Trigonometrie

Definitii:
1. Goniometria este stiinta care se ocupa de masurarea unghiurilor.
2. Functiile care sunt folosite in trigonometrie se numesc functii trigonometrice.
3. Un grad sexagesimal, notat 10, reprezinta a 360-a parte dintr-un cerc.
A 60-a parte a unui grad sexagesimal se numeste minut si se noteaza 1’.
A 60-a parte a unui minut se numeste secunda si se noteaza 1’’. Deci, 10 = 60′ = 360′′.
4. Un radian, notat 1 rad, corespunde unui arc de pe cercul de raza R care are lungimea R. Masura
unui unghi X⌃𝑂𝑌 in radiani o notam prin 𝜇(X⌃𝑂𝑌).

Arcul 𝐴⌃𝐵 are masura 1 rad, adica 𝜇(𝐴⌃𝐵) = 1 𝑟𝑎𝑑. B

1 𝑟𝑎𝑑 ≅ 57 0 RR
1 rad A
1800 = 𝜋 𝑟𝑎𝑑 OR

5. Cercul trigonometric este cercul unitate pe care s-a considerat un sens pozitiv (sensul invers
deplasarii acelor de ceasornic) si un sens negativ (sensul de miscare a acelor de ceasornic).
Notam acest cerc cu ✔.

𝜋
rad=900
B(0,1) 2
𝜋
rad=600
3
sensul trigonometric 𝜋
rad=450
4

Cadranul II Cadranul I 𝜋
6 rad=300
𝜋 rad
O(0,0) 0 rad=00
A’(-1,0) A(1,0)
Cadranul III Cadranul IV

B’(0,-1) 3𝜋
rad
2

Functiile trigonometrice directe sunt: functia sinus, functia cosinus, functia tangenta si functia
cotangenta. Functiile trigonometrice inverse sunt: functia arcsinus, functia arccosinus, functia
arctangenta si functia arccotangenta.

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al
autorului!
 Functii trigonometrice directe

Functia sinus

Definitie: Fie 𝑀𝛼 ∈ ✔. Sinusul lui 𝛼, notat sin 𝛼, este ordonata punctului 𝑀𝛼. Asadar: 𝑠i𝑛: ℝ → ℝ,
y
𝛼 → sin 𝛼. 𝑀𝛼
0 0 𝜋 1 𝑦𝛼
𝑠i𝑛 0 = 𝑠i𝑛 0 = 0
𝑠i𝑛 30 = 𝑠i𝑛 = axa sinusului
6 2 𝛼
𝜋 𝜋 √3
𝑠i𝑛 450 = 𝑠i𝑛 =
√2
𝑠i𝑛 600 = 𝑠i𝑛 3 = 2 O 𝑥𝛼x
4 2
0
0 𝜋
𝑠i𝑛 90 = 𝑠i𝑛 2 = 1 𝑠i𝑛 180 = 𝑠i𝑛 𝜋 = 0
3𝜋
𝑠i𝑛 2700 = 𝑠i𝑛 = −1
2

Proprietati:
1. Marginire: −1 ≤ sin 𝛼 ≤ 1, ∀ 𝛼 ∈ ℝ
2. Periodicitate: sin(𝛼 + 2𝑘𝜋) = sin 𝛼 , ∀𝛼 ∈ ℝ, ∀𝑘 ∈ ℤ . 𝑇 = 2𝜋 este perioada principala.
3. Imparitate: sin(−𝛼) = −sin 𝛼 , ∀ 𝛼 ∈ ℝ
4. Semn:
Cadra Sem
sin 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ (0 + 2𝑘𝜋, 𝜋 + 2𝑘𝜋), 𝑘 ∈ ℤ sin 𝑥 < 0, nul nul
I +
∀𝑥 ∈ (𝜋 + 2𝑘𝜋, 2𝜋 + 2𝑘𝜋), 𝑘 ∈ ℤ sin 𝑥 = 0, ∀𝑥 ∈ II +
III -
{2𝑘𝜋, 𝜋 + 2𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
IV -
5. Monotonia:
𝜋 3𝜋
sin 𝑥 este crescatoare ∀𝑥 ∈ [0, ] 𝖴 [ , 2𝜋] Cadran I I I I
2 2 I I V
𝜋 3𝜋 I
sin 𝑥 este descrescatoare ∀𝑥 ∈ [ , ]
2 2 Monoton
𝑥 𝑥 𝑥
6. Dezvoltare in serie: sin 𝑥 = 𝑥 − 3 + 5 − 7 + ⋯
3! 5! 7!

Functia cosinus

Definitie: Fie 𝑀𝛼 ∈ ✔. Cosinusul lui 𝛼, notat cos 𝛼, este abscisa punctului 𝑀𝛼. Asadar: 𝑐o𝑠: ℝ → ℝ,
𝛼 → cos 𝛼. y
𝑦 𝑀𝛼
axa cosinusului 𝛼
𝑐o𝑠 00 = 𝑐o𝑠 0 = 1 √3 𝛼
𝑐o𝑠 300 =
𝜋
𝑐o𝑠 =
6 2 O 𝑥𝛼 x
√2 𝜋 1
𝑐o𝑠 45 =
0
𝜋
𝑐o𝑠 = 𝑐o𝑠 600 = 𝑐o𝑠 =
2 3 2
0 0 0 3𝜋
4
𝜋
𝑐o𝑠 90 = 𝑐o𝑠 2 = 0 𝑐o𝑠 180 = 𝑐o𝑠 𝜋 = −1 𝑐o𝑠 270 = 𝑠i𝑛 2
=0
 Proprietati:
1. Marginire: −1 ≤ cos 𝛼 ≤ 1, ∀ 𝛼 ∈ ℝ
2. Periodicitate: cos(𝛼 + 2𝑘𝜋) = cos 𝛼 , ∀𝛼 ∈ ℝ, ∀𝑘 ∈ ℤ . 𝑇 = 2𝜋 este perioada principala.
3. Paritate: cos(−𝛼) = cos 𝛼 , ∀ 𝛼 ∈ ℝ
4. Semn:
𝜋 Cadra Sem
cos 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ (0 + 2𝑘𝜋, 3𝜋 nul nul
2 + 2𝑘𝜋) 𝖴 + 2𝑘𝜋, 2𝜋 + 2𝑘𝜋) , 𝑘 ∈ ℤ I +
2
( II -
III -
cos 𝑥 < 0, ∀𝑥 ∈ 3𝜋 IV +
𝜋 + 2𝑘𝜋, + 2𝑘𝜋) , 𝑘 ∈ ℤ
( 2
2
𝜋 3𝜋
cos 𝑥 = 0, ∀𝑥 ∈ { + 2𝑘𝜋, + 2𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
2 2

5. Monotonia:
sin 𝑥 este descrescatoare ∀𝑥 ∈ [0, 𝜋] Cadran I I I I
I I V
sin 𝑥 este crescatoare ∀𝑥 ∈ [𝜋, 2𝜋] I
𝑥 𝑥 𝑥 Monoton
6. Dezvoltare in serie: cos 𝑥 = 𝑥 − 2 + 4 − 6 + ⋯
2! 4! 6!

7. Formula fundamentala a trigonometriei: sin2 𝛼 + cos2 𝛼 = 1, ∀𝛼 ∈ ℝ

8. Relatii intre sinus si cosinus:
a. sin
𝜋 − 𝛼) = cos 𝛼 , ∀𝛼 ∈ ℝ
(
2

b. cos ( 𝜋
2 − 𝛼) = sin 𝛼 , ∀𝛼 ∈ ℝ

Functia tangenta

𝜋
Definitie: Fie ∈ ✔. Tangenta lui 𝛼 ∈ ℝ\ {(2𝑘 + 1) |𝑘 ∈ ℤ}, notata tg 𝛼, este egala cu raportul dintre
𝑀𝛼 2
sin 𝛼 𝜋
sin 𝛼 si cos 𝛼, adica tg 𝛼 = . Asadar: 𝑡𝑔: ℝ\ {(2𝑘 + 1) |𝑘 ∈ ℤ} → ℝ, 𝛼 → tg 𝛼.
cos 𝛼 2
y 𝑇𝛼(1, 𝑦)
𝑦𝛼 𝑀𝛼
𝛼

O 𝑥𝛼 x

axa tangentelor

Proprietati:
𝜋
1. Periodicitate: tg(𝛼 + 𝑘𝜋) = tg 𝛼 , ∀𝛼 ∈ ℝ {(2𝑝 + 1) |𝑝 ∈ ℤ} , ∀𝑘 ∈ ℤ .
2

𝑇 = 𝜋 este perioada principala.

𝜋
2. Imparitate: tg(−𝛼) = −tg 𝛼 , ∀ 𝛼 ∈ ℝ\ {(2𝑘 + 1) |𝑘 ∈ ℤ}
2
 3. Semn:
tg 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ (𝑘𝜋, + 𝑘𝜋) , 𝑘 ∈ ℤ Cadra Sem
𝜋
nul nul
2 I +
𝜋 II -
tg 𝑥 < 0, ∀𝑥 ∈ ( + 𝑘𝜋, 𝜋 + 𝑘𝜋) , 𝑘 ∈ ℤ III +
2
IV -
tg 𝑥 = 0, ∀𝑥 ∈ {𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
𝜋
4. Monotonia: , 2) −𝜋 𝜋
𝑥 0
2 2
tg 𝑥 este crescatoare ∀𝑥 ∈ (−
𝜋

2 𝑡𝑔 𝑥

Functia cotangenta

Definitie: Fie 𝑀𝛼 ∈ ✔. Cotangenta lui 𝛼 ∈ ℝ\{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}, notata ctg 𝛼, este egala cu raportul dintre cos 𝛼
cos 𝛼
si sin 𝛼, adica ctg 𝛼 = . Asadar: 𝑐𝑡𝑔: ℝ\{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} → ℝ, 𝛼 → ctg 𝛼.
sin 𝛼
y𝐾𝛼(𝑥, 1)
𝑦𝛼𝑀𝛼

axa cotangente l O 𝛼
o 𝑥𝛼x
r

Proprietati:
1. Periodicitate: ctg(𝛼 + 𝑘𝜋) = ctg 𝛼 , ∀𝛼 ∈ ℝ\{𝑝𝜋|𝑝 ∈ ℤ}, ∀𝑘 ∈ ℤ .
𝑇 = 𝜋 este perioada principala.
2. Imparitate: ctg(−𝛼) = −ctg 𝛼 , ∀ 𝛼 ∈ ℝ\{𝑝𝜋|𝑝 ∈ ℤ}
3. Semn:
𝜋
ctg 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ (𝑘𝜋, Cadra Sem
2 + 𝑘𝜋) , 𝑘 ∈ ℤ nul nul
𝜋 I +
ctg 𝑥 < 0, ∀𝑥 ∈ ( + 𝑘𝜋, 𝜋 + 𝑘𝜋) , 𝑘 ∈ ℤ II -
2
𝜋 III +
ctg 𝑥 = 0, ∀𝑥 ∈ {(2𝑘 + |𝑘 ∈ ℤ} IV -
2
1)

4. Monotonia:
𝑥 0 𝜋
ctg 𝑥 este descrescatoare ∀𝑥 ∈ (0, 𝜋)
c𝑡𝑔 𝑥
5. Relatii intre tangent si cotangenta:
1
a. tg 𝛼 =
𝑐𝑡g𝛼 , ∀𝛼 {𝑘𝜋, + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
𝜋
∈
2

b. 𝑡𝑔 ( 𝜋
2 − 𝛼) = 𝑐𝑡𝑔𝛼, ∀𝛼 ∈ {𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
𝜋
c. 𝑐𝑡𝑔 (𝜋 {
2 − 𝛼) = 𝑡𝑔𝛼, ∀𝛼 ∈ 2
+ 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
Relatii intre functiile trigonometrice ale unui unghi:
𝑡g𝛼
1. 𝑠i𝑛𝛼 = ±√1 − 𝑐o𝑠2𝛼 = ± 1
√1+𝑡g2𝛼 =±
√1+𝑐𝑡g2𝛼
2 1
2. 𝑐o𝑠𝛼 = ±√1 − 𝑠i𝑛 𝛼 = ±
√1+𝑡g2𝛼 𝑐𝑡g𝛼
= ± √1+𝑐𝑡g2𝛼
1
3. 𝑡𝑔𝛼 =
𝑐𝑡g𝛼 𝑠i𝑛𝛼 2𝛼
= ± √1−𝑠i𝑛2𝛼 = ± √1−𝑐o𝑠
𝑐o𝑠𝛼
1
4. 𝑐𝑡𝑔𝛼 =
√1−𝑠i𝑛2𝛼 𝑐o𝑠𝛼
𝑡g𝛼 =± 𝑠i𝑛𝛼 = ± √1−𝑐o𝑠2𝛼

Reducerea la primul cadran:

1. Trecerea din cadranul II in cadranul I:
a. sin(𝜋 − 𝑥) = 𝑠i𝑛𝑥
b. cos(𝜋 − 𝑥) = −𝑐o𝑠𝑥
c. tg(𝜋 − 𝑥) = −𝑡𝑔𝑥
d. ctg(𝜋 − 𝑥) = −𝑐𝑡𝑔𝑥
2. Trecerea din cadranul III in cadranul I:
a. sin(𝜋 + 𝑥) = −𝑠i𝑛𝑥
b. cos(𝜋 + 𝑥) = −𝑐o𝑠𝑥
c. tg(𝜋 + 𝑥) = 𝑡𝑔𝑥
d. ctg(𝜋 + 𝑥) = 𝑐𝑡𝑔𝑥
3. Trecerea din cadranul IV in cadranul I:
a. sin(2𝜋 − 𝑥) = −𝑠i𝑛𝑥
b. cos(2𝜋 − 𝑥) = 𝑐o𝑠𝑥
c. tg(2𝜋 − 𝑥) = −𝑡𝑔𝑥
d. ctg(2𝜋 − 𝑥) = −𝑐𝑡𝑔𝑥

Formule trigonometrice pentru suma si diferenta a doua unghiuri:

1. sin(𝑎 + 𝑏) = 𝑠i𝑛𝑎 𝑐o𝑠𝑏 + 𝑐o𝑠𝑎 𝑠i𝑛𝑏, ∀𝑎, 𝑏 ∈ ℝ
2. sin(𝑎 − 𝑏) = 𝑠i𝑛𝑎 𝑐o𝑠𝑏 − 𝑐o𝑠𝑎 𝑠i𝑛𝑏, ∀𝑎, 𝑏 ∈ ℝ
3. cos(𝑎 + 𝑏) = 𝑐o𝑠𝑎 𝑐o𝑠𝑏 − 𝑠i𝑛𝑎 𝑠i𝑛𝑏, ∀𝑎, 𝑏 ∈ ℝ
4. cos(𝑎 − 𝑏) = 𝑐o𝑠𝑎 𝑐o𝑠𝑏 + 𝑠i𝑛𝑎 𝑠i𝑛𝑏, ∀𝑎, 𝑏 ∈ ℝ
𝑡g𝑎+𝑡g𝑏
5. 𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏) =
1−𝑡g𝑎 𝑡g𝑏 ,𝜋∀𝑎, 𝑏, 𝑎 + 𝑏 ∈ ℝ\{(2𝑘 + 1) |𝑘 ∈ ℤ}
𝑡g𝑎−𝑡g𝑏
6. 𝑡𝑔(𝑎 − 𝑏) = 2
1+𝑡g𝑎 𝑡g𝑏 |𝑘 ∈ ℤ}
, ∀𝑎, 𝑏, 𝑎 − 𝑏 ∈ ℝ\{(2𝑘 + 1)
𝜋

2
Formule trigonometrice pentru dublul si triplul unui unghi:
1. 𝑠i𝑛2𝛼 = 2 𝑠i𝑛𝛼 𝑐o𝑠𝛼, ∀𝛼 ∈ ℝ
2. 𝑐o𝑠2𝛼 = 𝑐o𝑠2𝛼 − 𝑠i𝑛2𝛼, ∀𝛼 ∈ ℝ
 3. 𝑐o𝑠2𝛼 = 2𝑐o𝑠2𝛼 − 1, ∀𝛼 ∈ ℝ
4. 𝑐o𝑠2𝛼 = 1 − 2𝑠i𝑛2𝛼, ∀𝛼 ∈ ℝ
2𝑡g𝛼
5. 𝑡𝑔2𝛼 =
1−𝑡g2𝛼 , 𝑐o𝑠2𝛼 ≠ 0, 𝑐o𝑠𝛼 ≠ 0
6. 𝑠i𝑛3𝛼 = 3𝑠i𝑛𝛼 − 4𝑠i𝑛3𝛼, ∀𝛼 ∈ ℝ
7. 𝑐o𝑠3𝛼 = 4𝑐o𝑠3𝛼 − 3𝑐o𝑠𝛼, ∀𝛼 ∈ ℝ
1−𝑐o𝑠2𝛼
8. 𝑠i𝑛2𝛼 = , ∀𝛼 ∈ ℝ
2
1+𝑐o𝑠2𝛼
9. 𝑐o𝑠2𝛼 = , ∀𝛼 ∈ ℝ
2

Substitutia universala:
𝛼
2𝑡g 𝛼
2
1. 𝑠i𝑛𝛼 = 𝛼 , 𝑐o𝑠 ≠0
1+𝑡g2 2
2
𝛼
1−𝑡g2 𝛼
2
2. 𝑐o𝑠𝛼 = , 𝑐o𝑠 ≠ 0
1+𝑡g 2𝛼 2
2

3. 𝑡𝑔𝛼 = 𝛼
2𝑡g 2 𝛼
𝛼 , 𝑐o𝑠 ≠ 0
𝛼 1−𝑡g2 2
2
1−𝑐o𝑠𝛼
4. 𝑡𝑔 = , 𝑠i𝑛𝛼 ≠ 0
2 𝑠i𝑛𝛼

Transformarea sumelor in produse:

𝛼+𝛽 𝛼−𝛽
1. 𝑠i𝑛𝛼 + 𝑠i𝑛𝛽 = 2𝑠i𝑛 𝑐o𝑠 , ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2 2
𝛼−𝛽 𝛼+𝛽
2. 𝑠i𝑛𝛼 − 𝑠i𝑛𝛽 = 2𝑠i𝑛 𝑐o𝑠 , ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2 2
𝛼+𝛽 𝛼−𝛽
3. 𝑐o𝑠𝛼 + 𝑐o𝑠𝛽 = 2𝑐o𝑠 𝑐o𝑠 , ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2 2
𝛼+𝛽 𝛼−𝛽
4. 𝑐o𝑠𝛼 − 𝑐o𝑠𝛽 = −2𝑠i𝑛 𝑠i𝑛 , ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2 2

Transformarea produselor in suma:

1
1. 𝑠i𝑛𝛼 𝑐o𝑠𝛽 = [sin(𝛼 − 𝛽) + sin(𝛼 + 𝛽)], ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2
1
2. 𝑐o𝑠𝛼 𝑐o𝑠𝛽 = [cos(𝛼 + 𝛽) + cos(𝛼 − 𝛽)], ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2
1
3. 𝑠i𝑛𝛼 𝑠i𝑛𝛽 = [cos(𝛼 − 𝛽) − cos(𝛼 + 𝛽)], ∀𝛼, 𝛽 ∈ ℝ
2
Graficele functiilor trigonometrice:

1. Functia sinus

1
𝜋 3𝜋
− 𝜋 2 2𝜋
−2𝜋 3𝜋 −𝜋 2 0 𝜋
− 2 2
-1

𝜋 3𝜋
𝜋 2𝜋
−2𝜋 2. 3𝜋 cosinus −
Functia −𝜋 0 𝜋 2
− 2 2 2
1

-1

3. Functia tangenta

3𝜋 𝜋 𝜋 3𝜋
− −
2 2 2
2
−𝜋0𝜋

4. Functia cotangenta

𝜋 𝜋
− 2
−2𝜋 3𝜋 2 0 𝜋 3𝜋 2𝜋
−𝜋
− 2 2
Functii trigonometrice inverse
𝜋
2
Functia arcsinus

𝜋 𝜋
Fie ƒ: [− , ] → [−1,1], ƒ(𝑥) = sin 𝑥 functie inversabila.
2 2
𝜋 𝜋
Notam cu 𝑔: [−1,1] → [− , ] , 𝑔(𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥. -1
2 2
0 1

x − √2 −1 1 √2
−1 0 2
1
2 2 2
−𝜋 −𝜋 − 𝜋 𝜋 𝜋4 𝜋
arcsin x 0
2 4 6 6 2 𝜋
−
2
Proprietati:
1. Intersectia cu axele de coordonate:
𝐺g ∩ 𝑂𝑥: 𝑦 = 0 ⇒ 𝑥 = 0 ⇒ 𝐺g ∩ 𝑂𝑥 = {𝑂(0,0)}
𝐺g ∩ 𝑂𝑦: 𝑥 = 0 ⇒ 𝑦 = 0 ⇒ 𝐺g ∩ 𝑂𝑦 = {𝑂(0,0)}
2. Paritate/Imparitate:
Functia arcsin x este impara, adica arcsin(−𝑥) = −𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥, ∀𝑥 ∈ [−1,1]
3. Simetria graficului:
Graficul functiei arcsin x este simetric in raport cu originea
4. Monotonia functiei:
Functia arcsin x este crescatoare pe [−1,1]
5. Marginirea functiei:
𝜋 𝜋
− 2 ≤ 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥 ≤ , ∀𝑥 ∈ [−1,1]
2
( 𝜋 𝜋
min 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛 −1) =
− − ⇒ 𝐴 (−1, 2
) punct de minim
2

max 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛 1 = 𝜋

𝜋 ⇒ 𝐴 (1, ) punct de maxim
2
2

6. Convexitate si concavitate:
Functia arcsin x este concava pe [−1,0] si convexa pe [0,1]. Punctul 𝑥 = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛 𝑥 < 0 daca 𝑥 ∈ [−1,0]
𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥 > 0 daca 𝑥 ∈ (0,1]
8. 𝑠i𝑛(𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ [−1,1]
𝜋 𝜋
arcsin(𝑠i𝑛𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ [− , ]
2 2
Functia arccosinus
𝜋

Fie ƒ: [0, 𝜋] → [−1,1], ƒ(𝑥) = cos 𝑥 functie inversabila.

Notam cu 𝑔: [−1,1] → [0, 𝜋], 𝑔(𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥.

𝜋
2

x − √2 −1 1 √2
−1 0 2 2
1
2 2

arcos x 3𝜋 2𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
𝜋 4 3 2 3 4
0

Proprietati: −1 0 1

1. Intersectia cu axele de coordonate:

𝐺g ∩ 𝑂𝑥: 𝑦 = 0 ⇒ 𝑥 = 1 ⇒ 𝐺g ∩ 𝑂𝑥 = {𝐴(1,0)}
𝜋 𝜋
𝐺 ∩ 𝑂𝑦: 𝑥 = 0 ⇒ 𝑦 = ⇒ 𝐺 ∩ 𝑂𝑦 = {𝐵 (0, )}
g 2 g 2
2. Paritate:
Functia arcos x nu este nici para dar nici impara, in schimb:
arccos(−𝑥) = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥, ∀𝑥 ∈ [−1,1]
3. Simetria graficului:
Graficul functiei arcos 𝜋
este simetric in raport cu 𝐵 (0, ), adica:
2
x

4. Monotonia functiei: arccos(−𝑥)+𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥

= , ∀𝑥 ∈ [−1,1]
2 𝜋
2

Functia arcos x este descrescatoare pe [−1,1]

5. Marginirea functiei:
0 ≤ 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥 ≤ 𝜋, ∀𝑥 ∈ [−1,1]
min 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠 1 = 0 ⇒ 𝐴(1,0) punct de minim
max 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠(−1) = 𝜋 ⇒ 𝐵(−1, 𝜋) punct de
maxim
6. Convexitate si concavitate:
Functia arcos x este convexa pe [−1,0] si concava pe [0,1]. Punctul 𝑥 = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥 ≥ 0 daca 𝑥 ∈ [−1,1]
8. 𝑐o𝑠(𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ [−1,1]
arccos(𝑐o𝑠𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ [0, 𝜋]
9. 𝑎𝑟𝑐𝑠i𝑛𝑥 + 𝑎𝑟𝑐𝑐o𝑠𝑥 = 𝜋 , ∀𝑥 ∈ [−1,1]
2
Functia arctangenta

𝜋
2
Fie ƒ: (− 𝜋) → ℝ, ƒ(𝑥) = tg 𝑥 functie inversabila.
𝜋
,2
2

Notam cu 𝑔: ℝ → (−
, 2 ) , 𝑔(𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥.
𝜋 𝜋
0
2

𝜋
−
x −∞ −1 0 1 +∞ 2

−𝜋 −𝜋 𝜋 𝜋2
arctg x 0
2 4 4

Proprietati:
1. Intersectia cu axele de coordonate:
𝐺g ∩ 𝑂𝑥: 𝑦 = 0 ⇒ 𝑥 = 0 ⇒ 𝐺g ∩ 𝑂𝑥 = {𝑂(0,0)}
𝐺g ∩ 𝑂𝑦: 𝑥 = 0 ⇒ 𝑦 = 0 ⇒ 𝐺g ∩ 𝑂𝑦 = {𝑂(0,0)}
2. Paritate/Imparitate:
Functia arctg x este impara, adica: 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(−𝑥) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥, ∀𝑥 ∈ ℝ
3. Simetria graficului:
Graficul functiei arctg x este simetric in raport cu 𝑂(0, 𝑂)
4. Monotonia functiei:
Functia arctg x este crescatoare pe ℝ
5. Marginirea functiei:
𝜋
−2 <
𝜋
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 < , ∀𝑥 ∈ ℝ
𝜋
2
𝜋
inf 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 = − ⇒ 𝑑: 𝑦 = − este asimptota orizontala catre −∞
2 2
𝜋 𝜋
sup 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 = ⇒ 𝑑: 𝑦 = este asimptota orizontala catre +∞
2 2

6. Convexitate si concavitate:
Functia arctg x este convexa pe (−∞, 0] si concava pe [0, +∞). Punctul 𝑥 = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 < 0 daca 𝑥 ∈ (−∞, 0)
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 ≥ 0 daca 𝑥 ∈ [0, +∞)
8. 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ ℝ

arctg(𝑡𝑔𝑥) 𝜋
= 𝑥, ∀𝑥 ∈ (− , )
𝜋 2

2
Functia arccotangenta �
�

�
Fie ƒ: (0, 𝜋) → ℝ, ƒ(𝑥) = ctg 𝑥 functie inversabila. �
2
Notam cu 𝑔: ℝ → (0, 𝜋), 𝑔(𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥.

x −∞ −1 0 1 +∞
3𝜋 𝜋 𝜋
arcctg x 𝜋 0
4 2 4

Proprietati:
1. Intersectia cu axele de coordonate:
𝐺g ∩ 𝑂𝑥: 𝑦 = 0 ∉ 𝐼𝑚 𝑔 ⇒ 𝐺g nu taie axa Ox
𝜋 𝜋
𝐺 ∩ 𝑂𝑦: 𝑥 = 0 ⇒ 𝑦 = ⇒ 𝐺 ∩ 𝑂𝑦 = {𝐴 (0, )}
g 2 g 2
2. Paritate/Imparitate:
Functia arcctg x nu este nici para dar nici impara, in schimb:
arcctg(−𝑥) = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥, ∀𝑥 ∈ ℝ
3. Simetria graficului:
Graficul functiei arcctg 𝜋
este simetric in raport cu 𝐵 (0, ), adica:
2
x

4. Monotonia functiei: arcctg(−𝑥)+𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡g𝑥

= , ∀𝑥 ∈ ℝ
2 𝜋
2

Functia arcctg x este descrescatoare pe ℝ

5. Marginirea functiei:
0 < 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 < 𝜋, ∀𝑥 ∈ ℝ
inf 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥 = 0 ⇒ 𝑑: 𝑦 = 0 este asimptota orizontala catre +∞
sup 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝜋 ⇒ 𝑑: 𝑦 = 𝜋 este asimptota orizontala catre −∞
6. Convexitate si concavitate:
Functia arcctg x este concava pe (−∞, 0] si convexa pe [0, +∞). Punctul 𝑥 = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥 > 0 daca 𝑥 ∈ ℝ
8. 𝑐𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ ℝ
arcctg(𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ (0,
𝜋)
𝜋
9. 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 + 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥 = , ∀𝑥 ∈ ℝ
2
Ecuatii trigonometrice

Definitie: Se numeste ecuatie trigonometrica o ecuatie in care necunoscuta figureaza ca argument al

uneia sau mai multor functii trigonometrice.

Tipuri de ecuatii trigonometrice:

1. Ecuatii de forma: sin 𝑥 = 𝑎, |𝑎| ≤ 1
Solutia este: 𝑆 = {(−1)k arcsin 𝑥 + 𝑘𝜋 | 𝑘 ∈ ℤ}
2. Ecuatii de forma: cos 𝑥 = 𝑎, |𝑎| ≤ 1
Solutia este: 𝑆 = {± arccos 𝑥 + 2𝑘𝜋 | 𝑘 ∈
ℤ}
3. Ecuatii de forma: tg 𝑥 = 𝑎, 𝑎 ∈ ℝ
Solutia este: 𝑆 = {arctg 𝑥 + 𝑘𝜋 | 𝑘 ∈
ℤ}
4. Ecuatii de forma: ctg 𝑥 = 𝑎, 𝑎 ∈ ℝ
Solutia este: 𝑆 = {arcctg 𝑥 + 𝑘𝜋 | 𝑘 ∈
ℤ}
5. Ecuatii de forma: sin 𝛼𝑥 = sin 𝛽𝑥, cos 𝛼𝑥 = cos 𝛽𝑥, tg 𝛼𝑥 = tg 𝛽𝑥, ctg 𝛼𝑥 = ctg 𝛽𝑥
Se aplica formulele de transformare ale sumei respectiv diferentei in produs.
6. Ecuatii de forma: ƒ(sin 𝛼𝑥) = 0, ƒ(cos 𝛼𝑥) = 0, ƒ(tg 𝛼𝑥) = 0, ƒ(ctg 𝛼𝑥) = 0
Se noteaza 𝑡 = sin 𝛼𝑥 (𝑡 = cos 𝛼𝑥, 𝑡 = tg 𝛼𝑥, 𝑡 = ctg 𝛼𝑥) si se obtine o ecuatie algebrica in x
care se rezolva elementar.
7. Ecuatii de forma: a sin2 𝑥 + 𝑏 sin 𝑥 cos 𝑥 + 𝑐 cos2 𝑥 = 0 (ecuatie omogena de gradul
II) Daca cos 𝑥 = 0 atunci a sin2 𝑥 = 0 si se rezolva folosind cazurile anterioare.
Daca cos 𝑥 ≠ 0 atunci se imparte ecuatia cu cos2 𝑥 si obtinem ecuatia a tg2 𝑥 + 𝑏 tg x + 𝑐 = 0
care se rezolva folosind cazurile anterioare.
8. Ecuatii de forma: 𝑎 sin 𝑥 + 𝑏 cos 𝑥 = 𝑐 , 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℝ, 𝑎𝑏 ≠ 0 (ecuatie liniara)
1−𝑡
a. Metoda I: Notam 𝑡 = tg x. Atunci sin 𝑥 = 2𝑡 , cos 𝑥 2 si se rezolva folosind cazurile
2 2
=
2 1+𝑡 1+𝑡

anterioare.
𝑥 𝑥
b. Metoda II: (Prin omogenizare) Se folosesc formulele sin 𝑥 = 2 sin cos , cos 𝑥 =
2 2
2𝑥 2𝑥 2𝑥 2𝑥
cos − sin , sin + cos = 1 si se rezolva folosind cazurile anterioare.
2 2 2 2

c. Metoda III: (Prin ridicare la patrat) 𝑎 sin 𝑥 = 𝑐 − 𝑏 cos 𝑥 ⇒ 𝑎2 sin2 𝑥 = 𝑐2 − 2𝑏𝑐 cos 𝑥 +
𝑏2 cos2 𝑥 ⇒ 𝑎2(1 − cos2 𝑥) = 𝑐2 − 2𝑏𝑐 cos 𝑥 + 𝑏2 cos2 𝑥 si se rezolva folosind cazurile
anterioare.
9. Ecuatii de forma: 𝑎(sin 𝑥 + cos 𝑥) + 𝑏 sin 𝑥 cos 𝑥 = 𝑐 (ecuatie simetrica)
 Se noteaza sin 𝑥 + cos 𝑥 = 𝑦, se ridica la patrat si se rezolva folosind cazurile anterioare.
10. Ecuatii care contin sume sau produse de sinusuri sau (si) cosinusuri unde se folosesc formulele
de transformare ale sumelor in produs sau invers.