Suport Curs "Noile Educatii"

Implementarea
noilor educații în
învățământul
preuniversitar
Suport de curs
Asociația DOCEO
01.01.2021
MODULUL I: Problematica lumii contemporane și educația
prospectivă
Tema 1.1. Caracteristicile problematicii lumii contemporane

Tema 1.2. Dimensiunea prospectivă a educației
Tema 1.3. Educațiile noi în contextul provocărilor actuale
MODULUL II : Modalități practice de abordare a educațiilor

noi
Tema 2.1. Abordarea noilor educații în concordanță cu profilul de formare al

absolventului
Tema 2.2. Infuzarea în disciplinele clasice a mesajelor specifice noilor educații în
proiectarea didactică
Tema 2.3. Discipline noi centrate pe un anumit tip de educație – programa de opțional
Tema 2.4. Crearea unor module educaționale specifice – consiliere și dezvoltarea
personală
Tema 2.5. Abordări metodologice dincolo de programa școlară – activități
extracurriculare
MODULUL III : Elemente de marketing în implementarea

noilor educații
Tema 3.1. Specificul marketingului educaţional

Tema 3.2. Beneficiile marketingului și PR în realizarea proiectelor centrate pe
obiectivele noilor educații
Tema 3.3. Promovarea noilor educații prin resurse educaționale deschise și platforme on line
de învățare
Bibliografie
MODULUL I: Problematica lumii contemporane și educația

prospectivă
Tema 1.1. Caracteristicile problematicii lumii contemporane
Ritmul rapid al schimbărilor a determinat constituirea unei problematici complexe a lumii

contemporane, care a adus omenirea în faţa unei alternative extreme. Ne punem întrebarea: Spre ce
va fi mersul omenirii: ordine, progres, înţelepciune sau hazard, stagnare, iraţionalitate, distrugere,
atomizare ? În faţa acestui ,,ghem de probleme presante” educaţia are un rol hotărâtor.
Astăzi, problema educaţiei este abordată în strânsă legătură cu problematica lumii
contemporane, lume ce se caracterizează prin multiple transformări, prin schimbări în toate
domeniile, determinate de progresele în domeniul ştiinţei şi tehnicii, proliferarea informaţiei,
evoluţia trebuinţelor spirituale şi materiale ale oamenilor. Dar, totuşi, să nu uităm că omenirea se
mai caracterizează prin cerinţe şi aspiraţii specifice.
Educaţia este o dimensiune constitutivă a fiinţei umane. Omul nu poate deveni om decât prin
educaţie - spune Kant, la modul imperativ. Tot ce ţine de umanitate: limbaj, raţiune, sentimentele,
arta, morala se realizează numai prin educaţie. Societatea de mâine este efectul societăţii de astăzi.
Omenirea are nevoie de o conştiinţă comună, de promovare a unui nou umanism, bazat nu numai pe
valorile morale şi culturale, ci şi pe achiziţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice şi pe impactul lor
asupra vieţii. Educaţia însăşi nu este cu adevărat ,,neutră”, ea nefiind inseparabilă de viaţa
comunităţii, de situaţia economică, socială, politică, de forma de guvernare. Educaţia trebuie să
răspundă necontenit unor exigenţe ale realităţii naţionale şi internaţionale.
Actualmente, educaţia este o problemă prioritară. Toţi cei care văd limpede evoluţia fiinţei umane,
a fiinţei raţionale, a omului modern, a umanităţii, în ansamblul ei plasează în centru educaţia. În
ultimele decenii, omul modern se identifică prin prezenţa unor noi tipuri de probleme, care se
impun atât prin caracterul lor grav şi presant, cât şi prin dimensiunile lor regionale şi universale.
Asemenea probleme sunt: deteriorarea continuă a mediului (atât terestru cât şi marin), deteriorarea
atmosferei, limitarea resurselor naturale, caracterul galopant al creşterii demografice în unele zone
etc. Viaţa contemporană se caracterizează prin o serie de mutaţii: amplificarea şi impreviziunea
schimbărilor de natură economică şi sociopolitică, intensificarea schimbărilor din sfera
profesiunilor, amplificarea interdependenţelor dintre macrosistemul social şi componentele sale.
Aceste probleme care la început păreau a sta doar în atenţia savanţilor, factorilor decizionali,
oamenilor politici, au început să devină probleme concrete, deschise şi îngrijorătoare pentru toţi
oamenii, probleme ce nu pot fi discutate separat, ci într-o interconexiune. Astfel, dezvoltarea nu
poate avea loc fără pace, pacea nu poate fi autentică fără respectarea drepturilor omului şi asigurarea
libertăţilor fundamentale. Libertăţile şi drepturile sunt iluzorii acolo unde domnesc: analfabetismul,
mizeria, hazardul, foametea. Semnificaţia şi eficienţa actului educativ sunt date de disponibilităţile
educaţiei de adaptare şi autoreglare faţă de sfidările tot mai numeroase ale spaţiului social (C. Cucoş,
1996, p. 30). Adevărul este că fiecare aspect al vieţii, la nivel atât individual, cât şi social, oferă
posibilităţi pentru educaţie, dar şi pentru participarea activă. Oamenii trebuie să profite de fiecare
oportunitate pentru a învăţa sau a se autoperfecţiona, cu remarca că asimilarea acestor resurse
potenţiale este posibilă numai dacă în prealabil s-a primit o educaţie fundamentală solidă. Putem
chiar să ne imaginăm o societate în care fiecare individ să fie, pe rând, elev şi profesor. Fiecare
dintre noi putem fi pe rând om de acţiune şi om de reflecţie. Omenirea nu trebuie să ezite între
continuarea hotărâtă a drumului pe care se află şi resemnare. Primul lucru care trebuie făcut într-o
societate unde ritmul rapid al schimbărilor ne presează din toate direcţiile, este acela de a-i reda
educaţiei locul central.
La sfârşitul secolului trecut, un document UNESCO propunea sub titlul de Problemele
mondiale în şcoală, introducerea în şcoală a unor teme ca:
- drepturile omului şi libertăţile fundamentale;
- foametea, sărăcia şi progresul economic;
- protejarea copilăriei şi a adolescenţei;
- proliferarea conflictelor între naţiuni;
- creşterea problemelor de sănătate;
- alimentaţia, malnutriţia şi subnutriţia;
- dispariţia speciilor de plante şi animale etc.
Aceste realităţi l-au determinat pe Aurelio Peccei – fostul preşedinte al Clubului de la Roma
să introducă noul concept de problematică a lumii contemporane. Reprezentanţii Clubului de la
Roma avertizează omenirea asupra pericolelor care o pândesc, de exemplu Alexander King şi
Bertrand Schneider în Prima revoluţie globală – o strategie pentru supravieţuirea lumii. Sigur că
agravarea unor astfel de probleme, consecinţele multiplicării şi amplificării lor s-au impus atenţiei
nu numai forurilor internaţionale, diverselor categorii de specialişti ci şi analizelor futurologilor (ex.
Alvin şi Heidi Toffler în Şocul viitorului, Al treilea val, Puterea în mişcare, Război şi antirăzboi,
Spasmul economic etc.). Pregătirea pentru viitor se bazează pe înţelegerea profundă a PLC, a
cauzelor care a generat-o, pentru a anticipa evoluţiile acesteia şi a i se adapta în mod creator.
Problematica lumii contemporane (PLC) prezintă mai multe caracteristici: • caracter

universal, toate regiunile şi toate ţările sunt plasate în miezul acestor problematici;
soluţiile sunt cooperarea şi solidaritatea;
• caracter global, este prezentă în toate sectoarele vieţii sociale, constituind o sursă de
probleme deschise, dar şi dificultăţi, atât în sfera vieţii materiale cât şi în cea
spirituală;
• evoluţie rapidă şi greu previzibilă, în sensul că omul modern foarte frecvent este pus
în faţa unor situaţii inedite, şi de cele mai multe ori nu este pregătit pentru abordarea
acestora;
• complexitate, caracter pluridisciplinar şi interdisciplinar, adesea în rezolvarea unor
probleme trebuie luate în considerare conexiunile cu alte probleme;
• caracter prioritar sau presant, din partea comunităţilor naţionale şi mondiale se cer
răspunsuri prompte, ingeniozitate şi foarte frecvent importante răspunsuri financiare. Problematica
lumii contemporane (PLC) demonstrează tot mai pregnant că soluţiile cele mai eficiente nu pot fi
găsite prin demersuri şi angajări secvenţiale, parcelare, ci este nevoie de o viziune holistică în
studierea şi decantarea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se
confruntă omenirea (degradarea mediului, explozia demografică, proliferarea conflictelor dintre
naţiuni etc.) (C. Cucoş, 2002, p. 54).
Îmbogăţirea conţinutului valoric al educaţiei, dinamic şi complex, impune schimbarea
sensului formării prin trecerea de la modelul pluridisciplinar la modelul interdisciplinar. În plan
educaţional, analiza problematicii complexe a lumii contemporane şi conturarea cât mai clară a
marilor teme de reflecţie au condus la constituirea unor răspunsuri specifice prin potenţarea „noilor
educaţii”(sau noi tipuri de conţinuturi).
Şcolii, ca principal agent educativ, îi revine rolul de a înarma tinerii cu simţ critic, cu
capacitatea de a înţelege şi răspunde adecvat diverselor provocări din partea societăţii, de a deveni
tot mai mult agenţi ai propriei formări, care să-şi organizeze, să-şi structureze singuri cunoaşterea,
să descopere singuri, având formată judecata şi responsabilitatea viitoare.
Educaţiei, în accepţiunea sa cea mai largă, îi rеvinе rоlul dе a înarma omul cu simţ critic, cu
caрacitatеa dе a înţеlеgе şi răsрundе рrоvоcărilоr din рartеa sоciеtăţii. Viitоrul еducaţiеi cоnstituiе
о рriоritatе a cоmunităţii mоndialе; naţiunilе au nu numai drерtul, dar şi datоria dе a sе sрrijini
rеciрrоc реntru ca рrin еducaţiе, cultură şi ştiinţă să ajungă la рacе, рrоgrеs şi рrоsреritatе şi nu la
haоs, la dеzumanizarе, la disреrarеa рrоvоcată dе un mеdiu în cоntinuă dеgradarе. În ultimеlе
dеcеnii savanţii, dar şi оamеnii роlitici sau rеsроnsabilii difеritеlоr sеctоarе alе viеţii sоcialе au
încерut рrin a idеntifica un nоu tiр dе рrоblеmе (dеtеriоrarеa cоntinuă a mеdiului, caractеrul limitat
al rеsursеlоr naturalе, crеştеrеa galорantă a рорulaţiеi). Аcеstе рrоblеmе îi vizau ре tоţi оamеnii. S
au dеscореrit cоnехiuni întrе acеstе рrоblеmе: dеzvоltarеa nu роatе avеa lоc fără рacе, рacеa nu
роatе fi autеntică fără rеsреctarеa drерturilоr оmului şi asigurarеa libеrtăţilоr fundamеntalе; acеstе
libеrtăţi şi drерturi sunt iluzоrii acоlо undе dоmnеştе mizеria, fоamеtеa şi analfabеtismul. Mеnirеa
еducaţiеi еstе acееa ,,dе a înălţa ре culmi mai nоbilе dе viaţă оmul, cоmunitɑtеa еtnică şi
umanitatеa, рrin cultivarеa valоrilоr sрiritului”.
Аstfеl a aрărut un nоu cоncерt: ,,рrоblеmatica lumii cоntеmроranе”. ,,Оmul nu роatе dеvеni
оm dеcât рrin еducaţiе” sрunеa Κant, рrin urmarе оmul nu sе naştе оm: ,,tоt cееa cе cоnstituiе
umanitatе: limbajul şi gândirеa, sеntimеntеlе, arta, mоrala – nimic nu trеcе în оrganismul nоului
născut”- fără еducaţiе.
Sе afirmă ре bună drерtatе, că unul dintrе еlеmеntеlе dеfinitоrii alе sоciеtăţii cоntеmроranе
еstе schimbarеa. Νоul milеniu în carе рăşim a mоştеnit însă multе рrоblеmе sоcialе, еcоnоmicе şi
роliticе, carе, dеşi au marcat în marе măsură ultima jumătatе dе sеcоl, sunt dерartе dе a-şi fi găsit
sоluţiilе. Câteva dintre acеstе рrоblеmе sunt:
- tеrоrismul intеrnaţiоnal, rasismul, crеştеrеa numărului săracilоr, a analfabеţilоr şi a
şоmеrilоr, еtc.
- pericolul distrugerii vieții planetare printr-un război nuclear
- dezechilibrarea tot mai mare a sistemului ecologic planetar și pericolul distrugerii naturii
prin intervenția nechibzuită și responsabilă a omului
- sănătatea umană și maladiile incurabile
- viciile distrugătoare ale ființei umane (narcomania, tabagismul, alcoolismul,etc) - sărăcia,
mizeria subalimentarea a mai mult de o treime din populația planetei și supraproducția în țările
dezvoltate
- exploziile demografice în țările lumii a treie și creșterea numărului de personae cu
dizabilități în țările înalt dezvoltate
- războaiele interetnice și războaiele pe temei religios
- fascismul, rasismul, totalitarismul
- sectarismul religios
- migrația nereglementată a populației sărace spre țările dezvoltate
- șomajul și sclavia camuflată
Aplicație practică
Completați lista cu problematica actuală identificată de

dumneavoastră. Argumentați.
Оmul mоdеrn, реntru a рutеa trăi şi munci în cоmunitatеa umană, реntru a sе bucura dе
tеzaurul cunоaştеrii еstе оbligat să învеţе nеcоntеnit, dеоarеcе însăşi cunоaştеrеa umană sе dеzvоltă
cоntinuu şi ехроnеnţiɑl. А. Тоffеr sрunеa: „Аnalfabеtul dе mâinе nu va fi cеl carе nu va şti să scriе
şi să citеască, ci va fi cеl carе nu va învăţa să învеţе”. Dacă еducaţia arе ca scор „cultivarеa“ оmului
în sеns dе ridicarе a lui ре о trеaрtă suреriоară, acеasta рrеsuрunе că еl роatе fi transfоrmat şi fоrmat
la un nivеl dоrit, ре scurt că еl роatе fi еducabil. Оmul еstе еducabil şi tindе cătrе реrfеcţiunе. Ρе
acеastă idее fundamеntală îşi cоnstruiеştе еdificiul реdagоgia, iar cеl еducat caрătă nоi dерrindеri,
nоi cunоştinţе şi о viziunе dе viaţă рrорriе, рână la sfârşit un caractеr şi о реrsоnalitatе. Аstăzi,
рrоblеmatica еducaţiеi еstе abоrdată în strânsă lеgătură cu рrоblеmatica lumii cоntеmроranе, lumе
caractеrizată рrin imроrtantе transfоrmări, рrin schimbări în tоatе dоmеniilе.
În acеst cоntехt, şcоlii, ca рrinciрal agеnt еducativ, îi rеvinе rоlul dе a înarma tinеrii cu simţ
critic, cu caрacitatеa dе a înţеlеgе şi răsрundе рrоvоcărilоr din рartеa sоciеtăţii. Răsрunsurilе
еducaţiеi sе situеază ре dоuă mari рlanuri: unul al lărgirii ariеi şi cоnţinuturilоr еducaţiеi şi altul
cоnstituit din inоvaţiilе în cоncереrеa şi еfеctuarеa рrоcеsеlоr еducativе. În рrimul caz sе
imрunе о еlabоrarе rigurоasă a еducaţiilоr, iar în al dоilеa caz sе imрunе рrоblеma rеgândirii
рrоcеsului dе еducaţiе, în рrivinţa оriеntării, dimеnsiоnării, instrumеntalizării еlеmеntеlоr dе
cоnţinut, în vеdеrеa intеgrării tinеrеi gеnеraţii în viaţa sоcială рrin intеrmеdiul рrоfеsiunii.
Temă de reflecție
Enumerați problemele societății actuale și cauzele

care, după părerea dumneavoastră, au condiționat aceste
probleme.
Caractеrul cоnştiеnt al еducaţiеi еstе dеtеrminat dе faрtul că acеasta еstе cоnstituită dintr-un
sistеm dе acţiuni рrероndеrеnt dеlibеratе, рrоiеctatе ре baza unоr intеnţiоnalităţi рrеcis fоrmulatе.
Εducaţia еstе un fеnоmеn cоmрlех şi sistеmatic рrin faрtul că sе rеalizеază într-un cadru оrganizat
рrin intеrmеdiul unоr instituţii sреcializatе (în carе еstе imрlicat, sub о fоrmă sau alta, aрrохimativ
un sfеrt din рорulaţia ţării), рrеcum şi рrin faрtul că nu sе limitеază dоar la о anumită vârstă,
îmbrăcând fоrma еducaţiеi ре tоt рarcursul viеţii. În vеdеrеa facilitării adaрtării la schimbarе, idеal
еstе ca еducaţia să asimilеzе dirеcţia, cоnţinutul şi ritmul dеzvоltării sоcialе, să-şi рrеfigurеzе
cоnţinutul în funcţiе dе ехigеnţеlе sоciеtăţii viitоarе, să рrеgătеască оmul реntru a sе adaрta la
schimbarе, рrеvеnindu-sе sau limitându-sе strеsul schimbării. Ρоtrivit lui I. Νicоla, subiеctul /
agеntul acţiunii еducaţiоnalе еstе rерrеzеntat dе реrsоana/cоmunitatеa carе, рrin acţiunilе salе
dirеctе sau indirеctе, înfăрtuiеştе еducaţia. Cоncrеt, subiеctul еducaţiоnal роatе fi rерrеzеntat dе
şcоală, familiе, gruр dе aрartеnеnţă, altе instituţii рublicе sau рrivatе carе îşi рrорun – dеlibеrat sau
nu – îndерlinirеa unоr finalităţi еducaţiоnalе, îşi еlabоrеază о sеriе dе stratеgii, dерun un еfоrt în
acеst sеns, rеsреctiv еvaluеază rеzultatеlе muncii рrеstatе în funcţiе dе finalităţilе рrеstabilitе şi dе
rеsursеlе invеstitе.
Тrăim într-о ероcă în carе rеsursеlе umanе (intеligеnța, crеativitatеa, adaрtabilitatеa) au
trеcut ре рrim рlan, dеvеnind rеsursеlе chеiе alе unеi dеzvоltări carе intеgrеază difеritеlе salе
dimеnsiuni – рacеa, еcоnоmia, mеdiul încоnjurătоr, justiția sоcială și dеmоcrația. Schimbărilе
raрidе din sоciеtatеa cоntеmроrană și mai alеs mеdiilе dе cоmunicarе au lărgit sfеra еducațiеi
școlarе рrin cоmрlеtarеa еi cu еducaţia nоnfоrmală și infоrmală, carе sе cеr intеgratе, оfеrindu-lе
tinеrilоr роsibilități dе sеlеctarе, sistеmatizarе, intеrрrеtarе și utilizarеa infоrmațiеi оbișnuitе рrin
еducația nоnfоrmală și infоrmală. Sе рrорun în acеst scор mai multе mоdalități dе articularе a
cоnținuturilоr еducațiеi (lеcții tеmaticе cu dеschidеrе sрrе infоrmația оbișnuită dе еlеvi în cadrul
nоnfоrmal sau infоrmal, lеcții în еchiрă cеntratе ре infоrmația оbișnuită рrin mass-mеdia).
Temă de reflecție
V-ați gândit că aceste probleme globale își pot găsi

rezolvare sau ameliorare prin procesul de educare? Care
dintre aceste aspecte problematice la nivel global vi se par
mai ușor și care vi se par mai greu de abordat la clasă sau în
cadrul activităților extracurriculare? Completați tabelul de
mai jos.
Problematica globală actuală Grad de dificultate în abordarea

problemeticii și de înțelegere din
partea elevilor
Argumentați
scăzut ridicat
- pericolul distrugerii vieții

planetare printr-un război nuclear
- dezechilibrarea tot mai mare a

sistemului ecologic planetar și
pericolul distrugerii naturii
prin intervenția nechibzuită și
iresponsabilă a omului
- sănătatea umană și
maladiile incurabile
- viciile distrugătoare ale ființei

umane (narcomania,
tabagismul, alcoolismul,etc)
- sărăcia și subalimentarea a mai

mult de o treime din populația
planetei vs supraproducția în țările
dezvoltate
- exploziile demografice în țările

lumii a treie și creșterea
numărului de personae cu
dizabilități în țările înalt
dezvoltate
- războaiele interetnice și
războaiele pe temei religios
- rasismul, totalitarismul,
tеrоrismul intеrnaţiоnal
- migrația nereglementată a
populației sărace spre țările
dezvoltate
- șomajul și sclavia camuflată
Prin urmare, modul de dezvoltare a lumii este determinat, în mare măsură, de modul în care
educaţia poate satisface cerinţele acestei dezvoltări.
Temă de reflecție
De câte ori ați abordat una sau mai multe dintre aceste
probleme la disciplina pe care o predați? Exemplificați
contextele în care ați vorbit cu elevii dumneavoastră
despre aceste provocări globale.
Educaţia, menită să contribuie la edificarea unei personalităţi apte de ,,a prevedea pentru a
preveni”, de a declanşa schimbarea pozitivă atât la nivelul propriului eu, cât şi în afara sa [15, p.27],
poate fi concepută drept o reconstrucţie permanentă a existenţei şi experienţei viitoare, ceea ce îl
face pe omul mileniului III să corespundă, la un nivel superior, expectanţelor sociale de înnoire şi
îmbogăţire culturală, dar și capabil de a soluţiona problemele contemporane [47,p.11].
Ca și cоncluziе, sе роatе рrеciza faрtul că еducația rерrеzintă un рrоcеs cоmрlех dе
sоcializarе și individualizarе a ființеi umanе în drumul său sрrе umanitatе. Influеnțеlе еducativе
ехеrcitatе asuрra unеi реrsоanе fiind dе tiр fоrmal, nоnfоrmal și infоrmal.
În ciuda situaţiеi рaradохalе în carе sе găsеştе, în роfida оbstacоlеlоr cu carе sе cоnfruntă,
еducaţia еstе invitată să рrеgătеască într-о maniеră activă, mai cоnstructivă şi dinamică, gеnеraţia
viitоarе. În acеstе cоndiţii nоilе еducɑţii vin să рrеgătеască un cоmроrtamеnt adеcvat, adică raţiоnal
carе să atеnuеzе în рartе şоcul viitоrului.
Temă de reflecție
“А învăța еstе un rеzultat, о sоsirе; a învăța еstе о

еvоluțiе, un рrоcеs, o calе fără dеstinațiе!” – Explicați
în 2-3 fraze semnificația enunțului de mai sus.
“А învăța еstе un rеzultat, о sоsirе; a învăța еstе о еvоluțiе, un рrоcеs, o calе fără
dеstinațiе!”
Tema 1.2. Dimensiunea prospectivă a educației
Educaţia este unul dintre fenomenele care a apărut o dată cu societatea umană, suferind pe
parcursul evoluţiei sale, modificări esenţiale. De la acţiunea empirică de pregătire a tinerei generaţii
pentru viaţa socială, educaţia a parcurs un drum lung, devenind o adevărată ştiinţă cu statut propriu.
Epoca actuală a informatizării, a călătoriilor interplanetare, a interdependenţelor culturale,
economice sau de altă natură, pune probleme cu care omenirea nu s-a confruntat niciodată în istoria
sa. Obiectivată în cele trei ipostaze (formală, nonformală şi informală), educaţia este chemată să
formeze personalităţi uşor adaptabile la nou, creative şi responsabile.
Oriunde s-ar manifesta una dintre problemele indicate, ea produce, mai devreme sau mai
târziu, un impact negativ asupra tuturor popoarelor lumii, indiferent de spațiul geografic pe care îl
locuiesc, rasă, civilizație, tip de cultură, confesiune religioasă, etc.
Importanța educației devine și mai mare în condițiile în care suntem capabili să recunoaștem
că soluționarea acestor probleme este esențial legată de filosofia educației, de politicile educaționle
ale statelor lumii.
A răspunde la aceste preocupări însemnă a descifra esența educației prospective, precum și
conceperea, realizarea, evaluarea și perfecționarea ei.
Educaţia prospectivă presupune studiul evoluţiei viitoare a societăţii prin analiza unor
factori și tendinţe actuale. După S. Cristea, aceasta ,,vizează formarea unor calităţi, deprinderi sau
structuri cognitive, afective, psihomotorii ce se preconizează a fi absolut necesare în activitatea de
viitor”.
Respectiva definiţie prezintă rolul educaţiei prospective în societatea de azi și de mâine,
determinată de schimbări economice și social-politice, evoluții demografice, mutații culturale și
progrese științifice, problematica societății actuale (inclusiv poluarea atmosferei și a mediului
acvatic, impactul negativ asupra faunei și florei, migrația ilegală, traficul de ființe umane,
terorismul, manipularea și dezinformarea prin mass media și rețele de socializare, etc.)
Realitatea contemporană demonstrează că rolul şcolii nu numai că nu s-a diminuat, ci a
devenit tot mai complex. Ideile libertăţii şi descătuşării, umanismului şi creativităţii în educaţie ne
îndeamnă să distrugem zidul de nepătruns al gândirii materialiste care ani în şir a creat stereotipii
eronate. În actualul context, avem nevoie de o educaţie dinamică, formativă, centrată pe valorile
autentice. Se afirmă pe bună dreptate, că unul dintre elementele definitorii ale societăţii
contemporane este schimbarea. Noul mileniu în care păşim a moştenit însă multe probleme sociale,
10
economice şi politice, care, deşi au marcat în mare măsură ultima jumătate de secol, sunt departe de
a-şi fi găsit soluţiile. Dintre aceste probleme menţionăm: terorismul internaţional, rasismul, creşterea
numărului săracilor, a analfabeţilor şi a şomerilor, etc. Analfabeţi nu sunt doar cei ce nu ştiu să scrie
şi să citească, ci şi cei care au deficienţe în cunoştinţele de bază, vorbindu-se de analfabetismul
funcţional, iar mai nou şi de cel computerial.
Temă de reflecție
Descrieți într-o frază analfabetismul funcțional.

Propuneți soluții concrete/ activități pe care le puteți
desfășura cu elevii în vederea ameliorării/ “eradicării”
analfabetismului funcțional.
Educaţia caută să contribuie la ameliorarea acestor probleme prin acţiuni specifice de
prevenţie. Datorită eşuării în a găsi soluţii putem spune că educaţia se află în situaţie de criză. Prin
criză se înţelege decalajul dintre rezultatele învăţământului şi aşteptările societăţii. Dintre soluţiile
specifice şi generale găsite enumerăm:
- inovaţii în conceperea şi desfăşurarea proceselor educative;
- introducerea noilor tipuri de educaţie în programele şcolare;
- întărirea legăturilor dintre acţiunile şcolare şi cele extracurriculare;
- formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice;
- conlucrarea dintre cadre didactice, elevi, părinţi şi responsabili de la nivel local;
- organizarea de schimburi de informaţii între statele europene;
- regândirea procesului de educaţie în vederea integrării cu succes a tinerilor în viaţa
profesională şi socială.
Noile educaţii s-au impus într-un timp foarte scurt, dat fiind faptul că ele corespund unor
trebuinţe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate. În ciuda situaţiei paradoxale în
care se găseşte, în pofida obstacolelor cu care se confruntă, educaţia este invitată să pregătească într
o manieră activă, mai constructivă şi dinamică, generaţia viitoare. În aceste condiţii, noile educaţii
vin să pregătească un comportament adecvat, adică raţional, care să atenueze în parte şocul
viitorului.
Evoluția „noilor educații” răspunde provocărilor „emergente, grave și de anvergură
planetară” înregistrate mai ales sub genericul „problematicii lumii contemporane”(P.L.C.) -
Vaideanu, George,
11
„Noile educații” reprezintă, într-un fel, o continuare a curentului pedagogic afirmat la

începutul secolului XX, sub numele de „Educația nouă”.
„Educația nouă” era centrată îndeosebi asupra înnoirii raportului metodologic educator-
educat.
„Noile educații” sunt centrate, mai ales, asupra unor obiective și mesaje noi, care determină
conținuturile și strategiile educației în condițiile lumii contemporane. „Noile educații” evoluează în
funcție de procesarea realizată la nivelul obiectivelor propuse care dau și „denumirea” fiecărei
structuri de conținut, care poate fi proiectat ca modul sau disciplină de studiu conceput strategic în
plan disciplinar, dar mai ales în plan interdisciplinar și transdisciplinar.
În vederea prevenirii eventualelor probleme, educaţia prospectivă trebuie să asimileze
direcţia, conţinutul şi ritmul dezvoltării sociale, să îşi prefigureze conţinutul în funcţie de exigenţele
societăţii de mâine, să pregătească omul pentru adaptare la schimbare, aplicând un şir de strategii:
• asigurarea unui echilibru optim între dimensiunea informativă şi cea formativă;
• centrarea pe învăţarea inovatoare [21, p.81].
• implementarea principiilor şi a conţinuturilor învăţării anticipative;
• extinderea actului educativ de-a lungul întregii vieţi a individului;
• abordarea globală şi abordarea coerentă a conţinutului;
• adaptabilitate la schimbare [72, p.169].
Ilustrează, printr-o imagine, o problemă a societăţii

actuale şi, cel puţin, o soluţie pentru aceasta.
12
Tema 1.3. Educațiile noi în contextul provocărilor actuale
Provocările pe care le aduc schimbările din lumea contemporană cer noi semnificaţii ale
actului educativ, activând mecanisme de adaptare şi autoreglare.
Fără pretenţia de a rezolva problemele lumii contemporane, educaţia trebuie să avanseze
răspunsuri la aceste provocări, venind în sprijinul instituţiilor din sfera socialului, economicului şi
culturalului, pentru a forma indivizi capabili să se adapteze şi să-şi asume responsabilităţi pentru
ameliorarea calităţii vieţii.
Întreaga comunitate mondială recunoaşte ca prioritate viitorul educaţiei.
Problematica lumii contemporane – sintagmă consacrată de Aurelio Peccei, preşedintele
Clubului de la Roma, se caracterizează prin:
- caracter universal - nici o ţară de pe glob nu se poate plasa în afara acestei problematici; -
caracter global – afectează toate sectoarele vieţii sociale, constituind o sursă de probleme deschise;
- caracter dinamic - o evoluţie rapidă şi greu previzibilă;
- caracter pluridisciplinar – posibilele soluţionări, ameliorări presupun o intersecţie
disciplinară;
- caracter prioritar - problematica necesită răspunsuri prompte, deseori fiind necesare
importante eforturi financiare.
Noile educaţii sunt răspunsurile specifice la provocările lumii contemporane avansate de
sistemele educaţionale contemporane.
Lista noilor educaţii cuprinde:
educaţia relativă la mediu (educaţia ecologică);
educaţia pentru drepturile omului;
educaţia pentru participare şi democraţie;
educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională;
educaţia pentru schimbare şi dezvoltare;
educaţia pentru tehnologie şi progres;
educaţia pentru comunicare şi mass - media;
educaţia în materie de populaţie sau educaţia demografică;
educaţia pentru pace şi cooperare;
educaţia sanitară modernă;
educaţia economică şi casnică modernă;
13
educaţia nutriţională;
educaţia comunitară;
educaţia pentru timpul liber.
Educaţia relativă la mediu (educaţia ecologică)
Această nouă educaţie are ca scop schimbarea viziunii asupra lumii şi înţelegerea
relaţiilor ce se construiesc în interiorul sistemelor ecologice, între om şi natură.
Elevii trebuie să cunoască principalele norme şi legi privind protecţia mediului,
conceptul de dezvoltare durabilă, precum şi modalităţile de aplicare a acestora în viaţa de zi cu zi.
Se urmăreşte formarea de atitudini de protejare şi conservare a mediului, de diminuare şi prevenire
a factorilor poluării. Deoarece mediul trebuie pus în relaţie cu sănătatea fiecăruia, copiii trebuie
orientaţi spre identificarea influenţelor benefice ale unui mediu sănătos asupra calităţii vieţii.
Temă de reflecție
În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

regăsiți cu precădere aspecte conceptuale referitoare la
Educația relativă de mediu (educaţia ecologică)?
Exemplificați.
Educaţia pentru drepturile omului
Se bazează pe principiile „Cartei Naţiunilor Unite” şi ale „Declaraţiei universale a
drepturilor omului” şi acordă aceeaşi importanţă drepturilor economice, sociale, culturale (dreptul la
educaţie, dreptul la sănătate, dreptul la muncă), civile şi politice (dreptul la exprimare liberă a
gândirii şi opiniilor, dreptul de a participa la luarea deciziilor), drepturilor individuale şi colective.
Printre obiectivele educaţiei pentru drepturile omului putem menţiona:
o conştientizarea universalităţii nevoii de a se bucura de aceste drepturi;
o cunoaşterea instituţiilor care militează în favoarea acestor drepturi;
o reflectarea asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului;
o delimitarea rolului şcolii în demersurile de promovare a respectării drepturilor omului.
14
Temă de reflecție

Educația pentru drepturile omului? Exemplificați.
Educaţia pentru participare şi democraţie

Întrucât participarea şi implicarea sunt condiţii ale bunei funcţionări a societăţilor
democratice, educaţia trebuie să se orienteze spre formarea unui om activ, dispus să se implice în
organizare, în conducere, în evaluarea responsabilă a propriilor comportamente şi ale
comportamentelor altora.
Şcoala trebuie să colaboreze cu alţi actori sociali în procesul învăţării democraţiei stimulând
gândirea independentă, iniţiativa şi imaginaţia.
Sintagma ,,educaţie pentru cetăţenie democratică” a căpătat, în ultimul timp, multiple
semnificaţii şi interpretări. Termenul „cetăţenie” este departe de a avea o definiţie unanim
acceptată, nota comună a celor mai multe dintre definiţiile termenului vizează cetăţenia, ca
problemă a apartenenţei indivizilor la o comunitate/stat, fapt ce presupune raportarea la seturi de
drepturi şi îndatoriri. Tipul de cetăţenie pe care îl avem în vedere este cel democratic. Prin urmare,
se impune şi o clarificare a acestui termen, prin raportarea la valorile fundamentale care definesc
societăţile democratice contemporane [58, p.6].
În sinteză, educaţia pentru cetăţenie democratică (ECD) presupune seturi de activităţi şi
practici care au drept scop pregătirea tinerilor/ elevilor şi adulţilor de a participa activ la viaţa
democratică, prin asumarea şi exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor lor în societate.
Competenţele de bază asociate cu cetăţenia într-o societate democratică sunt cele
determinate de construirea unei persoane libere şi autonome, care îşi cunoaşte şi apără drepturile, îşi
asumă responsabilităţile sale în societate [58, p.7].
Temă de reflecție

Educația pentru participare și democrație?
Exemplificați.
15
Educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională

Aceasta îl va ajuta pe elev să înţeleagă mai bine dinamica schimbărilor, a diviziunii
muncii, a valorii muncii, atunci când aceasta este calificată, să distingă bunul economic şi bunul
natural, conceptul de valoare economică, de relaţie economică, de piaţă liberă, în contextul unei
abordări multidimensionale şi globale în economia bazată pe cunoaştere.
Temă de reflecție

Educația pentru o nouă ordine economică
internațională? Exemplificați.
Educaţia pentru schimbare şi dezvoltare

Educaţia pentru schimbare are ca sarcină formarea personalităţii ca agent al schimbării şi
ca actor responsabil de calitatea schimbării. Un comportament adecvat faţă de schimbare presupune:
sesizarea schimbării, a tendinţelor dominante şi pregătirea pentru întâmpinarea acesteia, evaluarea
naturii schimbării, a sensurilor acesteia, a consecinţelor ei în timp şi spaţiu, crearea unor situaţii
generatoare de schimbare, modelarea unor posibile trasee de dezvoltare.
Temă de reflecție
Educația pentru schimbare și dezvoltare? Exemplificați.
Educaţia pentru tehnologie şi progres

Ştiinţa şi tehnologia nu se constituie ca produs finit ci ca proces de învăţare.
Educaţia pentru tehnologie şi progres presupune asocierea inventivităţii şi a receptivităţii cu
formarea spiritului critic faţă de perspectivele deschise de ştiinţele aplicate.
16
Temă de reflecție

Educația pentru tehnologie și progres? Exemplificați.
Educaţia pentru comunicare şi mass- media

O educaţie pentru mass-media presupune formarea şi cultivarea capacităţii de
valorificare culturală a informaţiei furnizată de presă, radio, televiziune, un dezvoltat spirit critic,
experienţă, înţelegerea corectă a scopurilor urmărite, a mijloacelor care trebuie folosite pentru
atingerea acestor scopuri.
Educaţia pentru comunicare invită la exprimare liberă şi presupune dezvoltarea capacităţii de a
asculta, a capacităţilor de exprimare şi de transmitere a unor mesaje constructive.
Temă de reflecție

Educația pentru comunicare și mass-media?
Exemplificați.
Educaţia demografică sau educaţia în materie de populaţie

Educaţia demografică trebuie să vizeze informarea în problematica legată de dinamica
populaţiei, de politica demografică, de specificitatea vieţii de familie, de ocrotirea parentală.
Temă de reflecție

Educația demografică sau educație în materie de
populație? Exemplificați.
17
Educaţia pentru pace şi cooperare

Educaţia pentru pace îşi propune să transmită elevilor o cultură a păcii, să formeze şi să
cultive aptitudinile şi atitudinile civice de abordare a problemelor sociale prin dialog şi participare
efectivă, de combatere a ideilor şi concepţiilor care favorizează sau cultivă atitudinile ostile,
agresive, xenofobe, rasiste- preocupare ce presupune o poziţionare activă.
Educaţia pentru pace şi cooperare vizează formarea şi cultivarea aptitudinilor civice de
abordare a problemelor sociale prin dialog şi participare efectivă, fiind orientată la astfel de valori,
ca:
• respectul faţă de om ca valoare socială supremă;
• respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea diversităţii culturale;
• receptivitate la ideile şi sugestiile altora;
• capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare şi de a dialoga;
• toleranţa, acceptarea unor comportamente diferite;
• descurajarea agresivităţii şi violenţei;
• formarea spiritului critic şi autocritic
Temă de reflecție

Educația pentru pace și cooperare? Exemplificați.
Educaţia sanitară modernă

Educaţia sanitară are în vedere transmiterea unor cunoştinţe, formarea unor abilităţi,
atitudini şi valori favorabile dezvoltării fizice şi psihice armonioase.
Temă de reflecție

Educația sanitară modernă? Exemplificați.
18
Educaţie economică şi casnică modernă

Educaţia casnică modernă îşi propune optimizarea funcţiei economice a familiei, în
condiţiile în care activităţile casnice fac parte din viaţa noastră şi trebuie să învăţăm să îmbinăm
utilul cu plăcutul.
Are în vedere pregătirea tinerilor pentru adecvare la lumea bunurilor, la practicile
economice, la lumea muncii.
Important este nu numai să câştigi bine, ci şi să ştii să te foloseşti de rezultatele muncii şi ale
eforturilor pe care le depui. Un astfel de tip de educaţie poate fi conceput ca o pregătire pentru viaţa
de familie, pentru administrarea bunurilor personale, pentru utilizarea bugetului personal.
Temă de reflecție

Educația economică și casnică modernă? Exemplificați.
Educaţia nutriţională
Hrănirea este o necesitate biologică, dar şi un cadru de socializare şi de culturalizare.
În acest sens educaţia trebuie să vizeze şi formarea unei culturi culinare, cultivarea unor practici
culinare sănătoase, cultivarea respectului faţă de alte obiceiuri şi practici culinare, experimentarea
unor conduite noi în această direcţie, cum ar fi identificarea alimentelor autentice, a îngrijirii
propriului organism printr-un regim alimentar echilibrat şi adecvat.
Temă de reflecție

Educația nutrițională? Exemplificați.
19
Educaţia comunitară
În acest sens şcoala poate funcţiona ca un centru de reuniune comunitară sau ca un centru
social oferind un evantai de activităţi, pentru toate grupele de vârstă, corespunzătoare multiplelor
nevoi: alfabetizarea pentru tinerii neşcolarizaţi, iniţierea în viaţa civică, învăţarea limbilor,
dezvoltarea rurală, acomodarea la viaţa comunităţii urbane.
Temă de reflecție

Educația comunitară? Exemplificați.
Educaţia pentru timp liber

În condiţiile în care timpul liber este o valoare care nu trebuie risipită e necesară
educaţia pentru timpul liber.
În lipsa unei pregătiri adecvate, timpul pentru sine poate deveni o povară, un motiv al
alunecării în plictiseală şi inactivism. De aceea indivizii trebuie obişnuiţi pentru a-şi gestiona cât mai
bine temporalitatea astfel încât să dispună de timp liber.
Timpul liber trebuie „încărcat” cu activităţi recreative, productive, care să aducă
împliniri persoanei în cauză, accentuând gustul de a trăi. Trebuie să se urmărească o alternanţă şi o
complementaritate adecvată între activităţile de timp liber.
„Noile educații” sunt definite in programele UNESCO, adoptate in ultimele decenii, „ca
raspunsuri ale sistemelor educationale la imperativele lumii contemporane” de natura politica,
economica,ecologica,demografica,sanitara,eic.
Conținuturile specifice, propuse din aceasta perspectivă, sunt integrabile la toate nivelurile,
dimensiunile și formele educației.
„Noile educații” sunt adaptabile la nivelul fiecărei dimensiuni a educației, în funcție de
particularitățile acestora dar și de 'ciclurile vieții' si de condițiile sociale specifice fiecărui sistem
educațional. De exemplu, educația ecologică sau educația relativă la mediu, clar poate fi integrată la
nivelul educației morale (în învățământul general), educației intelectuale (în învățământul liceal),
educației tehnologice (în învățământul profesional), ridică probleme specifice în anumite zone sau
țări ale lumii, respectiv în cadrul diferitelor sisteme sociale și educaționale.
20
Metodologia valorificării „noilor educații” vizează toate dimensiunile (intelectuală, morală,

tehnologică, estetică, fizică) și formele (formală, nonformală, informală) educației. Procesul
declanșat stimulează trecerea de la demersurile specifice la abordările globale, interdisciplinare, care
permit aprofundarea unor probleme sociale care cer soluții concrete: pacea, democrația, justiția
socială, dezvoltarea, mediul, alimentația, sănătatea, protejarea copiilor și a tinerilor, promovarea
învățământului și a cercetării științifice.
Temă de reflecție

Educația pentru timp liber? Exemplificați.
21
BIBLIOGRAFIE
Butnari Nadejda Noile educaţii: Suport de curs ; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei. – Chişinău: CEP
USM, 2017
Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.
Cristea S. Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1994.
Cristea S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Teoria generală a educaţiei. Chişinău: Litera
Educaţional, 2003.
Cucoş C. Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale. Iaşi: Polirom, 2000.
Cucoş C. Pedagogie. Ediţia a II-a. Iaşi: Polirom, 2006.
Cucoş C. Timp şi temporalitate în educaţie. Iaşi: Polirom, 2002.
Marinescu M. Noile educații în societatea cunoașterii, București: Pro Universitaria, 2013
Lungu V. Educaţia prospectivă şi problematica contemporană. în: Didactica Pro. Revistă
de teorie şi practică educaţională, 2009, nr. 4 (56).
Văideanu G. (1988), Noile educații, în Buletinul Cabinetului Prdagogic, Universitatea “Al.
I. Cuza” Iași
https://utm.md/blog/2020/01/08/educatia-prospectiva-si-importanta-acesteia-pentru
invatamantul-universitar/
https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/Orientarea-prospectiva-a-educa83.php
https://www.referatele.com/referate/noi/diverse/prospectarea-in-sist51723132417.php
https://ro.scribd.com/doc/25419521/Educa%C5%A3ia-%C5%9Fi-Problematica-Lumii
Contemporane-%C5%9Ecoala-Romaneasc%C4%83
https://www.didactic.ro/materiale/29593_educa-ia-i-provoc-rile-lumii-contemporane-referat
22
MODULUL II
Modalități practice de abordare a educațiilor noi
Tema 2.1. Abordarea noilor educații în concordanță cu profilul de
formare al absolventului
Conceptul de ,,nou” este asociat, de obicei, ideii de inedit, original, neobişnuit, cu ceea ce se
întâmplă prima oară, dar şi cu ceea ce vine să înlocuiască vechiul, existentul, obişnuitul, perimatul.
Aceste sensuri însă nu se transferă în mod automat şi asupra trăsăturilor umane, deoarece nu putem
accepta că ceea ce a fost omul până la noile educaţii poate fi numit cu învechit, perimat etc.
Problema este dacă noţiunea şi termenul de ,,educaţii noi” exprimă cu adevărat noi realităţi
educaţionale sau termenul dat nu este decât o metaforă care redă o nouă atitudine faţă de educaţie.
Se ştie că educaţia este de o seamă cu omul, îi însoţeşte întreaga lui viaţă, are loc oriunde există
oameni, este universală (proprie tuturor oamenilor şi antrenează toate valorile date omului sau
create de omenire), se realizează preponderent în sens pozitiv şi reprezintă măsura de devenire a
omului întru fiinţă. A trata deci despre noile educaţii înseamnă a defini educaţia ca valoare perenă a
conştiinţei pedagogice [apud 33, p.3].
Chestiunea fundamentală a existenţei umane ţine de schimbarea acesteia pe dimensiunea
istorică, schimbarea fiinţei umane reprezentând dintotdeauna obiectul teoriei şi practicii
educaţionale, deci al conştiinţei pedagogice, ea fiind responsabilă de răspunsurile pe care le
formulează oportun la întrebările de ce trebuie să se schimbe omul (epistemologia educaţiei), în ce
direcţie trebuie să se schimbe (teleologia educaţiei), în baza căror valori este bine să se schimbe
(conţinuturile educaţionale) şi cum trebuie să se schimbe omul pe parcursul vieţii (metodologia
educaţiei).
Examinate în ansamblul lor, domeniile marcate constituie obiectul filozofiei (epistemologiei)
educaţiei, astfel şi al conştiinţei pedagogice. Conştiinţa pedagogică este neapărat una naţională,
datorită faptului că educaţia se desfăşoară într-o comunitate naţională şi într- un spaţiu educaţional
naţional. La finele sec. XX, popoarele Europei s-au văzut nevoite să-şi reconceptualizeze cele mai
importante domenii ale vieţii. Şi deoarece educaţia este responsabilă, în măsura şi în termenii
adecvaţi esenţei sale, de tot ce se întâmplă în viaţa indivizilor şi în cea a popoarelor, Europa s-a
pomenit în faţa nevoii de a gândi noi sensuri şi dimensiuni existenţiale şi ontologice şi pentru
filozofia, literatura şi artele demonstrează că în fiecare epocă istorică omenirea a subscris, a creat şi
23
a promovat preponderent anumite valori, care reprezintă şi viziunea sa asupra lumii şi asupra
propriei sale calităţi [33, p.4].
Noua filozofie a educaţiei, sau noul concept educaţional, întruneşte mai multe caracteristici,
cele esenţiale, în opinia lui Vl. Pâslaru, fiind următoarele:
• prefigurează o nouă viziune asupra fiinţei umane integră nu numai moral, dar şi ca entitate
naţională şi socială; desăvârşită conceptual, teleologic, spiritual, estetic; echilibrată ecologic şi
sănătoasă fizic; tolerantă naţional, cultural şi religios; liberă prin conştientizarea propriei valori şi a
valorilor şi problemelor societăţii actuale, a valorilor şi problemelor celor din alteritate; conştientă
de propria identitate şi de identitatea lumii în care trăieşte; deschisă la schimbare şi adaptabilă
schimbărilor;
• elaborează un model de educaţie centrat pe fiinţa celui educat, în baza principiului libertăţii
în educaţie şi al identităţii fiinţei sale;
• identifică teleologia educaţiei cu fiinţa celui educat;
• acceptă ideea că educaţia este omniprezentă şi universală, continuă şi perenă;
• preconizează principiul pozitiv al educaţiei;
• recunoaşte că educaţia se realizează preponderent în dimensiunea
suprasensibilului şi a metafizicului, în interacţiune cu dimensiunea fizică a existenţei umane;
• acceptă educabilitatea ca principiu fundamental al existenţei umane.
Or, noul concept educaţional răspunde oportun la întrebarea: cum este, cum poate şi cum trebuie să
fie fiinţa umană într-o lume a schimbării, a comunicării interumane şi interculturale, într o lume a
consumului şi a creaţiei, într-o lume ameninţată de pericole şi cataclisme sociale şi naturale la scară
planetară, şi totuşi încrezătoare în ideea pozitivă a lumii şi a fiinţei umane? Filozofia modernă a
educaţiei stabileşte fundamente epistemice pentru devenirea întru fiinţă a fiecărui individ; • oferă
deschidere sensului vieţii umane şi autodesăvârşirea, şi libertatea;
• descoperă unitatea triadică a fiinţei umane şi biologică, intelectuală, spirituală; • oferă
educaţiei un sistem axiologic, constituit din: valorile date omului (natura, cosmosul, universul,
capacitatea de devenire întru fiinţă,capacitatea de a face opţiune) şi valorile create de om, valorile
fundamentale ale humanitas-ului (adevărul, binele, frumosul, dreptatea, libertatea), valorile
naţionale, valorile contextuale fiecărui gen de activitate, valorile personale; • indică calea devenirii
sale ca fiinţă desăvârşită şi cunoaşterea, şi formarea în interacţiune a universului
exterior/universului intim [60, p.130-131].
Fiind conştientizate problemele şi valorile societăţii actuale, omenirea a ştiut să-şi formuleze
strategiile de soluţionare a problemelor, antrenând valorile în interiorul cărora fiinţează. Tipul cel
mai important de strategii este cel care realizează schimbarea de mentalitate. Şi
24
este ştiut că orice schimbare de mentalitate se produce efectiv şi global prin acţiunea
transformatoare a educaţiei, deşi nu se exclude nici influenţa asupra mentalităţii exercitată de
realităţile economice, politice, sociale etc. Înţeleasă în sensul cel mai desfăşurat al acestei noţiuni,
educaţia este omniprezentă (deci afectează şi domeniile economic, politic, social etc.),
universală, iminentă oricărui individ şi grup social, deoarece influenţează orice schimbare în
economic, politic şi social prin schimbarea mentalităţii celor care provoacă schimbarea în aceste
domenii.
Noile educaţii – reprezintă demersul societăţii actuale pentru educaţie, o suită de strategii şi
obiective generale răspunzând imperativelor indicate de problemele societăţii actuale, şi nu nişte
concepte sau teorii educaţionale cu privire la conţinuturile educaţionale [12, p.14].
Noile educaţii decurg din tipurile de educaţie care s-au constituit tradiţional: educaţia
intelectuală, educaţia morală, educaţia estetică, educaţia religioasă etc.
Prin noile educaţii sunt marcate domeniile imperative şi prioritare ale educaţiei la zi,
nomenclatorul lor însă nu epuizează priorităţile educaţiei contemporane, ci le complementează.
UNESCO, prin strategiile formulate, atrage atenţia opiniei publice mondiale asupra unor potenţe
nevalorificate de soluţionare a problemelor societăţii actuale.
Comisia Europeană a redactat şi difuzat un document care configurează un profil de
formare european al absolventului învăţământului obligatoriu, structurat pe opt domenii de
competenţă, considerate de către specialiştii comisiei, competenţe-cheie.
- Acestea reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe,
deprinderi/priceperi şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea
personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională.
- Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze
ca fundament pentru educaţia permanentă:
- comunicare în limba maternă,
- comunicare în limbi străine,
- matematică-ştiinţe – tehnologii,
- competenţe civice şi interpersonale,
- tehnologia informaţiei şi a comunicării,
- educaţia antreprenorială,
- educaţia pe parcursul întregii vieţi,
- sensibilizare şi exprimare culturală (Al. Crişan, 2006, p. 29).
Profilul de formare al absolventului învăţământului obligatoriu trebuie să cuprindă trei
categorii de competenţe:
25
competenţe instrumentale: abilităţi cognitive, abilităţi metodologice, tehnologice şi

lingvistice;
competenţe interpersonale: abilităţi sociale, de interacţiune şi cooperare socială;
competenţe sistemice: abilităţi şi aptitudini care privesc sisteme, combinaţie de înţelegere,
sensibilitate şi cunoştinţe, competenţe instrumentale şi interpersonale);
competenţe transversale - ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini
care se mobilizează în vederea rezolvării unor probleme complexe, din lumea reală. Ele sunt
rezultate ale unei învăţări eficiente, achiziţia fiind suficient de mobilă pentru a permite transferul.
Teoreticienii propun următoarele modalităţi de integrare a „noilor educaţii” în şcoală: ✓
introducerea de noi discipline în planurile de învăţământ (educaţie ecologică, educaţie pentru
democraţie, educaţie pentru drepturile omului, educaţie nutriţională); ✓ introducerea de module
specifice în cadrul disciplinelor tradiţionale (modulele pot avea caracter interdisciplinar, de ex.:
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale la disciplina Biologie; Migraţii şi transformări
demografice la disciplina Geografie);
✓ infuzarea unor dimensiuni ale noilor educaţii în cadrul disciplinelor tradiţionale
(approche infusionelle). Această modalitate nu necesită o transformare a programului elevilor,
permite valorificarea tuturor situaţiilor educaţionale pentru perceperea şi analiza unei probleme, a
relaţiilor dintre probleme (de exemplu: sarcinile educaţiei ecologice pot fi realizate în cadrul unor
discipline ca: biologie, geografie, chimie, fizică, educaţie civică).
Temă de reflecție
Pornind de la modalităţile de integrare a „noilor

educaţii” în şcoală propuse de teoreticieni,
introducerea de noi discipline în planurile de
învăţământ; introducerea de module specifice în
cadrul disciplinelor tradiţionale și infuzarea unor
dimensiuni ale noilor educaţii în cadrul disciplinelor
tradiţionale, care credeți că ar fi cea mai eficientă
dintre aceste abordări și cel mai ușor de aplicat având
în vedere legislația actuală (cu referire la planurile
cadru de învățământ și programa școlară)?
Exemplificați.
26
În afara activităţilor educative formale, şcoala propune o sumă de activităţi cu caracter

nonformal (activităţi extracurriculare sau extraşcolare), care vin în completarea celor dintâi şi la
nivelul cărora se pot propune finalităţi şi conţinuturi ce fac trimitere la sfera noilor educaţii.
În activitățile extracurriculare pe care le-ați inițiat sau

coordonat sau în activitățile la care ați participat
împreună cu elevii dumneavoastră, puteți identifica
abordări din domeniul Noilor educații? Faceți un
inventar al acestor activități completând tabelul de mai
jos.
Nr. Denumirea Denumirea Obiective urmărite
crt. Proiectului activității
27
Tema 2.2. Infuzarea în disciplinele clasice a mesajelor specifice

noilor educații în proiectarea didactică
Demersul "infuzional" angajează "noile educaţii" în aria unor discipline şcolare diferite, dar şi a unor
dimensiuni ale educaţiei diferite. De exemplu, problemele educaţiei ecologice sunt abordate simultan la
biologie,chimie, fizică, geografie, dar şi la nivelul educaţiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice
(sanitare). Acest tip de demers ridică două probleme metodologice de maximă importanţă pedagogică şi
socială: necesitatea de a integra informaţia adusă de la nivelul "educaţiei ecologice" în structura programei
şcolare, eliminând practica juxtapunerii acesteia doar ca o anexa, la sfârşitul unui capitol sau manual;
necesitatea de a realiza efectiv o sinteză curriculară între cele două tipuri şi circuite informaţionale.
Vom încerca, în tabelul de mai jos, să sintetizăm câteva mesaje care pot fi introduse în diferite
discipline clasice.
Nr. Noi educații Mesaje ce pot fi infuzate în disciplinele clasice și/ sau în
crt. activitățile extracurriculare și extrașcolare
1. educaţia ✓ lumea naturală este amenințată, diferitele specii de plante și

relativă la animale se află pe punctul de a dispărea,
mediu ✓ aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem – totul este
(educaţia poluat ✓ situația actuală și perspectivele viitoare ale naturii
ecologică) ✓ angajarea în mod conștient la conservarea mediului apropiat
natural ✓ soluții inovatoare și metode de urmat pentru a proteja
natura ✓ conservarea naturii depinde de fiecare dintre noi
✓ fiecare om plantează un pom
✓ protejarea pădurilor și a locurilor unde mergem la
picnic ✓ resursele naturale nu sunt inepuizabile
✓ consumul rațional al resurselor de astăzi
✓ confecționare coșuri de gunoi din materiale reciclabile ✓
construcția unor căsuțe pentru păsări pentru anotimpul friguros
2. educaţia ✓ drepturile omului

pentru ✓ drepturile copiilor
drepturile ✓ ce este un bun cetățean
omului ✓ Declarația Universală a Drepturilor Omului, 10 decembrie 1948,
Paris
✓ drepturi civile – dreptul la viață, libertatea și securitatea
persoanei, viață privată și de familie, inviolabilitatea
locuinței,
28
secretul corespondenței, onoare și demnitate, libera
circulație, căsătorie și întemeierea familiei, întrunire
pașnică;
✓ drepturi politice – dreptul la azil, cetățenie, alegeri; ✓
drepturi economice – dreptul la proprietate, retribuție egală
pentru munca egală;
✓ drepturi procedurale – dreptul de a fi un subiect de drept,
dreptul la recurs efectiv, la un proces echitabil;
✓ drepturi sociale – asigurări sociale, muncă, dreptul de a
înființa sindicate, dreptul la odihnă și timp liber, la un nivel
de trai decent, asigurare în caz de boală, șomaj, văduvie,
bătrânețe, dreptul la educație;
3. educaţia ✓ dreptul la libera exprimare

pentru ✓ exprimarea opiniei în public demonstrând toleranță și respect
participare pentru opiniile diferite
şi ✓ echilibrarea intereselor proprii cu cele ale celorlalţi şi ale
democraţie comunităţii în ansamblul ei
✓ dreptul la vot
✓ participarea în cadrul ședințelor publice ale Consiliilor Locale și
Județene unde se iau decizii cu privire la educație sau alte
domenii de interes pentru elevi
✓ dezbaterea unor subiecte de interes comun pentru comunitate într-
o manieră democratică prin participarea factorilor de decizie
politici la nivel local
4. educaţia ✓ ce este comunitatea

comunitară ✓ comunitatea locală
✓ factori de decizie
✓ cum contribuim la dezvoltarea comunității
✓ voluntariatul
✓ asociații voluntare
✓ acțiuni comunitare și umanitare
✓ ce însemnă interes comun
29
✓ manifestări culturale (cu ocazia diferitelor evenimente) la care

participă elevi, părinți, profesori, reprezentanți ai comunității
locale, cetățenii
5. educaţia ✓ dinamica schimbărilor

pentru o ✓ diviziunea muncii
nouă ✓ valoarea muncii, atunci când aceasta este calificată
ordine ✓ distincția între bunul economic şi bunul natural
economică ✓ conceptul de valoare economică, de relaţie economică în contextul
internaţională unei abordări multidimensionale şi globale în economia bazată pe
cunoaştere
✓ piaţa liberă
✓ meserii emergente
✓ piața muncii, cererea și oferta în piața muncii
✓ consiliere pentru carieră
6. educaţia ✓ canale media de comunicare

pentru ✓ comunicarea în presa scrisă
comunicare ✓ modalități de comunicare (verbală, nonverbală,
şi mass - scrisă) ✓ fake news
media ✓ comunicatorul și credibilitatea sa
✓ ce este un influencer, influencer marketing
✓ manipularea prin intermediul TV și on line
✓ promovarea imaginii școlii prin intermediul internetului și al
televiziunii (mediatizarea acțiunilor de voluntariat, a activităților
culturale, concursurilor școlare, activităților în cadrul after school) ✓
revista clasei/ școlii
7. educaţi ✓ dinamica populaţiei

a în ✓ politica demografică
materie de
✓ specificitatea vieţii de familie, de ocrotirea parentală
populaţie
✓ emigranții
sau
✓ dinamica demografică rural/urbal (cauze și efecte)
educaţia
✓ dinamica demografică (datorită instabilității locurilor de muncă,
demografică
noi perspective politice, culturale și sociale, care îi solicită pe adulți
să fie responsabili față de propria evoluție socio-profesională) ✓
acceptarea diversității
30
8. educaţia ✓ conduita în familie, în clasă, în școală, la nivel social
pentru pace ✓ pacea la nivel individual, național și mondial
şi cooperare ✓ toleranța
✓ tipuri de comunicare asertivă
✓ respectul de sine
✓ respectul față de semeni
✓ încredere și solidaritate
✓ respectul pentru cultură și valori naționale
✓ acceptarea diversității
✓ interculturalitatea
✓ discriminarea
✓ conflicte armate - cauze și consecințe
✓ dezvoltarea tehnologică în slujba păcii mondiale
9. educaţia ✓ stil de viață sănătos

sanitară ✓ alimentație sănătoasă și echilibrată
modernă ✓ exerciții sportive pentru menținerea sănătății fizice și
psihice ✓ preîntâmpinarea folosirii substanțelor psihoactive
✓ evitarea factorilor de risc
✓ folosirea centurilor de siguranță
✓ control medical periodic
✓ prevenția bolilor infecțioase
✓ ce este un vaccin
✓ menținerea igienei corporale
✓ echilibru între starea de activitate și repaus a
organismului ✓ controlul greutății
✓ relația medic-pacient
10. educaţia ✓ bugetul personal

economică ✓ bugetul familiei
şi casnică ✓ valoarea bunurilor
modernă ✓ diferența dintre necesitate și moft
✓ gestionarea banilor, a bugetului propriu
✓ priorități în cheltuirea banilor
✓ ce însemnă munca și cum este ea remunerată
11. educaţia ✓ alimente sănătoase/ nesănătoase

nutriţională ✓ standarde europene în ceea ce privește calitatea alimentelor
31
✓ cum citim (și ce înțelegem din) etichetele ambalajelor alimentelor
pe care le consumăm
✓ controlul greutății corporale
✓ piramida alimentelor
✓ ce înseamnă alimentație echilibrată
✓ apa, sursă a vieții
✓ ce înseamnă și la ce ne folosesc, care sunt surse cele mai bogate în
(vitamine, lipide, glucide, proteine, antioxidanți)
12. educaţia ✓ gestionarea resurselor de timp

pentru ✓ exerciții de autocunoaștere
timpul ✓ descoperirea hobby –urilor
liber ✓ organizarea unor acțiuni/ activități distractive în aer liber, excursii,
tabere școlare
✓ alegerea itinerariului unei excursii prin identificarea obiectivelor
turistice care se doresc a fi vizitate, stabilirea obiectivelor unei
excursii de către elevi
✓ organizarea unor cluburi tematice în cadrul școlii (clubul de
matematică, clubul de dans, clubul de pictură, clubul de baschet, etc)
✓ cum petrecem timpul într-un mod plăcut cu familia
✓ cum petrecem timpul într-un mod plăcut cu prietenii
✓ jocuri clasice versus jocuri moderne (on line)
13. educaţia ✓ cine sunt eu? cum mă văd în viitor?

pentru ✓ cum mă „transformă” școala
schimbare și ✓ cum aș vrea să fie școala și ce să mă învețe
dezvoltare ✓ mă pregătește școala pentru viitor
✓ meserii emergente
14. educaţia ✓ tehnici moderne de învățare

pentru ✓ instrumente moderne de învățare
tehnologie și ✓ învățarea on line între eficiență și controverse
progres ✓ a învăța să înveți
✓ informația la un clic distanță
✓ folosirea tehnologiei în vederea progresului școlar
32
Temă de reflecție
Identificați câte un citat reprezentativ pentru fiecare

dintre Noile Educații sau pentru un domeniu sau un
subiect ce este abordat în una dintre Educațiile Noi.
Faceți un inventar al acestora completând tabelul de mai
jos.
Nr. Noi educații Citate celebre
crt.
1. educaţia ✓ Exemplu: „Natura nu ne cere să fim geniali, ajunge să fim

relativă la raţionali.” Mariana Fulger
mediu ✓ „Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ține seama de legile
(educaţia ei.” Grigore Antipa
ecologică) ✓ „Atâta vreme când luăm ceva din natură, avem datoria clară să
punem la loc și să asigurăm echilibrul ei.”
Heraclit
✓ „Ecologia este știința luptei pentru existență.”
Greg Cooper
2. educaţia ✓ „Drepturile fără obligații însemnă anarhie”

pentru Lesia Ukrainka
drepturile ✓ „Oamenii tind să-și amintească drepturile, în schimb, uită să-și
omului amintească îndatoririle”
Indira Gandhi
3. educaţia ✓ „Democrația este guvernarea poporului, de către popor, pentru

pentru popor”
participare Abraham Lincoln
şi ✓ „Democrația este un mecanism care garantează că nu vom fi
democraţie guvernați mai bine decât merităm”
George Bernard Shaw
4. educaţia ✓ „Comunicarea duce la comunitate, și anume la: înțelegere,

comunitară intimitate și valori comune”
33

crt.
Rollo May
✓ „Evoluția se bazează pe comunitate și cooperare”
Bruce Lipton
5. educaţia ✓ „Orice creștere depinde de activtitae. Nu există dezvoltare din

pentru o punct de vedere fizic sau intelectual fără efort, iar efortul înseamnă
nouă muncă.”
ordine Calvin Coolidge
economică
internaţională
6. educaţia ✓ „Informația e avuție, adevărul e avere”

pentru Rabindranath Tagore
comunicare ✓ „Cunoașterea este putere. Informația însemnă eliberare. Educația
şi mass - este premiza progresului în fiecare societate, în fiecare familie.” Kofi
media Annan
7. educaţi ✓ „Fundamentul unui popor îl constituie o comunitate întemeiată pe

a în consimțământul și alianța tuturor.”
materie de
Cicero
populaţie
sau
educaţia
demografică
8. educaţia ✓ „Nu este suficient să vorbești despre pace. Trebuie să crezi în ea.
pentru pace Și nu este suficient să crezi în ea, trebuie să muncești pentru ea.”
şi Eleanor Roosevelt
cooperare ✓ „Când puterea dragoste va copleși dragostea de putere, lumea va
cunoaște pacea”
Jimi Hendrix
✓ „Nu există o cale spre pace, căci pacea este calea.”
Mahatma Gandi
9. educaţia ✓ „Cei mai buni șase doctori, pe care nu-i poate contesta nimeni,
sanitară sunt lumina soarelui, apa, odihna, aerul, mișcarea și dieta.” Wayne
modernă Fields
✓ „Întreținerea sănătății e mai ușoară de cât vindecarea bolii”
B. J. Palmer
✓ „Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască,
deși aproape toți se nasc cu ea”
Hipocrate
34

crt.
10. educaţia ✓ „Un trai decent se obține prin gestionarea eficientă a resurselor,
economică şi având ca unic scop niște rezultate strict necesare”
casnică Victor Rechițian
modernă
11. educaţia ✓ „Mâncarea este una dintre cele mai mari bucurii ale vieții, dar am
nutriţională ajuns la punctul în care transformăm hrana în dușman, în ceva de ce
ne este teamă”
Jamie Oliver
✓ „Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentație și activitate
fizică.”
Hipocrate
12. educaţia ✓ „Timpul liber trebuie folosit pentru a gândi gânduri noi, nu pentru
pentru a-ți face griji pentru necazuri vechi.”
timpul C. Neil Strait
liber ✓ „Nu vei găsi niciodată timp liber pentru ceva. Daca vrei timp,
trebuie să îți faci timp.”
Charles Buxton
✓ „Muncim ca să ne câștigăm timpul nostru liber.”
Aristotel
13. educaţia ✓ „Școala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să

schimbare și părăsească băncile ei, nu ca specialist, ci ca o personalitate
dezvoltare armonioasă” Albert Einstein
✓ „Ieri am fost inteligent, așa că am vrut să schimb lumea. Astăzi
sunt înțelept, așa că mă schimb pe mine însumi”
Rumi
14. educaţia ✓ „Tehnologia este arta de a transforma știința în ceva practic”

pentru Marcio Barrios
tehnologie și
progres
Infuzarea în disciplinele clasice a mesajelor specifice noilor educații se poate realiza datorită
caracterului pluridisciplinar/ transdisciplinar al acestora. Aceste mesaje pot fi abordate, chiar cu o pondere
mai mare, în activitățile extracurriculare și extrașcolare.
35
Tema 2.3. Discipline noi centrate pe un anumit tip de educație

– programa de opțional
Demersul disciplinar angajează "noile educaţii" în cadrul unei discipline şcolare distincte. De
exemplu "educaţia ecologică" apare ca disciplină de învăţământ, integrată în planul de învăţământ,
proiectată la nivelul sistemului şcolar respectiv, cu obiective pedagogice instituţionalizate la nivelul
programei şcolare, care procesează adecvat resursele generale şi specifice ale tuturor dimensiunilor
educaţiei. Acest tip de demers a consacrat deja în planurile de învăţământ noi discipline şcolare:
educaţia ecologică, educaţia civică, educaţia pentru drepturile omului, educaţia sanitară şi mai ales,
educaţia tehnologică. Problema metodologică pe care o ridică demersul disciplinar ţine de statutul
special al disciplinelor şcolare promovate pe această cale. Ele nu au bază academică specifică
ştiinţelor particulare, care dau şi titulatura majorităţii disciplinelor şcolare. Proiectarea lor
presupune, astfel, în mod obiectiv, depăşirea tendinţelor monodisciplinare în favoarea strategiilor
pluridisciplinare centrate simultan asupra conţinuturilor ştiinţifice preluate informativ, dar şi a
efectelor sociale, aplicative prelucrate formativ, în sens intelectual, moral, tehnologic, estetic, fizic.
Una din principalele modalități de creștere a expunerii elevilor la diferite teme și domenii de
actualitate cum ar fi media și comunicare, dezvoltare personală și profesională, tehnologii și meserii
emergente, protejarea și conservarea mediului și patrimoniului cultural, dar și alte domenii care
prezintă interes pentru noua generație, o reprezintă introducerea unor ore dedicate lor prin
intermediul curriculumului la decizia școlii (CDS). Așa cum îi sugerează numele, fiecare școală
are dreptul de a include în oferta educațională o serie de astfel de opționale, în funcție de nevoile și
interesele elevilor pe care îi deservește (Ordin nr. 3593/2014).
Disciplinele opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
• asigură diversificarea activităţilor de învăţare, în funcţie de nevoile şi de aspiraţiile
elevilor;
• pot fi derivate din oricare dintre disciplinele de învăţământ, constituindu-se astfel într o
ofertă educaţională care răspunde interesului elevilor pentru un anumit domeniu de studiu; • pot
introduce un nou obiect de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun, structurat în jurul
unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.
Proiectarea curriculumului elaborat în şcoală are ca repere interesele elevilor, resursele
umane şi materiale ale şcolii, precum şi nevoile şi specificul comunităţii locale.
36
Curriculumul la decizia şcolii poate fi concretizat sub formă de:

Curriculum aprofundat – reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDS care
urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de
referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline.
Conform Ordinului ministrului nr. 3638/2001, aprofundarea se aplică numai în cazuri de recuperare,
pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programă în
anii anteriori.
Curriculum extins – reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDS care
urmăreşte extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din curriculumul-nucleu prin noi obiective de
referinţă şi noi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline.
Acesta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).
Curriculumul la decizia şcolii (CDȘ) identifică situaţiile de învăţare planificate şi
desfăşurate la nivelul unității de învățământ în funcţie de nevoile și interesele elevilor și se planifică
în funcție de numărul de ore alocate școlii pentru construirea propriului proiect curricular. Prin
această ofertă curriculară, se asigură cadrul pentru susţinerea unor performanţe diferenţiate şi a
intereselor de învăţare specifice ale elevilor. Astfel, școala are libertatea și responsabilitatea de a
proiecta şi construi în zona disciplinară sau trans- şi interdisciplinară.
Privite prin prisma documentelor reglatoare, condiţiile de validitate a proiectelor de opţionale
pe plan local sunt următoarele:
- Opţionalul la nivelul disciplinei implică în mod necesar formularea unor competenţe
generale și specifice care nu apar în programa disciplinei. Acest opţional se desfăşoară prin proiecte,
module şi activităţi opţionale diferite de cele administrate prin curriculum nucleu.
- Opţionalul la nivelul ariei curriculare implică alegerea unei teme care mobilizează cel
puţin două discipline din aceeaşi arie. Competenţele generale și specifice se formulează din
perspectiva temei pentru care s-a optat.
- Opţionalul la nivelul mai multor arii este construit pe un obiectiv complex de tip
transdiciplinar. Procedeul cel mai simplu de generare a unei teme integratoare este intersectarea unor
segmente de discipline aparţinând mai multor arii curriculare.
Obținerea avizului de specialitate se realizează în conformitate cu OMEN nr.
3449/15.03.1999 privind regimul opționalelor și OMEN nr. 3593/ 18.06.2014 referitor la aprobarea
Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru de învăţământ şi
programe şcolare.
Criteriile de avizare ale curriculumului la decizia școlii sunt următoarele:
➢ respectarea structurii standard a programei;
37
➢ existenţa unei bibliografii;

➢ existenţa unui suport de curs propriu;
➢ elemente de calitate:
• respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor
• concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele şi cu nevoile comunității
• conţinutul argumentului :
➢ oportunitatea opţionalului
➢ realismul în raport cu resursele disponibile
• corelarea competenţelor specifice cu activităţile de învăţare (clasele V-VII)
• corelarea competenţelor specifice cu conținuturile (clasele VIII-XII)
• adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus.
Programa de opţional se elaborează după modelul de proiectare pe competenţe al
programelor de trunchi comun în vigoare pentru clasa respectivă şi are aceeaşi structură cu
respectivele programe de trunchi comun.
Structura care se utilizează pentru elaborarea programelor de opţional
include: Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Bibliografie
Nota de prezentare precizează statutul disciplinei de studiu, face trimiteri la contribuţia
disciplinei la profilul de formare al absolventului, motivează cursul propus (de exemplu, din
perspectiva nevoilor de învăţare pe care le au elevii, nevoilor comunităţii locale). De asemenea, este
prezentată succint structura programei şi semnificaţia termenilor utilizaţi.
Competențele generale se raportează la competenţele generale ale disciplinei de trunchi
comun şi reflectă contribuția opţionalului propus la profilul de formare al absolventului. Este
necesar ca acestea să constituie categorii de operare definitorii pentru disciplina/ problematica/
tematica abordată.
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare.
Competențele specifice vor fi formulate după modelul celor din programele şcolare pentru
disciplinele de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora. Dacă opţionalul ar repeta
competențele specifice ale programei şcolare pentru o disciplină de trunchi comun, atunci opţionalul
respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al rezultatelor așteptate ale învățării. Pentru
un
38
opţional de o oră pe săptămână este raţional să fie definite şi urmărite 5-6 competenţe specifice. O
competenţă specifică este corect formulată dacă defineşte un rezultat aşteptat al învățării care poate
fi performat şi verificat.
Conținuturile includ acele aspecte care oferă baza de operare pentru formarea
competențelor. Ca şi în cazul programelor disciplinelor de trunchi comun, conţinuturile incluse în
opţional nu sunt un scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea competențelor.
Sugestiile metodologice vor include recomandări referitoare la strategiile didactice, tipuri de
exerciții (care susţin formarea competenţelor la elevi), precum şi modalităţi de evaluare.
Bibliografia trebuie să fie relevantă pentru domeniul de studiu respectiv.
Temă de reflecție
Ați elaborat și propus pentru avizare CDȘ-uri/

opționale care abordează teme din Noile Educații?
Exemplificați.
Elaborați o propunere de opțional la nivelul ariei

curriculare din care face parte disciplina/ disciplinele pe
care le predați și care abordează o temă/ teme din Noile
Educații pe modelul propus.
39
Temă de reflecție
Răspundeți cu DA sau NU la întrebările din tabelul de

mai jos, făcând astfel, un exercițiu de autoevaluare
asupra propunerii de opțional. Acolo unde răspunsul
este NU, aduceți modificări/ îmbunătățiri asupra
programei de opțional, astfel încât să puteți răspunde
afirmativ la întrebarea respectivă.
DA / ELEMENTE ÎNTREBĂRI
NU COMPONENTE
Notă de prezentare Este precizat statutul disciplinei de studiu?
Este o legătură nemijlocită între intenţiile
formative ale disciplinei şi profilul de formare al
absolventului? Este precizată structura programei
şcolare şi semnificaţia principalilor termeni utilizaţi?
Competențe Reflectă profilul de formare al absolventului?

generale Reprezintă categorii de operare definitorii pentru
disciplina/ problematica/ tematica abordată?
Sunt reflectate în competențele specifice?
Competențe Derivate din competențele generale?

specifice Distincte sau se repetă?
Formulate prin utilizarea unor verbe adecvate?
Măsurabile (reflectă rezultate ale învățării care pot fi
puse în evidență)?
În număr rațional?
Adecvate vârstei elevului?
Altele decât în programa de trunchi comun?
Activități de Conduc la dezvoltarea competențelor specifice

învățare propuse?
Pot fi organizate efectiv?
Presupun implicarea nemijlocită a elevului?
40
DA / ELEMENTE ÎNTREBĂRI
NU COMPONENTE
Valorifică experienţa, contextele de învăţare şi

cultura specifice vârstei elevului?
Sunt stimulative pentru participarea elevilor?
Conținuturile Decupaje didactice relevante pentru domeniul de

studiu respectiv?
O resursă cuprinzătoare pentru structurarea
competențelor specifice?
Accesibile elevilor?
Sugestiile Promovează o învăţare centrată, în mod real, pe
metodologice elev? Fac trimitere la o diversitate de contexte de
învăţare? Includ referiri la modul de realizare a
evaluării continue, formative?
Bibliografia Este relevantă pentru domeniul de studiu

respectiv? Include şi lucrări recente?
41
Tema 2.4. Crearea unor module educaționale specifice – consiliere

și orientare
Crearea unor module educaționale specifice, respectiv a unor capitole speciale, în cadrul
disciplinelor tradiționale se poate realiza prin schimbarea sau modificarea programei școlare (ex.
introducerea unui capitol, Protejarea mediului inconjurător sau Protejarea habitatului natural al
speciilor pe cale de dispariție la disciplina Biologie; un capitol, Evoluția demografică a Europei în
ultimii 10 ani sau Tradiție și cultură în Europa la disciplina Geografie; Evoluția tehnologică crește
exponential în secolul XXI la Educație tehnologică).
Crearea unor capitole care abordează teme specifice Noilor Educații se poate realiza la
Consiliere și orientare unde cadrul didactic își concepe planificarea ținând cont de specificul clasei
și de nevoile de educație ale elevilor. Pentru a înțelege mai bine „compatibilitate” acestei discipline
cu tematica Noilor Educații, voi prezenta un extras din Programa școlară la disciplina Consiliere și
dezvoltare personală.
Notă de prezentare
Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală este cuprinsă în planul-cadru pentru
învățământul gimnazial, ca disciplină de trunchi comun în aria curriculară Consiliere şi orientare,
având alocată 1 oră pe săptămână în fiecare dintre clasele a V-a – a VIII-a.
Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală contribuie semnificativ la starea de bine și la
consolidarea încrederii în sine a elevilor, ca persoane unice și valoroase, care își cunosc potențialul
individual, interacționează armonios cu ceilalți, învață cu eficacitate și iau decizii școlare, personale,
de carieră și stil de viață sănătos.
Programa asigură continuitatea cu problematica abordată la disciplina Consiliere și
dezvoltare personală, în clasa pregătitoare și în clasele I şi a II-a. De asemenea, programa contribuie
la dezvoltarea competențelor din profilul de formare al elevului de gimnaziu, cum ar fi: competența
de a învăța să înveți, prin aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii și alegerii
carierei; spiritul de inițiativă și antreprenoriatul; competențele sociale şi civice, prin manifestarea
disponibilităţii pentru participare civică şi pentru valorizarea diversităţii.
În mod particular, disciplina Consiliere şi dezvoltare personală contribuie la realizarea
profilului de formare din perspectiva a cinci dimensiuni ale dezvoltării personalității elevului, care
vizează: competențe de autocunoaștere, competențe socio-emoționale, competențe de
management al învățării, competențe de management al carierei și adoptarea unui stil de viață
sănătos.
42
Din perspectiva competențelor de autocunoaștere, disciplina Consiliere şi dezvoltare

personală contribuie la dezvoltarea capacității elevilor de a-și explora interesele, nevoile și
aspirațiile, de a-și identifica și autoevalua resursele personale.
Din perspectiva competențelor socio-emoționale, disciplina Consiliere şi dezvoltare
personală sprijină elevii în managementul adecvat al emoțiilor, comunicarea asertivă, cooperarea în
grup, participarea la viaţa clasei, şcolii şi comunităţii.
Din perspectiva competențelor de management al învățării, disciplina Consiliere şi
dezvoltare personală oferă elevilor oportunități pentru dezvoltarea abilităților de învățare și de
creștere progresivă a eficienței și autonomiei în învățare, precum și a capacității de reflecție asupra
propriei învățări.
Din perspectiva competențelor de management al carierei, la disciplina Consiliere şi
dezvoltare personală elevii explorează lumea educației și lumea muncii și își dezvoltă capacitatea de
a lua decizii referitoare la educație, carieră și stil de viață.
Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală contribuie, de asemenea, la adoptarea unei
atitudini responsabile faţă de propria sănătate și față de mediul înconjurător, din perspectiva stării de
bine prin adoptarea unui stil de viață sănătos și a managementului comportamentelor de risc.
Competențele generale:
1. Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat
2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și extrașcolare
3. Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare 4. Luarea
deciziilor legate de continuarea studiilor şi carieră prin valorificarea informațiilor despre sine,
educație și ocupații.
Observăm, studiind competențele generale, și dimensiunile dezvoltării personalității elevului
pe care le urmărește această disciplină, competențe de autocunoaștere, competențe socio
emoționale, competențe de management al învățării, competențe de management al carierei și
adoptarea unui stil de viață sănătos, că aceasta se “pliază” foarte bine pe ceea ce propun Noile
Educații.
Vom realiza în tabelul de mai jos o corelare a competențelor propuse de programa disciplinei
Consiliere şi dezvoltare personală cu Noile Educații și tematica abordată de Noile Educații.
43
Nr. Competențe generale Noi Educații Activități de învățare

crt.
1. Adoptarea ex.: Educație -realizarea unei machete cu

atitudinilor pozitive sanitară modernă Piramida alimentelor
faţă de sine şi a unui
stil de viaţă
sănătos și echilibrat
2. Relaţionarea Ex: Educație -aplicarea unui chestionar :

armonioasă cu ceilalţi pentru pace “Activitățile preferate în timpul
în contexte Ed. interculturală activităților extrașcolare”
școlare și -realizarea unui poster cu tema
extrașcolare “Europa unită” cu ocazia Zilei
Uniunii Europene
3. Reflectarea asupra ex.: Ed. pentru -joc de rol “Eu, la vârsta tatălui
motivației și tehnologie și meu/ mamei mele”
eficacității progres
strategiilor pentru
progres în învățare
4. Luarea deciziilor legate ex.: Ed. pentru -joc de rol “Eu, la vârsta tatălui
de continuarea studiilor tehnologie și meu/ mamei mele”
şi carieră prin progres
valorificarea Ed. pentru timp -eseu “Învățarea este un proces
informațiilor despre liber dezvoltat pe tot parcursul vieții”
sine, educație și
ocupații
Completați tabelul de mai sus cu activități de
învățare pe care le propuneți și care au aplicabilitate la
clasă, raportând în aceleși timp, la una dintre Educațiile
Noi.
44
Tema 2.5. Abordări metodologice dincolo de programa școlară

– activități extracurriculare
,,Noile educaţii’’ sunt integrabile la toate nivelurile, dimensiunile şi formele educaţiei.

Obiectivele pedagogice vizate, îmbinate cu dăruirea şi talentul cadrului didactic, duc la dezvoltarea
personalităţii elevilor, la certitudinea că generaţia de mâine îşi cunoaşte locul şi rolul în societate.
În afara activităţilor educative formale, şcoala propune o sumă de activităţi cu caracter
nonformal (activităţi extracurriculare sau extraşcolare), care vin în completarea celor dintâi şi la
nivelul cărora se pot propune finalităţi şi conţinuturi ce fac trimitere la sfera noilor educaţii.
Sintagma ,,noile educaţii” nu înseamnă numai noi conţinuturi, ci adesea înseamnă şi
conţinuturi complet diferite de cele cuprinse în disciplinele clasice. O parte din ele şi-ar putea găsi
locul în cuprinsul actualelor discipline, în timp ce altele reprezintă probleme complexe ce şi-ar putea
găsi rezolvarea educativă într-un context inter sau meta-disciplinar. Noile educaţii sunt adaptabile la
nivelul fiecărei dimensiuni a educaţiei, în funcţie de particularităţile acestora, dar şi de ciclurile vieţii
şi de condiţiile sociale specifice fiecărui sistem educaţional; pot fi, de asemenea, adaptate celor trei
forme ale educației: formal, nonformal și informal.
Pe lângă abordarea modulară, disciplinară și de infuzare, abordarea extracurriculară este una
complementară, o abordare care permite fără prea multe restricții configurarea unei programe
accesibile și flexibile, a obiectivelor specifice Noilor educații.
Temă de reflecție
Expuneți cu ajutorul metodei Colţurile punctul de

vedere personal la întrebarea: Care din cele patru
posibilităţi de realizare (demersul disciplinar, modular,
infuzional sau transdisciplinar) a noilor educaţii
propuse de G. Văideanu, este mai eficientă?
Completați tabelul de mai jos.
45
Posibilități Argumente Argumente
de în favoarea opţiunii proprii împotriva alternativelor
realizare a respinse.
noilor educații
Demersul
disciplinar
Demersul
modular
Demersul
infuzional
Demersul
transdisciplinar
Realizați proiectul unei activități extracurriculare/
extrașcolare cu aplicabilitate la clasă, raportându-vă la
una dintre Educațiile Noi sau la o temă cuprinsă în
acestea, menționând scopul, obiectivele, locul, durata de
desfășurare, partenerii din proiect și rolul acestora,
sustenabilitatea proiectului și beneficiile pe care le aduce
comunității.
46
BIBLIOGRAFIE
Butnari Nadejda Noile educaţii: Suport de curs ; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei. – Chişinău: CEP
USM, 2017
Ciprian Ceobanu, Constantin Cucoș, Olimpius Istrate, Ion-Ovidiu Pânișoară, Educația
digitală, Bucureşti: Editura Polirom, 2020
Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.
Cristea S. Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1994.
Cristea S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Teoria generală a educaţiei. Chişinău: Litera
Educaţional, 2003.
Cristea S. Educaţie pentru schimbare şi dezvoltare, tehnologie şi progres, Diactica Pro,
Revistă de teorie și practică educațională nr.4 din septembrie 2017
Cucoș C. Pedagogie, ediția a III-a revizuită și adăugită, Bucureşti: Editura Polirom, 2014
Marinescu M. Noile educații în societatea cunoașterii, București: Pro Universitaria, 2013
Peter Brett, Pascale Mompoint-Gaillard, Maria Helena Salema, Cum pot toți profesorii să
sprijine educația pentru cetățenie și drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea
competențelor, Editura Universitară, Bucureşti, 2013
https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Noile-educatii351.php
https://prezi.com/txojg9bdpixh/educatia-pentru-pace-si-cooperare/
http://www.ddbra.ro/administratia/con-tientizare-i-educa-ie/educatie-ecologica-educatie
pentru-viitor-a780
http://ccd.intercultural.ro/
https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Educatia-pentru-timpul
liber832.php
47
MODULUL III : Elemente de marketing în implementarea
noilor educații
Tema 3.1. Specificul marketingului educaţional
Instituțiile educaționale au nevoie de resurse pentru a putea să ofere servicii altora. Școlile,
liceele, ca și universitățile depind de banii de la bugetul statului, de taxele de școlarizare, de donații
și granturi ca suport financiar, de elevi și de alți clienți, ca beneficiari ai serviciilor educaționale.
Fără abilitatea de a atrage elevi, profesori, specialiști, facilități, echipamente, școlile vor înceta sa
mai existe. Obținerea resurselor se face prin schimb. Instituțiile educaționale oferă cursuri,programe
educaționale, pregătire pentru cariera și alte servicii pe piața educației. În schimb, ele primesc
resursele necesare: taxe școlare, donații, timp, energie, bani de la bugetul statului. Conceptul de
schimb este central în marketing.
Mulți considera că înființarea unui post de marketing sau a unui birou de marketing
înseamnă că instituția a adoptat o orientare de marketing. Multe instituții educaționale din tarile
civilizate au birouri de admitere, programe de atragere a fondurilor, asociații ale absolvenților și
consultanți în promovare și relații cu publicul. Aceasta înseamnă ca folosesc câteva instrumente de
marketing, iar nu ca sunt orientate spre marketing.
Ce este orientarea de marketing?
A fi orientat spre marketing înseamnă ca principala sarcina a instituției este sa determine
nevoile și dorințele pieței țintă și să le satisfacă prin structura, comunicarea, prețurile și livrarea de
programe și servicii viabile, competitive și adecvate.
Instituțiile care se concentrează pe programele existente și eșuează în înțelegerea nevoilor
suferă de „o miopie de marketing". Ele sunt atât de îndrăgostite de programele lor încât pierd din
vedere ceea ce elevii, studenții, finanțatorii și restul publicului doresc sau vor dori în viitor. O școala
de prestigiu poate consideră că elevul are nevoie de un curs, când, de fapt, el are nevoie de o slujba
în viitor.". Instituțiile educaționale care mențin programe tradiționale acționează adesea ca și cum
nevoile și dorințele elevilor nu se schimba niciodată.
O instituție cu orientare de marketing se concentrează pe cunoașterea și satisfacerea nevoilor
beneficiarilor săi. Aceste instituții recunosc ca serviciile și programele bune și eficiente sunt
mijloace
48
de a satisface mai bine piața-țintă. Fără a-și satisface piața-țintă, instituțiile se vor trezi în deriva și
vor fi uitate.
Satisfacerea nevoilor pieței nu înseamnă ca instituția își va neglija misiunea și competentele
sale distincte pentru a oferi doar programele educaționale care sunt la moda la un moment dat. Mai
degrabă, instituțiile vor căuta consumatori de educație care sa fie interesați de oferta actuala și apoi
vor adapta aceasta oferta pentru a o face cât mai atractiva.
În afară de aceasta viziune, oarecum îngustă, mai există și aceea a orientării către un
marketing social. Orientarea către marketingul social înseamnă că sarcina instituției este să
determine nevoile, dorințele și interesele consumatorilor de educație și sa se adapteze pentru a oferi
programe care sa mențină sau să îmbunătățească bunăstarea și satisfacerea intereselor pe termen
lung ale consumatorilor de educație și ale societății.
Tema 3.2. Beneficiile marketingului și PR în realizarea

proiectelor centrate pe obiectivele noilor educații
1. Beneficiile marketingului educațional

Instituțiile care înțeleg și aplică principiile marketingului își ating adesea mai eficient
obiectivele. Ele trebuie sa atragă resurse, să-și motiveze angajații și să atragă consumatorii de
educație. Marketingul este știința aplicata cea mai preocupata de eficienta și eficacitatea
schimburilor și este aplicabila la fel de bine și pentru instituții educaționale, nu numai pentru firme.
Marketingul aduce, în principal, patru mari beneficii:
• Un succes mai mare în îndeplinirea misiunii instituției. Marketingul oferă instrumentele
pentru a compara ceea ce instituția face actualmente cu misiunea și obiectivele stabilite. Analize
atente, detaliate sunt baza pentru programe care sa se adreseze problemelor reale Marketingul
contribuie la identificarea problemelor și la planificarea răspunsurilor care să ajute instituția în
îndeplinirea misiunii sale.
• Crește satisfacția publicului și a pieței servite. Daca instituția eșuează în dezvoltarea de
programe satisfăcătoare pentru nevoile elevilor, donatorilor, finanțatorilor și altor persoane
implicate, impresiile negative și reducerea întrărilor de fonduri vor avea efecte negative. Instituțiile
care sunt insensibile la nevoile pieței se confrunta cu mai multa apatie și cu o moralitate mai
scăzută. Pentru astfel de instituții este dificila atragerea de noi studenti și noi resurse financiare.
49
• Îmbunătățește atragerea resurselor de pe piața. în încercarea de a-și satisface clienții,

instituțiile trebuie să atragă resurse variate, incluzând angajați, donatori, finanțatori, alți susținători.
Iar nivelul de atragere a acestor resurse este direct proporțional cu satisfacția oferită în schimb.
• Creșterea eficienței acțiunii pe piață. Marketingul accentuează rolul managementului și
coordonării dezvoltării programelor, formării prețurilor, comunicațiilor și distribuției. Multe
instituții iau decizii fără a lua în considerare legăturile cu piața, de aici rezultând costuri mai mari
pentru același rezultat. Ba chiar se obține o îndepărtare a multora dintre cei care trebuiau atrași.
Având în vedere ca puține instituții educaționale își pot permite risipirea resurselor, ele trebuie sa
atingă un nivel ridicat de eficacitate în relațiile lor cu piața.
2. Evoluția marketingului în organizațiile educaționale
Marketingul în școlile românești pare sa fie o noutate. Ce-i drept, în afara universităților și
școlilor particulare, celelalte organizații educaționale nu cunosc binefacerile acestei abordări. Poate
și pentru ca o concurență reala în acest domeniu nu se conturează, după cum nu se întâlnește nici
orientarea spre client. Oricum, școala începe sa sufere din cauza lipsei clienților și lipsei serviciilor
educaționale diversificate. Acestea poate ar aduce și ceva bani în perspectiva.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? Cum analizam piața și cum ne construim un
plan de marketing? La ce ne folosesc toate acestea?
Atragerea elevilor a constituit, pentru marketingul practicat în școlile din tarile dezvoltate,
obiectivul central pentru mult timp. Acum, marketingul este util mai ales pentru atragerea resurselor
financiare, îmbunătățirea imaginii și relațiilor cu publicul interesat și comunitatea. Stagiile în
evoluția marketingului educațional pot fi caracterizate astfel:
• Marketingul nu este necesar. Multe instituții educaționale au presupus ca valoarea
educației este evidenta și cei care vor dori aceasta se vor înscrie la școala. Curriculum-ul se modifica
foarte rar, pentru ca el funcționa așa de zeci de ani de tradiție și se „testase" peste timp. Elevii și
studenții se înscriau pentru ca doreau exact ceea ce oferea școala, sau pentru ca nu aveau alternative.
Școala nu avea nevoie nici de recrutare, nici de marketing. Școala era un fel de arhiva. Unele școli
mai atractive începeau sa-și stabilească proceduri de selecție pentru a alege pe candidații cei mai
promițători.
• Marketingul ca promovare. școlile au văzut ca nu reușeau sa atragă suficienți elevi,
studenți. Atunci au presupus ca potențialii elevi nu știau despre școala sau nu aveau suficienta
motivație. școlile active au pornit în atragerea elevilor prin activități de recrutare. Au apărut astfel
primele servicii de recrutare și mai târziu de admitere, care erau, de fapt, embrionul departamentului
de marketing din școala. Acest serviciu avea un responsabil, iar „oamenii de vânzări" se ocupau cu
reclama și trimiteau cataloage, broșuri și postere de prezentare.
50
• Marketingul ca segmentare și cercetare a pieței. Cele mai avansate școli au început sa

realizeze ca resursele serviciului proaspăt format ar fi mai bine utilizate daca ar putea fi direcționate
spre cele mai atractive prospectări. Daca responsabilul cu admiterea i-ar putea înțelege mai bine pe
cei care au optat, ar putea atrage și anul viitor elevi din aceeași categorie. Daca ar înțelege cum au
luat tinerii hotărârea, atunci școala ar putea oferi informații potrivite, la momentul potrivit.
Cercetarea pieței devie astfel o necesitate pe care poate s-o ia în considerare tot managementul
școlii.
• Marketingul ca poziționare. Multe școli și-au intensificat activitățile de promovare și
cercetare, punând astfel bazele competiției. Unele au început sa înțeleagă importanta diferențierii.
Ele au realizat ca nu pot oferi toate tipurile de programe și sa rămână și cele mai bune școli. De
aceea au decis sa-și evidențieze istoria, caracteristicile distincte, oportunitățile și sa-și stabilească un
loc în „constelația" instituțiilor educaționale. Poziționarea merge dincolo de imaginea școlii.
Poziționarea înseamnă distingerea școlii de competitori prin anumite dimensiuni pe care elevii din
anumite segmente de piața le prefera. Obiectivele poziționării sunt acelea de a evidenția diferențele
reale ale școlii în comparație cu altele, astfel încât sa poată satisface cel mai bine nevoile elevilor
care o aleg.
• Marketingul ca planificare strategică. Unele școli sunt preocupate sa facă față nu numai
competiției, ci și schimbărilor din economie, demografie, valori și alte zone care nu sunt sub directa
influență a școlii. Aceste școli încep sa înțeleagă conexiunile între modificările externe și imaginea
școlii, poziționarea sa, programele sale, abilitatea de a atrage și a servi clienții. Aceste școli își
extind efortul pentru a identifica tendințele și cum ar putea școala să facă față acestora. Școala își
revede programele, procedurile și celelalte activități pentru a-și orienta eforturile spre aceste
tendințe.
Marketing înseamnă cooptarea managementului. Unele școli au înțeles că serviciul de
admitere este doar o parte a „unei picturi vaste", numita marketing. Atragerea elevilor, procesarea
candidaturilor, admiterea și integrarea lor sunt activități foarte importante, dar școlile au început să
se întrebe ce ar putea optimiza experiența elevilor în școala. Răspunsul l-au găsit urmărind
admiterea, evoluția în școala și la locul de muncă a fiecărui individ, în ideea ca ar putea fi un
suporter sau un sponsor pentru școala. Tratarea fiecărui elev ca partener de valoare presupune
modificarea procedurilor, politicilor și serviciilor. Colaborarea dintre responsabilul cu admiterea și
cel financiar devine astfel foarte strânsă. De fapt, în multe școli, directorul sau decanul se ocupa de
admitere, de bani, de noi angajați, de carierele lor, de cămin, cantină și altele. Toate acestea, în loc să
se preocupe de problemele elevilor, de cercetarea privind atragerea și reținerea lor, deplasări pe piața
muncii și alte măsuri care să ducă la îmbunătățiri reale în școală. Cooptarea managementului
implica, de fapt, o schimbare a modului de a gândi. Obiectivul nu mai este acela de a-ti face munca
de manager pur și simplu, ci de a răspunde nevoilor elevilor, de altfel deosebit de diverse.
51
Tema 3.3. Promovarea noilor educații prin resurse

educaționale deschise și platforme on-line de învățare
1. Nevoia de marketing și relații cu publicul
Educatorii buni dintr-o școala au de regula, și flerul marketingului, pentru ca ei fac
marketing în orice moment al muncii lor. Marketingul este, de fapt, procesul de management
responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor consumatorului într-un mod
profitabil.
Transpus în arealul școlii, aceasta înseamnă ca un bun educator va identifica și anticipa
nevoile elevilor săi și va satisface aceste nevoi într-o maniera „profitabila", trecând prin cunoștințele
și abilitățile din clasă și din afara ei. Educația de succes este cel mai bun marketing.
În ceea ce privește marketingul întregii școli, acest proces mai întâi identifica și apoi
satisface nevoile consumatorilor care, în sens larg, include nu numai elevul, dar și părinții și
comunitatea locala. Termenul „profitabil" din definiție semnifică importanța obiectivului de a
atrage elevi și de a avea o buna reputație în arealul unde își desfășoară activitatea.
Relațiile publice reprezintă unul dintre copiii mari ai marketingului. Deși are de suferit
uneori din cauza asocierii cu viața politică, totuși ele reprezintă un efort deliberat, planificat și
susținut de stabilire și menținere a unei înțelegeri reciproc avantajoase dintre o organizație și
publicul său. Pentru școală, relațiile publice implică un proces de comunicare și relaționare cu
publicul pe care școala trebuie să-1 servească. Școlile bune au avut de-a lungul timpului relații bune
cu publicul, ca parte a succesului lor. A face cunoscut succesul cât mai mult posibil este mai
important decât succesul în sine. Pentru câțiva ani, școlile bune caută să-și facă elevii mândri de
faptul ca aparțin școlii, profesorii mândri de faptul ca sunt angajați acolo și părinții încrezători că
nevoile copiilor lor sunt împlinite. Marketingul unei școli este foarte diferit de marketingul pentru
un produs tangibil. Un serviciu excelent pentru marketingul școlar îl face rețeaua bazata “pe ce se
spune", practicat de oamenii care trăiesc și muncesc în școala și în apropierea ei. Marketingul școlar
este cu adevărat ajutat de aceasta rețea. Factori ca uniforma școlii, imnul școlii, proiectele atractive
pot părea semne lipsite de importanță, dar joacă un rol vital în creșterea „greutății" școlii și în
încurajarea elevilor și părinților de a o evalua pe ea și realizările ei. Publicitatea în media nu este
esențială în promovarea unei școli, dar discuțiile cu oamenii și contactul personal sunt esențiale.
Acestea din urmă sunt modalitatea prin care cât mai mulți oameni vor fi implicați în promovarea
școlii.
Fig. 1- (Marketingul și promovarea școlii) arată legăturile dintre elementele marketingului
școlii și strategia de relații cu publicul. Este un așa-zisul „arbore de familie", după cum este cunoscut
în literatură.
52
În topul școlii este directorul. În termeni de marketing, în promovare sau relații cu publicul,
el este cea mai importantă persoană. Directorul este personificarea școlii, de fapt, și a direcției pe
care dorește să meargă. El are rolul de a descrie misiunea școlii ca expresie a intenției și locului în
comunitate și pe scena educației, în general.
Directorul își comunică viziunea sa personalului școlii. Comunicarea internă este unul din
cele mai importante moduri de promovare a școlii. Este, într-adevăr, startul într-o strategie de
promovare. Viziunea directorului nu trebuie să meargă împotriva nevoilor și dorințelor clienților, ci
dimpotrivă, școala va fi pregătită pentru nevoile prezente și actuale ale pieței.
Directorul va avea nevoie de sprijinul echipei de management din școală, dar viziunea sa va
trebui împărtășită și aprobată de reprezentanții în teritoriu ai ministerului. Aceștia din urma pot ajuta
marketingul în școala. Ar trebui să existe la fiecare inspectorat un specialist în marketing și
promovare. Împreuna cu acesta, ministrul poate aprecia cât de bine a anticipat o școala sau alta
nevoile de educație ale comunității.
Viziunea directorului de școala
MARKETING
PRODUS PĂRINŢI/ PROMOVARE PREŢ PLASARE

ELEVI
Ce Sunt ei Captivarea celor Se dă Este

doresc? satisfăcuți? care doresc să vă valoare acceșibilă?
utilizeze serviciile banilor?
Strategia de Material Comunica Întreținer Rețele Relații

relații cu e/ re internă ea media
publicul literatur legăturil
a or
cu mediul
Figura 1. Marketing și promovare pentru școala

Sursa: Devlin Tim, Public Relations and marketig for Schools, Pitman Publishing,
De ce ne propunem să promovăm Noile educații în școală și în comunitatea locală?
Cui ne adresăm?
Care sunt canalele și instrumentele de promovare?
Pornind de la obiectivele pe care ni le propunem, putem spune că cel mai important este
conștientizarea din partea elevilor, a părinților, a comunității locale și a altor factori de decizie, cu
privire la dimensiunea globală în care se încadrează acest concept de Educații noi. Studierea și
înțelegerea valorilor promovate de aceste educații pot genera soluții viitoare la problemele actuale.
Elevii sunt încântați să participe la activități, în special la cele non formale, cu teme diferite
de cele din clasicele manuale și programe școlare. Elevii au nevoie să simtă apartenența lor la
53
comunitate, aportul adus la dezvoltarea acesteia, fiind benefic pentru dezvoltarea lor socială și
emoțională, pentru dezvoltarea lor ca indivizi.
Părinții, de asemenea, își pot aduce aportul la realizarea acțiunilor sau a proiectelor prin
participarea directă sau prin încurajarea copiilor de a participa la astfel de acțiuni, înțelegând rolul
acțiunilor și conștientizând importanța implicării în dezvoltarea comunității din care fac parte.
Participând la activități, proiecte, seminarii, ateliere de lucru, factorii de decizie la nivel
local, județean, ș.a.m.d., vor putea înțelege importanța studierii Noilor educații și, ulterior, își vor
putea aduce aportul la dezvoltarea comunității implementând proiecte de mediu, proiecte de
prevenție a bolilor prin consultații periodice gratuite, proiecte pe teme culturale, proiecte prin care
să dezvolte cursuri de orientare profesională, proiecte împotriva violenței domestice, proiecte de
susținere a tinerilor antreprenori, etc.
Autoritatea locală poate contribui la realizarea obiectivelor acțiunilor propuse și prin
finanțare a acestora. Rolul de sprijinire și dezvoltare a sistemului educațional, pe care îl au
autorităților locale, nu trebuie ignorat. Nu trebuie ignorat nici de către autoritățile locale, nici de
către cetățeni.
Promovarea proiectelor și programelor educaționale pe care le dezvoltăm la nivelul unității
de învățământ se poate face în presa scrisă (revista clasei, revista școlii, ziare), la televiziunile locale
sau naționale. De asemenea, se poate realiza prin simpozioane, manifestări cultural-artistice sau
științifice, prin ateliere, prin participarea la diferite târguri sau expoziții tematice.
Scrieți un articol în revista școlii prin care să
promovați un proiect sau o activitate pe care vreți să o
realizați cu ocazia Zilei Pământului/ Ziua Uniunii
Europene/ Ziua Internațională a Toleranței/ Ziua
Mondială a Sănătății/ Ziua Mondială pentru Diversitate
Culturală/ Ziua Internațională a Păcii/ Ziua Mondială a
Drepturilor copilului/ Ziua Mondială a Prieteniei, în
concordanță cu tematica Noilor educații.
În redactarea articolului, veți avea în vedere:
- menționarea obiectivelor acțiunii
- descrierea activității ce urmează a se desfășura
- data, locul și durata acțiunii
- participanții la acțiune
- o invitație adresată publicului larg.
54
BIBLIOGRAFIE:
Avram G. Dan Adrian, Marketing educaţional în sistem descentralizat Costea, O., (2017),
Comunicare și marketing educațional, Editura Pro Universitaria, București Dumitrescu, L.,
(1994), Marketingul serviciilor, Editura Imago, Sibiu
Enache R., (2013), Marketing educațional, Editura Institutul European, Mijache, M. M.,
(2016), Politici și strategii de marketing educațional în domeniul formării și perfecționării
resurselor umane, Editura Ștef, Dr. Tr. Severin
Nedelea, Al., (2008), Politici de marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București
https://www.qualform.snsh.ro/campanie-online/rolul-marketingului-si-serviciile
educationale-ce-pot-fi-oferite-de-scoala
https://slideplayer.com/slide/14465665/
55

Limbă

Suport Curs "Noile Educatii"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Suport Curs "Noile Educatii"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Implementarea

Tema 1.1. Caracteristicile problematicii lumii contemporane

MODULUL II : Modalități practice de abordare a educațiilor

Tema 2.1. Abordarea noilor educații în concordanță cu profilul de formare al

MODULUL III : Elemente de marketing în implementarea

Tema 3.1. Specificul marketingului educaţional

MODULUL I: Problematica lumii contemporane și educația

Ritmul rapid al schimbărilor a determinat constituirea unei problematici complexe a lumii

Problematica lumii contemporane (PLC) prezintă mai multe caracteristici: • caracter

Completați lista cu problematica actuală identificată de

Enumerați problemele societății actuale și cauzele

V-ați gândit că aceste probleme globale își pot găsi

Problematica globală actuală Grad de dificultate în abordarea

- pericolul distrugerii vieții

- dezechilibrarea tot mai mare a

- viciile distrugătoare ale ființei

- sărăcia și subalimentarea a mai

- exploziile demografice în țările

- șomajul și sclavia camuflată

“А învăța еstе un rеzultat, о sоsirе; a învăța еstе о

Tema 1.2. Dimensiunea prospectivă a educației

Descrieți într-o frază analfabetismul funcțional.

„Noile educații” reprezintă, într-un fel, o continuare a curentului pedagogic afirmat la

Ilustrează, printr-o imagine, o problemă a societăţii

Tema 1.3. Educațiile noi în contextul provocărilor actuale

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia pentru participare şi democraţie

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia pentru schimbare şi dezvoltare

Educaţia pentru tehnologie şi progres

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia pentru comunicare şi mass- media

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia demografică sau educaţia în materie de populaţie

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia pentru pace şi cooperare

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia sanitară modernă

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţie economică şi casnică modernă

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

Educaţia pentru timp liber

Metodologia valorificării „noilor educații” vizează toate dimensiunile (intelectuală, morală,

În programele școlare, la disciplina pe care o predați,

competenţe instrumentale: abilităţi cognitive, abilităţi metodologice, tehnologice şi

Pornind de la modalităţile de integrare a „noilor

În afara activităţilor educative formale, şcoala propune o sumă de activităţi cu caracter

În activitățile extracurriculare pe care le-ați inițiat sau

Tema 2.2. Infuzarea în disciplinele clasice a mesajelor specifice

1. educaţia ✓ lumea naturală este amenințată, diferitele specii de plante și

2. educaţia ✓ drepturile omului

3. educaţia ✓ dreptul la libera exprimare

4. educaţia ✓ ce este comunitatea

✓ manifestări culturale (cu ocazia diferitelor evenimente) la care

5. educaţia ✓ dinamica schimbărilor

6. educaţia ✓ canale media de comunicare

7. educaţi ✓ dinamica populaţiei

9. educaţia ✓ stil de viață sănătos

10. educaţia ✓ bugetul personal

11. educaţia ✓ alimente sănătoase/ nesănătoase