CAPITOLUL 14 .

POSIBILE TRANSFORMĂRI PRODUSE

DE INTRODUCEREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ÎN
MEDIUL RURAL ROMÂNESC

Obiective

După ce veţi studia acest capitol veţi:

™ fi clarificat de ce dezvoltarea activităţilor turistice rurale contribuie la lărgirea sferei circuitului

de valorilor la care satul participă;
™ şti cum activităţile din sfera turismului rural atrag în dezvoltare şi alte sectoare, conexe sau
adiacente, prin efectul lor multiplicator.
™ conştientiza faptul că dezvoltarea turismului rural şi a celui naţional implicit, va contribui la
creşterea aportului acestei activităţi la balanţa de plăţi a României;
™ clarifica de ce motivaţia joacă un rol important în susţinerea unor activităţi, acţiuni şi atitudini,
inclusiv în domeniul turistic;
™ descoperi care este importanţa legăturii dintre motivaţiei şi aspiraţiei;
™ intra în legătură cu informaţii despre efectele generate de introducerea satului românesc în
circulaţia turistică naţională şi internaţională.

Câteva clarificări conceptuale şi terminologice

Dezvoltarea activităţilor turistice în satul românesc contemporan va contribui indiscutabil la

lărgirea sferei circuitului de valorilor la care acesta participă. Produsele turistice ale ruralului din ţara
noastră, însoţite de circulaţia turistică aferentă, se vor integra “comerţului invizibil”, aducându-şi în
acest mod contribuţia la formarea produsului intern brut.

14.1. Consideraţii generale

Este cunoscut că în cadrul prestaţiilor turistice din sfera turismului internaţional - dat fiind că
activitatea de producţie şi consum este “fixată” pe teritoriul ţării exportatoare - fluxurile turistice
internaţionale grupează circulaţia persoanelor în calitatea lor de consumatori şi nu circulaţia
serviciilor în calitate de valori. Astfel, serviciul / produsul turistic este “fixat” de potenţialul turistic
pe teritoriul ţării ofertante, respectiv România – în situaţia noastră, unde are loc consumul. Acesta va
genera venituri în valută egale cu valoarea prestaţiilor turistice vândute. Volumul valoric al
circulaţiei fiind înregistrat, atât pentru ţările importatoare cât şi pentru cele exportatoare în balanţa de
plăţi, în cadrul balanţei turistice.
Generatorul încasărilor, veniturilor şi profiturilor noastre este însă turistul, fără de care nimic
nu are valoare. Tocmai de aceea totul trebuie gândit prin prisma consumatorului, a celui care deţine
în buzunarele sale banii care se transformă în: cheltuieli, încasări, venituri, profituri, efecte
economice şi - nu în ultimă instanţă - efecte sociale, numai în condiţiile în care oferta noastră se află
în limita de interes şi toleranţă dorita şi acceptată de către potenţialii turişti. În mod firesc studiile de
eficienţă vor urmări să contureze:
• gradul de mulţumire al turistului faţă de echipamentele puse la dispoziţie;
• căile concrete de creştere a satisfacţiei cu investiţii cât mai reduse şi într-un termen cât
mai scurt;
• cadrul organizatoric ce poate genera o sporire a eficienţei, atât prin corelarea elementelor
de funcţionalitate cu structura şi aria de provenienţă a turiştilor, cât şi prin reducerea
cheltuielilor odată cu creşterea încasărilor respectiv, a profitului.
Pe de altă parte, urmare a activităţilor de turism rural desfăşurate, rezultă aspecte sociale care sunt
în sincronie cu antrenarea întregii comunităţi rurale locale în cadrul circuitul economic naţional şi
internaţional.
Pentru ca rezultatele acestor activităţi să fie pozitive, iar fluxurile turistice să aibă o
dimensiune corespunzătoare, un rol deosebit revine şcolii şi bisericii, reprezentanţilor acestora
(învăţători, profesori, preoţi, călugări şi măicuţe) care ar trebui să-şi aducă contribuţia la educarea
locuitorilor în spiritul tradiţiilor româneşti, al ospitalităţii, cinstei, corectitudinii, decenţei; care să
conducă la realizarea / întronarea unui climat favorabil primirii de oaspeţi (tradiţionala şi mult
lăudata ospitalitate), amabilitate însoţită de căldură, familiaritate, naturaleţe şi normalitate.
Această atmosferă binevoitoare, continuată de comunicare - un rol însemnat jucându-l aici
cunoaşterea de expresii uzuale şi informaţii în limbi străine de circulaţie internaţională (pe cât posibil
a limbii de origine a turiştilor) - va face posibilă transpunerea în viaţă a sloganului actual al
turismului românesc: “Come as a tourist, leave as a friend” (Veniţi ca turist, plecaţi ca prieten).
În momentul actual, caracterizat tehnic de momentul lansării pe piaţa externă a produsului
turistic rural românesc şi economic de tranziţia la economia de piaţă, sunt necesare măsuri de
asigurare a unor echipamente, infrastructurii aferente, dotări şi amenajări raţionale, cu efecte scontate
în domeniul eficienţei economice.
Este evident că dificultatea de realizare a unor investiţii şi mai ales necesitatea recuperării
cheltuielilor efectuate împreună cu un profit motivant, pentru continuarea activităţii, presupun
gospodărirea judicioasă a resurselor materiale, umane şi financiare, în cadrul fiecărei organizaţii,
asociaţii, întreprinderi şi comunităţi. La această acţiune sunt chemate să contribuie agenţii economici,
administraţia locală, organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile profesionale, Ministerul Turismului
şi nu în ultimul rând instituţiile de cercetare ştiinţifică şi şcolare (învăţământul de toate gradele şi cel
superior în mod special).
Activităţile economice din turismul rural pot avea multiple sarcini pe linia dezvoltării
durabile a satului românesc şi pe cea a creşterii economico-sociale pe acest teritoriu.156 Aceasta va
conduce la sporirea aportului acestei importante ramuri a industriei naţionale157 la produsul intern
brut, la echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi. Paralel cu îmbunătăţirea imaginii României în
lume, se va realiza:
• fixarea tinerilor la sate;
• reducerea numărului de şomeri;
• implicarea femeilor în viaţa socială-economică a aşezărilor rurale;
• ridicare a nivelului de trai;
• emanciparea femeii de la sat;
• întărirea economică a familiilor din mediul rural.
Surprinderea eficienţei economice a activităţilor de turism este imposibil de realizat fără
ajutorul unor indicatori, datorită complexităţii acestei activităţii. În practică se utilizează un sistem de
indicatori ai circulaţiei turistice.

156
- 45% din populaţia şi 89% din suprafaţa României - monografie prezentată de delegaţia României la ONU,
Comisia Economică pentru Europa - “Rolul localităţilor rurale în dezvoltarea durabilă în contextul amenajării
teritoriului”, Urbanproiect, 1996.
157
*** - “Turismul în economia naţională”, Editura pentru turism, Bucureşti, 1991.
 Principalii indicatori iau în calcul:
• sosirile internaţionale (la frontieră, pe regiuni, pe mijloace de transport, după scopul
vizitei, etc.);
• numărul de turişti şi de înnoptări;
• durata medie a sejurului;
• călătorii în străinătate;
• capacitatea de cazare utilizată etc.
Un alt aspect pe care-l considerăm a fi remarcat este acela că în cazul activităţilor prestatoare
de servicii determinarea eficienţei economice îmbracă o serie de particularităţi. Din rândul acestora
evidenţiem două aspecte:
 primul este reprezentat de intercondiţionarea eficienţei economice cu eficienţa socială
(exemplu concludent: tratamentul balnear sau activităţile cu caracter social-cultural).
În aceste situaţii rezultatele activităţii îmbracă simultan un dublu aspect:
• eficienţa economică materializată în veniturile nete ale firmelor / organizaţiilor,
• eficienţa socială (nivelul de satisfacţie al turiştilor, nivelul servirii, gradul de confort
etc.).
 al doilea, deosebit de important la implantarea activităţii de turism în mediul rural, este
legat de obţinerea unor efecte indirecte prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei
(transporturile şi telecomunicaţiile, agricultura, mica industrie etc.).
Acest aspect în mod firesc poartă denumirea de efect multiplicator şi este configurat în figura
nr. 7.
Efectul multiplicator al activităţilor turistice are:
) o acţiune directă - în cadrul sectorului turistic contribuind la creşterea:
• vânzărilor,
• a cifrei de afaceri,
• a producţiei
prin activitatea desfăşurată de prestatorii de servicii turistice şi complementare;
+ una indirectă - asupra domeniilor care îşi aduc contribuţia la:
Î dotarea echipamentelor şi instalaţiilor cu destinaţie turistică sau conexă,
Î producerea unor bunuri de larg consum utilizate în şi după timpul vacanţelor,
Î imortalizarea amintirilor,
Î conservarea momentelor plăcute prin suveniruri,
Î realizarea unor gesturi de curtoazie şi amabilitate, etc.
În afara aspectelor prezentate efectul multiplicator acţionează şi asupra:
- creşterii dimensiunilor vânzărilor respectiv încasărilor,
- a numărului celor angajaţi şi remuneraţi din activităţi turistice sau conexe.
Funcţie de:
- locul / zona în care se practică turismul,
- de programele turistice oferite şi de dimensiunea echipamentelor,
- de starea vremii sau existenţa unor activităţi turistice continue ori periodice,
cei implicaţi (prestatorii) sunt atraşi, în activităţile lucrative prezentate: sezonier sau
permanent.
 Efectul multiplicator

Direct

Creşterea vânzărilor Cifra de afaceri Creşterea producţiei

Cazare Hrana Magazine Touroperatori Transport specific

Indirect

Agricultura Industrie chimica Telecomunicaţii Construcţii Construcţii de maşini

Industrie Celuloza şi hârtie Ind. poligrafica Mobila Mijloace de transport
alimentara Săpunuri şi cosmetice Arta Lemn Industria uşoara
Artizanat

Creşterea angajaţilor

Directe Vânzări / încasări Indirecte

În ramuri
În turism
conexe

În sezon Permanent În sezon Permanent

Figura nr. 7. Efectul multiplicator al activităţilor de turism

Este lesne de înţeles că desfăşurarea activităţilor turistice într-o anume zonă atrage o serie de
implicaţii, care nu sunt numai de natură economică ori statistică, ci ridică şi probleme legate de:
• buna utilizare a resurselor locale, a celor gospodăreşti,
• administrarea şi amenajărea dotărilor necesare,
• menţinerea unei imagini favorabile, la propriu şi la figurat, a localităţii şi a persoanelor
implicate în turism mai mult sau mai puţin.
În cele din urmă - sub o formă sau alta - toată lumea câştigă sau pierde, funcţie de dăruirea şi
abnegaţia cu care se înscrie în competiţie. Luând în calcul noua filozofie a dezvoltării considerăm că
cel mai bine este “să gândim câştig – câştig” .
Vă propun, doar din considerente didactice, să reexaminaţi cu atenţie figura de mai sus, prin
intermediul căreia am încercat o schematizare a multiplelor legături întâlnite în activităţile turistice
generatoare de efecte multiplicatoare.
Dacă veţi alege aleatoriu un exemplu de activitate turistică pe care să-l plasaţi într-o zonă
cunoscută, puţin dezvoltată, veţi constata cu uşurinţă că turismul poate relansa economic aproape
orice areal care întruneşte minim una dintre următoarele cerinţe:
- dispune de un patrimoniu turistic minim;
- este populat cu oameni harnici, receptivi, cu imaginaţie, cinstiţi şi îndatoritori;
- este în apropierea arterelor de circulaţie;
- se doreşte ieşirea din impas.
 Bineînţeles că întrunirea cumulativ a mai multor cerinţe sporeşte şansele de reuşită, iar cel
mai valoros capital este reprezentat de resursele umane.
Din cele prezentate am încercat a evidenţia că eficienţa economică a activităţilor de turism
constă în determinarea încasărilor obţinute pentru sumele investite şi obţinerea de profit, în oricare
dintre laturile acestora (cazarea, alimentaţie publică, transport, agrement etc.). Iar pe de altă parte am
dorit a evidenţia încă odată că activităţile din sfera turismului atrag în dezvoltare şi alte sectoare,
conexe sau adiacente, prin efectul lor multiplicator.

14.2. Evaluarea efectelor economico-sociale

Lansarea satului turistic românesc pe piaţa mondială va fi asociată măsurilor de largă

deschidere a ţării noastre faţă de lumea exterioară, concertându-se eforturilor de asigurare a unei
oferte de produse turistice competitive, inedite, cu o profundă notă de personalitate.
Acţiunile propuse a fi realizate, pentru a fi suportul lansării pe piaţa mondială a turismului
rural din ţara noastră, vor contribui efectiv la sporirea numărului de turişti străini ce vor vizita
România. În acelaşi timp vom constata o modificare importantă în structura turiştilor străini, în
sensul creşterii ponderii celor care vor călători în mod organizat.
Acest aspect va fi susţinut de existenţa reţelei de rezervări a turismului rural românesc
racordată prin Internet la cea a EUROGÎTES, de prezenţa celor trei reţele turistice rurale ANTREC,
OVR, FRDM, ca şi de colaborările cu ACR şi alte asociaţii automobilistice europene.
Un număr însemnat de turişti vor continua să călătorească pe cont propriu (necontractual),
iar acest gen de turism va fi sprijinit prin materialele publicitare puse la dispoziţie, hărţi rutiere,
punctele de informare turistică săteşti, agenţiile de turism rural şi întreg sistemul de semnalizare
rutier.

14.2.1. Efecte directe

În următorii ani, numărul turiştilor străini va spori considerabil, apreciindu-se la nivelul

anului 2010 un număr aproximativ de 400 000 turişti, un sejur mediu de 6 zile şi un număr de zile-
turist variind între 2 - 4 milioane. Urmare a intensificării circulaţiei turistice internaţionale în
ruralul românesc, a diversificării ofertei şi extinderii cantitative, calitative şi geografice a
echipamentelor turistice din satul românesc. Considerăm că încasările valutare din această
activitate vor avea o dimensiune cuprinsă între 50 şi 100 milioane EURO.
Realizarea unor venituri constante din prestarea de servicii turistice presupune:
• o imagine favorabilă a satului românesc, respectiv a României, în Europa şi în lume;
• preocupare pentru manageriat şi profesionalism în prestarea serviciilor turistice;
• promovarea activă a ofertei româneşti prin intermediul birourilor de turism externe,
EUROGÎTES, ASTA, asociaţiilor automobiliştilor europeni, centrelor şi firmelor de rent-
a-car europene, alte organisme sau asociaţii, pe întreaga piaţă externă;
• realizarea condiţiilor pentru lansarea şi dezvoltarea turismului de festivaluri, congrese şi
reuniuni în mediul rural, pe teme ale ruralului;
• promovarea turismului de vânătoare şi pescuit;
• accent deosebit – în toate demersurile întreprinse – pe naturaleţe, normalitate şi ecologie.
În condiţiile îmbunătăţirii infrastructurii (căi de acces, telecomunicaţii, semnalizare/balizare)
şi a creşterii gradului de confort al echipamentelor turistice, se poate estima că în primul deceniu al
mileniului trei (2000 - 2010) să existe o circulaţie turistică de aproximativ 1 milion turişti străini
anual, cu o dimensiune a sejurului mediu variind între 4 - 7 zile, un număr de 4 - 6 milioane zile-turist.
Dacă celor de mai sus le sunt asociate o diversificare a:
- atracţiilor,
- a serviciilor suplimentare
- a agrementului şi divertismentului
însoţită de:
- servicii de balneologie,
 - tratamente naturale,
- bioenergie şi acupunctură,
- chiar atracţii esoterice,
apreciem realizarea unui volum de încasări anuale cuprins între 120/200 milioane Euro.

14.2.2. Efecte indirecte

Cele estimate de precedentul subcapitol vor contribui la creşterea fluxurilor turistice faţă de
situaţia actuală, România reuşind a se replasa acolo unde resursele sale turistice valoroase o situează,
în rândul ţărilor europene ce vor atrage un însemnat număr de vizitatori străini. Întreaga circulaţie
turistică a României ar reuşi, în opinia noastră, să se situeze în primul deceniu al secolului ce
urmează la peste 15 milioane de turişti străini. Urmarea firească, încasările valutare din turism vor
ajunge la peste 1 milion EURO.
Dezvoltarea turismului rural, şi a celui naţional implicit, va contribui la creşterea aportului
acestei activităţi la balanţa de plăţi a României, încasările din turismul internaţional putând depăşi
media mondială care în acest moment se situează la 5% din încasările realizate prin exportul de
mărfuri.
În acelaşi timp dezvoltarea turismului în mediul rural va conduce la o dezvoltare economică
a acestor regiuni datorată efectului multiplicator al acestei activităţi. Se vor resimţi influenţe pozitive
asupra agriculturii, transporturilor, construcţiilor, industriilor de prelucrare şi alimentare, serviciilor
din cele mai diverse domenii.
Pentru a putea diversifica oferta turistică pe de o parte şi a intensifica comerţul cu
suveniruri, apreciem că o dezvoltare importantă o vor înregistra meşteşugurile şi artizanatul. În
calitate de componente ale produsului turistic rural se vor realiza eforturi pentru punerea în valoare a
tradiţiilor şi obiceiurilor populare, precum şi pentru diversificarea gamei activităţilor cu caracter
cultural-educativ.

Dezvoltarea activităţilor de turism în mediul rural vor contribui: la fixarea tinerilor în

vetrele satelor, la motivarea în special a populaţiei feminine pentru a participa la activităţi
de turism, crearea de noi locuri de muncă atât direct - în sfera producerii şi distribuţiei de
servicii turistice - cât şi indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe.

Luând în calcul numărul persoanelor ocupate în activitatea turistică la 1000 km2 sau la mia
de locuitori, prin noile dimensiuni ale turismului rural considerăm că numărul celor implicaţi va
creşte de 2 - 4 ori până la sfârşitul acestui mileniu.
În mod inevitabil efectele utile ale activităţii de turism au un caracter multidimensional158.
Astfel, eficienţa economică a turismului este asociată cu eficienţa socială ce rezidă din asigurarea
condiţiilor pentru refacerea capacităţilor de muncă, petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber,
creşterea nivelului de cultură generală şi pregătire profesională, diversificarea serviciilor, realizarea
unor motivaţii psihice, intelectuale sau spirituale.
Putem considera aşadar că eficienţa socială reprezintă aportul bazei materiale turistice în
antrenarea unui număr cât mai ridicat de indivizi la practicarea turismului, în vederea asigurării celor
mai bune condiţii de recuperare a capacităţii de muncă sau la antrenarea - în special a tinerilor - în
odihna educativă şi activă, cu multiple efecte educaţionale.
În acelaşi timp, prin bunele relaţii instituite în timpul “actelor de turism”, prin schimburile
de orice natură realizate în cadrul turismului internaţional, acestei activităţi i se descoperă valenţe
pacifiste, diplomatice şi chiar adânc democratice ce vor contribui la realizarea de strânse legături şi la
diminuarea distanţelor de orice natură, iar în timp la desfiinţarea graniţelor şi realizarea cel puţin a
Europei unite.
Concluzionând putem afirma că turismul contribuie la recreere, refacere şi reconfortare,
îmbogăţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea umană, realizând în acelaşi timp un climat de pace
şi înţelegere între popoare.
158
Cristureanu C. - “Economia şi politica turismului internaţional”, Editura Abeona, Bucureşti, 1992, pag.227-
230
 14.3. Efecte relaţionale determinate de practicarea turismului în mediul rural

Introducerea activităţilor turistice în mediul rural românesc va conduce la efecte deosebite

privind: legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti; schimbarea raporturilor privind modul de
apreciere a valorii şi nivelului de trai dintre cei doi participanţi la actul de turism ; găsirea unor
modalităţi noi de rezolvare a situaţiilor inedite ; comunicarea şi schimburile de idei; apariţia unor
relaţii ce se stabilesc între prestator (gazdă/amfitrion) şi beneficiar (turist/oaspete); ş.a.

14.3.1. Comunicarea şi importanţa sa

Cele mai importante efecte relaţionale care vor marca personalitatea satului sau zonei
turistice vor fi cele realizate prin intermediul comunicării multidisciplinare. Date fiind efectele
sesizabile ca şi mutaţiile pe care comunicarea le produce, este de remarcat necesitatea dirijării spre
anumite pieţe a lansării produsului turistic rural românesc.
Comunicarea de orice natură este întreţinută sau sprijinită de comunicarea verbală şi
nonverbală.

Apreciem în consecinţă dirijarea în primă fază a lansării spre pieţele maghiară, germană,
francofonă şi anglofonă, date fiind relaţiile existente, cunoştinţele de limbă, interesele de
natură etnică, studierea uneia din limbile viitorilor turişti în învăţământul de toate gradele.

Pentru aceasta considerăm utile realizarea de cursuri de limbi străine cu gazdele şi personalul
punctelor de informare şi rezervare turistică.
Este necesar a se realiza cu acest prilej că o bună comunicare verbală şi nonverbală reverberează
apoi:
• o circulaţie a imaginilor (marcă, produs, ţară, ospitalitate, peisaj etc.);
• transmiterea rapidă a modei sub influenţa “snob-efectului”;
• mondializarea gusturilor;
• segmente de clientelă transnaţionale: adolescenţi - tineri - oameni de afaceri;
• produse şi mărci recunoscute la nivel planetar;
• mesaje universale.
Turismul şi comunicarea conduc, după cum a fost realizat de toţi cei care s-au aplicat asupra
temei, la internaţionalizarea pieţelor şi a concurenţei, iar în variantă operativă la găsirea de soluţii
privind distribuţia la nivel mondial a produselor turistice.
Pentru a conta pe piaţa mondială sunt necesare:
• reţea de transmitere de date;
• transporturi internaţionale rapide (şi infrastructura necesară acestora);
• echipamente de telecomunicaţie;
• internaţionalizarea serviciilor;
• standarde mondiale de calitate159.
Toate cele prezentate mai sus trebuie însoţite de o bună legătură între furnizori-beneficiari în
cadrul pieţei mondiale, servicii de calitate ale organizatorilor de vacanţe şi voiaje, facilităţi bancare şi
de plată.

14.3.2. Motivarea amfitrionilor

Serviciile reunite în cadrul pieţei mondiale, cu condiţiile bazei tehnico-materiale şi

infrastructura sunt puse în valoare de gazde. Am putea lansa aici ideea reîntoarcerii şi a promovării
apelativului de amfitrion160. Avansăm această titulatură sau apelativ dat fiind faptul că persoanele
implicate în activitatea turistică prin echipamente ce le aparţin(şi în care în bună parte locuiesc ei

159
Jean Brilman - “Gagner la competition mondiale”, Les Editions d’Organisation, Paris, 1991.
160
Stăpânul unei case în raport cu oaspeţii săi.
însăşi) sunt mai mult decât nişte simple gazde(cuvânt care în plus nici nu provine din izvoarele limbii
române).
Mai mult se impune realizarea unor competiţii şi clasificări chiar şi a amfitrionilor, funcţie de
calităţile acestora, de comunicare, trezirea interesului, orizont de cunoştinţe, prestaţii de servicii etc.
Comportamentul acestor amfitrioni va fi determinat în mare parte de interesul economic şi de
motivaţia pentru desfăşurarea unor activităţi de turism rural.

Motivaţia a fost definită ca “totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt
înnăscute sau dobândite, conştientizate sau neconştientizate, simple trebuinţe fiziologice
sau idealuri abstracte”.161

Factor stimulator, motivaţia joacă un rol important în susţinerea unor activităţi, acţiuni şi
atitudini. Ea contribuie la realizarea şi întreţinerea unui comportament de mobilizare a individului
sau colectivităţii în atingerea scopului propus.
În derularea oricărei activităţi de prestare servicii motivaţia îndeplineşte următoarele funcţii:
• stimulează amfitrionul, comportamentul acestuia în realizarea unor activităţi economice,
influenţând reacţiile şi manifestările de conduită;
• direcţionează acţiunile şi manifestările de conduită, determinând amfitrionul să aibă relaţii
preferenţiale pentru anumiţi stimuli exteriori şi de respingere pentru alţii;
• contribuie la creşterea performantei prin potenţarea manifestărilor de conduită, prin
contribuţia suplimentară a unor factori externi şi interni.
Credem, odată în plus, că este necesar ca mai ales în domeniul turistic oamenii implicaţi şi
motivaţi pentru a fi cei mai buni, atât pentru ei dar mai ales pentru oaspeţi lor.

14.3.3. Comensurarea aspiraţiei

Studiul motivaţiei acordă o atenţie deosebită aspiraţiei, care reprezintă dorinţa de a realiza
într-o perioadă dată un scop, un ideal. Comensurarea aspiraţiei se poate realiza prin utilizarea
următorilor indicatori:
• nivelul aspiraţiei;
• tensiunea de aspiraţie;
• gradul de tensiune al aspiraţiei.
Nivelul de aspiraţie este definit prin performanţa pe care individul / colectivitatea doreşte să
o realizeze într-o activitate anumită şi într-un timp determinat.
Nivelul de aspiraţie stabilit (la momentul t1 ) este notat cu a.
Treptat, în urma documentării şi a informaţiilor suplimentare se pregăteşte şi formulează
decizia, urmând perioada de împlinire a aspiraţiei, ajungându-se la rezultatul final (la timpul t2) şi
notat cu b.
Reprezentarea grafică se obţine prin intermediul unui sistem rectangular (fig. 8) în care se
notează pe abscisă cele două momente t1 si t2 ce corespund pe ordonată nivelului de aspiraţie a şi
rezultatului final b.
În exemplul nostru putem presupune că aceste două niveluri reprezintă volumul încasărilor
valutare din activitatea de turism rural:
a = 100 milioane EURO (aspiraţie)
şi
b = 70 milioane EURO (rezultat final).

161
Iancu A. - “Tratat de economie”, vol. I, “Ştiinţa economică şi interferenţele ei”, Editura Economică,
Bucureşti, 1993.
 100
80
60 t1
40
t2
20
0
1

Figura nr. 8. Volumul încasărilor valutare din activitatea de turism rural

(milioane EURO)

Din exemplul dat rezultă că nivelul final este mai mic decât nivelul aspiraţiei. Pentru a
ajunge la rezultatele proiectate (nivelul aspiraţiei) în cadrul actorilor participanţi la realizarea şi
comercializarea produsului turistic rural românesc, se ajunge la anumite stări tensionale care sunt cu
atât mai ridicate cu cât diferenţele dintre performanţele proiectate (aspirate) şi cele efectiv realizate
sunt mai mari.
Pe baza datelor sugerate se pot calcula următorii indicatori:
a) Nivelul de tensiune al aspiraţiei (NT) ce rezultă din diferenţa dintre nivelul aspiraţiei şi cel
al rezultatului final:

NT = a - b unde : a - nivelul aspiraţiei stabilit la timpul t1

b - nivelul rezultatului final stabilit la timpul t2

Conform exemplului de mai sus NT = 30 milioane EURO.

b) Gradul de tensiune al aspiraţiei (GT) rezultă din raportul celor doi indicatori:

GT = a / b

În exemplul nostru GT = 1,43, reprezentând rezultatul raportului dintre 100 milioane EURO
şi 70 milioane EURO.

Concluziile analizei întreprinse sunt: cu cât actorii implicaţi în activitatea de turism rural sunt
mai ambiţioşi (cu aspiraţii mai înalte), cu atât sunt expuşi la tensiuni mai înalte în realizarea
obiectivelor la care aspiră.
Motivaţia este drept urmare factorul generator al comportamentului, asigurând caracterul
dinamic al acestuia. Organizarea procesului de lansare a produsului rural românesc pe piaţa
mondială, managementul de calitate a activităţii (care va lua în calcul interesul şi motivaţia actanţilor
/ participanţilor) va conduce la diminuarea stărilor de tensiune – de orice natură – şi la realizarea
obiectivului propus.

14.4. Efecte culturale generate de lansarea satului în activităţi de turism

Circulaţia turistică va avea influentă şi asupra preocupărilor culturale ale locuitorilor satului,
cât şi a vizitatorilor. Cunoscut fiind faptul că – pe timpul vacanţei sau în perioadele de timp liber -
oamenii obţin satisfacţii nu numai din bunurile şi serviciile pe care le consumă, ci şi din timpul liber
de care dispun162.

162
Predoleanu Radu - “Realitatea conturilor naţionale”, Tribuna Economică nr. 8 / 20.02.1997.
 În cadrul acestor schimburi generate de actul turistic, sătenii trebuie să ofere, iar
orăşenii trebuie să găsească confortul psihic necesar unei vacanţe în lumea satului.

Drept urmare timpul liber va căpăta dimensiuni diferite, funcţie de schimburile culturale
realizate. Muzeele satului, legendele şi povestirile - mai mult sau mai puţin cunoscute - tradiţiile şi
obiceiurile populare, folclorul, portul popular şi sărbătorile satului reprezintă tot atâtea posibilităţi de
agrementare a programului turistic.
În aceste condiţii considerăm că vor fi realizate efecte pozitive prin conservarea valorilor
satului şi colectivităţii rurale, prin transmiterea şi perpetuarea tezaurului folcloric, prin reluarea
tradiţiei caselor memoriale şi muzeelor, prin punerea în valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor
arheologice şi a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc.

14.4.1.Efecte meritorii

Apreciem că lansarea satului românesc pe piaţa mondială, ca produs turistic, va

impune ca necesare următoarele măsuri:
• realizarea unor monografii ale satelor turistice şi a altor materiale de propagandă
turistică (hărţi, pliante, suveniruri etc.);
• revitalizarea calendarelor manifestărilor culturale, laice şi bisericeşti;
• revigorarea ansamblurilor, formaţiilor şi tarafurilor / fanfarelor săteşti perpetuare a
dansului şi cântecului popular românesc;
• repunerea în lumină a meşteşugurilor satului, organizarea de expoziţii, iniţieri în
meşteşuguri, expoziţii cu vânzare, includerea atelierelor în hărţi, pliante, programe
turistice;
• realizarea de şezători şi spectacole în cadrul căminelor culturale sau unităţilor de
alimentaţie publică;
• reluarea festivalurilor şi concursurilor artistice populare;
• realizarea de schimburi culturale între diferitele zone folclorice din ţară şi străinătate.
Toate cele prezentate vor fi puncte de interes ale programului turistic oferit, iar pe de altă
parte vor reprezenta venituri şi nu în ultimă instanţă perpetuarea tezaurului etnofolcloric românesc.
Învăţarea de limbi străine şi traducerea unora din materialele sugestionate în limbile turiştilor
găzduiţi va constitui pe de o parte un câştig personal, includerea mai uşoară în sistemul de valori
universal şi apoi promovarea imaginii localităţii/zonei şi a României în lume. Un rol deosebit va
reveni în cadrul acestor activităţi intelectualilor satului: învăţătorilor, profesorilor, dascălilor şi
preoţilor.
Promovarea valorilor culturale, realizarea unui cadru propice de prezentare, constituirea
unui climat de linişte, pace şi siguranţă sunt tot atâtea argumente pro în alegerea drept destinaţie a
satului românesc în detrimentul altor zone deja afirmate.
Prin educaţie oamenii trebuie sfătuiţi să cunoască şi să diferenţieze binele de rău, câştigul de
moment cu cel de durată, regulile jocului, simţul măsurii de lăcomie, ospitalitatea de ostilitate.

Exemplele trebuie popularizate, iar neconcordanţele amendate cu fermitate dar şi

preocupare spre îndreptarea lor prin explicitarea cauzelor ce le-au generat.

14.4.2. Posibile desincronizări

Din dorinţa de a oferi oaspeţilor condiţii cât mai bune, de a fi în pas cu moda, între valorile perene
ale satului românesc pot apare manifestări artistice de tip kitsch care vor îndepărta autenticul,
promovând non-valoarea. Lupta împotriva acestor manifestări, ca şi împotriva introducerii de
elemente de decor, obiecte de artizanat nespecifice zonei şi ţării noastre (flori artificiale, bibelouri
nereprezentative, carpete pictate sau ţesute cu teme clasice arabe sau turceşti etc.) se va realiza
prin intermediul luării de opinie, prezentării şi promovării autenticului, prin indicarea avantajelor
păstrării personalităţii şi tradiţiei locale.
 Folclorul, muzica şi creaţia populară contemporană pot, de asemenea, să fie alterate de non-
valori, de expresii argotice sau influenţe ale lipsei de cultură şi educaţie. Este rolul asociaţiilor locale
şi ale “actorilor” mişcării turistice rurale din cadrul fiecărei zone de a lupta împotriva acestor
tendinţe, pentru păstrarea autenticului şi valorilor specifice localităşilor în care îşi desfăşoară
activitatea.
Un alt aspect care ar putea avea influenţe negative asupra sistemului de valori culturale este
reprezentat de influenţele culturale ale oaspeţilor preluate în sens neselectiv şi fără discernământ.
Ţinând cont că ceea ce se afirmă şi perpetuează, prin selecţia timpului, este valoare,
considerăm că ceea ce este durabil va învinge, iar posibilele desincronizări au fost semnalate doar
pentru a menţine trează selecţia.

De reţinut la final

™ Generatorul încasărilor, veniturilor şi profiturilor este turistul, fără de care nimic nu are
valoare.
™ Dificultatea de realizare a unor investiţii, dar mai ales necesitatea recuperării cheltuielilor
efectuate împreună cu un profit motivant - pentru continuarea activităţii, presupun
gospodărirea judicioasă a resurselor materiale, umane şi financiare, în cadrul fiecărei
organizaţii, asociaţii, întreprinderi şi comunităţi.
™ Lansarea satului turistic românesc pe piaţa mondială va fi asociată măsurilor de largă
deschidere a ţării noastre faţă de lumea exterioară, concertându-se eforturilor de asigurare a
unei oferte de produse turistice competitive, inedite, cu o profundă notă de personalitate.
™ Eficienţa economică a turismului este asociată cu eficienţa socială, ce rezidă din asigurarea
condiţiilor pentru refacerea capacităţilor de muncă, petrecerea plăcută şi utilă a timpului
liber, creşterea nivelului de cultură generală şi pregătire profesională, diversificarea
serviciilor, realizarea unor motivaţii psihice, intelectuale sau spirituale.
™ Prin schimburile de orice natură realizate în cadrul turismului internaţional, acestei activităţi
i se descoperă valenţe pacifiste, diplomatice şi chiar adânc democratice ce vor contribui la
realizarea de strânse legături şi la diminuarea distanţelor de orice natură.
™ Influenţele culturale ale oaspeţilor, preluate în sens neselectiv şi fără discernământ, ar putea
avea rol negativ asupra sistemului de valori culturale.

Întrebări de autoevaluare

1. Care sunt principalii indicatori ai eficienţei economice a activităţilor de turism?

2. Puteţi enumera câteva efecte economico-sociale directe ale activităţilor de turism rural?
3. Ce importanţă are comunicarea în practicarea actelor de turism?
4. De ce este necesară existenţa motivaţiei în ceea ce se întreprinde în turismul rural?
5. Cum apreciaţi utilitatea conştientizării aspiraţiei?
6. Pentru ce este util a măsura aspiraţia amfitrionilor?
7. Ce ştiţi despre efectele meritorii ale practicării turismului în spaţiul rural?
8. În ce sens pot fi semnalizate desincronizările culturale din lumea satului, generate de practicarea
activităţilor turistice?