Sunteți pe pagina 1din 6

Cu ce se începe o ştire?

În general, orice ştire începe cu răspunsul la cele şase întrebări (6W): cine? Who, what, where,
when, si how! , ce?, unde?, când?, de ce?, . cum?, acestea curpinzând aproximativ 85-90% din
informaţii. Restul de
10-15% din încărcătura informaţională se va distribui în ultimele fraze, constituind aşa-numita “pată
de culoare”.
Ce deosebeşte însă ştirea de celălalte specii jurnalistice de teren este faptul că ea începe,
obligatoriu, cu bomba. !!!!!! Elementele de context, absolut necesare, istoricul evenimentelor nu apar
niciodată la început: ele nu fac obiectul ştirii, ci doar o completează. La fel, spre deosebire de alte
articole, ştirea nu este construită astfel încât să suporte prezentarea mai multor puncte de vedere:
evenimentul, unul singur, este prezentat dintr-o singură perspectivă.

1) Introducere – Ce relatăm? – aici nu se spun lucruri deja ştiute; (ex: La Iaşi, toate cadrele din
învăţământ sunt în a şasea zi de grevă…)
2) Faptele – Cine participă? Ce face? (ex: răspunsul la întrebarea “Ce au făcut în acest timp elevii
şi studenţii?”)
3) Conexiuni, explicaţii – De ce sunt încă în grevă? Cum e protestul de azi faţă de cel de ieri? Va
mai dura greva? (aici intră şi perspectiva asupra subiectului – a treia grevă în ultimele şase
luni…)
4) Pata de culoare – studenţii şi opiniile lor, liderul de sindicat etc. Aici se construiesc imagini.

EXEMPLU STIRE

1. Câteva tone de petrol s-au revărsat, joi, în albia pârâului Plosca, aflat la graniţa dintre judeţele Dolj
şi Gorj, după ce o conductă a Compet Ploieşti s-a fisurat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

2. Accidentul ecologic s-a produs după ce, pe o conductă care face parte din reţeauade transport
a ţiţeiului de la sonde către rafinării, au apărut două fisuri–una pe raza comunei Farcaşu, la 400 de
metri de staţia de pompare de lângă platforma petrolieferă din comună, iar cea de-a doua la patru
kilometri.
3. 3. Potrivit autorităţilor, au fost luate imediat măsuri pentru a împiedica extinderea poluării,
existând pericolul ca petrolul să ajungă în râul Jiu. ”S-au realizat imediat câteva baraje din paie şi
coceni pentru a opri pătrunderea ţiţeiului în aval. Exista pericolul ca petrolul să ajungă în râul
Amaradia şi de acolo în Jiu. Am realizat şi în aval de baraj o deviaţie, unde s-a strâs ţiţeiul care a
trecut de primele baraje. Acolo s-a aruncat o soluţiede absorbţie şi neutralizare a ţiţeiului”, a declarat
Ion Petrişor, comisar-şef la Garda de Mediu Dolj.
4. 4. Întreaga cantitate de petrol adunată în spatele barajului de regularizare a fost incendiată.
Potrivit localnicilor, flăcările au atins peste 20 de metri deasupra apei, iar încâteva minute un nor gros
de fum negru a acoperit aproape toată comuna Fărcaşu (Mediafax, 06.02.03)

Structura ştirii de mai sus este cât se poate de simplă: lead-ul (1) este susţinut de trei paragrafe de
dezvoltare (2,3 şi 4). Absenţa background-ului nu impietează asupra înţelegerii clare a subiectului din
partea cititorului. Dacă, însă, un alt accident similar s-ar fi petrecut de curând, atunci reamintirea lui,
sub forma unui pasaj de background s-ar fi impus. Deasemenea, dacă acesta ar fi primul accident de
acest fel, atunci o menţiune în acest sens ar fi fost binevenită. Un comentariu separat reclamă
răspunsul la întrebarea când? Adesea, el nu se referă la momentul în care s-a petrecut evenimentul
relatat, ci la acela în care s-a aflat despre el. Reporterul bun nu este neapărat acela care se află la
momentul potrivit în locul potrivit, ci acela care dă primul telefonul potrivit sursei potrivite.

II. Contextul

Unele din paragrafele de dezvoltare pot fi de background. Să prezinte, adică, contextul de mai mare
sau de mai mică adâncime în care se petrecere evenimentul, astfel ca cititorul să-l poată încadra,
pentru o mai bună înţelegere, în cunoştinţele sau experienţele sale anterioare. Din cele de mai sus
decurge automat concluzia că unele ştiri se pot dispensa, fără riscul de a pierde ceva important, de
paragrafele de background. Aşa cum se întâmplă înştirea care urmează, formată din lead (1) şi trei
paragrafe de dezvoltare (2, 3 şi 4):
1.Un copil în vârstă de şase luni, din comuna suceveană Dumbrăveni, care a murit, duminică, în Iaşi,
nu poate fi îngropat din cauză că familia nu a obţinut certificatul de deces, transmite corespondentul
MEDIAFAX.
2.Potrivit directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, AlexandruLăzăreanu,
părinţii bebeluşului i-au solicitat medicului din localitate să elibereze un act de constatare a decesului
pentru copil, însă acesta a refuzat, întrucât acest document poate fi eliberat doar de medicul care a
constatat decesul.
3.El a spus că bebeluşul, care suferea de neuroblastom, a fost internat împreună cu mama sa, în
perioada 29 ianuarie–2 februarie, în Secţia de onco-pediatrie a Spitalului“Sf.Maria”din Iaşi. Conform
biletului de externare, evoluţia stării copilului în perioada spitalizăriia fost nefavorabilă, iar în 2
februarie mama a solicitat externarea, pe propria răspundere, contrar indicaţiilor medicale, a spus
Lăzăreanu. El a adăugat că la scurt timp de la externare, copilul a murit, iar mama s-a întors la spital,
unde a fost făcută necropsia.
4.Lăzăreanu a mai spus că a luat legătura cu DSP Iaşi şi cu conducerea Spitalului“sf.Maria”care au
comunicat că actul de constatare a decesului este întocmit, iar familia poate să-l ridice de la unitatea
spitalicească ieşeană.“Pentru mine este inexplicabil cum a putut prelua familia cadavrul copilului fără
actele medicale”,a mai spus directorul adjunct al DSP Suceava.(Mediafax, 06. 02. 03)

Nu se ştie de ce, majoritatea jurnaliştilor, nu neapărat începători, tind să construiasca un context şi


atunci când nu este nevoie. Unele din aceste pasaje de background, care înlocuiesc, de cele mai multe
ori, un final de dorit, dar inexistent, frizează ridicolul:
1. Este pentru a doua oară în această săptămână când un concetăţean de-al nostru îşi pune
ştreangul de gât.
2. Este primul accident rutier major din judeţul nostru în prima lună şi jumătate aacestui an.

Este mai bine, prin urmare, când nu avem nimic a spune, să tăcem.

Exemplu

De regulă, paragrafele de background sunt amplasate după cele de dezvoltare şi înaintea finalului,
dacă acesta există, adică dacă avem o informaţie suficient de interesantă pentru încheiere, dar nu atât de
importantă încât să-şi ceară locul în lead.
Iată un exemplu:
1. Contractarea unor credite de către cadre ale Serviciului de Protecţie şi Pază(SPP)de la
Bancorex în perioada 1995-1996 au fost încheiate între persoana fizice şi bancă, cu respectarea legislaţiei în
vigoare, informează un comunicat al SPP remis, joi,agenţiei MEDIAFAX.
2. 2. Serviciul de protecţie şi pază nu a fost sesizat în legătură cu eventuale nereguli în
contractarea şi derularea creditelor în cauză, se arată în comunicat.
3. 3. Agenţia Română Anticorupţie (ARA) cere PNA să verifice modul în care aproximativ 400 de
persoane, între care 60 cu funcţii-cheie în stat, au utilizat creditele preferenţiale primite de la Bancorex în
perioada 1995-1996, a declarat, joi, unul dintre membrii fondatori ai ARA, Mugur Ciuvică.
4. 4. ARA a dat publicităţii cazurile a 400 ”din cele 5000 de persoane care au beneficiat de credite
preferenţiale de la Bancorex, în valoare totală de 70 de milioane dedolari, bani acordaţi–cu dobânzi între 5 şi
18 la sută–pe criterii politice clientelei PDSR, potrivit membrilor asociaţiei.
5. 5. Lista îi cuprinde, între alţii, pe ofiţerii SPP Iulian Crăiniceanu, Ionel Tănase şi Aida Băjenaru.
Surse din SPP au declarat, pentru MEDIAFAX, că ofiţerii respectivi şi-au returnat creditele contractate la
Bancorex.
6. 6. Lista persoanelor fizice din MI, SPP, SRI şi Parchet care au beneficiat de creditede la
Bancorex a mai fost publicatăîn presă, în timpul guvernării trecute, după căderea Bancorex(Mediafax,
06.02.03)
Avem, aici, de-a face cu o structură simplă: lead-ul (1) şi cinci paragrafe dedezvoltare, din care patru
(3,4,5 şi 6) sunt de background. O observaţie marginală legată de acest text: în pratica agenţiilor de
presăfuncţionează o convenţie după careun comunicat(hotărâre, rezoluţie, orice fel de altdocument)
vorbeşte, face, drege. Prin urmare, sursa indicată la finalul celui de-al doileaparagraf (2) putea fi formulată
astfel:arată comunicatul şi nu se arată în comunicat. Convenţia amintită ne ajută să scăpăm de diateza pasivă,
considerată mai lentă, mai puţin dinamică decât cea activă. De observat că cea de-a doua frază din paragraful
al cincilea (5) ar putea să nu fie de background.

Iată un background necesar chiar în a doua frază:

În prezenţa premierului, a ministrului Muncii, a numeroşi demnitari, lideri de organizaţii patronale,


lideri sindicali autohtoni şi europeni, sâmbătă, la Bucureşti, a avut loc al treilea congres al Confederaţiei
Sindicatelor Democratice din România (CSDR).Desprinsă din coasta CNSLR Frăţia înainte de alegerile din 1996,
CSDR a fost cunoscută,ani de zile, ca sindicatul din care a provenit Victor Ciorbea. În prezent, CSDR este una
dincele 5 confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional şi una din cele 3 semnatare aleAcordului social
pe 2002.

În exemplul care urmează, background-ul (paragrafele 3 şi 4) este încadrat de paragrafele de


dezvoltare prorpiu-zise (2, 5 şi 6).

1. Ambasadorii celor 19 state membre NATO au început, joi, la ora 13.00 GMT(14.00
ora României) o reuniune specială cu uşile închise pe tema crizei irakiene, au anunţat surse
diplomatice din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, citate de AFP.
2. 2. În cursul acestei reuniuni, reprezentanţii permanenţi ai NATO înceracă să ajungă la
un consens privind mai multe solicitări ale Statelor Unite referitoare la susţinerea NATO în cazul unui
conflict militar cu Irakul. 3. Trei ţări europene, Franţa, Germania şi Belgia, se opun, de trei săptămâni
discutării acestor probleme, refuzând ca NATO, prin îndeplinirea solicitărilor americane, să se înscrie
într-o ”logică a războiului”.
3. 4. Reuniunea NATO are loc la o zi după discursul secretarului de Stat american, Colin
Powell, care a prezentat în faţa Consiliului de Securitate dovezi ”incontestabile” care arată că Irakul
nu intenţionează să renunţe la armele de distrugere în masă.
4. 5. Diplomaţi NATO au declarat, joi, că nu pot estima cât va dura reuniunea
ambasadorilor şi nici dacă se va ajunge la un consens.
5. 6. Lista cu solicitările americane, înaintată la data de 16 ianuarie de ambasadorul
american la NATO, Nicholas Burns, prevede acordarea unui sprijin logistic şi adoptarea unor măsuri
pentru apărarea Turciei, singura ţară membră NATO care se învecinează cuIrakul.(Mediafax,
06.02.03)
'\
Altă excepţie apare atunci când paragrafele de dezvoltare alternează cu altele, debackground:

1. Zece ţări est-europene, care doresc să se integreze în NATO, s-au raliat,


miercuri,Statelor Unite, afirmând că a devenit clar faptul că Irakul încalcă rezoluţiile ONU privind
dezarmarea, relatează AFP, citând o declaraţie comună a celor zece.
2. 2. ”Am susţinut în mod activ eforturile comunităţii internaţionale destinate dezarmării
Irakului prin mijloace paşnice. Acum este clar că Irakul încalcă, într-adevăr, rezoluţiile Consiliului de
Securitate, inclusiv Rezoluţia 1.441...”, se arată în declaraţia prezentată de ţările Grupului Vilnius, la
câteva ore după discursul secretarului american deStat, Colin Powell.
3. 3. Creat în 2000, acest grup include cele trei ţări baltice (Letonia, Lituania,Estonia),
alături de Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, Albania, Croaţia şi Macedonia. Printre şapte dintre
aceste ţări au fost invitate, în noiembrie 2002, să adere la Alianţă în 2004.
4. 4. Cele zece ţări reamintesc în declaraţie faptul că anul trecut s-au angajat s ăparticipe
la o coaliţie internaţională având drept misiune executare dispoziţiilor ONU şi dezarmarea Irakului,
în cazul în care această ţară nu respectă rezoluţiile privind dezarmarea. ”Pericolul prezent şi evident
reprezentat de regimul lui Saddam Husseinnecesită un răspuns comun al comunităţii ţărilor
democratice. Cerem Consiliului de Securitate al ONU să întreprindă acţiunile necesare şi adecvate
împotriva ameninţării constante a Irakului la adresa păcii şi a securităţii”, afirmă textul declaraţiei.
5. 5. Ţările semnatare ale declaraţiei au apreciat că Powell a prezentat în faţa Consiliului
de Securitate ”probe convingătoare”, care acuză regimul de la Bagdad că duce o campanie destinată
împiedicării unor inspecţii seminificative şi că refuză să se dezarmeze.”Ţările noastre cunosc
pericolul unei tiranii şi responsabilitatea unică a democraţiilor pentru apărarea valorilor comune.
Comunitatea transatlantică, din care facem parte,trebuie să rămână unită pentru a face faţă pericolului
pe care îl prezintă legăturile între terorism şi dictatori, care dispun de arme de distrugere în masă”,
arată declaraţia Grupului Vilnius.
6. 6. Iniţiativa are loc după publicarea, săptămâna trecută, a unei scrisori de sprijin pentru
Statele Unite, semnate de liderii a cinci ţărimembre UE (Marea Britanie, Spania,Italia, Portugalia şi
Danemarca) şi de liderii a trei ţări est-europene (Ungaria, Cehia şiPolonia, care a dezvăluit divizările
europene privind criza irakiană.
7. 7. Premierul polonez, Leszek Miller, a repetat, miercuri,la încheierea unei întâlniri
avute la Washington cu preşedintele american, George W. Bush, că Saddam Hussein”trebuie
dezarmat”. ”Saddam Hussein trebuie dezarmat. Vom face totul pentru ca SaddamHussein să nu mai
reprezinte o ameninţare pentru lume”, a spus Miller, citat de postul de radio public polonez.
8. 8. România, cea mai mare dintre ţările invitate să adere la NATO, a subliniat că
declaraţia celor zece nu reprezintă un atac împotriva unităţii UE. ”Această declaraţie trebuie să
contribuie la o unitate de opinii europeană privind Irakul”, a afirmat purtătorulde cuvânt al
Ministerului de Externe de la Bucureşti, Cosmin Dobran.(Mediafax, 06.02.03)

Veţi observa că paragraful al treilea (3), ca şi ultimele trei (6, 7 şi 8) aduc elementede background,
aşa cum face şi finalul celui de-al doilea (2) (la câteva ore după discursul secretarului american de
Stat, Colin Powell).În această situaţie avem de-a face cu un joc aproape cinematografic al planurilor
temporale, iar principala noastră grijă trebuie să fie ca cititorul să nu ameţească între înainte de şi
după aceea. Asemenea semne de avertizare trebuie totuşi formulate pe cât de concis, pe atât de precis,
astfel încât cititorul să nu aibă nici un fel de dificultate în a înţelege când anume se petrece ceea cei
se relatează în fiecare paragraf, indiferent de natura acestuia.

****** Inabila mentionare a sursei


Vom cita mai jos câteva cazuri de – să le zicem doar aşa – inabilă menționare a sursei:

Doar doi pasageri care au căzut din autobuz au supraviețuit, a raportat trustul indian de presă. Probabil că a
relatat şi că redactorul a folosit un anglicism.

Conform lui Vasile Marcu, în multe cazuri, surorile voluntare pregătite de Crucea Roşie sunt preferate...

Era mai bine:

Vasile Marcu a apreciat... dacă el a fost menționat în prealabil ca sursă bună (expert, martor etc.).

Scufundarea feribotului “The Herald of Free Enterprise”în portul belgian Zeebrugge, în 6 martie 1987, a fost
cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, în 1912, informează Mediafax.

În acest caz, verbul de vorbire care s-ar fi potrivit ar fi fost apreciază. Dar Mediafax nu este o sursă expertă
în chestiune. Probabil că, la rândul ei, agenția prelua informația dintr-un organ mass-media occidental,
poate britanic. În această situație, trebuia păstrată o dublă sursă. Să zicem ...apreciază The Times, citat de
Mediafax. !!!!!!!!!!!!!!

---------------------------------

Scufundarea feribotului “The Herald of Free Enterprise”în portul belgian Zeebrugge, în 6 martie 1987, a fost
cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, în 1912, apreciază Amiralitatea.

Preluată de Mediafax, ştirea va arăta astfel:

Scufundarea feribotului “The Herald of Free Enterprise”în portul belgian Zeebrugge, în 6 martie 1987, a fost
cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, în 1912, apreciază Amiralitatea, citată
de Reuters.

Reprodusă după Mediafax, sursa va arăta iarăşi altfel:

Scufundarea feribotului “The Herald of Free Enterprise”în portul belgian Zeebrugge, în 6 martie 1987, a fost
cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, în 1912, scrie Reuters, citat de
Mediafax.

------------------------------------

Cea mai mare parte a animalelor din turmă arată ce vrea să facă întreaga turmă. Lebedele dau din cap, cerbii
se ridică pe membrele posterioare. Şi decizia este luată în majoritate. Există, deci, democrație şi în rândul
animalelor, scrie prestigiosul “The New York Times”, care citează revista “Nature”.

Vom trece, aici, peste obiecția – intemeiată– că sursa este citată prea târziu, pentru că ne interesează, de
fapt, altceva.
Dacă cea care a apreciat că turmele sunt democratice este revista “Nature”, atunci formularea corectă a
sursei ar fi fost

...scrie revista “Nature”, citată de prestigiosul “The New York Times”.

Dacă, dimpotrivă, revista “Nature” publica doar informațiile din care nu ea, ci prestigiosul cotidian
deducea caracterul democratic al turmei, de-abia atunci ar fi fost corectă formularea ...scrie prestigiosul “The
New York Times”, care citează revista “Nature”.