Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULATEA DE INGINERIE HERMAN OBERTH


MASTERAT
SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

PROIECT LA MANAGEMENT FINANCIAR ŞI


ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

COORDONATOR MASTERAND
Prof.Univ.Dr DHC IOAN BOGDAN DOMŞA ALEXANDRINA
Lec.Univ.Dr BUTĂNESCU REMUS

Sibiu
2011

1
“Managementul este noua tehnologie care transformă economia, mai degrabă decât orice ştiinţă nouă
exactă sau invenţie.”

Peter Drucker

2
CUPRINS

3
INTRODUCERE

Scopul principal al unei afaceri îl constituie profitul. În vederea dezvoltǎrii controlabile a


afacerii şi maximizǎrii profitului, antreprenorii şi managerii acorda o atenție deosebitǎ
managementului financiar al afacerii. Cu ajutorul analizelor economice şi a diagnosticului
financiar se identificǎ"zonele" în care firma caştigǎ sau pierde bani. În vederea optimizǎrii
performanțelor viitoare, se stabilesc obiective financiare şi se elaboreazǎ bugete. Managementul
financiar are rolul de a face legatura între management şi contabilitate. Managerul, pe baza
informațiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator nevoilor proprii, poate sǎ evalueze şi
sǎ administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale şi umane)
în vederea realizǎrii obiectivelor şi strategiilor stabilite pentru dezvoltarea şi consolidarea
activitații firmei.
Managementul financiar al afacerii înseamnǎ analiza, planificarea şi controlul
performanțelor financiare ale unei firmei.
În lumea contemporanǎ, orice firmǎ are o "imagine financiarǎ" care, în final, se regǎseşte
sub forma de indicatori financiari, cum ar fi: cifra de afaceri, profitabilitate, lichiditate, grad de
indatorare. "Imaginea financiarǎ" a firmei este reflectata diferit ca forma, structurǎ şi conținut, în
funcție de mediul de referintǎ ales pentru raportare si analizǎ.
Existǎ multe cǎrți de management financiar, atat pentru îincepatori cât şi pentru cei cu
experiențǎ. Informațiile transmise sunt apreciate ca fiind foarte utile în funcție de mǎsura în care
se pot adapta si transpune în practicǎ la nivelul unei companii. Nu trebuie sa uitam ca
managementul financiar ofera o multitudine de intrumente şi metodologii specifice
particularitǎților firmei, pentru atingerea obiectivelor stabilite de managementul propriu al
firmei. Fiecare firmǎ este unicǎ în felul ei (prin obiectivele şi strategiile stabilite, prin
dimensiunea ei, prin modul de organizare şi de rezolvare a problemelor, prin pregatirea şi
implicarea personalului etc) deci, este necesar crearea unui sistem propriu, personalizat la
nevoile reale, concrete pentru desfaşurarea activitǎții sale.
Mi-am propus ca la finalizarea proiectului sǎ dețin informații suficiente despre esenţa,
funcţiile şi rolul managementului financiar al întreprinderii în contextul economiei de piaţă,
despre relaţia managementului financiar cu alte domenii manageriale, despre importanța sa. M-
am documentat şi despre impactul managementului financiar în lumea contemporanǎ, în special
despre situația bǎncilor şi a instituțiilor financiare contemporane. În final am cautat solutii
contemporane pentru problemele de management financiar.

4
Am tratat aceste subiecte în primele trei capitole ale lucrǎrii. Primul capitol reprezintǎ
introducerea în managementul financiar. Cuprinde explicația conceptului, funcțiile
managementului financiar în afaceri. Cel de-al doilea capitol trateazǎ impactul managementului
financiar în lumea contemporanǎ. Iar in cele din urmǎ, al treilea capitol, soluțiile de rezolvare ale
problemelor din sfera conceptului studiat. Capitolul care încheie lucrarea de fațǎ, cuprinde
concluziile.
În literaura de specialitate am gasit informații despre subiectul tratat, precum şi pe
internet, pe diferite site-uri specializate.

5
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN MANAGEMENTUL FINANCIAR

1.1. Conceptul de management financiar

Managementul financiar este procesul prin care se realizeaza planificarea, organizarea,


controlul şi raportarea resurselor financiare ale unei organizatii pentru îndeplinirea misiunii şi
atingerea obiectivelor acesteia.
Managementul financiar reprezintǎ gestionarea eficientǎ a resurselor. Orice organizație dispune
de o varietate de surse financiare (persoane juridice şi fizice, institutii ale statului, organisme
inernaționale), resuse umane (salariați, colaboratori, voluntari), resurse materiale şi de alta naturǎ
care trebuiesc gestionate cu profesionalism astfel încât sǎ se atingǎ obiectivele programelor şi
proiectelor de finanțare. Managementul financiar este parte a managementului general.
Acest tip de management nu poate fi separat de celelalte, fiind responsabilitatea unei echipe şi nu
numai a managerului financiar. Se face corelația cu politica generala a organizației, cu
elementele de identitate specifice organizației. Obiectivul lui global este de a asigura eficienţa
utilizării capitalui firmei, de a susţine crearea fondurilor intreprinderii, a capitalului şi de a
realiza pe această cale suportul pentru performanţele de piaţă ale intreprinderii.
Mangementul resurselor financiare presupune :
• Utilizarea cât mai eficientă a resurselor de care dispune o organizaţie, în vederea atingerii
rezultatelor scontate.
• Scopul unei organizaţii este maximizarea profitului, alocând resursele disponibile pentru
realizarea obiectivelor previzionate.
Managementul financiar poate fi definit ca un ansamblu de persoane, metode, tehnici,
procedee, instrumente şi acţiuni,prin care se urmăreşte transformarea efectului utilizării
capitalului firmei în profit şi implicit creşterea valorii de piaţă a întreprinderii.
Din această definiţie de bază se desprind următoarele sarcini:
• de a evalua efortul în plan financiar a tuturor acţiunilor ce urmează a se intreprinde într-o
perioadă de timp dat;
• de a asigura la momentul oportun, fondurile necesare, în structura de capital reclamate
de nevoi, la un cost cât mai scăzut;
• de a urmări utilizarea capitalului şi influenţa comportamentul factorilor deciziei din
celelalte centre de responsabilitate, în direcţia asigurării unei utilizări cât mai eficiente a
capitalului atras în circuit;

6
1.2. Funcțiile managementului financiar în afaceri

Funcţiile managementului financiar, ca segmente care prelungesc şi completează funcţiile


managementului general, în zona financiar-patrimonială, a organizaţiei, sunt:
• Previziunea financiara – deschide sistemul de funcţii al managementului. Ea este
ansamblul de procese de muncă prin care se construieşte conceptual viitorul organizaţiei,
i se stabilesc obiectivele strategice şi tactice şi se determină resursele şi mijloacele
necesare şi posibilităţile de asigurare. Previziunea este de asemenea o componentă a
sistemului de funcţii a managementului, este o disciplină de studiu formativă, foarte
importantă, şi nu în ultimul rând, o activitate curentă de specialitate, dificilă, complexă.
• Organizarea financiara – are impact considerabil asupra eficienţei capitalurilor.
Organizarea reprezinta procesele de management prin care se definesc şi delimitează
procesele de muncă şi componentele lor, precum şi gruparea lor pe posturi, formaţii de
lucru, compartimente şi atribuirea lor persoanelor, corespunzător unor criterii
manageriale, economice, tehnice, sociale, în vederea realizării obiectivelor stabilite,
interesează, determinant zona managementului financiar, deoarece asigură cadrul de
ordine, disciplină , responsabilitate, fără care resursele în generale şi finanţele, în special,
sunt în mare pericol, din toate punctele de vedere
• Coordonarea financiara - reprezintă ansamblul proceselor de muncă prin care se
armonizează deciziile şi acţiunile personalului şi ale subsistemelor organizaţiei, în cadrul
stabilit prin previziune şi organizare, pentru realizarea obiectivelor stabilite.
• Antrenarea financiara - se referă la activităţile prin care se determină personalul
organizaţiei să realizeze obiectivele fixate prin previziune, organizare şi coordonare, în
condiţiile de eficienţă stabilite. Esenţa, motorul acţiunilor de antrenare îl formează
motivarea personalului, adică împletirea armonioasă a intereselor organizaţiei cu cele ale
personalului. Se ştie că motivarea poate fi pozitivă, adică derivată din concordanţa
acceptată între rezultatele muncii şi avantajele personale obţinute, şi negativă, adică
impusă, prin ameninţa-rea cu reducerea avantajelor personale, dacă nu se realizează
obiectivele fixate. In cea mai mare parte avantajele personale care constituie suportul
motivaţiei pozitive vizează domeniul financiar atât ca resursă de acoperire, cât şi ca
finalitate.

7
CAPITOLUL 2
IMPACTUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR IN LUMEA
CONTEMPORANA

2.1. Managementul in lumea contemporana

De regulă, suntem extrem de curioşi atunci când analizăm companiile celebre, am vrea să
ştim: Cum au reuşit? Ce au făcut? Oare noi am putea? Una dintre acestea este vestita reţea
McDonalds. Întemeietorii acesteia, fraţii Mac şi Dick McDonalds,
• au stabilit la început ce vor să vândă, care este produsul lor finit;
• au reproiectat sau, în multe cazuri, au inventat unelte care să-i asigure că toate
componentele produselor lor (carnea, cartofii, chiflele etc.) vor fi identice. Ray
Kroc1, cel care a fondat Compania, aşa cum este ea astăzi, a adoptat principiile
fraţilor McDonald, a standardizat produsul oferit clienţilor;
• a studiat şi a stabilit ce înseamnă "valoarea" produsului său pentru cumpărător
(în cazul pe care-l analizăm, "valoarea" pentru cumpărător este definită de
următoarele "componente": calitatea, gustul şi aspectul produsului, rapiditatea
serviciului, curăţenia absolută şi amabilitatea personalului);
• a elaborat standardele pentru toate componentele "valorii" identificate de el;
• a pus totul în mişcare.
Toate acestea înseamnă management.
Citandu-l din nou pe Peter Drucker, “Managementul este noua tehnologie care
transformă economia, mai degrabă decât orice ştiinţă nouă exactă sau invenţie”, este de inteles ca
pentru a gândi toate acestea, pentru a le stabili şi pune în mişcare, este nevoie de oameni, de
exemplu de un Ray Kroc, care să conceapă o nouă tehnologie, o nouă organizare, într-un cuvânt,
un nou management; aceştia sunt managerii sau conducătorii, respectiv cei ce iau decizii în
vederea realizării unei activităţi eficiente, a scopurilor declarate ale organizaţiei, cu alte cuvinte,
cadre care-şi exercită atribute (funcţii) manageriale.
Principala responsabilitate a managerilor financiari o reprezintă resursele financiare ale
întreprinderii. Contabilitatea şi investiţiile sunt arii de specializare în cadrul managementului
financiar.

1
Ray Kroc - a fost un om de afaceri american care a preluat (la timp) la scară mică franciza McDonald's
Corporation, in anul 1954 si a construit-o în cele mai de succes fast-food în funcţionarea lume. Kroc a fost inclus in
Time 100: cel mai important Oamenii de seco. El a fost, de asemenea, proprietarul de la San Diego Padres echipa de
baseball, începând din 1974

8
2.2. Bǎncile şi instituțiile financiare contemporane

Într-o economie de piatǎ, banca are un rol dublu. În primul rând, banca garanteazǎ
depozitele celor care doresc sǎ economiseascǎ iar cealaltǎ sarcinǎ a bancii este de a acorda
împrumuturi celor care doresc sǎ investeascǎ. În plus banca poate converti depozitele pe termen
scurt, în depozite pe termen lung.

Bǎncile au luat ființǎ cu multe secole în urmǎ. Inițial, activitǎțile acestora se limitau la
pǎstrarea valorilor imobiliare ce le erau încredințate şi la executarea ordinelor de platǎ primite de
la clienții lor. În condițiile actuale, pe langǎ funcțiile bancare tradiționale, sistemul bancar
exercitǎ şi o serie de funcții noi, prioritar macroeconomice. Una dintre primele funcții constǎ în
faptul cǎ bǎncile, banca de emisiune, coordoneazǎ plațile şi încasarile ce se efectueazǎ în
întreaga economie naționalǎ. Ele au misiunea de a asigura cadrul necesar emisiunii suplimentare
de monedǎ, respectiv diminuarii masei monetare.În acest context trebuie precizat faptul cǎ
bǎncile gestioneaza moneda naționalǎ şi supravegheazǎ relațiile ei cu celelalte monede.
Instituțiile financiare au rolul de a restricționa creditul.

Forma modernǎ de organizare şi de funcționare a unitǎților bancare a fost prefiguratǎ de


Banca din Amsterdam în 1609 şi apoi de Banca Angliei în 1694. Ca urmare a unui amplu proces
de perfecționare şi diversificare a activitaților financiar-bancare, bǎncile s-au impus în ultimul
timp ca un agent economic dinamic şi cu impact major asupra întregii societǎți. Bǎncile au
îndeplinit şi îndeplinesc douǎ categorii de funcții: active şi pasive.

Principala funcție activǎ a bǎncilor şi a celorlalte institutii financiare constǎ în acordarea


creditelor solicitanților care întrunesc anumite condiții de bonitate financiarǎ, care constau în
capacitatea unei persoane fizice sau juridice, de a restitui la data scadentei suma împrumutatǎ,
împreuna cu dobanzile aferente. Alte servicii bancare active sunt: gestionarea conturilor
deponenților ce constǎ în supravegherea mişcǎrii banilor în conturile unitǎților solicitante;
organizarea înființǎrii de societǎți pe acțiuni şi operațiuni cu titluri de valoare; crearea de
instrumente financiare proprii.

Principala funcție pasivǎ a instituțiilor bancare, financiare şi de asigurǎri, se refera la


primirea spre pǎstrare a economiilor populației şi a agenților economici nonfinanciari. Printre
funcțiile bancare de acest gen se mai înscriu: executarea de plǎți, pe baza ordinelor clienților, şi
conducerea operațiunilor de casǎ ale intreprinderilor şi instituțiilor.

CAPITOLUL 3
9
SOLUŢII CONTEMPORANE PENTRU PROBLEMELE DE
MANAGEMENT FINANCIAR

3.1 Analize economice şi diagnosticul financiar al firmei

Cu ajutorul rapoartelor de analize economice se examineazǎ procesele din punct de vedere


economic, prin prisma relației dintre rezultatele obținute şi resursele consumate într-o perioadǎ
anterioarǎ predeterminatǎ. Pe baza acestor analize permanente pot fi identificate "punctele tari şi
punctele slabe" din activitatea firmei.

De exemplu, pentru analiza vânzǎrilor firmei se pot elabora rapoarte periodice privind
evoluția şi structura vânzǎrilor pe categorii de produse şi servicii, pe canale de distribuție, pe
puncte de desfacere, pe categorii de clienți etc.

Suplimentar, pentru analiza eficienței vânzǎrilor vor fi evaluate politicile manageriale care
au determinat aceste performanțe şi anume: prețurile şi tarifele practicate, discount-urile
acordate, termenele de încasare stabilite.

Pentru analiza costurilor se vor elabora rapoarte periodice care au ca obiective analiza
evoluției şi structuriii costurilor dupǎ diverse cerințe manageriale: în functie de interdependenta
fata de volumul vanzarilor (costuri fixe si variabile), in functie de natura cheltuielilor (costuri
materiale, financiare, cu personalul), in functie de modalitatea de generare si alocare a costurilor
(costuri directe si indirecte).

Dar nu trebuie sǎ uitǎm cǎ o analizǎ economicǎ este completǎ şi corectǎ dacǎ prezintǎ şi
contextul general al mediului de afaceri în care firma îşi desfaşoarǎ activitatea: reglementǎrile
fiscale, evoluția cererii pe diverse domenii de activitate, rata inflației, ratele de schimb valutar.

Pe baza rapoartelor de analize economice se calculeazǎ indicatorii economico-financiari,


care reprezintǎ o expresie sinteticǎ a performanțelor firmei: indicatori de profitabilitate, de
lichiditate, de solvabilitate, de gestiune etc. Cu ajutorul indicatorilor economico-financiari se
poate elabora diagnosticul financiar al firmei care reprezintǎ "starea de sǎnǎtate financiarǎ" a
afacerii şi pe baza cǎreia se pot elabora strategii de dezvoltare pentru viitor.

10
3.2 Solutii pentru problemele de management financiar

3.2.1 Sisteme de raportare financiara rapidă


Raportarea financiară este de obicei o mare consumatoare de resurse ale departamentului
financiar. Sunt chiar dese situaţiile în care această activitate devine chiar activitatea de bază a
departamentului, pierzându-se din vedere contribuţiile mult mai valoroase necesare a veni de la
departamentul financiar în alte zone, cum ar fi managementul execuţiilor bugetare sau al cash-
flow-ului, atât pe termen scurt, cât mai ales la nivel strategic sau al auditului financiar intern.
Dincolo de facilităţile de analiză multidimensională şi de extragere rapidă a datelor pe care
soluţiile de Business Intelligence le oferă, nu trebuie deloc neglijate în astfel de situaţii
capabilităţile de construire de rapoarte financiare automate în stare finită şi portabil (PDF sau
EXCEL) în timpi extremi de scurţi şi cu timpi necesari de training.

3.2.2 Urmarirea bugetelor

Managementul bugetelor devine, în condiţiile actuale de creştere continuă a


competivităţii pieţelor pe care acţionează companiile româneşti, o componentă esenţală, ce face
de obicei diferenţa între profit şi pierdere. Construirea bugetelor presupune de obicei un proces
semnificativ pentru management, dar urmărirea ulterioară a execuţiei bugetare este de obicei
lăsată în seama echipelor financiare, pentru care de obicei soluţia este blocarea proiectelor aflate
în depăşire sau întârziere.

Există însă şi o altfel de abordare, o abordare în care financiarul colaborează în mod


continuu cu celelalte departamente ale companiei, asigurând o coordonare efectivă a execuţiilor
bugetare, alături de un proces semnificativ în managementul bugetelor la nivel operaţional.
Cui îi poate folosi o astfel de soluţie ?

• Directorului general şi directorului financiar – cu rapoarte sintetice despre situaţia curenta


a bugetelor departamentale, inclusiv a situaţiei văzute din perspectiva corelării
investiţiilor între departamente, atunci când bugetele respective presupun dezvoltări inter-
departamentale.
• Managerilor de departamente care îşi pot urmări situaţia curentă a bugetelor în mod real,
structurat pe criteriile relevante pentru aceştia.
• Auditorilor – care pot identifica rapid situaţiile excepţionale, mediile sau totalurile
relevante.

11
3.2.3. Analize complexe de profitabilitate

Analize complexe de profitabilitate a diviziilor de activitate, a portofoliului de produse şi


servicii, clienţi sau furnizori. Una dintre cele mai delicate şi complexe decizii de vânzări se
îndreaptă de obicei asupra identificării nivelului de profitabilitate generat de fiecare client aflat în
portofoliu şi de corectare, renunţare sau transfer a clienţilor neprofitabili. Pentru astfel de
analize, mai ales în condiţiiile în care dinamica acestor situaţii este foarte mare, soluţiile de
Business Intelligence pot să ofere, la un cost incredibil de mic, în raport cu câştigurile ce se pot
realiza, uneltele de suport necesare în luarea deciziilor.

3.2.4. Solutii de control al costurilor.

Permit evidențierea usoarǎ a depaşirilor bugetare sau a ieşirilor din parametrii normali.
Urmărirea cheltuielilor şi identificarea situaţiilor excepţionale este una dintre componentele
esenţiale ale oricărui proces de audit financiar intern. Dar de cele mai multe ori munca de analiză
şi identificare devine atât de complexă încât fie se ajunge la renunţarea la auditare, fie, în cazul
mai fericit, timpul de refacere al unei astfel de analize devine atât de mare, încât cei auditaţi nu
mai simt în mod concret, regulat, existenţa auditului ci il percep doar ca o activitate foarte
depărtată de activitatea lor curentă. Cheltuielile de comunicaţii, cele cu mijloacele de transport
sunt doar câteva exemple de locuri în care tentaţia utlizatorilor de a face excese este suficent de
mare pentru a merita introducerea unor sisteme de analiză rapidă, structuată multidimensional şi
la obiect.

12
CAPITOLUL 4
CONCLUZII

Dupa cum am arǎtat în partea introductivǎ, am urmǎrit mai multe obiective, pe care
consider cǎ le-am atins. Am tratat toate subiectele care mǎ interesau pentru consolidarea
cunoştintelor mele teoretice. Am cǎutat sǎ aduc şi soluții practice pentru soluționarea unor
probleme contemporane care apar în sfera managementului financiar.
Din tratarea teoreticǎ şi practicǎ s-a realizat faptul cǎ urmărirea şi managementul
încasărilor este una dintre problemele cele mai importante.. Soluţiile de buletin informational pot
aduce un sprijin imediat şi extrem de puternic atât în monitorizarea curentă şi în identificarea
celor mai mici deviaţii de la politicile de încasare definite, cât şi în analiza strategică, de
identificarea a tendinţelor şi de structurare a informaţiilor pe criterii din cele mai diverse. Aceste
soluții îi pot folosi directorului financiar, responsabililor de colectare a creanțelor, analiştilor,
reprezentanților şi managerilor de vânzǎri.
Pentru optimizarea performantelor economice ale afacerii este necesar sǎ se
implementeze un sistem de management financiar al afacerii, reprezentat printr-un ansamblu de
raportǎri interne adaptate la cerințele echipei manageriale.
Premisele de baza pentru dezvoltarea cu succes a acestui sistem sunt de naturǎ
manageriala (precizarea tipurilor de rapoarte), de naturǎ tehnica (programe informatice) şi de
naturǎ relaționalǎ (comunicare interdepartamentalǎ).
Pregatirea profesionalǎ a analiştilor financiari implicați în dezvoltarea acestui sistem de
raportǎri manageriale trebuie sǎ fie susținutǎ în mod constant de catre conducerea firmei, pentru
ca aceşti specialişti trebuie sǎ înțeleagǎ, sǎ interpreteze şi sǎ anticipeze corect şi complet toate
implicațiile financiare ale acțiunilor întreprinse în firmǎ.

13
BIBLIOGRAFIE

Ioan Bogdan, Management financiar în afaceri, Editura Universitarǎ, 2006


Ioan Bogdan,Managementul eficienţei investiţiilor, Editura Universitară, Buc, 2004;

Robson Stewe,Management financiar,Editura Teora ,Buc,1998


Ioan Trenca, Managementul financiar al întreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj - Napoca, 1997
Ioan Trenca Metode şi tehnici bancar, Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca.2004
Petre Brezeanu, Management financiar, Editura Universitǎții Romano – Britanice, Seria
“Business”, Bucuresti, 2005
Philip Kotler, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998.
Philip Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997
Manolescu, Gh Management financiar, Editura Economică, Buc., 1995;
Traducere de Dan Criste,Adrian Duca,Raluca Costescu,Ioan Jarnea ,Managementul
Marketingului 1997
www.scribd.com
www.cartiaz.ro
www.conta.ro

www.wikipedia.org

14