de vedere
al Departamentului juridic și a aprobării plenului Curții de Conturi;
b) o înaintează vicepreședintelui, în vederea avizării și președintelui Curții de Conturi, în
vederea aprobării;
c) o transmite Departamentului juridic în vederea transmiterii către organul de urmărire
penală competent;
d) o înaintează Președintelui Curții de Conturi, în vederea aprobării.
93) În cazul acțiunilor de control realizate de către camerele de conturi, dacă în urma
analizei efectuate de către departamentul de specialitate coordonator al acțiunii se
concluzionează că nu sunt întrunite condițiile pentru sesizarea organelor de urmărire penală,
șeful departamentului:
a) are obligația de a demara procedura în vederea sesizării organelor de urmărire penală
competente, având în vedere propunerea conducerii camerei de conturi în acest sens;
24
b)are obligația de a demara procedura în vederea sesizării organelor de urmărire penală
competente, având în vedere propunerea conducerii camerei de conturi în acest sens, cu condiția
ca punctul de vedere al Departamentul juridic să fie exprimat în sensul încadrării faptelor
consemnate în actele de control încheiate, în categoria celor de natură penală;
c) indiferent de propunerea conducerii camerei de conturi și indiferent de punctul de vedere
exprimat de Departamentul juridic, șeful departamentului are obligația de a prezenta în plen
propunerea pentru nesesizarea organelor de urmărire penală, precum și motivele care au condus
la această concluzie;
d)înaintează Președintelui Curții de Conturi propunerea sa motivată de nesesizare a
organelor de urmărire penală.
25
b) determinarea pragului de semnificație;
c) elementele care trebuie extrase din categoria de operaţiuni economice supusă verificării
(conţinutul eşantionului);
d) identificarea şi evaluarea riscurilor şi precizarea zonelor cu risc ridicat de apariţie a
erorilor/abaterilor sau a fraudei în cadrul entităţii controlate.
100) În situaţia în care auditorii publici externi trebuie să solicite nota de relaţii unor
persoane care la data efectuării verificării nu mai au calitatea de angajat/conducător al entităţii
verificate, fiind numite sau alese în alte funcţii de demnitate publică, această solicitare se va
transmite :
a) prin intermediul departamentului de specialitate, însoţită de o adresă de înaintare
semnată de şeful de departament;
b) prin intermediul departamentului de specialitate, însoţită de o adresă de înaintare
semnată de director/director adjunct, în funcție de competențe;
c) prin intermediul departamentului de specialitate, însoţită de o adresă de înaintare
semnată de auditorii publici care efectuează controlul;
d) prin intermediul departamentului de specialitate, semnată de şeful de departament și
avizată de vicepreședintele coordonator.
26