Sunteți pe pagina 1din 60
 
 
N
 
CCUUPPRRIINNSS
 
1. ACCEP
Ţ
IUNI ALE PSIHANALIZEI: DOMENIU, PREZENTARE, SIGMUND FREUD, SCURT ISTORIC 2. PRINCIPIILE PSIHANALIZEI 3. PSIHICUL – STRUCTURA, TOPIC
Ă
, ECONOMIE, DETERMINISM 4. PULSIUNILE 5. MECANISMELE DE AP
Ă
RARE ALE EULUI 6. TEORIA PSIHANALITIC
Ă
 ASUPRA SEXUALIT
ĂŢ
II: STADIILE DEZVOLT
Ă
RII PSIHOSEXUALE, COMPLEXUL ŒDIPE 7. PRINCIPALELE MANIFEST
Ă
RI ALE INCON
Ş
TIENTULUI:  ACTUL RATAT, VISUL, SIMPTOMUL NEVROTIC
LL
EECCTT
..
DDRR
.. CC
AAMMEELLIIAA 
SSOOPPOONNAARRUU 
IINTTRROODDUUCCEERREE Î  Î NN PPSSIIHHAANNAALLIIZZ
ĂĂ
 
 
 
O
BIECTIVE
:
 
 Însu
ş
irea principalelor concepte
ş
i teorii ale psihanalizei freudiene
 
Discutarea unor cazuri paradigmatice
S
COPUL UNIT
ĂŢ
II DE CURS
 
 
Prezentarea conceptelor cheie ale psihanalizei mai ales delimitarea specificului psihanalizei prin introducerea în metodele de investigare a incon
ş
tientului psihic.
 
Oferirea unei noi perspective de lectur 
ă
 a realit
ăţ
ii psihologice
ş
i sociale prin intermediul teoriilor psihodinamice ale personalit
ăţ
ii.
 
Calitatea în
ţ
elegerii conceptelor psihanalitice
ş
i capacitatea de a le aplica în situa
ţ
ii cotidiene.
 
Elaborarea portofoliului care trebuie s
ă
 con
ţ
in
ă
 cele 4 teme prezentate pe parcursul cursului.
M
ODALIT
ĂŢ
I DE EVALUARE
 
Calitatea abord
ă
rii temelor obligatorii (pondere 50% din not
ă
)
 
Rezultatele ob
ţ
inute la examenul scris (ponderea 50% din nota final
ă
; nota minim
ă
 de promovare la examenul scris este 5)
 
I
NTRODUCERE ÎN PSIHANALIZ
Ă
 203
 I. ACCEP
Ţ
IUNI ALE PSIHANALIZEI: DOMENIU, IZVOARE, SCURT ISTORIC
I.1.
 
D
EFINI
Ţ
IE
Ş
I DOMENIU
 
Psihanaliza este legat
ă
 înc
ă
 de la începuturile ei de numele fondatorului s
ă
u Sigmund Freud.  Începuturile ei nu pot fi datate cu exactitate, ele cuprinzând o perioad
ă
 de mai mul
ţ
i ani în care au loc mai multe momente importante ale conceperii psihanalizei. Totu
ş
i, psihanali
ş
tii consider 
ă
 c
ă
 în anul 1895, anul apari
ţ
iei lucr 
ă
rii „Studii asupra isteriei”, lucrare semnat
ă
 împreun
ă
 cu Josef Breuer, evolu
ţ
ia psihanalizei se afla în plin
ă
 desf 
ăş
urare. Crea
ţ
ia lui Freud s-a dorit la originea ei o nou
ă
 metod
ă
 de investigare a vie
ţ
ii psihice
ş
i o nou
ă
 metod
ă
 de tratament a bolilor mintale. Ulterior, prin dezvoltarea cercet
ă
rilor
ş
i antrenarea unui num
ă
r mare de colaboratori valoro
ş
i, Freud extinde rezultatele psihanalizei dincolo de simpla
ş
i exclusiva investigare a bolilor psihice. Ini
ţ
ial psihanaliza se dorea un nou mod de a „vedea”
ş
i de a „în
ţ
elege” via
ţ
a sufleteasc
ă
. Treptat, ea î 
ş
i extinde sfera de interese asupra omului cuprinzând toate domeniile umanului care sfâr 
ş
esc prin a transforma psihanaliza într-o veritabil
ă
 psiho-antropologie, integrat
ă
 
ş
tiin
ţ
elor umane. Din acest moment se vor diferen
ţ
ia dou
ă
 mari direc
ţ
ii în interiorul psihanalizei:
 
direc
ţ
ie doctrinar 
ă
, pur teoretic
ă
, de interpretare
ş
i explicare a omului ca „fenomen uman” complex sub multiplele sale aspecte: psihologic, social, moral, cultural, religios, familial, istoric, etc.
 
direc
ţ
ie medico-terapeutic
ă
, pur practic
ă
 de formare a personalit
ăţ
ii umane, restaurare
ş
i psihoterapie specific
ă
 a bolilor psihice sub numeroase aspecte: medical, terapeutic, pedagogic, psihopedagogic etc.  În primele dou
ă
 decenii ale secolului XX, psihanaliza era deja un domeniu
ş
tiin
ţ
ific constituit în ceea ce prive
ş
te fundamentele sale. Din acest moment, prin p
ă
trunderea sa în toate domeniile
ş
tiin
ţ
elor umane, psihanaliza începe s
ă
 se impun
ă
 ca un
model de gândire
 nou, original în ce prive
ş
te modul de a  în
ţ
elege omul, faptele umane, lumea
ş
i societatea sub multiplele lor aspecte (moral
ă
, religie, cultur 
ă
, arte, rela
ţ
ii umane, familie etc). Se poate afirma, f 
ă
ă
 a exagera c
ă
 psihanaliza se transform
ă
 în raport cu obiectivele sale ini
ţ
iale într-o veritabil
ă
 
doctrin
ă
 umanist 
ă
.
 Ea invit
ă
 la reflexie dar
ş
i la restructurare, la o nou
ă
 evaluare a obiectului
ş
tiin
ţ
elor umane, înf 
ăţ
i
ş
ându-se ca o form
ă
 de gândire cu virtu
ţ
i metodologice noi
ş
i originale. Dincolo de aspectele doctrinare
ş
i metodologice speculative din sfera
ş
tiin
ţ
elor umane, psihanaliza continu
ă
 s
ă
-
ş
i consolideze pozi
ţ
ia de metod
ă
 specific
ă
 de tratament în cazul bolilor psihice. Psihoterapia psihanalitic
ă
 se impune ca o form
ă
 original
ă
 
ş
i complex
ă
 de terapie, cu larg
ă
 aplicabilitate  în bolile psihice
ş
i psihosomatice, în psihologia medical
ă
 dar
ş
i în toate celelalte domenii umane. Aceast
ă
 evolu
ţ
ie a psihanalizei a favorizat nu numai impunerea ei ca un tip de mentalitate
ş
i ca metod
ă
 de investigare în sfera
ş
tiin
ţ
elor umane dar
ş
i declan
ş
area unor confrunt
ă
ri de opinii dintre cele

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505