Sunteți pe pagina 1din 10

Scara de anxietate

Cattel

1. R. B. Cattel şi testul său de personalitate:


Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica personalităţii umane
a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950, trăgându-
se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie
cu Mc. Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între
altele, a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la
Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul
pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane.
În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la
Teachers College (Columbia University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea
Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C”.

2. Definirea generală a conceptelor utilizate:


Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare
fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate.
Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică,
iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui
risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice.
S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la
anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a
asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o
anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde
anxietatea cu nevroza.
Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se
produce în aşteptarea unui eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului
voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine.

3. Definirea scărilor testului:


a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului
individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate.
Absenţa unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una
dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu
structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate.
b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a
exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate
cauza o anumită regresiune şi poate împiedica o creştere normală a forţei Eului.
c) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de
securitate socială la creşterea anxietăţii.
d) Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă
reprezintă o anxietate combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care
generează sentimentul de anxietate şi depresie.

1
e) Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o
exercită pulsiunile trezite şi nevoile nesatisfăcute de orice fel. Excitarea apetitului sexual,
nevoia de consideraţie, teama de o situaţie sunt pulsiuni legate de această componentă. Nivelul
acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate, tensiune, iritabilitate şi
nervozitate.

Anexa II

Nr. Întrebării Stânga grilei Centrul grilei Dreapta grilei


1. 2 1 0
2. 0 1 2
3. 0 1 2
4. 2 1 0
5. 2 1 0
6. 0 1 2
7. 2 1 0
8. 2 1 0
9. 0 1 2
10. 0 1 2
11. 0 1 2
12. 2 1 0
13. 2 1 0
14. 0 1 2
15. 2 1 0
16. 2 1 0
17. 0 1 2
18. 2 1 0
19. 0 1 2
20. 2 1 0
21. 2 1 0
22. 0 1 2
23. 0 1 2
24. 2 1 0
25. 2 1 0
26. 0 1 2
27. 2 1 0
28. 2 1 0
29. 0 1 2
30. 0 1 2
31. 0 1 2
32. 2 1 0
33. 2 1 0
34. 0 1 2
35. 2 1 0
36. 2 1 0
37. 0 1 2
38. 2 1 0
39. 0 1 2

2
40. 2 1 0
4. Aplicarea şi corectarea testului:
Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie
de autoanaliză.

Consemn
“În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe
care cea mai mare parte dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă.
Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi
un răspuns absolut sincer la fiecare punct, marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul
intermediar, astfel încât să puteţi arăta problemele pe care le puteţi avea.
Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea
ce trebuie să faceţi. După cum puteţi observa, fiecare punct este prezentat în realitate sub forma
unei fraze. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră, punând o cruce, într-una
din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta.
Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu
neclarităţi astfel încât sarcina să fie bine înţeleasă).
Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi
în mod categoric prin Da sau Nu. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin
posibil.
Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da
sau Nu, aşa ca în exemplul de mai sus. Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să
nu faceţi confuzii. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu
ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între Da sau Nu.
Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă, să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un
singur răspuns. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale, aşa încât fiţi sinceri în
răspunsurile pe care le veţi da.
Nu pierdeţi timp cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare, în funcţie de
ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna
trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări
asemănătoare; acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă.
Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute, unii în maximum 10
(zece) minute.
Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate.
În cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în
căsuţa corespunzătoare.

Corectare
După colectarea tuturor foilor de răspuns, se vor aplica grilele transparente şi se vor
număra 2, 1 sau 0 puncte pentru fiecare item, funcţie de căsuţa marcată.
Dacă se doreşte nota parţială, se vor marca, sub fiecare coloană, notele Q3, C, L, O
şi Q4 prin adunarea punctelor 2 şi 1. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe
care o veţi marca în rubrica respectivă de pe foaia de răspunsuri. Extrageţi separat notele totale
din coloana A şi B, raportaţi-le (A/B) şi treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica
destinată acestui scop. Adunând aceste două note, A şi B, se va obţine nota brută totală.
Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi, utilizând tabelul 2, nota brută
în notă standard. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop, nu
înainte de a efectua, dacă circumstanţele o cer, corecţia de vârstă şi sex.

3
După aceasta, cu ajutorul tabelului 3, etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă
brută, nota standard corespunzătoare.
Interpretarea notelor
După corectarea testului, sunt posibile 3 (trei) note finale.
1. O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de
itemi. Este practic suma notelor A şi B.
2. O distincţie între nota A (anxietatea voalată, acoperită), care este suma
punctelor obţinute în coloana 1, itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă,
simptomatică), suma punctelor obţinute în coloana 2, itemii 21 – 40.
3. O distincţie între toate cele 5 note, corespunzătoare structurilor care
intervin în anxietate. Este suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori, din
ambele coloane (A şi B).
Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”, în primul rând ca
indice al anxietăţii reale, iar în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul
conştient de problema sa şi în sfârşit, de tentativa sa de a exagera simptomele.
Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată), iar
corectarea celorlalte 20 de întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă).
O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate.
O notă cuprinsă între 0 – 3, indică o persoană liniştită, flegmatică, tenace,
placială, distinsă.
În cazul în care nota standard este peste 8, se vor extrage şi notele componente
(Q3, C, L, O, Q4), obţinute din note3le brute totale ale acestor factori, din coloanele A şi
B.
Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. Limitele
normalităţii se află situate între notele standard 4 şi 5. Cota maximă va indica factorul
implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii subiectului.
Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în
momentul aplicării probei, sau date rezultate din anamneză, în scopul creării unei imagini cât
mai clare posibil a problemei sale.
În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8, se indică aplicarea unor
probe mai performante, cum ar fi de exemplu proba 16 P.F.

5. Interpretarea psihologică a notelor standard

Note Nivelul anxietăţii Evaluare


Standard
10 Anxietate foarte puternică Prezintă o netă anxietate nevrotică. Sunt
necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se
recomandă defalcarea notei totale pe factori.
9 Anxietate puternică Idem ca la nota 10
8 Nota medie la nevrozism Idem ca la nota 10
7 Puţin nevrotici În mod esenţial normali în ceea ce priveşte
anxietatea
6 Anxioşi Idem ca la nota 7
5 Normali -
4 Normali -
3 Normali -
2 Apatici Tensiuni afective diminuate, persoane liniştite,
flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a
suporta sarcini, momente de criză stress.

4
1 Apatici Idem ca la nota 2
0 Apatici Idem ca la nota 2
Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna
anxietatea normală legată de o situaţie oarecare, de o anxietate patologică de origine nevrotică.
Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca
anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului. Factorul C variază cel mai puternic cu
schimbările de situaţie pe termen scurt, iar factorii O şi L rămân constanţi.
Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune
la pulsiunea Q4, dar în acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului, în acest fel putând să apară
şi boala psihică.

6. Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă


 Se stabileşte nota brută totală.
 Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de
27 de ani şi 6 luni.
 Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care
subiectul are o vârstă mai mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta
subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni.
Observaţie:
Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi
vârsta de referinţă la nota brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. În
general, diferenţa este un punct la 5 ani.
Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională, de moment,
care este trecătoare şi este întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică,
prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale
frustrante şi stresante. Această distincţie se poate realiza printr-o anamneză şi o analiză
temeinică a psihicului subiectului. Forma patologică necesită psihoterapie de lungă durată şi
supravegheată atent.

Anexa I

NOTA RECOMANDĂRI
10. Anxietate nevrotică foarte puternică, fiind necesară intervenţie terapeutică.
9. Anxietate puternică.
8. Anxietate medie superioară.
7. Nervoşi.
6. Anxioşi de nivel mijlociu.
5. Normali.
4. Normali.
3. Normali.
2. Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situaţiile de criză, stress.
1. Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situaţiile de criză, stress.
0. Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situaţiile de criză, stress.

Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea

A > B = anxietatea este voalată, ascunsă, mascată.


A < B = anxietatea este accentuată, manifestă.
A = B = tratarea corectă a probei.

5
Tabelul I

Nr. Factori primari ai personalităţii Nr. item Nr. itemilor din în test
1. Q3 – defect de integrare sau de 8. 1, 2, 3, 4, 21, 22, 23, 24
coeziune a conştiinţei de sine.
2. C – lipsa forţei Eului sau nevrozism 6. 5, 6, 7, 25, 26, 27
general, slăbiciune a Eului.
3. L – insecuritate paranoică, lipsa de 4. 8, 9, 28, 29
securitate socială.
4. O – sentiment de culpabilitate, 12. 10, 11, 12, 13, 14, 15, 30, 31,
depresie patologică, anxietate 32, 33, 34, 35
depresivă.
5. Q4 – tensiune ergică, pulsiuni şi 10. 16, 17, 18, 19, 20, 36, 37, 38,
nevoi nesatisfăcute, excitarea 39, 40
apetitului sexual.

Tabelul II
Transformarea notelor brute în note standard

Clasa A+B bărbaţi A+B femei Procentaj teoretic


Parţial Cumulat
0. 0 – 10 0 – 14 3,6 3,6
1. 11 – 14 15 – 18 4,5 8,1
2. 15 – 19 19 – 23 7,7 15,8
3. 20 – 23 24 – 27 11,6 27,4
4. 24 – 27 28 – 31 14,6 42,0
5. 28 – 32 32 – 36 16,0 58,0
6. 33 – 36 37 – 40 14,6 72,6
7. 37 – 40 41 – 44 11,6 84,2
8. 41 – 45 45 – 49 7,7 921,9
9. 46 – 49 50 – 53 4,5 96,4
10. 50 – 80 54 – 80 3,6 100

Tabelul III
Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii

Clasa Q3 C L O Q4
0. 0 - 0 0–2 0–2
1. 1 0 - 3 3
2. 2 1 1 4–5 4–5
3. 3 2 2 6–7 6
4. 4 3 3 8 7–8
5. 5 4 - 9 – 10 9
6. 6 5 4 11 –12 10 – 11
7. 7–8 6 5 13 12 – 13

6
8. 9 – 10 7 6 14 – 15 14
9. 11 8 - 16 – 17 15 – 17
10. 12 – 16 9 – 12 7–8 18 – 24 18 – 20
Tabelul IV
Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice

Grupul Număr Medie Calificativ Eroare tip asupra medie


Normali 795 26,75 11,16 0,40
Nevrotici 154 38,34 12,40 1,03
Isterie anxioasă 59 44,75 12,80 1,63

Tabelul V
Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza
etalonarea din tabelul 3

Sex Vârstă Q3 C L O Q4
B 17 – 19 - - - -2 -
B 20 – 24 - - - -1 -
B 25 – 29 - - - 0 -
B 30 – 34 - - - +1 -
B 35 – 39 - - - +2 -
F 17 – 19 -1 -1 -4 - -2
F 20 – 24 -1 -1 -3 - -1
F 25 – 29 -1 -1 -2 - 0
F 30 – 34 -1 -1 -1 - +1
F 35 – 39 -1 -1 0 - +2

7
Anexa III

Lista întrebărilor testului

1. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de


des.
2. Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu
liniştit.
3. Înainte de a-mi da o părere, obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce
spun este corect.
4. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie.
5. Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: - aşi organiza-o cu totul altfel;
- aşi dori să fie la fel cum a fost;
6. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante.
7. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer
este imposibil.
8. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai
prietenos decât m-aş fi aşteptat.
9. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi
cereau să-I ascult: - au fost întotdeauna rezonabili;
- deseori n-au fost rezonabili;
10. Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine.
11. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care
s-ar ivi pe neaşteptat.
12. Când eram mic, îmi era frică de întuneric.
13. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament.
14. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: - mă simt jignit şi nu le-o
iert;
- uit imediat şi iert;
15. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să
mă ajute.
16. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor.

8
17. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce.
18. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea
ce le spun.
19. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă, ca de pildă: tulburări de
digestie, dureri nedefinite, senzaţia că-mi bate inima etc.
20. Discutând cu anumite persoane, mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc
să scot o vorbă.
21. Atunci când am ceva de făcut, cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea
oamenilor, deoarece fac totul sub tensiune.
22. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte.
23. Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile, întotdeauna perseverez şi nu
părăsesc intenţiile cu care am pornit.
24. În situaţiile grele, am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat.
25. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul.
26. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi.
27. Uneori, nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri, deşi o fac fără nici un
rost.
28. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi, cu toate că nu le place să recunoască
acest lucru.
29. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat.
30. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: - uneori;
- deseori;
31. Atunci când îmi merge prost, aproape că îmi vine să plâng.
32. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii
mele şi a lipsei mele valoare.
33. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele.
34. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale.
35. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă.
36. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot, de pildă un scârţâit
de uşă, mi se pare de nesuportat şi mă face să tresar.
37. Dacă ceva mă tulbură în mod special, îmi regăsesc în general calmul cu
uşurinţă.
38. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină
grea pe care trebuie s-o îndeplinesc.

9
39. În mod obişnuit adorm uşor, în câteva minute, îndată ce mă culc.
40. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-
au preocupat şi interesat puţin înainte.

10