Aplicarea unei tehnici de stimulare a creativitatii in cadrul activitatii didactice

Brainwriting sau 6.3.5

Această metodă provine din simplificarea brainstorming-ului. Cele trei cifre semnifică faptul că
initial metoda prevedea participarea a 6 persoane, cărora li se solicită să scrie câte 3 idei în câte 5 minute.
Clasa de elevi se organizează în 4 grupe a câte 6 elevi.
Metoda se desfăşoară în şapte etape:
I – Profesorul informează fiecare echipă asupra problemei ce aşteaptă soluţia de rezolvare.
II – Celor 6 participanţi din fiecare grupă li se distribuie câte o coală de hârtie, pe care este scris
enunţul problemei şi se precizează circuitul precis al hârtiilor între ei.
III – Fiecare membru al echipei, în timp de 5 minute va scrie 3 soluţii considerate cele mai bune.
IV – Fiecare participant, după traseul convenit, va transmite hârtia vecinului său şi va primi
totodată, şi el la rândul lui, hârtia completată de celălalt vecin al său. Va analiza cele trei idei primite şi le
va compara cu cele trei idei scrise de el pe hârtie pe care a transmis-o, alegând cele mai bune trei soluţii
pe care le va înscrie pe hârtia primită, în timpul stabilit.
V – Se transferă hârtiile după acelaşi traseu, fiecare participant analizând cele 6 soluţii înscrise
pe hârtia primită, la care se adaugă în minte cele 6 soluţii de pe hârtia pe care a transferat-o vecinului,
precum şi alte idei, din care va alege cele mai bune 3 soluţii, pe care le va înscrie în ordinea de valoare.
VI – Operaţiunea se repetă până ce toate hârtiile au trecut pe la fiecare membru al echipei de 2-3
ori sau până când se observă că pe toate hârtiile ultimele 3 soluţii sunt aproape aceleaşi, moment în care
operaţiunea se opreşte.
VII – Analizarea soluţiilor care se regăsesc pe cât mai multe hârtii şi stabilirea soluţiei optime. În
aplicarea acestei metode emiterea de idei alternează cu critica lor, ceea ce confer un ritm mai dinamic de
soluţionare a problemelor.
În grupurile care aplică această metodă nu-şi au locul nici persoanele încăpăţânate (care nu
acceptă ideile altora, chiar dacă sunt mai bune decât ale lor), nici persoanele superficiale (care se
plictisesc, care nu sunt interesate de rezolvarea problemei).
 Tudor Arghezi- Testament
Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după
moarte
Decât un nume adunat pe-o
carte.
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin râpi şi gropi adânci,
Suite de bătrânii mei pe brânci,
Şi care, tânăr, să le urci te-
aşteaptă,
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
Aşeaz-o cu credinţă căpătâi.
Ea e hrisovul vostru cel dintâi,
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele vărsate-n mine.
Ca să schimbăm, acuma întâia
oară,
Sapa-n condei şi brazda-n
călimară,
Bătrânii-au adunat, printre
plăvani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri
pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Şi leagăne urmaşilor stăpâni.
Şi, frământate mii de săptămâni,
Le-am prefăcut în versuri şi-n
icoane.
Aplicații pe poezia argheziană TESTAMENT
Exercițiul aplicativ 1
gr.I CUVINTE-CHEIE ŞI SINTAGME
gr.III. IDEI DESPRE CREAŢIE ŞI POET
Făcui din zdrenţe muguri şi
coroane.
Durerea noastră surdă şi amară
O grămădii pe-o singură vioară,
Pe care ascultând-o a jucat
Stăpânul ca un ţap înjunghiat.
Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi cu preţuri
noi.
Biciul răbdat se-ntoarce în
cuvinte
Şi izbăveşte-ncet pedepsitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptăţirea ramurei obscure
Ieşită la lumină din pădure
Şi dând în vârf ca un ciorchin de
negi
Rodul durerii de vecii întregi.
Întinsă leneşă pe canapea,
Domniţa suferă în cartea mea.
Slova de foc şi slova făurită
Împărechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrăţişat în
cleşte,
Robul a scris-o, Domnul o
citeşte,
Făr-a cunoaşte că-n adâncul ei
Zace mânia bunilor mei.
gr.II. CONDIŢIILE ACTULUI CREAŢIEI
gr.IV. SENTIMENTE TREZITE DE POEZIE
 Exercițiul aplicativ 2

Completează ciorchinele cu termeni şi sintagme din poezie ce se referă la opera poetului

CARTE