METODOLOGIA ELABORĂRII PROIECTELOR DE INTERVENŢIE

Universitatea « Al.I.Cuza » Iasi

Facultatea de Filosofie
Departamentul de Sociologie si Asistenta Sociala

MEPI
Lect.dr. Stefan COJOCARU

SOCIOLOGIE II

Formularul proiectului
2005-2006/ SEMESTRUL 2
Numele proiectului IA ATITUDINE :SPUNE ,,NU’’
DROGURILOR

Nr.PROIECTULUI:

Precizare: Formularul de elaborare a proiectului şi cel de evaluare reprezintă o adaptare

a Formularului utilizat pentru elaborarea cererilor de finanţare în Programul Phare a
Uniunii Europene. Alegerea acestei metodologii a fost determinată de faptul că aceasta
este bine elaborată, pe de o parte, şi reprezintă oportunităţi pentru adaptarea
cunoştinţelor viitorilor profesionişti la nevoile existente şi viitoare în dezvoltarea
managementului prin proiecte.

1
INITIATOR
Date de identificare
Numele si prenumele PETREA ALINA
FILOSOFIE
Facultatea
SOCIOLOGIE
Specializarea
II
Anul de studiu
2
Semestrul
-
Adresa de e-mail :
Punctajul obtinut Activitate la seminar Proiectul propus
(se completeaza de
catre prof.):

Media :

2
DESCRIEREA PROIECTULUI
1. Titlu -IA ATITUDINE :SPUNE,,NU’’ DROGURILOR

2. Locul de desfăşurare :orasul Iasi,,judetul Iasi

3. Suma totală a proiectului - 67177€

Euro % din suma totală

Contribuţia partenerilor 18677 27.8%
Contribuţia solicitată 48500 72.19%
Total 67177 100%

4. Rezumat

Proiectul ,,IA ATITUDINE :SPUNE,,NU’’DROGURILOR’’ pune accent pe problema

drogurilor,aceste substante nocive pntru organism,cunoscând o crestere spectaculoasã
în ultima perioadã la noi în tarã.Consumul de droguri în rândul adolescentilor reprezintã
o stare de crizã cu care societatea româneascã se confruntã din ce în ce mai
des,acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest proiect are ca grup tintã tinerii
liceeni între 14 si 18 ani.În acestã perioadã adolescentii cad pradã curiozitãtii si
influentei anturajului,fãcându-si astfel debutul în lumea,uneori fãrã scãpare,a
dependentei.Atât dizarmonia familialã cât si destrãmarea familiei constituie cauze
perturbatoare,generatoare de frustrãri pentru descendenti,privându-I de sentimentele de
afectiune si securitate pe care ar trebui sã le ofere familia.Ca urmare,ei ajung sã caute
securitatea,siguranta,modelele si chiar afectiunea pe care familia nu le poate oferi,în
cadrul unui grup de egali unde minorul poate începe sã consume droguri.Grupul tintã a
fost selectat din cadrul a cinci licee din orasul Iasi,numãrând aproximativ 2500 de
tineri.Selectia celor cinci licee s-a fãcut pe baza unui criteriu foarte important :s-a ales
dintre institutiile de învãtãmânt frecventate de elevi cu posibilitãti materiale ridicate
datorate bineînteles pãrintilor,care de multe ori sunt plecati si îsi neglijeazã
copiii.Proiectul se adreseazã în special tinerilor care nu au consumat încã droguri,dar
sunt supusi riscului dependentei,deoarece se merge pe ideea prevenirii sau stagnãrii
din,,fasã’’ a toxicomaniei.În program au fost inclusi si 10 voluntari,fosti dependenti de
droguri,demonstrându-se astfel cã acesti nu sunt o cauzã pierdutã pentru societate,dar
si cu scopul de a influenta diferite institutii în a-i angaja.Obiectivele proiectului au în
vedere :
-creearea si dezvoltarea unui Centru-pilot pentru prevenirea si reducerea consumului de
droguri în rândul tinerilor din orasul Iasi ;
-constientizarea din partea adolescentilor,din cinci licee din Iasi,despre impactul
devastator al drogurilor asupra vietii lor ;
-sensibilizarea opiniei publice si a comunitãtii locale iesene,cu privire la pericolele
dependentei,în scopul implicãrii lor în diverse activitãti pentru reducerea acestora.
Printre activitãtile ce trebuie sã ducã la îndeplinirea acestor obiective se numãrã
încheierea unor parteneriate cu numeroase firme si institutii,pentru a facilita diferite
actiuni în cadrul proiectului,formarea echipei de proiect si selectia membrilor
Centrului,instalarea si functionarea unei linii telefonice gratuite pentru persoanele ce

3
cautã rãspunsuri la întrebãri legate de droguri,desfãsurarea unei campanii
informative,realizarea unor sesiuni informative pentru pãrinti si profesori,a unor ateliere
interactive pentru elevi,înfiintare aunui site,organizarea a cât mai multor activitãti de
timp liber pentru tineri,organizarea unor programe after.-school,etc.În cadrul proiectului
se mare accent pe informare,deoarece problema drogurilor fiind atât de acutã,se
impune desfãsurarea unor campanii de educare si informare a populatii,în general,si a
grupurilor de risc,în special,cu privire la ceea ce reprezintã drogurile si ce pericol implicã
folosirea lor abuzivã.Datoritã rolurilor fundamentale pe care le au familia si scoala în
procesul de socializare a tinerilor,atât pãrintii cât si profesorii,constituie grupe
populationale tintã în campaniile de informare si educare cu privire la efectele si
consecintele nocive ale drogurilor.Consumul de droguri nu trebuie sã fie un subiect
ocolit nici în familie si nici în scoalã.Acest subiect trebuie discutat cu tact,în asa fel încât
sã avertizeze si nu sã stârneascã curiozitate.

5. Obiective

Nr. Crt. Obiectiv

1 Creearea si dezvoltarea unui Centru-pilot pentru prevenirea si reducerea
consumului de droguri în rândul tinerilor din orasul Iasi
2 Constientizarea din partea adolescentilor,din cinci licee din Iasi,despre
impactul devastator al drogurilor asupra vietii lor
3 Sensibilizarea opiniei publice si a comunitãtii locale iesene,cu privire la
pericolele dependentei,în scopul implicãrii lor în diverse activitãti pentru
reducerea acestora.

6. Justificare

6.1. Argumentaţi de ce este necesar proiectul propus

Cunoscute din cele mai vechi timpuri,drogurile au ajuns,în zilele noastre,obiectul unei
adevãrate industrii,extrem de profitabile,în care sunt implicate un numãr tot mai mare de
persoane,începând de la tãranii care cultivã plante ce contin droguri pentru a-si întretine
familia si terminând cu marii magnati ai drogurilor.
De la substante folosite de anumite grupuri etnice,în cadrul anumitor
ceremonii,drogurile au pãtruns,în prezent,la toate nivelurile societãtii,traficul si consumul
de droguri atingând niveluri alarmante.Se pare cã nici o societate,nici o tarã nu a fost
ocolitã de acest flagel
Dacã înaite se încerca gãsirea unor substante care sã le înlocuiascã pe cele cu
potential de dependentã,pãstrând totusi efectele lor benefice,în prezent,laboraotarele
clandestine încearcã descoperirea unor noi substante care sã fie la fel de addictive ca si
drogurile deja existente,dar care sã poatã eluda legea penalã.Deci nu se mai încearcã
minimalizarea rãului produs de droguri,ci mentinerea sau intensitatea sa.În
România,drogurile reprezintã o problemã relativ nouã,apãrutã dupã 1990,când în tãrile
occidentale aceasta era deja bine cunoscutã.Însã la scurt timp dupã primel semnale ale
pãtruderii drogurilor în România,asistãm la o crestere spectacoloasã a acestuia.S-a
constatat cã numãrul de cazuri de drogodependentã a crescut oarecum constant pânã

4
în anul 2000,dupã care cresterea a devenit abruptã,în anul 2002 înregistrându-se de
trei ori mai multi toxicomani decât în anul 2000.
Din nefericire acesta nu este,,vârful iceberg-ului’’,deoarece,mare parte din toxicomani
nu sunt cunoscuti,neexistând nici o modalitate de luare în evidentã a tuturor acestor
pesoane.Ei se adreseazã unei clinici de dezintoxicare fie la insistentele familiei,fie
atunci când starea sãnãtãtii se înrãutãteste ca urmare a consumului de
droguri.Necesitatea si relevanta acestui proiect constã în faptul cã se axeazã în primul
rând pe informare-persoanele direct sau indirect implicate în procesul consumului de
droguri au nevoie de cât mai multe informatii pentru a sti sã actioneze în consecintã si
se adreseazã în special tinerilor-acestia fiind tinta traficantilor de droguri si cei mai
vulnerabili,mai curiosi si caracterizati de dorinta de aventurã si senzatii tari.Este necesar
un astfel de program complementar în cadrul cãruia sã actioneze o echipã complexã de
specialisti,toate activitãtile având drept scop sensibilizarea prin informare,comunicare si
deschidere cãtre dialog a profesorilor,pãrintilor,tinerilor,dar si a autoritãtilor.

6.2. Relevanţa proiectului în raport cu DOMENIILE PROPUSE.

Consumul de droguri are o istorie relativ scurtã în tara noastrã si amploarea pe care a
luat-o în ultima vreme face ca interventia în acest domeniu sã nu suporte amânare.Tot
mai multi tineri cad pradã viciului,tot mai multi pãrinti suferã dupã copiii sechestrati
parcã în lumea drogurilor si tot mai multe scoli înregistreazã cazuri de dependentã în
rândul propriilor elevi.Recuperarea unui toxicoman este un proces anevoios,cu mari
costuri sociale,iar din datele oferite de literatura de specialitate rezultã cã un
heroinoman suferã în medie 8 recãderi pânã se obtine abstinenta completã fatã de
consumul de drog,toate acestea ocupând o perioadã prea mare din viata unui tânãr.De
aceea e foarte important sã se intervinã în rândul tinerilor,ei reprezentând un segment
de populatie vulnerabil,mai mult,consumul de droguri putând fi asociat,în cazul lor, cu
delicventa sau suicidul.
Fiind proiecte de interventie,toate domeniile propuse sunt relevante si ating câte
o,,bubã’’a societãtii românesti din zilele noastre.Diferentierea se va face la punerea în
aplicare a acestora si la stabilirea efectelor si impactului pe care l-au avut proiectele
asupra populatiei tintã,dar si asupra beneficiarilor indirecti.

7.Prezentarea problemei
Consumul de droguri constituie o problemã a tuturor societãilor moderne.Progresele
tehnologice,disparitia unor valori traditiomale,fenomenele de marginalizare socialã si
economica,lipsa unor perspective clare pentru tineri,au condus la o accelerare a stãrilor
de neliniste,nesigurantã sau stres,ceea ce a dus la o crestere a consumului de droguri.
În societatea româneasca drogurile si-au facut aparitia imediat dupa evenimentele din
1989,când tranzitia la o societate democraticã a adus nu numai libertatea cuvântului si
economia de piatã,dar si importante probleme de sãnãtate publicã,precum consumul
de droguri ilegale.Romania a devenit în acel moment un punct de interes pentru
traficantii de droguri.

7.1.Identificarea cauzelor care au dus la aparitia problemei

Fiind o problemã acutã a societatii in care trãim,consumul de droguri are cauze

multiple.

5
Stim cã adolescenta este vârsta la care se înregiatreza cele mai multe debuturi în
consumul de droguri,deoarece:
1.În perioada adolescentei tinerii au mai multã încredere în grupul de prieteni ,fatã de
prieteni –tânarul se înstrãineazã de ei,sau fatã de profesor,care-si pierde atributul de
persoanã care le stie pe toate si este vãzut in mod real.
Prietenii devin repere si puncte de sprijin ale adolescentului ,acordându-le mai multa
credibilitate pentru cã traiesc experiente asemãnãtoare si comunicarea cu ei se
realizeazã mai usor .
2.Adolescentul este mai înclinat sã adopte comportamente nonconformiste ,care incalcã
normele si valorile sociale.Experientele de limita ,situate cumva la granita celor
încurajate de societate ,sunt foarte atractive pentru adolescent pentru cã-l ajuta sa-si
testez mai bine limitele ,el fiind foarte tentat sã guste din’’ fructul oprit’’
3.Adolescenta este o perioada de confuzie valoricã .E.Erikson considera adolescenta
drept o perioadã de cãutare a identitãtii de sine.
4.În deciziile sale,adolescentul este influentat mai mult de grupul de prieteni .El
considerã persoanele adulte ca fiind usor conservatori si rigide ,creînd un fel de front
comun cu cei de varsta lor,împotriva generatiilor adulte.
5.Majoritatea adolescentilor vor sa trãiascã emotii noi ,intense.Dorinta de a experimenta
emotii noi se integreaza în dorinta mai generalã a adolescentului de a trãi ceea ce nu a
mai trãit pânã atunci ,de a face ceea ce nu a mai fãcut pânã la acea vârstã
6.Cei mai multi adolescenti se caracterizeazã prin reactii rapide ,ei negândindu-se prea
mult la consecinte
7.Echilibrul vietii active a adolescentilor este fragil.
O constatare extrem de tristã si îngrijoratoare ,aduce în prim plan ideea cã acestia
sunt tinerii cãrora viata nu reuseste ,în primii ani de experientã lucidã, sã le ofere decât
aspectele sale cele mai dezagreabile :somajul ,frigul,lipsa unei locuinte ,violenta
,discriminãrile sociale,religioase,etnice.
Din dorinta de a brava,din spiritul de imitatie ori în cãutarea unui refugiu,cel mai
adesea,ei merg la prima întâlnire cu drogul ca într-o excursie.Iar aceasta îi seduce,ca
ulterior sã devinã singura lor ratiune de a mai exista,zeificându-l.
Absenta dialogului în familie are ca prim si nedorit rezultat izolarea psihologicã a
adolescentului. Raymond H.A Carter spunea cã ,,Singurãtatea si angoasa fac casã
bunã cu si antreneazã multe persoane pe calea sinuciderii,, ,,Consumul de droguri nu
este decât tot o sinucidere în mai multe etape;un fel de sinucidere în serial.
Fenomenul de grup care se manifesta din plin în mediul scolar si universitar determinã
imitatia,adolescentul îsi copie eroul si recurge astfel la drog.
S-a relevat faptul cã acei tineri care au încercat drogul sunt cei cu probleme la
învãtãturã,comportamant violent sau delicvent,manifestã tulburãri psihosomatice si au
probleme relatonare mult mai intense decât ceilalti elevi.
Somajul ,grefat pe un teren familial minat(neîntelegeri între membrii acesteia,divortul
pãrintilor,creeazã la copii adevarate psihoze) are o incidentã mar asupra etiologiei
dependentei.Printre alte cauze ale consumului de droguri mai putem
aminti:neacomodarea la mediul exterior,curiozitatea(J.K. 18 ani-,,cum drogul este la
modã,mi-am zis sã încerc,,)plictiseala,teribilismul,singurãtatea,lipsa de
matueitate,absenta unui ideal,tendinta de a impresona pe cei din jur sau pe cineva
anume,propuneri din partea celor care consumã deja,primirea gratuitã
drogurilor,necunoasterea pericolelor datorate drogurilor,urbanizarea,alienarea,lipsa
unor capacitãti intelectuale,lipsa de comunicare si colaborare între cadrele didactice în
ceea ce priveste educatia asupra riscurilor.Cheia enigmei dependentei se aflã însã tot
în structura personalitãtii fiecãrui drogat.

6
7.2.Efectele nerezolvãrii problemei asupra grupului tintã,asupra comunitãtii,asupra societãtii

Efectele pe care le produce consumul de droguri abuziv de stupefiante asupra

individului sunt mutiple.Mai întâi apare un efect de ordin social.Încetinindu-si
munca,toxicomanul nu mai produce,el devenind inutil pentru societate.Pierzându-si
simtul datoriei ,îsi pãrãseste familia si îsi abandoneazã copiii.Producând mai putin sau
deloc toxicomanul nu mai poate câstiga,dar,având nevoie de bani pentru cumpãrarea
drogurilor,el începe sã comitã fapte antisociale,limentând societatea cu
criminalitate.Apare astfel decãderea fizicã si moralã,renuntarea la ambitii,fuga zilnicã
dupã bani,necazuri cu politia,inchisoarea,calvarul de a trãi printre oameni de care se
simte tot mai alienat.Când efectul drogului dispare(starea de euforie)se produce
durerea cea mai mare ,iar psihicul are cel mai mult de suferit.Un alt efect dezastruos
asupra sãnãtãtii dependentului este faptul cã dacã seringa utilizatã este infectatã poate
transmite foarte usor orice boalã:hepatitã,abceze,dizenterie,embolie,dar cel mai
grav,SIDA.
Din punct de vedere medical efectele consumului de droguri sunt la fel de
multiple:somnul este tulburat ,apar senzatii neplãcute si halucinatii
micromaniace(deosebit de interesante sunt halucinatiile de tip tactil –dependentul are
senzatia cã în piele si în tesutul celular subcutanat îi umblã insecte sau viermi a cãror
deplasare determinã un huruit puternic),este vizibilã slãbirea considerabilã a
corpului,organele interne(inima,ficatul,glandele cu secretie internã,aparatul
circulator)suferã,pofta de mâncar dispare.
Întreruperea consumului de droguri atrage simptome caracteristice sindromului de
abstinentã:tremuratul,lãcrimatul,cãscatul,voma si diareea,accelerarea pulsului si
pierderea greutãti.

7.3.Teorii care explicã problema socialã identificatã

Teoriile sociologice considerã dependenta fatã de drog un proces social mai degrabã
decât o relatie între proprietãtile fizice ale drogului si impactul lor asupra organismului
uman.
Consumul de droguri ilicite a apãrut ca un fenomen vu dimensiuni sociale în anii ª50-
ª60,în cursul masivelor mutatii culturale ale lumii occidentale,comunitatea unde se
instaleazã consumul de droguri aflându-se, de de regulã,într-o stare de ,,dezorietare
culturalã,,,cultura înteleasã într-un sens larg,ca un ansamblu de concepte functionale
sau valori prin care individul se întegreazã într-o comunitate.Dezorietarea amintitã este
mai pronuntatã la tineri,care în mod firesc se aflã la vârsta cãutãrii propriei identitãtisi a
identitãtii lor social,cãutare ce poate avea un efect destabilizator.
Fenomen cu importante implicatii sociale,consumul de droguri si dependenta fatã de
aceasta,au fost punctul de plecare pentru o serie de cercetãri,în urma cãrora au fost
emise unele teorii sociologicecare cautã sã explice fundamentul social al acestui
fenomen.
1.Dependenta de droguri ca formã de evaziune-Robert Merton
Robert Merton ,autor al uneia dintre cele mai cunoscute teorii sociologice-teoria
anomiei,propune ca prin prisma acestei teorii,dependenta fatã de droguri sã fie pusã în
relatie cu formele de adaptare la conditiile sociale.Merton defineste conceptul de
anomie ca o discrepantã între scopuri si mijloace.El aratã cã individul dependent de
droguri,de cele mai multe ori membru al unor clase defavorizate,a încercat sã
urmãreascã în mod irealist scopuri culturale înalt valorizate de societatea în care
trãieste,dar pe care nu le poate atinge ca urmare a unor blocaje existente în folosirea
unor mijloace legitime.Ca urmare,el este nevoit sã recurgã la mijloace

7
ilegitime(ilicite).Asta duce la o stare de discrepantã între scopuri si mijloace(starea de
anomie)prin evaziune sau retragere din viata socialã.Merton vede aceste persoane
ca unele frustrata sin handicapate,ce nu au responsabilitãti productive,adevãrate
persoane asociate,ce se aflã în societatea lor,dar de fapt nu fac parte din ea.
Teoria lui Merton a avut parte de critici exprimate prin faptul cã evaziunea nu poate fi
aplicatã întotdeauna cosumatorilor de droguri si cã dependenta poate avea si alte
cauze-comportament inovator,riatualuri în anumite culturi traditionale sau o atitudine de
rãzvrãtire a tinerilor împotriva adultilor.
2.Teoria etichetãrii sociale a lui Erving Goffman-subculturile consumatorilor de droguri
Conform teoriei învãtãrii sociale,efectele consumului de droguri sunt modelate de o
anumitã subculturã si sunt învãtate de cãtre noul initiat de la consumatorii mai vechi de
droguri,fiind cunoscut faptul cã,de cele mai multe ori,individul devine dependent la
ãndemnul unor prieteni consumatori.Instalarea treptatã a dependentei face ca rolul de
consumator de droguri sã devinã un rol puternic stigmatizat datoritã reactiei sociale fatã
de droguri în societãtile actuale,rol care poate lua mai multe forme.
Erving Goffman considerã cã indivizii dependenti de droguri sunt ,,devianti
sociali,esecuri în scenele emotionale ale societãtii,indivizice par angajati într-un refuz
colectiv al ordinii sociale.Definire aunui asemenea rol pentru dependentul de drogur,îl
obligã pe acesta sã se asocieze cu alti indiviziaidoma lui.Icluderea individului în
subcultura drogului va determina schimbarea conceptiei de sine,facilitând acestuia sã
se transforme într-un dependent de ,,carierã,,Este vorba de un proces de
stigmatizare,etichetare,a dependentului de droguri.,,Cariera,, unui dependent de droguri
se deruleazã în sradã,ãn special în cartierele periferice ale oraselor,în compania altor
indivizi dependenti.Jock Young apreciazã cã individul acceptã în mod voluntarsã
consume droguri si,implicit,socializerea într-o subculturãa drogurilor,deoarece considerã
cã drogul îi poate oferi alternative la problemele cu care se confruntã
In concluzie,conform teoriei etichetãrii sociale,stigmatizarea consumatorului de droguri
de cãtre membrii societãtii,aplicarea,,etichetei,,de toxicoman,determinã individul sã
adere la o subculturã a drogurilor,în care se va afla alãturi de alti indivizi asemãnãtori
lui.
Consumatorul de droguri devine un marginalizat ãm societatea legitimã,apreciat într-un
anumit mod,imaginea sa fiind asociatã cu diverse practici si obiceiuri considerate nicive.
3.Anomia microscopicã si dependenta fatã de droguri
Erich Fromm caracteriza familia ca fiind,,agentia psihologicã a societãtii,,mediul prin
care societatea imprimã structurile specifice copilului si,astfel,adultului.Dinamica
circumstantelor sociale,personalitatea pãrintilor si relatiiledintre ei sunt deosebit de
importante în dezvoltarea copilului si în cursul pe care îl ia procesul sãu de
dezvoltare.Mediul familial disfunctional,doar aparent organizat,prin relatii perturbante
între pãrinti sau între pãrinti si copii,precum si mediulfamilial dezorganizat prin decesul
unuia dintre pãrinti,fie prin divort,este un factor cheie în aparitia toxicomaniei precum si
în recãderea dupã un tratament de dezintoxicare.I.Chein,urmând traditia
freudianã,considerã cã biografiile consumatorilor de droguri pot explica dependenta fatã
de drog.Astfel s-au identificat unele cazuri în care absenta din cãmin a tatãlui sau
atitudinea ostilã a acestuia fatã de fiu apar strâns legate de dependenta de drog a
acestuia.Un aspect deosebit de important este si existenta unor cazuri de drogo-
dependentã în familiile de origine ale toxicomanilor.

7.4.Posibile solutii pentru rezolvarea problemei

Având în vedere cã dependenta si consumul de droguri sunt probleme acute ale

societãtii românesti,solutiile pentru rezolvarea lor ar trebui gândite mai întâi pe

8
ansamblu.Pentru remedierea acestei stãri,schimbãrile social-culturale ar trebui sã
înlãture urmãtoarele situatii:discriminãrile rasiale,absenta perspectivei sociale a
tineretului,conditiile necorespunzãtoare de lucru,practicile neloiale fatã de
angajati,conditiile de locuit deplorabile,promiscuitatea,mizeria,imposibilitatea ca individul
sã-si valorifice întraga sa capacitate fizicã si intelectualã.Dar penru cã aceste solutii
sunt mult prea generale si acoperã categorii mult prea largi,punerea lor în aplicare
putâdu-se întinde pe mai multi ani,trebuie sã ne gândim la unele solutii mai palpabile si
fãcute rationamente pentru categorii mai restrânse de persoane cu risc sau în curs de
dependentã.
Datoritã faptului cã adolescenta este vârsta la care se înregistreazã cele mai multemai
multe debuturi în consumul de droguri mã voi axa pe solutiile ce vizeazã aceastã
categorie:
-Informarea despre tipurile si efectele drogurilor asupra corpului si psihicului uman,atât
pentru consumatorii de droguri ,cât si pentru cei care sunt în pericol de a o
face.Informarea trebuie fãcutã si în mediul scolar si în cel familial.Dacã informatiile sunt
corecte credibilitatea pãrintalui si a profesorului creste în fata tânãrului.
-Construirea unei relatii strânsã pãrinte-profesori(din scoala unde învatã
tânãrul).Situatia scolarã si comportamentul adolescentului sunt indici despre felul de a fi
al acestuia în afara casei.
-O comunicare mai aprofundatã pãrinte-copil.Discutiile dintre acestias despre
sentimentele tþnãrului despre droguri viata sexualã nu face decât sã-i apropie pe cei
doi.Este important însã ca tãnãrul sã nu fie fortat sã i se respecte intimitatea si sã-i fie
încurajate destãinuirile.Comunicarea în mod real cu adolescentul,prietenia pãrintelui cu
acesta,încercarea de a fi un exemplu prntru el,sunt puncte cheie in prevenirea
dependentei.
-Implicarea tânãrului în diferite activitãti atãt în cadrul familiei cãt si dupã terminarea
programului scolar.Implicarea tuturor membrilor unei familii în actiunile gospodãresti
este o mãsurã care ajutã la o desfãsurare normalã a traiului în comun.Fãcând diverse
lucruri în casã,învãtãm sã avem responsabilitãti.
-Pãrintile ar trebui sã devinã constient cã într-o relatie interumanã nu existã niciodatã un
singur ,,vinovat’’.Pentru ca problema tânãrului dependent sã poatã fi rezolvatã este
necesar ca pãrintele sã facã parte din acets triunghi toxicoman-pãrinte-terapeut.
-Prin experienta sa si raporturile pe care le întretine cu toate pãturile sociale,politia
detine o pozitie de frunte,ca si posibilitatea de a da exemple si de a promova respectul
si întelegerea legii,de a trezi constiinta oamenilor,de a contribui la educarea acestora,de
a acorda asistentã de specialiate unei colectivitãti,chiar din interiorul acesteia,pentru a
preveni,a combate si a reduce criminaliatea si delincventa legate de droguri,la tineri în
special.
-Multiplicarea programelor de preventie a consumului (educatia comunitarã,activitatea
de propovãduire împotriva drogurilor a diferitelor biserici,popularizarea riscurilor la care
se expun consumatorii),a programelor de tratament,reabilitare si reitegrare socio-
profesionalã(servicii de consiliere si terapie psihilogicã)a consumatorilor de droguri si a
campaniilor anti-drog de informare si prevenire a consumului de droguri.
-Initierea,în cadrul orelor de dirigentie,a unor lectii despre pericolele consumului de
droguri.,dar si a unor vizite ale elevilor împreunã cu profesorii si cu pãrintii în centrele de
dezintoxicare pentru a se confrunta fatã în fatã cu efectele devastatoare ale drogurilor
asupra organismului si psihicului uman.Eventual dicutii ale tineirlor cu toxicomanii
internati acolo.

9
7.5.Argumente pentru necesitatea interventiei

Toxicomania este un fenomen din ce în ce mai vizibil,cu ample si,uneori,grave

consecinte la nivel individual si comunitar.Cunoscute din cele mai vechi
timpuri,drogurile au ajuns,în zilele noastre,obiectul unei adevãrate industrii,extrem de
profitabile,în care sunt implicate un numãr din ce în ce mai mare de persoane,începând
de la tãranii care cultivã plante ce contin droguri pentru a-si ãntretine familia si
terminþnd cu marii magnati ai drogurilor.De la substante folosite de anumite grupuri
etnice,în cadrul anumitor ceremonii,drogurile au pãtruns,în prezent,la toate nivelurile
societãtii,traficul si consumul de droguri au pãtruns atingând niveluri alarmante.Se pare
cã nici o societate,nici o tarã nu a fost ocolitã de acest flagel.
Dupã 1990,deschiderea granitelor si slãbirea coecitiei din partea statului,a fãcut posibilã
ãptrunderea drogurilor,initial sub forma traficului de droguri derulat pe teritoriul
României si,foarte curând dupã aceea,au apãrut consumatorii autohtoni de
droguri.Numãrul de cazuri de drogodependentã a crescut oarecum constant pânã în
anul 2000,dupã care cresterea a devenit abruptã,în anul 2002 înregistrându-se de circa
trei ori mai multi toxicomani decât în anul 2000.Din nefericire,acesta nu este decât
,,vârful iceberg-ului’’,deoarece,mare parte dintre toxicomani nu sunt
cunoscuti,neexistând nici o modalitate de luare în evidentã a tuturor acestor
persoane.analiza repartitiei cazurilor de tozicomani pe judetele Moldovei,a indicat cã
cea mai mare incidentã se înregistrezã la nivelul judetului Iasi.Consumatorii de droguri
fac parte,cu precãdere,din grupa de vârstã 18-26 de ani si apartin,în cea mai mare
parte,sexului masculin.Este vârsta la care indivitii sunt caracterizati de
curiozitate,dorinta de aventurã,cãutare de lucruri si senzatii noi,aspecte mai accentuate
la persoanele de sex masculin.Aderarea la un grup de egali este mai frecventã
si,implicit,preluarea unor obiceiuri care se derulaezã în cadrul grupului,cum ar fi
consumul de droguri.Însã cei care prezintzã cel mai mare risc de a deveni consumatori
sunt persoanele care încã nu au terminat studiile liceal,între 14 si 18 ani.Cauzalitatea
legatã direct de mediul educational,în sens larg,vizeazã factori precum:spargerea
unitãtii cerintelor disciplinare si de control real la nivelul relatiei scoalã-familie:eroziunea
autoritãtii în scoalã sau în perimetrul scolar,violenta unor mesaje/modele insiduos
transmise prin canalele mass-media care se asociazã celor familiale,stradale;slaba
implicare a prevederilor unor reglementãri comunitare,în special a celor care vizeazã
mediile de trafic,de vânzare –cumpãrare/consum colectiv,în perimetrul scolilor,al
universitãtilor sau de petrecere a timpului liber;absenta unei coordonãri si armonizare
între familii,comunitate,scoalã,organele de ordine publicã;mãsuri inadecvate de
securizare a spatiului scolar;insuficienta programelor educationale recreative dupã
terminarea cursurilor scolare,precum si cele din zilele libere.Toate aceste aspecte
dovedesc faptul cã trebuie intervenit pentru ca pericolul dependentei,ce pândeste
categoria de vârstã 14-18 ani ,sã fie eliminat.

7.6.Tipuri de interventie recomandate pentru rezolvarea problemei

Interventia reprezintã o actiune din partea unui actor social care,în felul
acesta,influenteazã sistemul altui actor social.Întotdeauna,interventia presupune
existenta si manifestarea agentului acestuia asupra mediului de interventie.Agentul
interventiei,pentru a avea influentã asupra mediului,trebuie sã posede o serie de
resurse de care are nevoie(fie resurse informationale,fie resurse materiale)si posibilitãti
reale de obtinere a legimitãtii din partea clientului în ceea ce priveste actiunile

10
sale,actiuni ce au drept scop realizarea interventie la nivelul sistemului client sau al
relatiilor acestuia cu mediul.
Referitor la tipurile de interventie care s-ar plia pe eliminarea problemei
drogurilor,acestea ar fi:
1.Interventia personalizatã-are ca obiectiv modificarea situatiei persoanei vulnerabile
prin actiuni exterioare la nivelul individului,concepute astfel încât sã se obtinã cel mai
mare grad de participare a acestuia la propria sa schimbare.Trebuie stabilit tipul
dominant de vulnerabilitate al persoanei,dar si o legãturã puternicã între persoana
dependentã si specialistul care vrea sa-l ajute sã depãseascã aceastã stare.Aceastã
ultimã conexiune este foarte importantã pentru schimbarea situatiei.Comunicarea este
întotdeauna punctul cheie în reusita unei actiuni.
2.Interventia la nivelul mediului de origine-urmãreste activarea retelei de sprijin a
familiei lãrgite sau a mediului social din care provine clientul.Datoritã faptului cã foarte
multi toxicomani provin din familii cu traditie în acest domeniu sau cã lipsa comunicãrii
pãrinte-copil lipseste în relatia acestora,este foarte important ca pãrintii sã intervinã si
sã participe la salvarea propiului copil.
3.Interventia de grup-este,,o metodã esentialã de lucru în asistenta sociala,prin care se
urmãreste sprijinirea indivizilor pentru a-si îmbunãtãti functionarea socialã pentru a face
fatã mai bine problemelor personale,familiale,comunitare,prin intermediul experientelor
de grup’’.Interventia degrup apreciativã implicã participarea tuturor membrilor grupului la
descoperirea evenimentelor sau situatiilor personale pozitive,întelegerea contextelor
care au fãcut sã aparã aceste evenimente si amplificarea apreciativã prin construirea
unei viziuni pornind de la aceste succese.Întâlnirile de grup sunt foarte constructive
pentru toxicomani,în cadrul lor acestia simtindu-se mai siguri pe ei,au senzatia cã fac
parte dintr-o comunitate si se regãsesc în persoanele ce fac parte din ea.Aceleasi
efecte are si asupra grupului de indivizi cu risc de dependentã.De preferat ar fi ca la
aceste întâlniri sã ia parte si pãrintii adolescentilor,care în felul acesta au ocazia de a-si
cunoaste mai bine copilul,devin solidari,într-un front comun cu ceilalti pãrinti.

7.7.Prezentati demersurile pe care le-ati întreprins pentru documentare si sursele

bibliografice

1.Tãnãsescu,Tudor,Consecintele social-economice ale traficului de droguri în perioada

tranzitiei în România,Editura Cartimpex,Cluj-Napoca,2004.
2.Stan,Dumitru si Neamtu,George(coord),Asistentã Socialã.Studii si aplicatii,Editura
Polirom,Iasi,2005.
3.Ioan,Beatrice,Gabriela,Consumul de droguri si toxicomania.Aspecte bio-psiho-
sociale,medico-legale si legislative,Editura Junimea,2003.
4.Drãgan,Jenicã,Aproape totul despre droguri,Editura Militarã,Bucuresti,1994..
5.Centrul de informare comunitarã,Biblioteca ,,Gh. Asachi’’, str. Palat, nr.1, Iasi,
tel.213353(interior 119), e-mail-eurocic@yahoo.com, persoanã de contact-Elena Zanet
PPPPP

8.Populatia si grupul tintã

8.1.Includeti o listã a grupurolor tintã anticipând numãrul de beneficiari directi si indirecti

Populatia tintã o reprezinã totalitatea elevilor din cele 5 licee din orasul Iasi care
prezintã riscul de a cãdea pradã viciului drogului,pãritii acestora,cadrele didactice care

11
trebuie sã le fie alãturi adolescentilor în momentele dificile ,sã le ofere repere de
sprijin,sã le fie exemple în viatã si prieteni.
Principalul grup tintã este alcãtuit din numãrul total al celor 5 licee din orasul Iasi,si
anume:
1.-Colegiul National,,Emil Racovitã’’
2.-Colegiul,,Costache Negruzzi’’
3.-Liceul Teoretic,,Al.Ioan Cuza’’
4.-Liceul Teoretic,,Vasile Alecsandi’’
5.-Liceul,,Economic Nr.1’’

Numãrul de beneficiari directi ai proiectului este de aproximativ 2500 si este reprezentat

de adolescentii din liceele vizate în proiect.Beneficiarii indirecti ai programului sunt în
primul rând familiile acestor tineri,apoi cadrele didactice sau scoala,învãtãmâtul în
general,prietenii,cunostintele,rudele,vecinii adolescentilor si comunitatea din care fac
parte.

8.2.Mentionati cirteriile de selectie a grupurilor tintã

Criteriile care au dus la selectarea grupului tintã au fost urmãtoarele:

-vârsta tinerilor-cuprinsã între 14 si18 ani(ambele sexe);
-liberul consimtãmânt de a participa la proiect;
-sã fie cât mai receptivi la mesajul transmis prin acest proiect si cât mai implicati în
activitãtile întreprinse;
-credinta tinerilor cã o bunã informare în privinta pericolelor ce le implicã consumul de
droguri poate reduce drastic dependenta.
Grupul tintã este reprezentat de persoane aflate la vârsta adoelscentei deoarece cele
mai multe cazuri de dependentã se înregistreazã în aceastã perioadã.Este etapa din
viatã cu cele mai intense transformãri somatice si fizice,vârsta la care tinerii încearcã di
rãsputeri sã-si demonstreze independenta fatã de adulti,ajungând,uneori,la adevãrate
acte de rebeliune si de încãlcare a normelor specifice vârstei.Desi programul se
adreseazã si fetelor si bãietilor,cei din urmã au un mai mare procentaj în rândul
dependentilor,deoarece transformãrile caracteristice pubertãtii si crizei adolescentei
sunt mai accentuate la bãieti.Mai frecvent decât fetele,bãietii aderã la diferite grupuri,în
care pot deprinde o serie de practici negative,cum ar fi consumul de droguri,ei
bucurâdu-se si de o libertate mai mare din partea pãrintilor,comparativ cu fetele. Am
ales mediul urban pentru punerea în aplicare a proiectului deoarece aici accesibilitatea
la droguri este mai facilã.De asemenea,grupurile de cartier,care se formeazã în
orase,.favorizeazã,adesea,începerea consumului de droguri.Liceele au fost selectionate
dintre institutiile de învãtãmânt,din oasul Iasi,unde învatã tineri cu posibilitãti materiale
ridicate.Dat fiind faptul cã drogurile sunt costisitoare,doar tinerii cu suport material
ridicat,datorat în special familiei,si le pot permite.Acest lucru reprezintã încã un criteriu
de selectie al grupului tintã-pãrintii sunt plecati în cea mai mare parte a timpului,tânãrul
resimte singurãtatea,acumulazã o serie de frustãri care îl pot împinge spre consumul de
droguri vãzut ca un mijloc de rezolvare,cel putin pentru scurte perioade de timp,a
problemelor sale.Anturajul,curiozitatea,nevoia de a iesi în evidentã-vãdit prezente în
perioada adolescentei-consituie de asemenea motive ale debutului în lumea drogurilor.

8.3.Mentionati motivele care au stat la baza alegerii grupului tintã

Trebuie mentionat faptul cã proiectul este gândit în primul rând ca un program de

prevenire a consumului de droguri,mergâdu-se pe ideea cã,pentru a avea un real

12
succes în rezolvarea unei probleme,trebuie ca aceasta sã fie preluatã,,din fasã’’.De
aceea ne adresãm în primul rând tinerilor care nu au cãzut încã pradã viciului
devastator al drogurilor.Pentru ei încã mai existã o sansã fiind mai receptivi în aceastã
perioadã si usor influentabili(si în rãu,dar si în bine).Adolescenta reprezintã etapa din
viata unei persoane cu cele mai multe tulburãri de personalitate.Lipsa unui scop bine
definit în viatã face ca,de cele mai multe ori,tinerii sã nu-si canalizeze eforturile si
resursele spre o activitate beneficã.Viitorul le apare ca neclar,motiv pentru care preferã
sã trãiascã în prezent,gândindu-se rareori la consecintele pe termen scurt sau lung ale
comportamentului lor.Tânara generatie acceptã mai usor pãrerile celor de acceasi
vârstã cu ei,fatã de cele spuse de persoanele adulte.De accea este necesar sã folosim
în program tineri ca voluntari.Adolescenta este vârsta la care indivizii sunt caracterizati
de curiozitate,dorintã de aventurã,cãutare de lucruri si senzatii noi.Aderarea la un grup
de egali este mai frecventã si,implicit,preluarea unor obiceiuri care se deruleazã în
cadrul grupului,cum ar fi consumul de dorguri.Din dorinta de a brava ,din spiritul de
imitatie ori în cãutarea unui refugiu,cel mai adesea,tinerii merg la prima întâlnire cu
drogul ca într-o excursie,ca ulterior sã devinã singura lor ratiune de a mai
exista,zeificându-l.

8.4.Importanta proiectului pentru grupul tintã

Consumul de droguri constituie un potential pericol pentru tinerii din ziua de azi si un
fenomen social complex.Lumea drogurilor contamineazã,corupe si slãbeste structura
societãtii;ea reprezintã pentru generatia actualã si generatiile viitoare,o amenintare
distructivã.Din aceste motive e foarte important sã se actioneze pentru a împiedica rãul
sã se instaleze în comunitate si pentru a salva adolescentii-viitorul tãrii si sprijiul
generatiilor adulte.Proiectul nu se adreseazã numai tinerilor,ci si pãrintilor si profesorilor
acestora.FAMILIA si SCOALA joacã un rol mult mai important în experimentarea si
consumul de droguri de cãtre copii decât suntem dispusi sã recunoastem.Într-
adevãr,pãrintii în primul rând,si apoi educatorii,tin în mâini soarta copilului devenit
adolescent.Strãduindu-se sã-i înteleagã nevoile specifice vârstei,problemel
lui,personalitatea,cu puterea lor conjugalã,pot evita si pune capãt tragediei dependentei
de dorguri.Imporatnta vitalã a proiectului constã în oferirea de informatii,atât pentru
tineri,cât si pentru pãrinti si educatori.Cunoscând efectele nocive ale dependentei poti
alege ce cale vei urma,poti lua atitudine.Pe lângã campania de informare,proiectul mai
are în vedere si sesiuni informative si întâlniri-ateliere de lucru cu elevii.Toate acestea
pot sparge bariere de vârstã si de preocupãri,de statut si de rol social,acela de
profesor,pãrinte sau elev,redescoperind miracolul atât de necesar,dar ignorat
treptat:COMUNICAREA.Scoala,poate deveni astfel,o organizatie care si învatã,nu
numai care produce învãtarea.Scoala învatã sã-si rezolve problemele,sã-si respecte si
sã-si asculte oamenii.

9.Descrierea detaliatã a activitãtilor

1.Creearea si dezvoltarea unui Centru-pilot pentru prevenirea si reducerea consumului

de droguri în rândul tinerilor din orasul Iasi

1.1.Încheierea unui parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean

13
 Încheierea parteneriatului cu Inspectoratul Scolar Judetean este prima actiune ce
trebuie întreprinsã,deoarece Centrul va functiona în cadrul unuia din cele 5 licee din
orasul Iasi, prevãzute în proiect,iar activitatea acestuia se va desfãsura într-una din
sãlile liceului.Pntru o bunã organizare se va fãlosi si mobilierul existent
acolo.Îndeplinirea acestei sarcini va fi fãcutã de directorul de proiect,acesta fiind
responsabilul direct.

1.2.Încheierea unui parteneriat cu o firmã de distributie si comercializare de produse IT

Încheierea acestui parteneriat are în vedere obtinerea de echipamente necesare
Centrului si activitãtolor desfãsurate în cadrul acestuia(calculator sau
laptop,scaner,imprimantã,aparat xerox,videoproiector),dar si a eventualelor piese de
schimb sau a componentelor(placã de sunet,de bazã sau video,hard disk,cd-writer,cd-
rom,procesor,etc).Responsabil-directorul de proiect.

1.3.Încheierea unui parteneriat cu o librãrie

Acest parteneriat va fi util pentru achizitionarea de consumabile de
birou,necesare în toate activitãtile Centrului(atât în cadrul liceului,cât si în afara
acestuia,în campaniile de informare a grupului tintã din celelalte licee si a beneficiarilor
indirecti).Responsabi-directorul de proiect.

1.4..Achizitionarea echipamentelor si a consumabilelor de birou

Achizitionarea echipamentelor necesare se va face înaintea începerii desfãsurãrii
activitãtii Cntrului,adicã încã din prima sãptãmânã.Aparatele ce trebuiesc cumpãrate
constau în:un laptop sau un calculator,un aparat xerox,o imprimantã,un videoproiector
si un scaner.Aceste echipamente vor fi folosite pentru editarea si multiplicarea de
materiale,dar si pentru activitãtile de instruire,reeducare,informare,consiliere a grupului
tintã si a benefiarilor indirecti.De gestionarea si derularea acestor activitãti se va ocupa
coordonatorul proiectului.

1.5.Cooptarea ca partener a unei firme de comercializare mobilier de birou

Parteneriatul cu aceastã firmã va fi încheiat pentrua dota sala desfãsurãrii celor
mai multe activitãti ale Centrului cu mobilierul necesar.Responsabil-directorul de
proiect.

1.6.Selectia echipei de proiect

Echipa de proiect va fi formatã din urmãtorii specialisti:un sociolog care este si
coordonator de proiect,un asistent social,un psiholog,un medic specializat în probleme
de dependentã,,un pedagog,un preot.Echipa de proiect va avea întâlniri pentru
stabilirea tematicii cursurilor si a materialelor informative.Responsabil-directorul de
proiect.

1.7.Selectarea reprezentantilor diferitelor institutii ce vor functiona ca membri ai

Centrului

14
 Centrul va avea ca membri,reprezentanti ai:Inspectoratului Scolar
Judetean,Centrului de dezintoxicare Socola,Inspectoratului Judetean de Politie,Directiei
de Sãnãtate Publicã,Centrului Anti-drog Iasi si a Agentiei Nationale Anti-drog(filiala
Iasi).Aceastã activitate va fi desfãsuratã de coordonatorul de proiect,adicã de sociolog
si responsabilitatea îi va reveni tot lui.

1.8.Încheierea unui parteneriat cu o societate de furnizare a energiei electrice

Acest parteneriat va fi încheiat pentru a scuti Centrul de plata energiei electrice
pe durata derulãrii proiectului.Responsabil-directorul de proiect.

1.9.Încheierea unui parteneriat cu o regionalã autonomã de apã si canal

În urma includerii acestei societãti ca partener al Centrului,acesta din urmã va fi
scutit de plata utilitãtilor cu apã potabilã în timpul celor sase luni.Responsabil-directorul
de proiect.

1.10.Instruirea si consilierea cadrelor didactice si a pãrintilor în problema consumului de

droguri în rândul adolescentilor
Beneficiind de asistentã si instruire din partea specialistilor participanti la
proiect,cadrele didactice si pãrintii tinerilor,în special al celor cu probleme la
scoalã(acestia fiind mai expusi dependentei),au posibilitatea de a interveni activ si în
cunostintã de cauzã în ajutorul adolescentilor cu astfel de probleme.Prin aceastã
acvtivitate se doreste stabilirea unei comunicãri intense între pãrinti,profesori,elevi si
specialisti.Responsabilul acestei activitãti este psihologul.

1.11.Încheierea unui parteneriat cu o societate de telefonie fixã

Acest parteneriat va fi încheiat pentru a scuti Centrul de plata abonamentului
telefonic lunar,dar si pentru achizitionarea de aparate telefonice necesare.Responsabil-
directorul de proiect.

1.12.Instalarea si functionarea în cadrul Centrului,a unei linii telefonice gratuite

Aceastã linie telefonicã va functiona pe toatã perioada derulãrii peoiectului,câte 4
ore pe zi,în total 28 ore pe sãptãmânã.Scopul acesteia este de a veni în ajutor pãrintilor
si elevilor care se confruntã cu diverse probleme legate de consumul de droguri,de a
oferi solutii la acestea,de a informa si îndruma.Toatã echipa de specialisti va contribui la
buna functionare a acestei linii de help-line,iar responsabilul direct va fi psihologul.

2.Constientizarea din partea adolescentilor,din cinci licee din Iasi,despre impactul

devastator al drogurilor asupra vietii lor

2.1.Selectarea beneficiarilor direct ai proiectului(grupul tintã)

Beneficiarii directi ai proiectului sunt reprezentanti de adolescentii din cele 5 licee
din orasul Iasi,incluse în proiect,acestia fiind în numãr de aproximativ 2500.Elevii fac
parte din clasele ÎX-XÎÎ,cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani(ambele sexe).Acestia vor fi
selectati de cãtre sociolog cu sprijinul cadrelor didactice din liceele respective si a unui
asistent social.Se va merge în special pe ideea selectiei unor categorii de tineri
vulnerabili(cu rezultate slabe la învãtãturã,tineri din medii defavorizate sau

15
conflictuale,tineri cu proleme de familie sau cu o stare materialã bunã si neglijati de
pãrinti),cu risc de a deveni consumatori de droguri.Responsabili de aceastã activitate-
coordonatorul si directorul de proiect.

2.2.Încheierea unui parteneriat cu o tipografie

Acest parteneriat va fi încheiat pentru a facilita tipãrirea materialelor
informative,reducându-se astfel costurile proiectului.Responsabil-directorul de proiect.

2.3.Tipãrirea si multiplicarea materialelor informative

Materialele informative necesare campaniei de informare vor consta în
brosuri,pliante,fluturasi si afise.Vor fi în numãr de aproximativ 25.000 de exemplare si
vor fi distribuite atât tinerilor cât si pãrintilor si cadrelor didactice ale acestora.Materialele
vor cuprinde informatii cu privire la cauzele si efectele dorgurilor,posibile solutii în cazul
dependentei,sfaturi si recomandãri ale specialistilor,prezentãri scurte de cazuri de
toxicomani,enumerarea câtorva servicii medicale specializate,câtorva servicii de
consiliere psihologicã si asistentã socialã si la sfârsit date de contact.La realizarea
acestor materiale va participa toatã echipa de proiect,iar responsabil va fi sociologul.

2.4.Desfãsurarea campaniei informative în rândul adolescentilor

Campania de informare a tinerilor cu privire la consumul de droguri si la pericolul
acestuia va consta în împãrtirea materialelor informative precizate mai sus(materiale ce
sunt gratuite),adolescentilor,atât în licee,cât si în afara acestora(pe stradã,în
baruri,cluburi,discoteci,centre comerciale-în orice loc public pe care un tânãr îl
frecventeazã de obicei).Acesta materiale vor fi împãrtite de cãtre voluntari,iar mesajele
promovate vor fi gâdite a fi socante,directe,sã nu aibã un caracter fatalist(dacã te atingi
de droguri,fie si o singurã datã,esti total pirdut),ci realist,echilibrat,lãsând posibilitatea
mobilizãrii si efortului pentru un final pozitiv.Se va avea în vedere si realizarea unor
mesaje complementare-prezentarea în activitãti diferite,dar apropiate ca moment de
desfãsurare,a unor tineri ce suportã consecintele dependentei si a altora ce au o
existentã normalã,frumoasã si cariare de succes.Responsabil-sociologul.

2.5.Lãrgirea programului de informare si asupra pãrintilor si a cadrelor didactice

Realizarea si distribuirea unor materiale informative si pentru pãrinti si profesori
reprezintã un aspect foarte important în cadrul programulnui deoarece si acestia trebuie
informati asupra pericolelor dependentei si trebuie sã constientizeze cât mai curând cã
ei reprezintã punctul de sprijin al adolescentilor în momentele de impas.(numãrul
materialelor împãrtite va fi de aproximativ 10.000)Ei trebuie sã stie cum sã facã fatã
unei situatii de crizã cum este consumul de droguri si pentru aceasta trebuie sã fie cât
mai bine informati.Materialele infomative ce-i vizeazã pe pãrinti si pe profesori constau
în:ghidul profesorului si brosuri pentru pãrinti.Acestea vor fi în numãr de aproximativ
10.000 si vor cuprinde definitii si clasificãri ale drogului,cauze si efecte ale
acestuia,modalitãti de prevenire ale dependentei si sfaturi în cazul
acesteia.Responsabil-sociologul.

2.6.Organizarea unor ateliere interactive pentru elevi(în cadrul unuia din cele 5 licee)

16
 În cadrul acestor ateliere se va pune accentul pe abordarea individualizatã a
fiecãrui elev.Actualul sistem de evaluare îi înregimenteazã pe elevi,în conditiile în care
acestia sunt la vârsta crizei de originalitate si au nevoie acutã de valorizare si afirmare
personalã,existând astfel pericolul ca drogul sã devinã o alternativã ineditã,un mod de
evidentiere fatã de ceilalti.Prin aceste ateliere se are în vedere creearea posibilitãtile de
manifestare a personalitãtii,stimularea elevului cãtre autocunoastere,formarea si întãririi
stimei de sine,dezvoltarea capacitãtii de decizie.Toate acestea contribuie la formarea
unei atitudini echilibrate fatã de sine si fatã de ceilalti si reduce cu mult ricul ca tinerii sã
fie atrasi de droguri si sã devinã consumatori permanenti.Deasemenea în cadrul
atelierelor se va promova o comunicare permanentã deschisã si eficientã între
elevi,pãrinti si profesori.Existenta unei astfel de legãturi autentice a tânãrului atât cu cei
de vârsta lui,cât si cu adulti,are rolul de a preveni blocajele relationare,tensiunile si
conflictele,ce reprezintã factori de risc pentru consumul de droguri.Cel care se va ocupa
de bune desfãsurare a acestor ateliere ,cu ajutorul întregii echipe de proiect,este
psihologul.Responsabil-asistentul social.

2.7.Încheierea unui parteneriat cu o benzinãrie

Acest parteneriat se va încheia pentru ca Centrul sã dispunã de benzina
necesarã tuturor deplasãrilor.Responsabil-directorul de proiect.

2.8.Organizarea a cât mai multor activitãti de petrecere a timpului liber pentru

adolescenti
Dintre activitãtile de timp liber ce vor fi întreprinse pentru elevii din cele 5 licee
din orasul Iasi,amintim:-picnicuri în week-end-ul fiecãrui sfârsit de lunã;-vizite o datã pe
lunã la Centrul de Dezintoxicare Iasi(prin aceste vizite se vrea confruntarea directã a
adolescentilor cu mediul toxicomanilor,dar si consecintele nefaste ale drogurilor asupra
vietii fizice si psihice-e de test de foc,în care fiecare din cei prezenti pot
constientizarepercursiunile dependentei si por hotãrâ dacã meritã sã trãiascã asa);-iesiri
organizate în oras;-vizitarea principalelor obiective turistice din Iasi;-vizionarea,în oras,a
unor filme sau piese de teatru.Toate aceste activitãti de timp liber au menirea de a
distrage atentia adolescentului de la droguri,de ai face sã uite de eventualele probleme
de familie si de ai împiedica sã se atasa de diferite grupuri dubioase.Aceste iesiri vor fi
organizate de conducerea fiecãrui liceu cu sprijinul echipei proiectului si a
voluntarilor.Responsabil-coordonatorul de proiect.

2.9.Organizarea unor sesiuni informative pentru pãrinti si profesori

La aceste sesiuni informative vor participa specialistii din echipa
proiectului,reprezentantii institutiilor desemnate ca membri ai programului,iar ca
persoane vizate informãrii,pãrintii si profesorii elevilor.Sesiunile vor avea loc o datã pe
lunã,la sfârsitul acesteia,dupã orele 16,atunci când toate persoanele incluse în proiect
ca beneficiari indirecti,vor putea lua parte la acestea.Pe lângã prezentarea detaliatã a
cauzelor si efectelolor consumului de droguri,în cadrul sesiunilor informative se va avea
în vedere si identificarea cât mai clarã a posibilelor incidente si/sau aliante negative cu
care lumea scolii,a educatiei si a educatorilor se confruntã sau pe care le
mosteneste,conservã sau le genereazã,dar cãrora sperã sã le micsoreze rata de
impact,actiune negativã,de risc.Unul dintre scopurile sesiunulor este de a sensibiliza
participantii la o implicare si mai mare,în a contribui cu eficientã si eficacitate,la

17
cristalizarea unui consens,unei aliante pozitive între pãrinti,profesori si
tineri.Responsabil-asistentul social,cu sprijinul intens al echipei si membrilor proiectului.

2.10.Organizarea unor programe after-school

În afara activitãtilor de educare si informare a tinerilor cu privire la efectele si
consecintele drogurilor,ar fi beneficã si creearea unor programe after-school în care
tinerii sã-si petreacã timpul liber în mod util(activitãti sportive,concursuri,cercuri
tematice),prevenind astfel afilierea lor la diverse anturaje cu efect negativ asupra
evolutiei lor.Responsabil-coordonatorul de proiect.Responsabil-coordonatorul de
proiect.

3.Sensibilizarea opiniei publice si a comunitãtii locale iesene,cu privire la pericolele

dependentei,în scopul implicãrii lor în diverse activitãti pentru reducerea acestora

3.1.Recrutarea voluntarilor
Voluntarii vor presta activitãtile de informare prin împãrtirea materialelor
informative,vor însoti adolescentii în activitãtile de timp liber organizate de Centru,vor
participa la sesiunile informative pentru pãrinti si profesori,da si la atelierele interactive
pentru elevi.Trebuie specificat faptul cã voluntarii vor fi recrutati din rândul fostilor
dependenti,cu ajutorul informatiilor din baza de date a Centrului de Dezintoxicare
Iasi.Selectarea voluntarilor din rândul fostilor toxicomani s-a fãcut pentru ca acestia sã
devinã un exemplu pentru adolescentii care prezintã riscul dependentei,un exemplu de
tãrie de caracter,de sperantã si poftã de viatã.În acelasi timp ei sunt o dovadã vie cã
drogul este cel mai mare dusman al tinerilor,fãcându-i sã constientizeze acest lucru,pe
eventualii dependenti,dar dând în acelasi timp sperantã celor care au cãzut pradã
viciului de temut al drogurilor.Un alt motiv pentru care s-au recrutat fosti dependenti ca
voluntari,a fost pentru a demonstra comunitãtii locale cã acestia nu sunt o cauzã
piedutã pentru societate si pentru a mobiliza diferite institutii si firme sã-i angajeze,sã le
de-a sansa de a-si demonstra calitãtile,înpiedicându-i astfel sã cadã din nou în abisul
dependentei.Numãrul voluntarilor va fi de 10,iar responsabil de aceastã activitate va fi
sociologul,cu participarea întregii echipe de proiect.

3.2.Instruirea voluntarilor
Voluntarii vor fi instruiti cu privire la activitãtilor pe care le vor desfãsura.:în ce
locuri vor fi împãrtite materialele informative,ce trebuie sã spunã fiecãrei persoane care
primeste un astfel de material,cum trebuie sã se comporte când se desfãsoarã
activitãtile de timp liber.Cel mai important însã,este fatul cã voluntarii trebuie sã fie
constienti cã ei reprezintã unul din punctele forte ale campaniei proiectului,prin oferirea
lor ca exemplu pentru adolescentii care cautã un refugiu în lumea
drogurilor.Responsabil-sociologul,cu participarea restului de membrii ai echipei.

3.3.Organizarea unei campanii de publicitate a programului proiectului

Campania de piblicitate se va realiza la radio si televiziune,pentru a sensibiliza
opinia publicã si autoritãtile comunitãtii locale.Spoturile publicitare vor prezenta
programul si obiectivele proiectului si vor fi difuzate la orele de maximã audientã pentru
a putea fi receptionate de toatã lumea si pentru a avea efect asupra unei populatii cât
mai largi.(la radio-o datã pe zi,sapte zile pe sãptãmânã;la televizor-spoturile vor fi

18
difuzate la sfârsitul fiecãrei sãptãmâni,pe parcursul celor 6 luni)Responsabil-
coordonatorul de proiect.

3.4.Realizarea unui site al Centrului

Pe acest site vor fi prezentate activitãtileCentrului,persoanele care sunt incluse în
program si informatii despre droguri,cu toate aspectele lor.Adresa site-ului va fi trecutã
si pe materialele informative pentru ca tinerii interesati sã o poatã accesa.Site-ul va fi
realizat cu ajutorul echipei de proiect si cu informatii primite de la membrii
Centrului.Responsabil-coordonatorul de proiect.

3.5.Cooptarea Primãriei Iasi ca partener al proiectului

Acest parteneriat se va face pentru a înlesni diferite actiuni ce trebuiesc
întreprinse în vederea realizãrii obiectivelor propuse,dar si Primãria va avea de câstigat
datoritã publicitãtii si multumirilor fãcute de reprezentantii proiectului,în mass-
media.Responsabil-directorul de proiect.

3.6.Organizarea de concerte muzicale anti-drog

Aceste concerte vor fi organizate cu sprijinul Primãriei Iasi.Vedele invitate sã
încânte publicul prin muzica lor vor face acest lucru din plãcere,fãrã ca serviciile
prestate sã le fie plãtite.Banii strânsi din vânzarea biletelor vor fi folositi pentru
finantarea unei ample campanii anti-drog.Responsabil-directorul de proiect,în
colaborare cu Primãria.

3.7.Organizarea unui bal caritabil

Balul caritabil va fi organizat cu ajutorul Primãriei Iasi si cu o contributie
universalã a pertenerilor,Primãria oferind si o salã pentru desfãsurarea balului.La
aceastã actiune de caritate vor fi invitate cele mai pregnante figuri ale
Iasului,persoanele cu posibilitãti financiare ridicate.În cadrul acestui bal se vor dona
diferite sume de bani care vor fi folosite pentru buna desfãsurare a campaniei anti-
drog,iar o parte din bani va fi donatã unui centru de dezintãxicare pentru înbunãtãtirea
acestuia.Responsabil-directorul de proiect.

19
10. Durata şi planul de acţiune

10.1. Durata de derulare a proiectului va fi de __6_ luni.

10.2. Planul de acţiune

Activitatea Luna
1 2 3 4 5 6
1.1.Încheierea unui x
parteneriat cu
Inspectoratul Scolar
Judetean
1.2.Încheierea unui x
parteneriat cu o firmã de
distributie si
comercializare de
produse IT
1.3.Încheierea unui x
parteneriat cu o librãrie
1.4.Achizitionarea x
echipamentelor si a
consumabilelor de birou
1.5.Selectia echipei de x
proiect
1.6.Cooptarea ca x
partener a unei firme de
comercializare mobilier
de birou
1.7.Selectarea x
reprezentantilor diferitelor
institutii ce vor functiona
ca membri ai Centrului
1.8.Încheierea unui x
parteneriat cu o societate
de furnizare a energiei
electrice
1.9.Încheierea unui x
parteneriat cu o regionalã
autonomã de apã si canal

20
1.10.Instruirea si x x x x x x
consilierea cadrelor
didactice si a pãrintilor în
problema consumului de
droguri în rândul
adolescentilor
1.11.Încheierea unui x
parteneriat cu o societate
de telefonie fixã
1.12.Instalarea si x x x x x x
functionarea în cadrul
Centrului a unei linii
telefonice gratuite
2.1.Selectarea x
beneficiarilor directi ai
proiectului(grupul tintã)
2.2.Încheierea unui x
parteneriat cu o tipografie
2.3.Tipãrirea si x x
multiplicarea materialelor
informative
2.4.Desfãsurarea x x x
campaniei informative în
rândul adolescentilor
2.5.Lãrgirea programului x x x
de informarea si asupra
pãrintilor si a cadrelor
didactice
2.6.Organizarea unor x x x x x x
ateliere interactive pentru
elevi(în cadrul unuia din
cele cinci licee)
2.7.Încheierea unui x
parteneriat cu o
benzinãrie
2.8.Organizarea a cât x x x
mai multor activitãti de
petrecere a timpului liber
pentru adolescenti
2.9.Organizarea unor x x x x x x
sesiuni informative pentru
pãrinti si profesori
2.10.Organizarea unor x x x x x x
programe after-school
3.1.Recrutarea x
voluntarilor
3.2.Instruirea voluntarilor x
3.3.Organizarea unei x x x x x x
campanii de publicitate a
programului proiectului

21
3.4.Realizarea unui site x
al Centrului
3.5.Cooptarea Primãriei x
Iasi ca partener al
proiectului
3.6.Organizarea de x x
concerte muzicale anti-
drog
3.7.Organizarea unui bal x
caritabil

22
REZULTATELE ANTICIPATE

11. Impactul estimat asupra grupurilor ţintă

11.1. Modul în care proiectul va ameliora situaţia grupurilor ţintă

Proiectul îsi propune prevenirea si reducerea consumului de droguri în rândul tinerilor

între 14 si 18 ani,deci o interventie indirectă asupra acestei categorii vunerabile si
supuse riscului dependentei.Principalele activităti făcute în acest sens constau
în :sesiuni informative pentru părinti si profesori,ateliere interactive pentru elevi,o
campanie de informare răsfrântă nu numai asupra tinerilor,dar si asupra cadrelor
didactice si a părintilor.În urma acestor actiuni întreprinse tinerii vor fi mai constienti si
mai informati cu privire la riscurile consumului de droguri,la fel si comunitatea din care
fac parte.Proiectul pune mare accent pe informare,dar si pe comunicarea dintre
părinti,profesori si elevi,lucru extrem de important,pentru că cele două institutii,SCOALA
si FAMILIA îsi pun adânc amprenta asupra personalitătii,valorilor si vietii psihice ale
tânărului.Proiectul va contribui astfel la detensionarea unor relatii poate prea încordate
existenet în,,lantul’’părinte-elev-profesor,dar si la motivarea unei întregi comunităti în
lupta contra dependentei.Adevăratul efect se va vedea după terminarea
proiectului,când tot mai putini tineri vor fi internati la clinica de dezintoxicare din
oras,numărul de cazuri de dependentă se va reduce,la fel si numărul de actiuni
contraventionale din partea tinerilor,aflati sub efectul drogurilor.

11.2. Modul în care proiectul va spori abilităţile manageriale şi/sau tehnice

ale grupurilor ţintă sau ale partenerilor (dacă este cazul)

Primii care îsi vor spori abilitătile manageriale si/sau tehnice vor fi tinerii ce alcătuiesc
grupul tintă prin participarea la atelierele interactive,la sesiunile informative,prin vizitele
la Centrul de dezintoxicare Socola,Iasi,prin activitătile de petrecere a timpului liber
organizate în timpul derulării proiectului.Aceleasi abilităti îsi vor dezvolta si voluntarii în
cadrul campaniei de informare pentru tineri,dar si prin însotirea acestora în activitătile
extra-scolare.Prin încheierea de parteneriate între diferite firme se va creea o retea de
persoane de contact între acestia si chiar o relatie de colaborare în lupta pentru viată
între institutiile cu acelasi profil.Nu în ultimul rând,echipa de proiect,dar si membrii
Centrului(reprezentanti ai unor institutii)vor câstiga experientă profesională,îsi vor
dezvolta abilităti de comunicare,colaborare,lucru în echipă.

11.3. Modul în care proiectul va contribui la dezvoltarea dvs. profesională

În primul rând prin elaborarea proiectului am învătat să fiu o persoană responsabilă,am

realizat că timpul liber trebuie fructificat,organizat si nu lăsat la voia întâmplării ;acest
proiect mi-am dezvoltat creativitatea si imaginatia,am putut asterne pe hârtie propriile
idei.În ceea ce priveste timpul viitor,punerea în aplicare a acestui proiect va însemna o
experientă primă si unică în acest domeniu si poate un prim pas în elaborarea

23
proiectelor de interventie.Voi avea ocazia sa-mi scot în evidentă calitătile,posibilele
abilităti de comunicare si organizare,dar si să constientizez si totodată să retusez
aspectele negative ale propriei persoane.

12. Factori de risc in obţinerea rezultatelor

Orice proiect implică inevitabil anumiti factori de risc care pot schimba traictoria
rezultatelor sconatate.Eventualii factori de risc ce pot interveni în buna desfăsurare a
proiectului sunt :
-întârzierea activitătii de organizare a Centrului ;
-nereceptivitatea din partea tinerilor ce formează grupul tintă,acest lucru dovedeste
faptul că mesajul transmis în campania de informare a fost gresit interpretat,sau
cuvintele nu au fost formulate clar si concis,sau aderenta la grupul din care fac
parte(acesta reprezentând anturajul cu o proastă influentă asupra lor)să fie prea
mare ;pentru a evita acest lucru,campania de informare trebuie gândită într-un mod cât
mai original si inovator,astfel încât să stârnească interesul tinerilor,iar actiunile
întreprinse să prezinte atractivitate pentru ei ;
-dezinteresul adolescentilor în timpul atelierelor interactive sau,mai rău,un procentaj
redus al participării lor ;
-un număr prea mic de părinti si cadre didactice în timpul sedintelor informative si de
consiliere,fapt ce poate fi oarecum evitat prin stabilirea unor ore de întâlniri cât mai
accesibile pentru acestia.
-o slabă cooperare între membrii echipei de proiect,situatie ce diminuează considerabil
comunicarea dintre acestia si afectează buna desfăsurare a proiectului.Acest factor
poate fi combătut prin profesionalismul si experienta specialistilor ;
-neimplicarea voluntarilor în activitătile desfăsurate pe parcursul proiectului ;diminuarea
acstui factor se face printr-o eficientă instruire a acestora,dar si prin o cât mai mare
aderentă a lor la obictivele proiectului prin :voluntarii au fost recrutati din rândul unor
fosti dependenti si cu sigurantă se vor implica pentru ca nici un alt tânăr să nu ami trecă
prin experiente asemănătoare lor ;
-nerespectarea contractelor de parteneriat încheiate cu diferite institutii de furnizare de
produse sau servicii ;situatia poate fi evitată prin specificarea de la bun început a unor
clauze contractuale ;
-lipsa comunicării dintre părinti,profesori si elevi,situatie ce poate perturba grav
activitătile ce urmează a fi desfăsurate în cadrul proiectului ;
-un număr pre mic de persoane ce accesează linia telefonică gratuită,pentru informare
si consiliere,instalată în cadrul Centrului ;
-slaba implicare a comunitătii locale iesene în activitătile dorite a fi întreprinse de-a
lungul proiectului

13. Efectul de multiplicare

Proiectul,,IA ATITUDINE :SPUNE NU DROGURILOR’’are toate sansele sã fie

multiplicat la
nivelul întregului judet sau chiar la nivel national deoarece costurile pentru realizare si
întretinere sunt destul de reduse,numãrul de specialisti ce vor realiza activitãtile de
consiliere si informare nu este mare si,cel mai important lucru,problema spatiului de

24
desfãsurare a activitãtilor Centrului este rezolvatã din start,acestea având întotdeauna
loc într-o institutie de învãtãmânt.Programul ar putea fi realizat în toate liceele din
tarã,sau,mãcar în zonele unde au fost înregistrate foarte multe cazuri de
toxicomanii.Pentru ca acest lucru sã fie posibil trebuie ca autoritãtile abilitate în domeniu
si Organizatiile Nonguvernamentale sã se implice în acest sens în dorinta ca acestã
campanie pro-viatã sã nu se opreascã la nivelul orasului Iasi.Efectul proiectului ar putea
fi constientizarea din partea oricãrei comunitãti a necesitãtii existentei în orice liceu a
unor servicii ce pot contribui în mod hotãrâtor la prevenirea consumului de
droguri,servicii cum ar fi :
-centre de informare si consiliere pentru prevenirea consumului de droguri,destinate
elevilor,profesorilor si pãrintilor ;
-cabinete de consiliere psihologicã(psihilogi cu atitudine deschisã fatã de elevi si
competenti în aceastã problemã ;este necesar realizarea unor fise psihopedegogice si
introducerea unor itemi legati de factorii de risc pentru comportamentele deviante,cum
este si consumul de droguri) ;
-asistentã medicalã pentru:situatii de urgentã,consultatii periodice si
analize,monitorizare a stãrii de sãnãtate a celor care au consumat droguri ;
-consiliere si suport din partea unor echipe interdisciplinare(medic,psiholog,profesor)în
momentul când un elev se confruntã cu o problemã legatã de drãguri.
Creearea de Centre pentru prevenirea si reducerea consumului de droguri ar rãspunde
nevoii cadrelor didactice si a pãrintilor,de a beneficia de instruire în acestã
problemã,stiut fiind faptul cã aparitia si extinderea fenomenului de dependentã în rândul
adolescentilor din România,ne-a surprins nepregãtiti pe toti.

14. Auto-susţinere (durabilitatea proiectului)

14.1.Auto-susţinerea financiară (cum va continua proiectul după încetarea
finanţării pe care o veti obtine?)

Dupã încheierea duratei de derulare a proiectului,care coincide cu momentul sistãrii

finantãrii,se va cãuta continuarea desfãsurãrii mãcar a câtorva dintre activitãtile
întreprinse anterior.Datoritã faptului cã actiunile ce au avut loc în cadrul Centrului nu au
adus si beneficii materiale,la sfârsitul celor 6 luni se va urmãri continuarea
parteneriatelor cu o parte din institutii,dar si cooptarea Bisericii ca pertener,stiut fiind
faptul cã aceasta s-a implicat de multe ori în diverse actini de ajutorare a tinerilor aflati
în impas.Mai putem vorbi si de o continuare indirectã a actiunilor Centrului prin efectele
pe care,campania de informare si sesiunile informative,le-au avut asupra mentalului
pãrintilor,profesorilor,adolescentilor,dar si a întregii comunitãti.

14.2. Auto-susţinerea instituţională (în ce măsură vor exista la sfârşitul proiectului

structuri care să asigure continuarea acestui proiect? Vor aparţine rezultatele
proiectului comunităţii locale?)

25
Cu sigurantã cã rezultatele de la sfârsitul proiectului vor apartine în egalã mãsurã
comunitãtii locale,Primãriei si Inspectoratul Scolar Judetean,programul putând fi
continuat cu succes de una din ultimele douã institutii.
Datoritã faptului cã majoritatea activitãtilor Centrului se desfãsoarã în cadrul unui
liceu,continuarea proiectului nu va fi dificilã.Dupã terminarea programului vor rãmâne,în
primul rând,cadrele didactice instruite în timpul sedintelor informative si de
consiliere,care vor putea cu usurintã instrui pe viitorii lor elevi,apoi materialele
informative vor constitui repere pentru viitoarele ore de dirigentie dedicate riscurilor
dependentei.Printr-un parteneriat încheiat cu Ispectoratul Scolar Judetean s-ar putea
alcãtui o echipã formatã din fostii specialisti ai Centrului,care s-ar putea deplasa în mai
multe licee din orasul Iasi si din judet pentru a sustine sedinte de informare în care sã
se prezinte efectele nocive ale consumului de droguri si posibile modalitãti de vindecare
a dependentei.

14.3. Auto-susţinerea la nivelul politicilor (dacă este cazul) (care va fi impactul

proiectului la nivelul structural – de ex. Vor fi create o legislaţie mai bună, coduri
de bună practică, metodologii de lucru etc

Momentul atingerii obiectivelor propuse echivaleazã cu evaluarea efectelor actiunilor

întreprinse pe durata derulãrii proiectului.Se va constata faptul cã tinerii supusi riscului
dependentei trebuie corect informati si îndrumati pentru a sti ce cale sã aleagã si pentru
a constientiza efectele propriilor actiuni(în cazul nostru consumul de droguri);pãrintii,dar
si cadrele didactice trebuie sã stie cum sã reactioneze si cui sã se adreseze în
momentul în care adolescentul trece printr-o astfel de experientã nefastã ;spatiul în care
tinerii îsi desfãsoarã activitatea scolarã trebuie supus unei paze stricte datoritã faptului
cã foarte multe racolãri din partea traficantilor,se realizeazã aici ;trebuie organizate cât
mai multe activitãti de timp liber pentru a-i distrage pe tineri si a-i împiedica pe cât
posibil sã intre în contact cu persoane dubioase ce i-ar putea determina sã consume
droguri.Toate aceste aspecte ar trebui sã fie de ajuns pentru ca Parlamentul României
sã reactioneze în acest sens si sã ia mãsuri în ceea ce priveste asistenta si consilierea
psiho-socialã,nu atât a dependentilor,cât mai ales eventualilor consumatori de
droguri,pentru a se împiedica amplificarea acestei probleme acute.

15. Parteneri

15.1. Precizaţi criteriile care au stat la baza alocării rolurilor fiecărui partener

Fiecare partener are un rol bine stabilit în realizarea obiectivelor propuse,si anume :
-Inspectoratul Scolar Judetean-încheierea parteneriatului cu aceastã institutie reprezintã
întâia si principala activitate ce trebuia întreprinsã în cadrul proiectului,deoarece,prin
acest parteneriat se obtinea clãdirea si o parte din bunurile de aici pe o perioadã de
timp pentru desfãsurarea activitãtilor necesare Centrului.Colaboraea cu acest principal
partener a fost beneficã pentru ambele pãrti,pentru cã în urma acestui proiect un numãr

26
de cadre didactice a fost instrui în lupta împotriva dependentei,elevi au fost educati si
informati în aceastã privintã,iar pãrintilor li s-au deschis noi cãi de rezolvare a unor
probleme de acest gen.
-Primãria-a avut un rol cheie în derularea proiectului, înfluentând comunitatea, în
combaterea flagelului drogului, prin propria implicare.
-o firmã de distribuire a energiei electrice, o firmã de distribuire a apei potabile si o
societate de telefonie fixã-parteneriate încheiate pentru facilita plate acestor utilitãti
-o serie de alte firme cum ar fi:distributie si comercializare produse IT, librãrie,
tipografie, magazin de mobilã, benzinãrie-parteneriate încheiate pentru a facilita
achizitionarea de diferite produse necesare desfãsurãrii activitãtilor Centrului.
Ca si colaboratori putem aminti pe Inspectoratul Judetean de Politie Iasi, Centrul de
dezintoxicare Socola, Directia de Sãnãtate Publicã, Centrul Anti-drog Iasi, Agentia
Nationalã Anti-drog (filiala Iasi)-reprezentanti ai acestor institutii fiind membrii ai
Centrului,participând si intervenind la sedintele informative si de instruire ;un post local
de televiziune si un post local de radio-implicate în realizarea si difuzarea spoturilor
publicitare din campania de informare.

15.2. Precizaţi modalităţile pe care le folosiţi pentru atragerea partenerilor

În primul rând partenerii vor fi atrasi prin însusi pezentarea proiectului,motivându-i astfel
sã ia parte la o luptã în folosul comunitãtii,o luptã pentru viatã,o luptã pentru un viitor
mai bun al tinerilor sperante ale societãtii.Militarea pentru un scop nobil va constitui un
motiv întemeiat pentru a-i determina sã participe la proiect.Alte avantaje ale împlicãrii
lor ar mai fi :vor benefia de o mare publicitate(numele lor va fi prezent în spoturile
publicitare de la radio si televizor si pe materialele informative din campanie) ;acest
lucru va înlesni creearea de noi legãturi institutionale si îsi vor extinde astfel reteaua de
parteneri,colaboratori si cinostinte.Nu în ultimul rând experinta profesionalã câstigatã în
timpul proiectului va însemna un mare pas pentru viitorul partenerului respectiv.

15.3. Justificaţi implicarea fiecărui partener în derularea proiectului

Toti partenerii au ca obiectiv principal reducerea si prevenirea consumului de droguri în

rândul adolescentilor.Fiecare dintre acestia contribuie la acest lucru în functie de
specificul activitãtii sale,aspecte precizate deja la punctul 15.1.Important de adãugat
este faptul cã indiferent de mãrimrea contributiei fiecãrui partener în parte,toti au pus
umãrul la realizarea acestui proiect ,constientizând la timp amploarea si potentialul
distructiv la nivel individual si social ale toxicomaniei,precum si necesitatea unor
interventii precoce si rapide în prevenirea si combaterea acestui fenomen,pentru cã,
dupã cum spunea Javier Perez de Cuellar,’’abuzul de droguri prezintã pentru generatia
actualã si pentru generatiile viitoare o amenintare distructivã la fel de mare ca a
molimelor care au bântuit în lume în primele secole ale mileniului.Dacã acest abuz nu
este controlat,efectele vor fi si mai insidioase,si mai devastatoare’’.

27
16. Resursele umane
16.1. Prezentaţi echipa propusă pentru punerea în practică a proiectului (faceţi
referire la poziţiile care vor exista în cadrul proiectului: nu este nevoie să
includeţi nume aici)

Echipa propusã pentru punerea în practicã a proiectului este formatã din urmãtorii
specialisti :director de proiect,socilog(care este si coordonator de proiect),asistent
social,psiholog,medic(specializat în probleme de dependentã),pedagog,preot,contabil.
Acestia sunt angajati ca personal full-time.Pesoanele cu program part-time
sunt :administratorul,soferul si voluntarii,în numãr de 10.Indiferent de activitatea pe care
o vor desfãsara pe toatã perioada proiectului,fiecare trebuie sã dea dovadã de
profesionalism pentru ca acesta sã aibã efectele scontate.

28
16.2. Prezentaţi organigrama cu toate posturile necesare derulării proiectului

Director de proiect

0 Sociolog (coordonator de
proiect)

Sofer Voluntari

Psiholog

Asistent social

Medic

Pedagog

Preot

Contabil

16.3. Prezentaţi fişele post pentru fiecare poziţie pe care o propuneţi în cadrul
proiectului

Fisa postului Nr.1 :Director de proiect

I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea functiei-director de proiect
-Pregãtirea impusã ocupantului-persoanã cu studii superioare,licentiat în stiintele socio-
umane
-Relatii cu alte posturi-ocupã functia de conducere,avându-i în subordine pe ocupantii
celorlalte posturi,existând totusi o relatie strânsã de comunicare si colaborare între
acestia
II.Rolul postului
29
Acestã functie de conducere a fost creeatã pentru ca activitãtile planificate sã se
desfãsoare dupã programul stabilit,pentru ca eventualele probleme ce ar putea apãrea
pe parcurs sã fie solutionate la timp si pentru ca obiectivele proiectului sã fie atinse,iar
efectele sã fie cele dorite.
III.Atributii generale ale postului
-selecteazã si angajeazã personalul ;
-semneazã contractele de muncã cu persoanele selectate ;
-instruieste echipa de proiect ;
-asigurã managementul proiectului ;
-planificã momentul desfãsurãrii actiunilor ;
-promoveazã activitãtile Centrului ;
-militeazã pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului ;
-încheie contractele de parteneriat cu diferite institutii ;
-elaboreazã fisele postului pentru fiecare angajat ;
-coordoneazã întreaga activitate a Centrului
IV.Atributii specifice ale postului
-stabileste politicile si directiile Centrului ;
-participã la selectarea grupului tintã ;
-evaluazã periodic activitãtile întreprinse pânã la acea orã ;
-promoveazã lucrul în ehipã ;
-stabileste o relatie de comunicare si colaborare cu angajatii ;
-întruneste angajatii în sedinte lunare pentru a le verifica activitãtile ;
-colaboreazã cu echipa de specialisti în gãsirea de solitii pentru probleme apãrute
-elaboreazã noi strategii pentru îmbunãtãtirea activitãtilor ;
-asigurã confidentialitatea informatilor ;
-monitorizeazã situatia beneficiarilor directi si indirecti ;
-întruneste rapoarte lunare privind activitãtile desfãsurate
V.Competente
-îsi asumã responsabilitatea pentru deciziile luate ;
-are drept de semnãturã în actele oficiale ;
-angajeazã personal,dar are dreptul sã si defacã contractele de muncã ;
-organizeazã sedinte,în cadrul cãrora poate cere participantilor rapoarte ale propriilor
activitãti ;
-oferã solutii pentru situatiile de urgentã ;
-încheie contracte cu firmele furnizoare de servicii ;
-ia decizii în baza hotãrârilor stabilite în cadrul proiectului
VI.Abilitãti specifice postului
-un bun profesionist ;
-abilitãti de lucru în echipã ;
-receptiv la problemele angajatilor ;
-un manager capabil în functionarea eficientã Centrului ;
-responsabil pentru deciziilr luate ;
-comunicativ ;
-persoanã cu o imaginatie bogatã si cu initiativã ;
-capacitate de a lua decizii eficiente chiar si în situatiile de crizã ;
-ferm în hotãrâri ;
-capabil sã înlesneascã o bunã colaborare între membrii echipei de proiect ;
-abilitate de a se plia pe situatii noi neplanificate

30
Fisa postului Nr.2. :Sociolog(Coordonator de proiect)
I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea postului-socilog
-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare în domeniul stiintelor sociale si
experintã în ceea ce priveste dependenta droguri a adolescentilor
-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect si are în subordine pe cei
10 voluntari si pe soferul Centrului
II.Rolul postului
Asigurã în primul rând coordonarea activitãtilor voluntarilor,dar coordoneazã si alte
actiuni necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite.
III.Atributii ale postului
-ia parte la selectarea grupului tintã ;
-recruteazã voluntarii ;
-instruieste voluntarii ;
-coordoneazã activitatea voluntarilor ;
-elaboreazã anumite strategii în desfãsurarea proiectului ;
-organizeazã activitatea de tipãrire si multiplicare a materialelor informative ;
-organizeazã campania de informare ;
-coordoneazã si organizeazã programele after-school ;
-se ocupã de selectia membrilor Centrului ;
-participã,si în unele cazuri,ia cuvântul la sedintele informative si de instruire ;
-ia parte la realizarea site-ului Centrului,
-organizeazã campania de publicitate în mass-media a programului Centrului,
-coordoneazã activitãtile de petrecere a timpului liber
IV.Competente
-ia decizii în legãturã cu activitatea voluntarilor ;
-poate face verificãri privind actiunile voluntarilor ;
-îsi asumã responsabilitatea pentru hotãrârile luate,
-organizeazã sedinte cu voluntarii ;
-are drept de semnãturã în actele oficiale
V.Abilitãti spacifice postului
-comunicativ ;
-abil coordonator ;
-disponibilitatea la program prelungit ;
-capabil de a lucra în echipã ;
-capabil de a face fatã la situatii nepravãzute ;
-bun organizator ;
-experientã în implementarea de proiecte
VI.Evaluare
-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.3. :Asistent social

I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea functiei-asistent social
-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare în domeniu si experientã în munca cu
tinerii predispusi consumului de droguri.
-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect si este în relatie de
colaborare cu ceilalti membrii ai echipei de proiect
II.Rolul postului

31
Datoritã pregãtirii sale în domeniul social,activitatea sa se va axa în special pe
îndrumarea,instruirea si informarea pãrintilor,profesoriloe si elevilor,toate în scopul
atingerii obiectivelor propuse la începutul proiectului
III.Atributii generale ale postului
-participã la sedintele de întrunire ale echipei de specialisti ;
-colaboreazã cu restul membrilor echipei în vederea îmbunãtãtirii activitãtilor,
-respectã Codul Etic si Deontologic al asistentului social ;
-pãstreazã confidentialitatea informatiilor obtinute în urma exercitãrii functiei sale,
-participã la planificarea activitãtilor din program ;
-ia parte la evaluarea beneficiarilor,
-promoveazã scopurile si obiectivele proiectului
IV.Atributii specifice postului
-acordã asistentã socialã tinerilor si pãrintilor acestora(beneficiari directi si indirecti ai
proiectului) ;
-coordoneazã sesiunile informative si atelierele interactive ;
-participã si sustine o parte din sesiunile informative si de instruire ;
-colaboreazã cu ceilalti specialisti la realizarea campaniei informative ;
-face evaluarea initialã pentru fiecare caz în parte al tinerilor implicati în proiect,
-realizeazã demersuri suplimentare în obtinerea de informatii cu privire la consumul de
droguri în rândul tinerilor,
-întocmeste lunar un raport de activitate ;
-participã la instruirea voluntarilor ;
-monitorizeazã situatia tinerilor si a familiilor implicate în proiect si dupã terminarea
acestuia;
-evalueazã evolutia cazurilor ;
-respectã termenele de finalizare a activitãtilor sale
V.Competente
-ia decizii pe aria sa de competentã ;
-are drept de semnãturã în actele oficiale ;
-este responsabil de calitatea serviciilor oferite prin exercitarea propriei functii ;
-face recomandãri psihologului în privinta urgentãrii terapiei în cazul tinerilor cu
probleme
VI.Abilitãti specifice postului
-asumarea responsabilitãtii ;
-deschis la situatii noi ;
-comunicativ ;
-disponibil la un program prelungit în cadrul Centrului,dar si pe teren ;
-bun colaborator,
-capabil de lucrul în echipã,dar si independent ;
-capacitatea de a face fatã unor momente neprevãzute
VII.Evaluare
-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.4 :Psiholog

I.Elemente de identificare a postului :
-Denumirea functiei-psiholog
-Pregãtirea impusã ocupantului-absolvent al Facultãtii de Psihologie
-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect,comunicând si
colaborând cu ceilalti specialisti
II.Rolul postului

32
Având în vedere cã în prevenirea dependentei primul aspect asupra cãruia trebuie
actionat este nivelul psihic al tânãrului,rolul psihologului în acest proiect este unul
esential.
III.Atributii generale ale postului
-colaboreazãcu echipa de specialisti ;
-participã la sedintele informative si de instruire,având si interventii în cadrul acestora ;
-ia parte la sedintele organizate de directorul de proiect împreunã cu toti membrii
Centrului ;
-respectã Codul Etic si Deontologic al psihologilor,
-pãstreazã confidentialitatea datelor obtinute prin exercitarea functiei,în afara institutiei ;
-îsi terminã la timp activitãtile stabilite,
-asigurã evaluarea psihologicã a beneficiarilor inclusi în proiect ;
-militeazã pentru promovarea scopurilor programului ;
-este responsabil pentru buna functionare a liniei telefonice gratuite din cadrul
Centrului,dar si pentru consilierea persoanelor care apeleazã la aceasta
IV.Atributii specifice ale postului
-face evaluarea initialã a fiecãrui beneficiar în parte ;
-ia parte la realizarea campaniei de informare ;
-este responsabil de activitatea de instruire si consiliere a pãrintilor si profesorilor ;
-se ocupã de functionarea liniei telefonice si preia o parte din apeluri
-participã la instruirea voluntarilor ;
-realizeazã rapoarte de activitate ;
-ia în considerare recomandãrile asistentului social ;
-urmãreste si monitorizeazã evolutia fiecãrui tânãr în parte pe durata derulãrii
proiectului,dar si dupã încetarea acestuia ;
-culege informatii suplimentare cu privire la probleme drogurilor ;
-oferã cosilierã psihologicã beneficiarilor
V.Competente
-este responsabil de calitatea serviciilor pa care le oferã ;
-ia decizii pe aria sa de competentã ;
-are drept de semnãturã în actele oficiale ;
-face recomandãri asistentului social în urma sedintelor de cosiliere ;
VI.Abilitãti specifice postului
-colaborare ;
-comunicare ;
-lucru în echipã ;
-lipsa discriminãrii ;
-disponibilitate la program prelungit si de teren ;
-capacitate de a lucra cu tinerii ;
-abilitate în a face fatã cu brio situatiilor neprevãzute
VII.Evaluare
-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.5 :Medic

I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea functiei-medic
-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare în domeniul medicinei,dar cu
experientã în cazuri de dependentã a tinerilor
-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect si colaboreazã cu ceilalti
specialisti

33
II.Rolul postului
Având experientã în domeniu,acesta poate prezenta aspecte de ordin medical în ceea
ce priveste consumul de droguri,poate da ca exemplu alte cazuri de toxicomanii si
poate oferi solutii pentru o eventualã vindecare.De aceea rolul lui este foarte bine
stabilit în cadrul proiectului
III.Atributii generale ale postului
-oferã consultatii fiecãrui tânãr cuprins în proiect ;
-realizeazã o fisã medicalã tuturor adolescentilor în parte pe baza consultatiilor si a
trecutului medical al acestora ;
-colaboreazã cu ceilalti specialisti la toate activitãtile proiectului ;
-participã la sedintele informative si de instruire,dar are si interventii în cadrul acestora ;
-respectã Codul Etic si Deontologic ;
-pãstreazã confidentialitatea informatiilor.în afara Centrului ;
-face propuneri pentru îmbunãtãtirea activitãtilor si optimizarea rezultatelor
IV.Atributii specifice ale postului
-participã la realizarea campaniei de informare ;
-ia parte la instruirea voluntarilor ;
-realizeazã rapoarte cu privire la activitatea întreprinsã ;
-monitorizeazã evolutia fiecãrui adolescent pe parcursul si dupã terminarea proiectului ;
-partipã la sedinte cu ceilalti membrii
V.Competente
-are drept de semnãturã în actele oficiale ;
-ia decizii în aria sa competentã ;
-este responsabil de calitatea serviciilor oferite prin activitãtile întreprinse
VI.Abilitãti specifice postului
-comunicativ ;
-disponibil la un program prelungit ;
-un bun profesionist ;
-capacitate de a lucra în echipã ;
-abilitate de a gãsi solutii la situatii de crizã
VII.Evaluare
-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.6 :Pedagog

I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea functiei-pedagog
-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare si experientã în domeniul consumului
de droguri în rândul tinerilor
-Relatiile cu alte posturi-se aflã în subordinea directorului de proiect si în relatie de
colaborare cu ceilalti specialisti
II.Rolul postului
În principiu,pedagogul are menirea de a facilita o bunã relatie si colaborare între
specialistii proiectului si beneficiari,prin experienta pe care o are în munca cu tinerii.
III.Atributii ale postului
-colaboreazã cu restul echipei de proiect ;
-cunoaste programul,scopul si metodele de lucru ale acestuia ;
-participã la sedintele cerute de directorul de proiect ;
-ia parte la sedintele de instruire si de informare,dar si sustine câteva dintre ele ;
-contribuie la realizarea campaniei de informare ;
-înlesneste o mai strânsã legãturã cu cadrele didactice,elevii si pãrintii acestora ;

34
-se implicã în promovarea scopurilor proiectului ;
-ia parte la instruirea voluntariloor ;
-face rapoarte ale propriei activitãti,
-vine cu idei noi pentru o bunã desfãsurare a activitãtilor
IV.Competente
-ia decizii pe domeniul sãu de activitate ;
-are drept de semnãturã în actele oficiale ;
-face recomandãri cu privire la eventuale modificãri ale programului ;
-îsi asumã responsabilitatea pentru actiunile întreprinse si deciziile luate
V.Abilitãti specifice postului
-comunicativ,
-sociabil,
-disponibil la un eventual program prelungit ;
-capabil sã lucreze în echipã,
-creativ si inovator,
-abilitatea de a manevra cu succes situatiile neprogramate
VI.Evaluare
-Este realizatã de directorul proiectului

Fisa postului Nr.7 :Preot

I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea functiei-preot
-Pregãtirea impusã ocupantului-absolvent al unei Facultãti de Teologie si cu experintã
în participarea la proiecte ce implicã tineri supusi riscului dependentei
-Relatii cu alte posturi-i se subordoneazã directorului proiectului si stabileste o relatie de
strânsã colaboare cu colegii sãi de echipã
II.Rolul postului
Latura spiritualã trebuie sã aibã întotdeauna un loc special în proiecte de acest gen.Prin
harul sãu,preotul îi poate convinge pe adolescenti sã nu aleagã calea drogurilor,ci pe
cea a credintei în Dumnezeu,scãpând astfel de pedeapsa dependentei.Din aceste
motive preotul are un rol esential în cadrul proiecttului.
III.Atributii ale postului
-colaboreazã cu colegii sãi de echipã ;
-participã la convocãrile directorului de proiect ;
-contribuie la realizarea campaniei informative a beneficiarilor ;
-ia parte la sedintele de instruire,luând si cuvântul în unele dintre acestea ;
-întocmeste rapoarte ale actiunilor întreprinse în cadrul Centrului,
-militeazã pentru atingerea obiectivelor propuse ;
-promoveazã scopul nobil pentr ca ulterior sã se obtinã sprijinul Bisericii
IV.Competente
-ia decizii în sectorul sãu de activitate ;
-are drept de semnãturã în actele oficiale ;
-este responsabil pentru activitãtile desfãsurate
V.Abilitãti speciale ale postului
-rãbdãtor ;
-serios ;
-responsabil ;

35
-un coleg de încredere ;
-disponibil la un program prelungit ;
-abil în a înnoda lianturi înte oameni si în a aplana conflicte
VI.Evaluare
-Se realizeazã de cãtre directorul proiectului

Fisa postului Nr.8 :Contabil

I.Elemente de identificare a postului
-Denumirea functiei-contabil
-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare(de contabilitate)si experientã
-Relatii cu alte posturi-se aflã în subordinea directorului de proiect si colaboreazã cu
ceilalti specialisti ai Centrului
II.Rolul postului
Contabilul se ocupã de partea financiarã a proiectului,rolul sãu fiind acela de a tine
evidenta fondurilor alocate pentru proiect si de a întocmi documentatia necesarã în
demonstrarea folosirii corecte a banilor de la finantator.
III.Atributii generale ale postului
-tine evidenta contabilã a fondurilor alocate proiectului ;
-îsi terminã la termenul stabilit sarcinile ;
-respectã Codul Etic si Deontologic,
-pãstreazã confidentialitatea datelor ;
-este la curent cu orice reglementare juridicã din domeniul contabilitãtii ;
-colaboreazã cu ceilalti memrii ai echipei de proiect

IV.Atributii specifice postului

-întocmirea actelor necesare la sfârsitul fiecãrei luni ;
-face un raport în care sunt cuprinse toate cheltuielile Centrului pe parcursul unei luni ;
-raporteazã orice neregulã financiarã directorului de proiect ;
-la jumãtatea perioadei de desfãsurare a proiectului,face un bilant economic,prezentat
directorului
V.Competente
-responsabil pentru :-actele semnate
-actiunile întreprinse în cadrul Centrului
-bilanturile economice
-rapoartele întocmite
-drept de semnãturã în actele oficiale ;
-ia decizii pe segmentul sãu de activitate
VI.Abilitãti specifice postului
-cunoscãtor al legislatiei conatabile în vigoare ;
-capabil de lucrul în echipã ;
-corect,
-bine calculat,
-responsabil,
-spirit organizatoric si ordonat
VII.Evaluarea
-Se face de directorul de proiect

Fisa postului Nr.9 :Sofer

I.Elemente de identificare a postului

36
-Denumirea functiei-sofer
-Pregãtirea impusã ocupantului-studii medii,permis auto,experintã
-Relatii cu alte posturi-este în subordinea coordonatorului de proiect si colaboreazã cu
toti membrii Centrului
II.Rolul postului
Soferul a fost angajat pentru a înlesni deplasarea a unei pãrti din membrii echipei de
proiect împreunã cu o parte din beneficiarii indirecti ai proiectului,în activitãtile de
petrecere a timpului liber.
III.Atributii generale ale postului
-conduce autoturismul în deplasãrile pe teren ;
-îndeplineste si alte activitãti ce include deplasarea ;
-este prezent mereu la program
IV.Atributii specifice ale postului
-pãstreazã confidentialitatea ;
-face si alte activitãti în afara sofatului
V.Competente
-ia decizii în aria sa de activitate ;
-drept de semnãturã în anumite acte ;
-responsabil pentru actiunile impuse de meseria sa
VI.Abilitãti specifice postului
-disponibilitate la program prelungit ;
-promptitudine ;
-corectitudine,
-lucru în echipã
VII.Evaluare
-Se face de cãtre coordonatorul de proiect.

16.5. Prezentaţi, în cazul voluntarilor, lista responsabilităţilor şi modul de

organizare a structurii acestora

Proiectul va include în structura sa 10 voluntari,aflati în subordinea coordonatorului de

proiect,care va rãspunde de recrutarea si instruirea acestora.Activitatea lor va consta
în :
-participarea la desfãsurarea campania de informare a tinerilor,pãrintilor si profesorilor
prin împãrtirea de pliante,fluturari,brosuri si lipirea de afise
-participarea la organizarea acestei campanii
-participarea la sedintele informative pentru pãrinti,profesori si elevi
-participarea la atelierele interactive pentru tineri
-participarea la activitãtile de petrecere a timpului liber,unde îi vor însoti pe adolescenti

17. Evaluarea proiectului

17.1.Precizaţi metodele pe care le veţi folosi pentru evaluarea impactului asupra
grupului tintã

37
Având în vedere cã proiectul se axeazã pe prevenirea si reducerea consumului de
droguri în rândul adolescentilor,impactul imediat asupra grupului tintã va fi dificil de
evaluat.Si nici chiar dupã o anume perioadã de timp(de exemplu un an) posibilul impact
asupra grupului tintã nu va putea fi pus integral pe seama activitãtilor desfãsurate în
cadrul Centrului pe toatã perioade derulãrii proiectului.La finalul proiectului se va face
totusi o evaluare a asteptãrilor de la începutul proiectului si se va stabili dacã acestea s-
au realizat sau nu.Printre instrumentele de evaluare putem aminti :observatia
participativã,chestionarul si interviul de profunzime.La evaluarea finalã se va tine cont
de criteriul eficacitãtii,eficientei si conformitãtii.

17.2. Precizaţi indicatorii cantitativi şi cei calitativi stabiliţi pentru fiecare obiectiv
în parte
Obiectiv Indicatori
Cantitativi Calitativi
1.Creearea si -nr.de membrii -membrii Centrului-pilot
dezvoltarea unui -nr.de activitãti desfãsurate -perioada de desfãsurare a
Centru-pilot pentru -nr.de specialisti activitãtilor
prevenirea si -nr.de ore de consiliere -gradul de pregãtire al
reducerea consumului acordate cadrelor didactice specialistilor
de droguri în rþndul si pãrintilor -reactiile si atitudinea
tinerilor din orasul Iasi -nr.de apeluri primite pe linia pesoanelor intrate în
telefonicã a Centrului programul de consiliere

38
2. Constientizarea din -nr.de licee implicate în -gradul de implicare al
partea proiect conducerii celor cinci licee în
adolescentilor,din cinci -nr.de adolescenti ce derularea proiectului
licee din Iasi,despre alcãtuiesc grupul tintã-2500 -atitudinea tinerilor la mesajul
impactul devastator al -nr.de materiale informative proiectului
drogurilor asupra vietii distribuite -impactul materialelor
lor -nr.de sesiuni informative informative asupra
pentru profesori si pãrinti adolescentilor,pãrintilor si
-nr.de ateliere interactive profesorilor
pentru elevi -reactia pãrintilor si profesorilor
în cadrul sedintelor informative
-gradul de implicare,de
asimilare a informatiilor si de
constientizare a pericolelor din
partea tinerilor implicati în
proiect

3.Sensibilizarea -nr.de voluntari-fosti -eforturile voluntarilor,prin

opiniei publice si a dependenti de droguri(10) oferirea lor ca exemplu,în a
comunitãtii locale -nr.de spoturi publicitare dovedi pericolele reale ale
iesene,cu privire la difuzate la radio si dependentei
pericolele televiziune -implementarea în mentalul
dependentei,în scopul -nr.de tineri,supusi oamenilor cã un fost
implicãrii lor în diverse pericolului dependentei,care dependent de droguri este o
activitãti pentru au reactionat la mesajul persoanã normalã si trebuie
reducerea acestora proiectului tratat ca atare
-nr.de institutii ce vor fi -nivelul de implicare al tinerilor
dispuse sã ofere ajutor în diferite activitãti initiate de
tinerilor predispusi institutii,în scopul de a le
consumului de droguri distrage atentia de la droguri
-nr.de firme/institutii ce ar fi -dorinta oamenilor de a-I ajuta
dispuse sã ofere locuri de pe fostii,dar si pe eventualii
muncã pentru fosti dependenti,în a depãsi
dependenti momentele grele si de a le
deveni prieteni

17.3. Precizaţi metodele pe care le veţi folosi pentru măsurarea gradului de

atingere a obiectivelor propuse

Gradul de atingere a obiectivelor propuse va fi mãsurat cu ajutorul urmãtoarelor

instrumente :observatia participativã,chestionarul si interviul de profunzime

17.4. Precizaţi motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse

Motivele care au stat la baza alegerii instrumentelor amintite au constat în faptul cã prin
ulizarea lor se putea obtine o ,,pozã’’mai eficientã a gradului în care obictivele propuse
au fost atinse.Într-o ierarhie a metodelor folosite,prima mentiune este acea a observatiei

39
participative-tehnica ce corespunde cel mai bine exigentelor si regurilor observatiei
sociologice de teren ;impune o mare suplete în utilizarea diferitelor mijloace si
împrejurãri concrete pentru atingerea sarcinilor cecetãrii.Al doilea pe listã este
chestionarul-în raport cu observatia,acesta ocupã un loc secundar în setul sau sistemul
de tehnici de teren,punându-ne la dispozitie nu fapte despre fenomenul sau procesul
studiat,ci opinii,adicã o imagine a obiectului investigat.Si în sfârsit,dar nu cel de pe
urmã,interviul de profunzime(povestirea vietii)-o tehnicã pe parcursul cãreia sociologul
solicitã din partea subiectului,sa-si povesteascã viata,povestirea vitii vizeazã de regulã
fapte particulare,cu semnificatie redusã pentru ,,societatea globalã’’.

40
 BUGETUL PROIECTULUI

18. Bugetul

Bugetul Proiectului Perioada totala a proiectului

Cheltuieli Unitatea Nr. de unităţi Valoare unitară Suma solicitată Contribuţia Total
(Euro) partenerilor
pe proiect
1. Resurse umane
1.1 Salarii ( cheltuieli totale)
1.1.1 Personal full time
-Director de proiect lunã 6 500€ 3000€ 0€ 3000€
-Sociolog(coordonator de proiect) lunã 6 350 2100 0 2100
-Asistent social lunã 6 250 1500 0 1500
-Psiholog lunã 6 250 1500 0 1500
-Medic lunã 6 350 2100 0 2100
-Pedagog lunã 6 150 900 0 900
-Preot lunã 6 150 900 0 900
-Contabil lunã 6 250 1500 0 1500
1.1.2 Personal part time

-Sofer lunã 6 100 600 0 600

-Voluntar(10) ore 1200 1 1200 0 1200
1.2 Diurne
Subtotal Resurse umane 15300

2. Transport

2.1. Transport: benzina, deplasari(pentru interventii

de urgentã

41
-benzinã lunã 6 300 0 1800 1800
-transport în comun lunã 6 100 600 0 600
Subtotal Transport 2400

3. Echipamente şi accesorii
3.1 Achiziţionare sau închiriere de autovehicule bucatã 1 300 300 0 300
3.2 Mobilier, calculatoare
-birou bucatã 1 100 0 100 100
-scaune bucatã 50 50 0 2500 2500
-laptop bucatã 1 1200 0 1200 1200
-imprimantã bucatã 1 250 0 250 250
-xerox bucatã 1 1000 0 1000 1000
-videoproiector bucatã 1 2000 0 2000 2000
3.3 Piese de schimb/Echipamente pentru maşini, bucatã 500 0 500
unelte
-pentru masinã bucatã 500 500 0 500
-penrtu calculator
placã de bazã bucatã 1 80 0 80 80
placã de sunet bucatã 1 50 0 50 50
placã video bucatã 1 80 0 80 80
procesor bucatã 1 90 0 90 90
cd-rom bucatã 1 50 0 50 50
cd-writer bucatã 1 70 0 70 70
3.4 Altele
Subtotal Echipamente şi accesorii 8770

4. Sediu/costuri strict aferente proiectului

4.1 Costuri cu vehicule
4.2 Chiria pentru sediu lunã 6 300 0 1800 1800
4.3 Consumabile – accesorii pentru birou
-dosar plastic bucatã 200 0,5 0 100 100
-folie plastic bucatã 1000 0,01 0 10 10

42
-top(foi scris) bucatã 5 3 0 15 15
-top(foi xerox) bucatã 5 3 0 15 15
-marker bucatã 10 1 0 10 10
-pix bucatã 30 0,3 0 9 9
-creion bucatã 15 0,1 0 1,5 1,5
-radierã bucatã 5 0,1 0 0,5 0,5
-riglã bucatã 5 0,2 0 1 1
-scotch bucatã 10 0,1 0 1 1
-capsator bucatã 5 1 0 5 5
-perforator bucatã 5 2 0 10 10
-cd bucatã 50 0,3 0 15 15
-agrafe cutie 10 0,3 0 3 3
-dischetã bucatã 20 0,3 0 6 6
-foarfece bucatã 3 1 0 3 3
-capse cutie 10 0,2 0 2 2

4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate/încălzire,

întreţinere)
-tel/fax lunã 6 100 0 600 600
-electricitate lunã 6 50 0 300 300
-apã si canal lunã 6 50 0 300 300
-femeie de serviciu lunã 6 100 0 600 600
Subtotal Sediu/costuri strict aferente proiectului 3807
5. Alte costuri/Servicii
5.1 Publicaţii
5.1.2 Materiale informative
-pliante bucatã 5000 0,3 0 1500 1500
-brosuri bucatã 2000 0,3 0 600 600
-afise bucatã 500 1 0 500 500
-fluturasi bucatã 5000 0,2 0 1000 1000
5.2 Studii, lucrări de cercetare
5.3 Costuri pentru audit 2000 0 2000
43
5.4 Costuri pentru conferinţe/seminarii
-sesiuni informative pãrinti(50 persoane) si persoanã 70 5 2100 0 2100
profesori(20 persoane)
Subtotal Alte costuri/Servicii 7700
6. Imobile şi construcţii
6.1 Achiziţionări de teren
6.2 Achiziţionări de clădiri
6.3 Lucrări de construcţii, amenajari, renovari etc
Subtotal Imobile şi construcţii 0
7. Altele
-realizare paginã web bucatã 1 1000 1000 0 1000
-spoturi(realizare)-radio,tv bucatã 2 200 400 0 400
-spoturi(difuzare) :
-la un post de radio local minute 168 50 8400 0 8400
-la un post de televiziune local minute 72 200 14400 0 14400
-concert evenime 2 3000 3000 0 3000
nt
-bal caritabil evenime 1 2000 0 2000 2000
nt
Subtotal Altele 29200

8. Costuri totale 48.500 18.677 67.177

44
7. Surse de finanţare anticipate pentru proiect

Bugetul asteptat Suma % din suma totala a proiectului

1. contributia solicitata finantatorului 48500Є 72.19%
2. contributia partenerilor, din care 18677Є 27.8%
2.1. partener 1-o benzinãrie 1800 2.67%
2.2. partener 2-un magazin de mobilã 2600 3.87%
2.3. partener 3-o firmã de distributie si 4870 7.24%
comercializare de produse IT
2.4. partener 4-Inspectoratul Scolar Judetean 1800 2.67%
2.5.partener 5-o librãrie 207 0.3%
2.6.partener 6-societate de telefonie fixã 600 0.89%
2.7.partener.7-o societate de furnizare a energiei 300 0.44%
electrice
2.8.partener 8.-o regie autonomã de apã potabilã 300 0.44%
2.9.-o tipografie 3600 5.35%
2.10.-Primãria 2000 2.97%
Total general 18677 27.8%

45