MASOTERAPIE

L U C RA R I PRA C T I CE
A S . U N I V . D R . A L B A D I I R I N A

B F K T R A N U L I I

S E M E S T R U L I I
 LP 1 + LP 2

MASAJUL – Noțiuni introductive, definiții, clasificare

Definiție: Complex de manevre manuale, aplicate sistematic si metodic pe suprafața

corpului in scopul obținerii unor efecte fiziologice, profilactice si terapeutice.

CLASIFICARE:

A- după modul de efectuare : terapeutic (sedativ si tonifiant)

limfatic
reflex
sportiv
B- după suprafața tractată: masaj parțial (zonal si regional)
masaj general
C- după scopul urmărit: masaj profilactic
masaj curativ
D- după tipul și intensitatea manevrelor:
• sedativ (relaxant ,decontracturant) (Netezire, Frământare, cu o
mână și cu două mâini, vibrații, rulat, scuturat); intensitatea și
ritmul manevrelor sunt reduse.
• tonifiant (excitant, stimulator) (folosește toate manevrele, cu
accent pe frământare contratimp și pe batere); intensitatea și
ritmul manevrelor sunt mai mari.
• Selectiv (pentru reechilibrarea tonusului muscular )- pe
musculatura agonistă și antagonistă; pe grupa de mușchi
contracturată – masaj de relaxare; pe grupa de mușchi flască -
masaj tonifiant;
E- după sursele ajutătoare: cu aer cald (feon, solux);
cu gheață;
cu apă (duș- masaj);
cu nămol;
cu unguente.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 1

 CABINETUL DE MASAJ

- Trebuie să fie luminos, bine aerisit, temperatura 20-25°, cu mobilier adecvat, masa de
masaj trebuie să fie de cca 2 m lungime 70 cm lățime și 75-85 cm înălțime, să fie spațiu liber
în jur;
- masajul se poate executa și la patul bolnavilor ;
- cabinetul trebuie să respecte condițiile de igienă, să aibă sursa de apă, vestiar, grup sanitar;
- trebuie să se efectueze igienizare zilnică și lenjeria utilizată se va schimba în conformitate
cu normele de igienă.
MASEURUL

- are constituție fizică robustă, musculatura bine dezvoltată, mobilitate articulară bună,
mare abilitate manuală și rezistență crescută la efort;
- sunt inapți cei cu deficiențe organice, boli ale aparatului locomotor, respirator, CV,
deficiențe psihice;
- trebuie să se spele pe mâini înainte și după fiecare ședință de masaj, să nu se folosească
parfumuri puternice.

MASAJUL se aplică direct pe tegument, pacientul se dezbracă numai în zona supusă

masajului, este indicat să se aplice la 2-3 ore după masă sau cu 1/2 ora înainte de masă;
- poziția pacientului trebuie să fie confortabilă (DD sau DV);
- durata – masaj local 15-30', masaj general 50-60';
- pentru executarea manevrelor se folosesc substanțe uleioase sau pulberi fine.

Masajul clasic – 5 manevre fundamentale (principale):

o netezire (efleuraj);
o frământat (petrisaj);
o baterea (percuție, lovire, tapotament)
o fricțiunea (frecarea);
o vibrația;
- 5 manevre complementare (ajutătoare) :
o cernutul;
o rulatul;

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 2

 o presiunile;
o tracțiunile;
o scuturăturile;

CONTRAINDICAȚIILE MASAJULUI
- leziunile tegumentare (psoriazis, zona zoster, furunculoza, herpes, sifilis, eczeme, arsuri,
plăgi);
- boli cardiace: HTA (std II, III), tulburări severe de ritm, IMA, anevrism de aorta,
insuficiență cardiacă;
- boli vasculare: tromboflebite, arterioscleroză, boli hemoragice.
- boli de sânge: leucemii, anemii severe, purpură;
- inflamații acute (PR, SA);
- hemoragie acută;
- boli ale aparatului respirator: pneumonii, pleurezii, pneumotorax, TBC;
- tulburări de sensibilitate;
- tumori maligne generalizate;

MANEVRE SEDATIVE – DECONTRACTURANTE SI MIORELAXANTE

- netezire;
- frământare superficială;
- fricțiuni superficiale;
- vibrațiile;

MANEVRE EXCITANT- TONIFIANTE

- netezire cu ritm mai rapid;
- frământare profundă;
- percuție;

MANEVRE CU EFECT REFLEX

- frământare superficială;
- fricțiuni;
- vibrații;
- percuție.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 3

LP 3

MANEVRE PRINCIPALE DE MASAJ

1. NETEZIREA (EFLEURAJ, MÂNGÂIERE)

- este manevra cu care se începe și se încheie masajul, dar se folosește și ca manevră de

tranziție pentru trecere de la o manevră la alta.
- prin netezire maseurul sesizează anumite modificări anatomofiziologice ale corpului
pacientului astfel încât poate adapta manevrele de masaj.
- se efectuează în sensul circulației venoase și limfatice.
- față de fibra musculară mișcările se fac în sens longitudinal cu o mână sau cu două mâini,
simultan sau alternativ.
- constă în alunecări ritmice și ușoare, asemănătoare valurilor ce se aplică pe zonele de
tratat.
- are efect favorabil de stimulare a circulației sanguine, reducere a durerii și de relaxare
musculară și neuropsihică.

Variante:
a) Netezirea cu ultima falangă a unuia sau mai multor degete – pe șanțuri pv, intercostale,
interosoase, pe tendoane, mușchi, ligamente, pe linii articulare (umăr, cot, pumn, MCF,
IF, genunchi, gleznă, MTF)
b) Netezirea cu toate falangele ale unuia sau mai multor degete
c) Netezirea cu o mână – pe toate regiunile, mai puțin pe scalp
d) Netezirea cu 2 mâini (fluture) – pe regiunile mari: torace, zona lombară, fese, coapse,
gambe, abdomen, zona cervicală, zona feței
e) Netezirea cu partea cubitală a mâinii în contact pe întreaga suprafață cu tegumentul –
pe șanțurile pv, plica cotului, plica genunchiului, plica fesieră, inghinală
f) Netezirea cu fața dorsală a mâinilor "în pieptene", cu degetele apropiate sau depărtate,
g) Netezirea cu mâna după mână – pe zone mari cu musculatură: pv TL, fese, gambe,
deltoizi
h) Netezirea sub formă de romb – pe crestele iliace și rebordurile ultimelor coaste
i) Netezirea cu o mână sau cu 2 mâini în mișcare circulară pe abdomen.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 4

Imaginea 1 – Sensul de efectuare a manevrei de netezire

Imaginea 2 – Sensul de efectuare a manevrei de netezire

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 5

Imaginea 3 – NETEZIREA – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 6

LP 4

2. FRĂMÂNTATUL (PETRISAJUL)

- este o procedură de masaj cu pronunțată acțiune mecanică, de profunzime medie,

folosită în special pentru a prelucra masa musculară.
- poate fi executată cu o singură mână sau cu ambele mâini, în același timp sau
contratimp, prin mișcări ritmice, ondulatorii.
- constă în prinderea țesuturilor musculare și cutanate sub formă de cută, aceasta se ridică,
se trage și se răsucește între degete și police, palmă și degete sau prin apăsare / presiune
pe planurile profunde.
- are puternic efect vasculotrofic, stimulează circulația profundă venoasă și limfatică,
crește temperatura locală, ajută la redarea supleței și elasticității fibrelor musculare.

Variante (enumerate în ordinea efectuării, între manevre se intercalează netezirea):

a) frământatul cu o mână – se prelucrează musculatura superficială care se prinde între
police și index, ajutându-ne și de degetele III-IV-V și realizând compresiuni
perpendiculare și longitudinale pe fibre, prin relaxarea mâinilor, mușchiul revine la
poziția inițială. Durata unei compresiuni este de câteva secunde, iar seria frământărilor
se repetă de 3-5 ori;
b) frământatul cu două mâini – tehnica este asemănătoare, dar se prelucrează musculatura
profundă;
c) frământatul în contratimp (stoarcerea) – se efectuează în doi timpi cu ambele mâini în
oglindă, se prinde masa musculară între police și index și se apropie policele drept de
indexul stâng, apoi policele stâng de indexul drept, formând astfel o mișcare în zig-zag;
d) frământatul sub formă de geluire – se folosește pentru elementele articulare (capsula,
ligamente), tendoane, mușchi, cicatrice cheloida, aponevroze palmara / plantară; se
efectuează prin tragerea ultimelor falange spre podul palmei 2-4 cm prin flexia
celorlalte falange și ridicarea palmei.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 7

Imaginea 4 – FRĂMÂNTATUL – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 8

LP 5

3. BATEREA (TAPOTAMENTUL)

- este procedura cea mai excitant-stimulantă.

- se execută după aplicarea manevrelor de netezire și frământare.
- constă în aplicarea pe tegument a unor lovituri rapide, ritmice și ușoare (percutate ), cu
mâinile strânse sau deschise, cu marginea cubitală la distanță mică una de cealaltă.
- maseurul execută manevra prin mișcări cu flexibilitate în articulația pumnului.
- efecte: activarea circulației sanguine și limfatice, stimularea excitabilității fibrelor
nervoase, creșterea elasticității tegumentului și fibrelor musculare, reducerea stratului
de țesut adipos, creșterea tonusului musculaturii scheletice.

Variante:
a) baterea cu o mână sau cu ambele mâini sub formă de căuș (tapotament în ventuză sau
bătătorit) – durata unei bateri este de 1 secundă, seria de lovituri se repetă de 3-4 ori; se
aplică pe coloana cervicală și toracală, (se evită zona rinichilor), fese, membre,
abdomen;
b) baterea cu marginea cubitală, cu 1/3 inferioară a antebrațului, cu vârful degetelor
tangențial (tocatul) – aceleași zone + palmar / plantar;
c) baterea cu pumnii – se aplică doar în cadrul masajului tonifiant pe zone cu musculatura
bine dezvoltată;
d) baterea sub formă de ciupitură – este o manevră care combină baterea cu frământatul și
vibrațiile;
e) baterea cu ultima falangă a degetelor (percutatul) – se folosește pentru regiunea feței, a
frunții și pe suprafețele libere ale oaselor;
f) manevre de plescăit sau lipăit – cu fața palmară a mâinii sau degetelor.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 9

 Imaginea 5 – BATEREA – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 10

LP 6

4. FRICȚIUNEA

- are acțiune locală mecanică, crește elasticitatea țesuturilor, activează circulația locală
atât prin acționare directă cât și pe căi reflexe, reduce sensibilitatea dureroasă;
- fricțiunile previn rupturile musculare care pot apărea la nivelul joncțiunii
miotendinoase;
- indicații: afectarea ligamentelor, tendoanelor, după imobilizare prelungită;
- se execută prin apăsare cu presiune moderată a pielii și țesuturilor subcutanate pe un
plan dur (osos sau cartilaginos) cu mișcări în sens liniar sau circular, efectuate cu 2-3
degete (index, medius, inelar) aplicate în unghi de 30-80 grade.

Variante:

- transversală, “în fierăstrău” - executată cu marginea cubitală a mâinii, se aplică la

nivelul tendonului lui Achile;
- în zig-zag, executată cu vârful a 2-3 degete (index, medius și inelar), se aplică la nivelul
coloanei vertebrale;
- fricțiunea cu o mână sau cu 2 degete – pentru zonele mici;
- fricțiunea cu nodozitățile degetelor;
- fricțiunea cu coatele.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 11

Imaginea 6 – FRICȚIUNEA – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 12

LP 7

5. VIBRAȚIA

- se aplică pe regiuni limitate, cu efect intens relaxant local și general, cu mișcări

ondulatorii, ritmice, efectuate cu mâna și degete răsfirate;
- mișcările determină deplasare laterală cutanată, asemănătoare unui tremor continuu și
se datorează contracțiilor musculare alternante ale mușchilor agoniști / antagoniști;
- vibrațiile manuale nu sunt perfect ritmice, nu produc mișcări uniforme și sunt foarte
obositoare, motiv pentru care se pot utiliza unele dispozitive speciale (vibromasaj);
- avantajul vibrațiilor manuale este acela că mâna maseurului se poate mula mai bine pe
zona de tratat ceea ce o face mai agreabilă pentru pacient spre deosebire de manevrele
mecanice;
- de obicei se execută pe traiectul unui nerv, de-a lungul unui mușchi, periarticular, pe
inserțiile tendino-musculare cu presiune și durata medie;
- mișcările vibratorii, care au o amplitudine și o intensitate mai mare decât vibrațiile
obișnuite se numesc trepidații și se aplică pe torace.

LP 8 - APLICAȚII PRACTICE

LP 9 – VERIFICARE CUNOȘTINȚE

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 13

LP 10

MANEVRE AJUTATOARE DE MASAJ

1. CERNUTUL
2. RULATUL

- sunt folosite mai ales în masajul sportiv datorită efectelor miorelaxante, trofice și de
refacere a musculaturii după efort;
- sunt indicate pentru segmentele corpului care au forma cilindrică (membrele superioare
și inferioare) și se aplică după frământare și batere;
- cernutul se realizează cu ambele mâini de o parte și de alta a membrului respectiv, cu
degetele flectate, imprimând părților moi mișcări laterale asemănătoare cernutului prin
sită;
- rulatul se execută cu ambele mâini care prind masa musculară între fețele palmare, cu
degetele în extensie și se mișcă ritmic prin presiuni alternative de jos în sus, anterior și
posterior sau invers, realizându-se o rulare a țesuturilor moi;
- au efecte de miorelaxare, de îmbunătățire a circulației sanguine și limfatice și de redare
a supleței structurilor masate.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 14

Imaginea 7 - CERNUTUL și RULATUL – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 15

LP 11

3. PRESIUNILE (COMPRESIUNI)

- reprezintă apăsări superficiale sau profunde pe unele zone ale corpului aplicate la
sfârșitul ședințelor de masaj parțial;
- pot fi folosite ca procedură independentă sau asociată cu alte proceduri din masajul
general (N, F, B);
- sunt indicate în special pentru musculatura pv dorsală, rotulă, maleole, articulații pumn,
cutia craniană, la persoane tinere, puternice, sportivi;
- sunt contraindicate la femei însărcinate, copii, pacienți cu afecțiuni grave (cardiace,
pulmonare, osteoporoză, afecțiuni majore ale coloanei vertebrale);
- se efectuează cu ambele mâini aplicate paravertebral cu degetele extinse și cu deplasări
ascendent/descendent în același timp sau succesive;
- se aplică presiune progresivă, uniformă, dar nu maximă;
- procedeul se face cu atenție, fără variații bruște de intensitate, evitându-se provocarea
senzației de disconfort;
- presiunile puternice produc asupra pielii o scădere a afluxului de sânge cu ușoară
ischemie urmată de hiperemie locală și scăderea sensibilității până la anestezie.
Variante:
a) presiuni simple;
b) asociate cu mișcări respiratorii în ritmul frecvenței respiratorii normale (16-18
respirații/minut);
c) presiuni asociate cu vibrații (presiuni vibrante).

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 16

4. Imaginea 8 - PRESIUNILE (COMPRESIUNI) – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 17

LP 12

5. TRACȚIUNI

- se realizează doar la indicația medicului;

- cresc mobilitatea articulațiilor și produc relaxarea musculaturii periarticulare;
- se efectuează cu ambele mâini, cu blândețe, fără să producă durere: o mână-deasupra
articulației, cealaltă-sub articulație și se tracționează în sensul axului longitudinal al
articulației;
- tracțiunea se folosește mai frecvent pentru articulațiile degetelor;
- pentru membre – pacientul este poziționat în decubit dorsal;
- pentru coloana cervicală – pacientul stă în șezut și se aplică o mână pe frunte, cealaltă
cervical posterior sau pe părțile laterale ale capului și se trage capul în sus;
- pentru trunchi – pacientul stă în șezut sau în ortostatism și este apucat peste brațe și tras
în sus, vertical.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 18

Imaginea 9 – TRACȚIUNI – variante de efectuare

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 19

LP 13

6. SCUTURATURI

- se efectuează la sfârșitul celorlalte manevre, sub formă de mișcări oscilatorii ample,

executate ritmic la nivelul întregului membru sau la nivelul fiecărei articulații în axul
firesc de mobilizare;
- efectele scuturărilor depind de ritmul execuției: ritmul rapid va declanșa efecte
stimulante locale și generale, în timp ce ritmul lent va avea efecte relaxante;
- pot fi asociate cu vibrații și / sau tracțiuni;
- se repeta de 4-5 ori;
- au ca efecte detensionarea articulațiilor, creșterea mobilității articulare, relaxarea
musculaturii.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 20

 LP 14

TIPURI SPECIALE DE MASAJ

Masajul special folosește manevrele clasice de masaj (neteziri, fricțiuni, vibrații,

presiuni) cu anumite particularități.

• Masajul reflexogen

- se bazează pe acțiunea reflexă a manevrelor clasice de masaj aplicate pe anumite puncte

dureroase proiectate la nivelul tegumentului sau periostului (tehnica Cyriax; tehnica
Vogler; tehnica Knapp; masopunctura chinezească).

• Masajul instrumental

- masajul pneumatic (aparate cu manșoane gonflabile) – stimulează circulația de

întoarcere veno-limfatică, are efecte favorabile pentru edeme / limfedeme;
- vibromasajul (folosește tehnici de netezire si vibrații aplicate cu ajutorul unor aparate
numite aparate de vibromasaj).

• Hidromasajul

- duș masajul – constă în proiectarea cu ajutorul unui duș rozetă a unor coloane de apă
caldă cu o anumită temperatură și presiune de la o distanță de aproximativ 60 cm, timp
în care maseurul poate executa manevre de masaj clasic; are efect de: vasodilatație
profundă, relaxare musculară, tonifiere, analgezie;
- dușul subacval – constă în aplicarea unor jeturi de apă caldă cu o anumită presiune (0,5
- 6 atmosfere) de la o distanță de 10-15 cm de corp cu o duză tip sul; are efecte de:
vasodilatație profundă, relaxare musculară, stimulează activitatea motorie a unor organe
abdominale.

• Masajul cu gheață (crioterapie) – se bazează pe acțiunea analgezică asupra receptorilor

durerii de la nivelul tegumentului și pe acțiunea de vasoconstricție urmată de
vasodilatație reacțională, are efecte favorabile în cazul stărilor posttraumatice.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 21

• Masajul limfatic – stimulează evacuarea lichidului acumulat în exces la nivelul
țesuturilor; se aplică prize cu mâinile de-a lungul vaselor limfatice în direcția evacuării
acestora.

• Masajul cu jet de aer cald – masaj efectuat cu un jet de aer cald produs de un aparat
generator tip Föhn, proiectat pe zona de tratat; asociază factorul mecanic (presiunea
jetului de aer) cu factorul termic (căldura), favorizând resorbția și relaxarea musculară.

• Masajul cu bule gazoase în apă - se efectuează baie într-o cadă cu apă la 34-35º în care
se degajă oxigen de la o butelie de oxigen, la o presiune de 1-2 atmosfere; produc
vasodilatație capilară și arterială, având acțiuni calmante asupra sistemului nervos și
efecte asupra sistemului cardio-vascular.

*As. Univ. Dr. Albadi Irina - Universitatea „Ovidius” Constanta 22