N
CCUUPPRRIINNSS
1. ACCEP
Ţ
IUNI ALE PSIHANALIZEI: DOMENIU, PREZENTARE, SIGMUND FREUD, SCURT ISTORIC 2. PRINCIPIILE PSIHANALIZEI 3. PSIHICUL – STRUCTURA, TOPIC
Ă
, ECONOMIE, DETERMINISM 4. PULSIUNILE 5. MECANISMELE DE AP
Ă
RARE ALE EULUI 6. TEORIA PSIHANALITIC
Ă
ASUPRA SEXUALIT
ĂŢ
II: STADIILE DEZVOLT
Ă
RII PSIHOSEXUALE, COMPLEXUL ŒDIPE 7. PRINCIPALELE MANIFEST
Ă
RI ALE INCON
Ş
TIENTULUI: ACTUL RATAT, VISUL, SIMPTOMUL NEVROTIC
LL
EECCTT
..
DDRR
.. CC
AAMMEELLIIAA
SSOOPPOONNAARRUU
IINTTRROODDUUCCEERREE Î Î NN PPSSIIHHAANNAALLIIZZ
ĂĂ
O
BIECTIVE
:
Însu
ş
irea principalelor concepte
ş
i teorii ale psihanalizei freudiene
Discutarea unor cazuri paradigmatice
S
COPUL UNIT
ĂŢ
II DE CURS
Prezentarea conceptelor cheie ale psihanalizei mai ales delimitarea specificului psihanalizei prin introducerea în metodele de investigare a incon
ş
tientului psihic.
Oferirea unei noi perspective de lectur
ă
a realit
ăţ
ii psihologice
ş
i sociale prin intermediul teoriilor psihodinamice ale personalit
ăţ
ii.
Calitatea în
ţ
elegerii conceptelor psihanalitice
ş
i capacitatea de a le aplica în situa
ţ
ii cotidiene.
Elaborarea portofoliului care trebuie s
ă
con
ţ
in
ă
cele 4 teme prezentate pe parcursul cursului.
M
ODALIT
ĂŢ
I DE EVALUARE
Calitatea abord
ă
rii temelor obligatorii (pondere 50% din not
ă
)
Rezultatele ob
ţ
inute la examenul scris (ponderea 50% din nota final
ă
; nota minim
ă
de promovare la examenul scris este 5)
I
NTRODUCERE ÎN PSIHANALIZ
Ă
203
I. ACCEP
Ţ
IUNI ALE PSIHANALIZEI: DOMENIU, IZVOARE, SCURT ISTORIC
I.1.
D
EFINI
Ţ
IE
Ş
I DOMENIU
Psihanaliza este legat
ă
înc
ă
de la începuturile ei de numele fondatorului s
ă
u Sigmund Freud. Începuturile ei nu pot fi datate cu exactitate, ele cuprinzând o perioad
ă
de mai mul
ţ
i ani în care au loc mai multe momente importante ale conceperii psihanalizei. Totu
ş
i, psihanali
ş
tii consider
ă
c
ă
în anul 1895, anul apari
ţ
iei lucr
ă
rii „Studii asupra isteriei”, lucrare semnat
ă
împreun
ă
cu Josef Breuer, evolu
ţ
ia psihanalizei se afla în plin
ă
desf
ăş
urare. Crea
ţ
ia lui Freud s-a dorit la originea ei o nou
ă
metod
ă
de investigare a vie
ţ
ii psihice
ş
i o nou
ă
metod
ă
de tratament a bolilor mintale. Ulterior, prin dezvoltarea cercet
ă
rilor
ş
i antrenarea unui num
ă
r mare de colaboratori valoro
ş
i, Freud extinde rezultatele psihanalizei dincolo de simpla
ş
i exclusiva investigare a bolilor psihice. Ini
ţ
ial psihanaliza se dorea un nou mod de a „vedea”
ş
i de a „în
ţ
elege” via
ţ
a sufleteasc
ă
. Treptat, ea î
ş
i extinde sfera de interese asupra omului cuprinzând toate domeniile umanului care sfâr
ş
esc prin a transforma psihanaliza într-o veritabil
ă
psiho-antropologie, integrat
ă
ş
tiin
ţ
elor umane. Din acest moment se vor diferen
ţ
ia dou
ă
mari direc
ţ
ii în interiorul psihanalizei:
direc
ţ
ie doctrinar
ă
, pur teoretic
ă
, de interpretare
ş
i explicare a omului ca „fenomen uman” complex sub multiplele sale aspecte: psihologic, social, moral, cultural, religios, familial, istoric, etc.
direc
ţ
ie medico-terapeutic
ă
, pur practic
ă
de formare a personalit
ăţ
ii umane, restaurare
ş
i psihoterapie specific
ă
a bolilor psihice sub numeroase aspecte: medical, terapeutic, pedagogic, psihopedagogic etc. În primele dou
ă
decenii ale secolului XX, psihanaliza era deja un domeniu
ş
tiin
ţ
ific constituit în ceea ce prive
ş
te fundamentele sale. Din acest moment, prin p
ă
trunderea sa în toate domeniile
ş
tiin
ţ
elor umane, psihanaliza începe s
ă
se impun
ă
ca un
model de gândire
nou, original în ce prive
ş
te modul de a în
ţ
elege omul, faptele umane, lumea
ş
i societatea sub multiplele lor aspecte (moral
ă
, religie, cultur
ă
, arte, rela
ţ
ii umane, familie etc). Se poate afirma, f
ă
r
ă
a exagera c
ă
psihanaliza se transform
ă
în raport cu obiectivele sale ini
ţ
iale într-o veritabil
ă
doctrin
ă
umanist
ă
.
Ea invit
ă
la reflexie dar
ş
i la restructurare, la o nou
ă
evaluare a obiectului
ş
tiin
ţ
elor umane, înf
ăţ
i
ş
ându-se ca o form
ă
de gândire cu virtu
ţ
i metodologice noi
ş
i originale. Dincolo de aspectele doctrinare
ş
i metodologice speculative din sfera
ş
tiin
ţ
elor umane, psihanaliza continu
ă
s
ă
-
ş
i consolideze pozi
ţ
ia de metod
ă
specific
ă
de tratament în cazul bolilor psihice. Psihoterapia psihanalitic
ă
se impune ca o form
ă
original
ă
ş
i complex
ă
de terapie, cu larg
ă
aplicabilitate în bolile psihice
ş
i psihosomatice, în psihologia medical
ă
dar
ş
i în toate celelalte domenii umane. Aceast
ă
evolu
ţ
ie a psihanalizei a favorizat nu numai impunerea ei ca un tip de mentalitate
ş
i ca metod
ă
de investigare în sfera
ş
tiin
ţ
elor umane dar
ş
i declan
ş
area unor confrunt
ă
ri de opinii dintre cele
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.