CERCETAREA MOTORULUI ASINCRON

CU CONDENSATOR
(Aplicaţia A – 4)

1. Scopul aplicaţiei
 Determinarea parametrilor înfăşurărilor de pornire şi de funcţionare pe cale
experimentală.
 Cercetarea caracteristicilor de pornire şi dependenţa lor de valoarea capacităţii de
pornire.

2. Programul aplicaţiei
 De notat datele nominale ale motorului asincron cu condensator cercetat. De
studiat schema şi aparatele, care se folosesc în aplicaţia dată.
 De efectuat încercarea în scurtcircuit a înfăşurărilor de pornire şi de funcţionare şi
de calculat parametrii lor.
 Să se calculeze capacitatea condensatorului necesară pentru asigurarea defazajului
de 90 dintre curenţii înfăşurărilor de pornire şi funcţionare.
 De ridicat caracteristicile curenţilor de pornire şi momentelor funcţie de valoarea
capacităţii, care se conectează în circuitul înfăşurării de pornire pentru U1= const.
 De ridicat caracteristica în regim de mers în gol.
 Să se determine relaţia curenţilor de pornire şi funcţionare pentru valoarea
capacităţii date.

3. Îndrumări pentru realizarea aplicaţiei

3.1. Maşina cercetată prezintă un motor asincron cu condensator. Motorul asincron cu
condensator, la fel ca şi motorul asincron monofazat, are pe stator două înfăşurări: de funcţionare
(F1 - F2) şi de pornire (cu condensator P1 - P2). Particularitatea acestui motor constă în aceea, că
înfăşurarea de pornire nu se deconectează în timpul funcţionării normale, iar capacitatea, care se
conectează în serie cu înfăşurarea la sarcină nominală, asigură existenţa succesiunii directe a
câmpului magnetic învârtitor. Ambele înfăşurări au zonele de fază decalate la un unghi de 90
grade electrice. Pentru o sarcină nominală puterile ambelor înfăşurări sunt aceleaşi, iar numărul
de spire, curentul şi tensiunea sunt diferite.
Motorul se alimentează prin intermediul a trei borne ale înfăşurărilor (fig.1): C1 – borna-
început comună a înfăşurărilor de pornire şi funcţionare; P2 – sfârşitul înfăşurării de pornire; F2 –
sfârşitul înfăşurării de funcţionare.
Cuplul la arbore pentru rotorul nemişcat se măsoară cu ajutorul frânei electromagnetice
când discul este imobil.
Transformatoarele de curent pentru măsurare permit utilizarea aceloraşi aparate pentru
măsurarea curentului în regim de mers în gol şi scurtcircuit.
3.2. Parametrii înfăşurărilor de pornire şi funcţionare se determină din încercarea în
scurtcircuit corespunzător fig. 1 şi fig. 2.
La bornele înfăşurării de funcţionare F1 - F2 se dă o tensiune scăzută U = (0,1 – 0,15)Un
de la autotransformatorul RNT (transformator cu reglare sub tensiune), înfăşurarea de pornire
fiind deconectată. Ridicând treptat tensiunea până la valoarea, pentru care curentul de scurtcircuit
a înfăşurării de funcţionare va fi aproximativ egal cu cel nominal If = Isc.f = 0,8 A se înscriu
indicaţiile voltmetrului, ampermetrului şi wattmetrului pentru 5-6 puncte. Pentru caracteristica
de scurtcircuit liniară parametrii înfăşurării de funcţionare se determină după expresiile:

U sc. f Psc. f Psc. f

Z sc. f  ; rsc. f  2
; X sc. f  2
Z sc 2
. f  rsc. f ; cos sc. f 
I sc. f I sc .f U sc. f I sc. f
 Datele experimentale şi cele calculate se înscriu în tabelul 1.
Tabelul
1
Date experimentale Date calculate
Usc.f, V Isc.f, A Psc.f, W Zsc.f,  rsc.f,  Xsc.f,  cossc.f

Parametrii înfăşurării de pornire (Zsc.p, rsc.p, Xsc.p) se determină după datele încercării în
regim de scurtcircuit a înfăşurării de pornire (vezi fig. 2).
Curentul de scurtcircuit a înfăşurării de pornire se măreşte până la valoarea Isc.p = 0,9 A.
Mersul încercării şi calculului parametrilor este analogic cu cel pentru înfăşurarea de funcţionare.
U sc. p Psc. p Psc. p
Z sc. p  ; rsc. p  2
; X sc. p  2
Z sc 2
. p  rsc. p ; cos  sc. p 
I sc. p I sc .p
U sc. p I sc. p
Datele experimentale şi cele calculate se înscriu în tabelul 2.
Tabelul
2
Date experimentale Date calculate
Usc.p, V Isc.p, A Psc.p, W Zsc.p,  rsc.p,  Xsc.p,  cossc.p
Reţea  220 V Reţea  220 V

Pc Pc

RNT RNT

A B C A B C
I1 L1 I1 L1
Wf Wp
I2 I2
L2 L2

Af Ap
Vc Vc

F1, P1 C1 P1 F1, P1 C1 P1

F1 F2 F1 F2

P2 P2

Fig.1. Schema încercării în regim de Fig.2. Schema încercării în regim de

scurcircuit a înfăşurării de funcţionare a scurcircuit a înfăşurării de pornire a
motorului asincron scurtcircuitat motorului asincron scurtcircuitat
 3.3. La prezenţa condensatorului în circuit curentul înfăşurării de pornire Ip depăşeşte
tensiunea reţelei U1 cu unghiul sc.c (fig. 3). La absenţa condensatorului în circuit curentul
înfăşurării de pornire Ip rămâne în urmă faţă de tensiunea reţelei U1 cu unghiul sc.p. Tangenta
unghiului se determină cu expresia
X c  X sc. p
tg sc. p.c 
rsc. p
de unde rezistenţa capacităţii Xc este
X c  rsc. p  tg sc. p.c  X sc. p
Din altă parte, din diagrama vectorială se vede, că  sc. p.c  90   sc. p
atunci X c  rsc. p  tg  90   sc. p   X sc. p
Capacitatea condensatorului (în F) poate fi determinată după expresia
10 6 10 6
C 

314  X c 314 rsc. p  tg  90   sc. p   X sc. p 
Astfel, ştiind rsc.p, Xsc.p, sc.p putem determina capacitatea condensatorului, care ne asigură
defazajul dintre curenţii înfăşurărilor de funcţionare (Isc.f) şi de pornire (Isc.p) egal cu 90.

Uf = U1
Icom
Uc

Uf Icom

Isc.p

Isc.f
If
sc.f If
scpc sc.f
 sc.f
sc
Up b)
a)
Fig. 3. Diagramele vectoriale a motorului cu condensator la pornire:
(a) – cu condensator, (b) – fără condensator.

3.4. Ridicarea caracteristicii curenţilor de pornire şi momentelor de pornire funcţie de

mărimea capacităţii, care se conectează în circuitul înfăşurării de pornire pentru U1= const, se
efectuează pentru rotorul frânat după schema din fig. 4. Pentru frânarea motorului electric şi
măsurarea momentelor de pornire în gaura discului frânei electromagnetice este necesar de a
instala pana, care uneşte arborele motorului încercat cu frâna electromagnetică. Pentru
preîntâmpinarea „îmbătrânirii” premature a izolaţiei motorului încercat caracteristicile de pornire
trebuiesc ridicate pentru o tensiune mai mică a reţelei – 150 V. Cuplul după aceea se calculează
după pătratul tensiunii. Capacitatea în circuitul înfăşurării de pornire se măreşte treptat de la 0
până la capacitatea maximă.
Este necesar a se măsura: tensiunea în reţea, tensiunea la bornele înfăşurării de pornire,
tensiunea la bornele capacităţii, curentul comun, curenţii în înfăşurările de funcţionare şi de
pornire, puterea consumată, cuplul de pornire. Măsurarea cuplurilor se efectuează repede,
deoarece motorul se încălzeşte, în rezultat se modifică parametrii ei, deci şi mărimea cuplului de
pornire. Se recomandă a se ridica 4-5 puncte, făcându-se întreruperi după fiecare punct, pentru
răcirea parţială a motorului. Datele experimentale se înscriu în tabelul 3.
Tabelul 3
C, F 1
U , V U c, V U p , V I com, A I f, A I p , A P 1 , W M, Nm K = 220/150 M(U=220), Nm

3.5. Pentru ridicarea caracteristicilor în regim de mers în gol motorul electric încercat se
conectează la reţea după schema din fig. 4, dar în acest timp arborele motorului trebuie să se
rotească liber (pana, care uneşte arborele motorului cu frâna electromagnetică, se scoate). În
circuitul înfăşurării de pornire se conectează o capacitate C = 4 F conform datelor de paşaport a
motorului electric. Tensiunea de alimentare a motorului trebuie să fie U0 = (1,1 – 1,2)Un.
Micşorând treptat tensiunea se scriu indicaţiile aparatelor pentru 5-6 puncte. Încercarea la
tensiuni joase poate fi oprită pentru U0 = 120 V, când viteza de rotaţie a motorului electric începe
să se micşoreze considerabil. Se măsoară tensiunea de alimentare, curentul comun, curenţii din
înfăşurările de funcţionare şi de pornire, puterea consumată. Datele experimentale se înscriu în
tabelul 4.
Tabelul 4
Date experimentale Date calculate
U0, V Icom, A If, A Ip, A P0, W PCu.f, W PCu.p, W Pot+2Pmec, W U 02 , V 2

Reţea  220 V

Pc

RNT

A B C
Vc I1
L1 I1 L1 L1
I1
Ac Af Ap
I2 I2
L2 W I2 L2 L2

Csc Vsc
Vp
F1

C1 P 1 P2

F2

n2

4. Conţinutul referatului
Fig. 4. Schema instalării motorului asincron cu rotorul scurtcircuitat
  Schema de conectare a motorului electric cu condensator, datele încercării în
regim de scurtcircuit a înfăşurărilor de funcţionare şi de pornire, calculul parametrilor
acestor înfăşurări (tab. 1).
 Calculul capacităţii condensatorului, care asigură defazajul de 90 dintre curenţii
înfăşurărilor de funcţionare şi de pornire.
 Datele experimentale (tab. 2) şi graficul momentului de pornire şi curentului de
pornire funcţie de valoarea capacităţii, care se conectează în circuitul înfăşurării de
pornire pentru U1= const.
 Diagramele vectoriale a motorului cu condensator la pornire: cu condensator şi
fără condensator.
 Datele experimentale în regim de mers în gol (tab. 4) şi graficul caracteristicilor
de mers în gol în axe comune Ip, If, P0 = f(U0).
 Concluzii

5. Îndrumări pentru realizarea referatului

5.1. Pentru construirea diagramelor vectoriale, se depune mai întâi în scară vectorul
curentului Icom sub unghiul  faţă de vectorul tensiunii reţelei U1. Cunoscând valorile Ip, If, Usc,
Up, descompunem vectorii curentului Icom şi tensiunii reţelei U1 în componente.
5.2. La prelucrarea datelor experimentale a regimului de mers în gol se determină
pierderile în cupru (pierderile electrice) a înfăşurării de funcţionare şi de pornire.
PCu . f  I 2f  r f ; PCu . p  I 2p  r p
unde rf, rp – rezistenţele înfăşurării de funcţionare şi de pornire.
Suma pierderilor mecanice şi în oţel se determină din expresia

Pot  2 Pmec  P0  PCu. f  PCu . p 
Se consideră că pierderile mecanice a motorului încercat şi a motorului frână sunt egale.
Datele experimentale şi cele calculate se înscriu în tabelul 4.
După datele calculate se construiesc în axe comune caracteristicile Ip, If, P0 = f(U0).
Pentru a despărţi pierderile în oţel de cele mecanice se construieşte aparte graficul Pot+2Pmec = f(
U 02 ). Pe calea extrapolării acestui grafic se determină pierderile mecanice. Cunoscând Pmec şi
Pot+2Pmec putem determina Pot pentru orice tensiune cu care este alimentat motorul.
5.3. Se construiesc caracteristicile Isc.f, Usc.p, Mp = f(C).
5.4. După datele experimentale în scurtcircuit (p. 3.2.) se construiesc în axe comune
Isc.f, Psc.f, cossc.f, = f (Usc.f ) şi Isc.p, Psc.p, cossc.p, = f (Usc.p )
5.4. În concluzii este necesar de specificat caracterul curbei momentului de pornire
funcţie de valoarea capacităţii, conectate în circuitul înfăşurării de pornire.

6. Întrebări pentru examinare

 În ce constă diferenţa dintre un motor electric cu condensator şi un motor electric
monofazat obişnuit cu înfăşurare de pornire?
 La reţea este conectată numai înfăşurarea de pornire. De ce pentru rotorul frânat
la înfăşurarea de pornire tensiune nu-i, iar la rotirea rotorului tensiune este?
 Care dintre înfăşurări (de funcţionare sau de pornire) se efectuează cu un număr
mai mare de spire şi cu o secţiune a conductorului mai mică? De ce?
 Cum se va modifica valoarea cuplului maximal a motorului electric cu
condensator la variaţia capacităţii, necesară pentru a obţine câmp magnetic învârtitor în
regim de funcţionare?
 Din ce cauză, capacitatea care asigură câmpul magnetic învârtitor la pornire, este
mai mare decât capacitatea, care asigură formarea acestui câmp în regim de funcţionare?