Sunteți pe pagina 1din 8

Să cunoaştem, să îndrăgim şi să valorificăm folclorul din zona Botosani

Durata: doi ani şcolari


Clasa: a V-a şi a VI-a
Optional integrat - Educaţie muzicală (cântare vocală şi instrumentală),
Educaţie fizică (dansuri populare), Educaţie plastică (realizare de obiecte
folclorice tradiţionale), Limba şi literatura română (teatru popular)
Argument

Zona Botosani, considerată mult timp o pată albă pe harta etnografică a


României reprezintă pentru cei ce o analizează cu atenţie o cu totul altă
realitate: aceea a existenţei unei foarte interesante şi bogate zone etnografice din
nord-estul ţării. Această zonă se remarcă printr-un specific bine definit în
majoritatea genurilor creaţiei populare tradiţionale, toate acestea făcând parte
din patrimoniul naţional al creaţiei populare. Prin faptul că evoluţia tehnicii şi a
descoperirilor ştiinţifice au luat o amploare fără precedent în ultima perioadă, se
poate constata că valorile culturale pierd din ce în ce mai mult teren. Prin
modificările radicale produse în ultimul timp în viaţa românilor şi îndeosebi a
tinerilor se observă că mai ales aceştia din urmă s-au îndepărtat tot mai mult de
folclor, adoptând fără discernământ ritmuri occidentale, acceptând cu uşurinţă
alte genuri muzicale de tipul: rock, pop, country şi astfel încercând să-şi
ascundă originea românească. De multe ori, o parte a tinerilor care sunt iubitori
de folclor, ascultă aşa-zise producţii audio şi video conţinând creaţii de proastă
calitate şi care nu au nimic în comun cu folclorul autentic, astfel ducând la
crearea de mari confuzii în ceea ce priveşte folclorul.
Este de datoria noastră a dascălilor să-i ajutăm şi să-i îndrumăm pe elevi
spre înţelegerea şi însuşirea treptată a bogăţiei folclorului autentic – comoară
spirituală a poporului român, pentru a ajunge la valorile pure. De asemenea
trebuie să-i conştientizăm asupra faptului că perpetuarea folclorului menţine
identitatea naţională. Propun acest opţional în vederea valorificării, conservării
şi transmiterii mai departe a folclorului ocazional (şi nu numai) din judeţul
Botosani, pentru ca adevăratele comori ale poporului român să nu se piardă, ci
dimpotrivă să fie sădite cu grijă în sufletele copiilor ca la rândul lor să respecte
valorile tradiţiilor româneşti.

I. Competențe generale
1. Îmbogățirea repertoriului de cântece cu lucrări muzicale diverse și atractive
din creația populară românească – în special cea a zonei Botosani
2. Dezvoltarea interesului pentru identificarea, conservarea și promovarea
producțiilor folclorice locale
3. Dezvoltarea capacitaților interpretative în cadrul formațiilor folclorice
constituite și antrenarea în participarea la diverse manifestări culturale, serbări,
concursuri
4. Achiziționarea și recondiționarea costumelor populare autentice de la bătrânii
satelor din județ pentru utilizarea lor în concursuri și confecționarea de măști
specifice folclorului ocazional
II. Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Îmbogățirea repertoriului de cântece cu lucrări muzicale diverse și atractive
din creația populară românească – în special cea a zonei Botosani

Competențe specifice Activități de învățare


1.1. Să cânte după auz melodii - interpretarea vocală și instrumentală a
populare manifestând grijă la cântecelor populare accesibile în grup și
dicție, frazare, nuanțare individual cu și fără acompaniament
1.2. Să cunoască genuri și specii - prezentarea si audierea fiecărui gen
ale folclorului botoșănean și - exerciții de recunoaștere și clasificare a
caracteristicile acestuia unor genuri: folclor ocazional, cântece
propriu-zise, doina, balada, proverbe,
zicători etc.
1.3. Să interpreteze producţii din - să interpreteze piese de teatru popular
folclorul obiceiurilor, al datinilor corespunzătoare textului popular cu măşti
şi a cântecelor rituale, raportate la cu ocazia sărbătorilor de iarnă
anotimpuri - să interpreteze colinde autentice zonale
- jocuri de rol după ceremonialul nunţii
- jocuri de rol după paparude

2. Dezvoltarea interesului pentru identificarea, conservarea și promovarea


producțiilor folclorice locale
Competențe specifice Activități de învățare
2.1. Să culeagă de la păstrătorii - vizitele în mediul rural cu ocazia unor
locali de folclor creații autentice sărbători folclorice locale
muzicale și literare - înregistrarea pe casete video și audio ale
rapsozilor de la care culeg cântece
- comentarea impresiilor față de cântecele
culese și față de prilejul ocazional oferit
2.2. Să interpreteze corect cântecele - interpretare vocală, instrumentală,
descoperite în cadrul unor individuală și în grup
manifestări artistice - organizarea unor serbări
2.3. Să recunoască cântecele - audiții muzicale
tradiționale din județul Botosani - identificarea sonorităților specifice
melosului nemțean
- exerciții de reproducere, comparare

3. Dezvoltarea capacităților interpretative în cadrul formațiilor folclorice


constituite și antrenarea în participarea la diverse manifestări culturale, serbări,
concursuri
Competențe specifice Activităţi de învățare
3.1. Să recunoască genurile - audiţii
folclorului moldovenesc și a celui -exemple de identificare: cântecul
specific zonei Botosani propriu-zis, doina, cântecul de joc
instrumental, cântece de nuntă, bocete
3.2. Să cânte nuanţat şi expresiv în - interpretare vocală, instrumentală, în
funcţie de caracterul piesei şi la formaţii vocale, în tempo şi nuanţe
indicaţiile profesorului de educaţie adecvate
muzicală -exerciţii de tehnică vocală şi
instrumentală
- exemple de intonaţie, emisie, frazare,
dicţie, melisme specifice cântecului
popular
3.3. Să participe cu seriozitate la - stabilirea unui program de repetiţii
repetiţii, concursuri, manifestări -respectarea cu seriozitate şi
artistice responsabilitate a programului de repetiţii
- participarea în concursuri de folclor
- iniţierea unui spectacol folcloric tematic

4. Achiziționarea și recondiționarea costumelor populare autentice de la bătrânii


satelor din zona Botosani pentru utilizarea lor în concursuri și confecționarea de
măști specifice folclorului ocazional
Competențe specifice Activităţi de învățare
4.1 Să achiziţioneze piese şi - achiziţionarea de costume populare de
costume populare de la bătrânii femei şi de bărbaţi, de piese ale
satelor din judeţ costumelor, de accesorii de la sătenii care
le mai au prin lada cu zestre
- să recondiţioneze şi să repare costumele
populare prin modalităţile de conservare
şi protejare
4.2 Să expună costumele populare - să organizeze o expoziţie de artă
într-o expoziţie de artă populară şi populară din zona Botosani la care să
să le folosească în manifestările expună şi costumele populare cu date
culturale despre locul de unde au fost achiziţionate
şi descrierea motivelor populare
4.3 Să confecţioneze măşti specifice - documentarea cu componentele măştilor
folclorului ocazional din culegerile de folclor local şi de la
oamenii satelor
- confecţionarea măştilor
- expoziţie cu măşti, cu numele elevului şi
sursa de inspiraţie (zonală)

III. Conţinuturile învăţării


1. Îmbogăţirea repertoriului
 Cântece destinate dezvoltării deprinderilor vocale şi instrumentale
 Trăsăturile creaţiei populare
 Genuri ale folclorului românesc şi cu specific local
 Recunoaşterea, identificarea creaţiilor populare specifice zonei Botosani
2. Dezvoltarea interesului pentru identificarea, conservarea şi promovarea
producţiilor folclorice locale
 Satul – vatra folclorică a creaţiilor populare (aşezare, arhitectura caselor,
obiceiuri şi tradiţii locale)
 Portul popular (covoare, ştergare, costume populare)
 Instituţii de cultură din comună
 Rapsozi populari
 Identificarea şi înregistrarea creaţiilor şi obiceiurilor populare locale
3. Dezvoltarea capacitaţii interpretative şi implicare în diverse manifestări
artistice
 Audiţii şi lecturi (cântece, jocuri populare, texte)
 Cântecul şi dansul popular vocal şi instrumental (bătută, horă, sârbă, doină)
 Vizionarea unor casete video cu ansambluri folclorice renumite din Moldova
şi judeţul Botosani
 Participarea la diverse activităţi artistice specifice folclorului
4. Achiziţionarea şi confecţionarea produselor de inspiraţie folclorică
 Recondiţionarea costumelor populare
 Construirea de măşti şi costume specifice obiceiurilor de iarnă
 Expoziţii de artă populară
 Vizite la Muzeul etnografic din Botosani
 Jocuri didactice, joc de rol, dramatizări

IV. Standarde curriculare de performanţă


1. Audierea unor piese vocale şi instrumentale reprezentative pentru diverse
zone folclorice şi pentru zona locală
2. Interpretarea vocală şi instrumentală a unor piese accesibile din folclorul
moldovenesc şi local
3. Cunoaşterea unor aspecte ale folclorului local
4. Identificarea unor elemente tradiţionale arhaice păstrate și în actualitate în
folclorul local mai ales coregrafice
5. Respectarea portului popular tradiţional
6. Confecţionarea pe echipe a unor produse de inspiraţie folclorică
7. Alcătuirea unor programe artistice

Modalităţi de evaluare
 mici producţii artistice prezentate la sfârşitul semestrelor, anului şcolar şi cu
ocazia unor evenimente
 participarea elevilor la concursurile de folclor organizate la nivel judeţean şi
naţional
 prezentarea de expoziţii
 alcătuirea portofoliilor

Recomandări metodice
 Cobâlă Ioan - Cânt pe malul Prutului, Bacău, Editura Amiciţia, 2007;
 Cobâlă Ioan – Melodii aproape uitate, Neamț, Editura Agata, 2008;
 Cojocaru Gheorghe – Folclor muzical din judeţul Botoşani, Botoşani, Editura
Geea, 2001;
 Ilie Ion – Tradiţii culturale nemțene Botoşani, Editura Axa, 2008;
 Munteanu Gabriela – Metodica predării educaţiei muzicale în gimnaziu şi
liceu, Bucureşti, Editura Sigma Primex, 1999;

Vom prezenta câteva posibile tipuri de activităţi extracurriculare şi


extraşcolare ce urmăresc dezvoltarea motivaţiei de a preţui valorile folclorului şi
formarea capacităţii de receptare şi valorificare a folclorului muzical zonal, în
contextul melosului folcloric românesc. Acest lucru se va evidenţia în modul de
exteriorizare a sentimentului de român şi se va concretiza într-o gamă de
atitudini practice ale folclorului. Pus în faţa unei situaţii concrete de viaţă,
elevul trăieşte mult mai vibrant sentimentul muzical, deprinde anumite reguli în
ceea ce priveşte cunoaşterea, interpretarea, costumaţia populară şi este capabil
de mai multă afectivitate, pasiune şi mai mult respect faţă de valorile muzicii
populare. Prin activităţile extracurriculare (o parte deja iniţiate, o parte ca fiind
posibile în viitorul apropiat) încerc să formez elevilor valori spirituale şi
morale, care să-i ghideze în acţiunile lor şi în mod deosebit, în acţiunile
pragmatice. Având în vedere tema lucrării de faţă, voi prezenta câteva tipuri de
activităţi extracurriculare în cadrul cărora s-au desfăşurat sau se vor desfăşura
teme sub egida valorilor educative ce caracterizează folclorul ocazional din
zona Botosani.

a) Serbarea de Crăciun – Bună vreme, bună seara! – obiceiuri şi datini


de pe la noi

Acest tip de activităţi se desfăşoară pe baza unui program de activitate,


iniţiat în fiecare iarnă în luna decembrie, înainte de vacanţa de iarnă.

b) Proiect educaţional artistic


Denumire program:

Activităţi extracurriculare pentru anul şcolar 2018-2019


prin prisma folclorului ocazional local (CDS)

Obiective operationale:
O1 – să interpreteze producţii din folclorul ocazional;
O2 – să cunoască obiceiurile şi tradiţiile locale legate de genurile folclorului
ocazional;
O3 – să aprecieze bogăţia spirituală a neamului nostru din perspectiva
folclorului;
O4 – să se implice în activităţi şi concursuri cu specific folcloric;
O5 – să valorifice, să conserve şi să transmită mai departe folclorul;
Grup ţintă: elevi de gimnaziu
Strategii de realizare:
 participare / asistare a elevilor în serbări cu tematică de folclor;
 responsabilizarea şi monitorizarea elevilor în rolurile date;
 invitarea doamnei muzeograf etnografic din judeţ pentru prezentarea
costumelor populare, a măştilor, a obiceiurilor şi datinilor zonei judeţului
Botoşani;
 implicarea elevilor în concursuri judeţene şi interjudeţene;
Loc de desfăşurare / perioada temporală:
 sala de festivităţi a şcolii
 căminul cultural
 alte locaţii, după caz
Resurse implicate în program:
 resursa umană: elevi de gimnaziu, muzeograf, cadre didactice de educaţie
muzicală din judeţ, profesori de limba şi literatura română, Ansamblul Datina
Botosani/Rapsozii Botoşaniului
 resursa materială: costumaţii, culegeri de folclor cu repertorii, datini şi
obiceiuri, CD-uri cu lucrări instrumentale şi vocale, CD-uri cu negative
Evaluare:
 verificări de parcurs / monitorizare;
 identificarea unor metode alternative de evaluare, nestandardizate, dar cu
efecte pozitive asupra învăţării;
 elaborarea unui buletin informativ privind modul în care s-au eliminat
barierele de comunicare între factorii educaţionali implicaţi;
Realizatori program:
 profesorul de educaţie muzicală;
 cadre didactice de educaţie muzicală/educaţie plastică, educaţie fizică şi de
limba şi literatura română din judeţ;
 muzeograf etnografic;
 Ansamblul Datina Botosani/Rapsozii Botoşaniului;
Acest gen de activităţi au un impact deosebit de puternic asupra elevilor,
mai ales cele organizate cu prilejul marilor sărbători creştine, când găsesc în
sufletul tinerilor un teren propice pentru demararea unor acţiuni cu caracter
muzical folcloric. Elevii doresc să împărtăşească din bucuria lor şi altora şi,
drept urmare, numărul participanţilor e foarte mare. Animaţi de freamătul
colindelor, însufleţiţi de tradiţiile şi obiceiurile populare româneşti, doresc să
ducă cu ei spiritul sărbătorilor tuturor. O astfel de activitate extracurriculară a
fost iniţiată în preajma sărbătoririi Naşterii Domnului, activitate pe care o voi
prezenta detaliat în cele ce urmează.

1. Tema activităţii: Bună vreme, bună seara!


2. Domeniul: activitate extracurriculară
3. Componenta: educaţie pentru receptarea şi valorificarea folclorului
ocazional de iarnă
4. Obiective: În cadrul acestei activităţi elevii trebuie:
O1 – să interpreteze producţii din folclorul obiceiurilor, al datinilor din
repertoriul sărbătorilor de iarnă;
O2 – să cunoască obiceiurile şi tradiţiile legate de folclor;
O3 – să cunoască componentele măştilor;
O4 – să valorifice, să conserve şi să transmită mai departe folclorul românesc;
5. Scopul: Să contribuie la realizarea educaţiei pentru receptarea valorilor
autentice, oferindu-le şansa de a-şi lărgi orizontul cultural
6. Participanţi: elevi, profesorul de educaţie muzicală, cadre didactice din
şcoală şi părinţi
7. Parteneri: muzeograful etnografic, profesorul de limba şi literatura română,
profesorul de religie
8. Perioada de desfăşurare: cu o zi înainte de vacanţa de iarnă
9. Resurse procedurale:
 Metode: descrierea, conversaţia, interpretarea repertoriului, lucrul în echipă
 Forme de organizare a elevilor: participă elevii selectaţi din gimnaziu şi
liceu, prezenţi benevol la această activitate
10. Resurse materiale:
 Mijloace: repertoriul de colinde, culegeri de teatru popular, culegeri de datini
şi obiceiuri specifice zonei Botosani măşti, clopoţei, costumaţii, CD-uri cu
repertoriu specific mascaţilor
 Sala de festivităţi a şcolii/căminul cultural
11. Resurse financiare:
Având în vedere că obiceiul strămoşesc al datinilor de iarnă cere răsplătirea
colindătorilor şi a urătorilor cu tradiţionalii colăcei, mere şi nuci se va apela la
comitetul părinţilor pe şcoală pentru a îndeplini până la capăt tradiţia.
12. Modalităţi de evaluare:
 Aprecierea verbală
 Analiza reacţiei invitaţilor vis-a-vis de activitatea cultural-folclorică
13. Descrierea activităţii:
Încă de la sfârşitul lunii noiembrie, profesorul face cunoscută activitatea,
selectează elevii benevoli atât de la gimnaziu. Împreună cu elevii creează
scenariul unui program artistic care să cuprindă colinde, pluguşor, jocuri cu
măşti şi teatru popular. Se stabileşte un program de repetiţii în afara orelor de
curs. Pe lângă strădania de a realiza un program cât mai deosebit şi de a găsi
împreună cu elevii costumaţiile şi măştile necesare, profesorul se va preocupa
ca în repertoriul abordat să fie incluse cât mai multe lucrări şi obiceiuri din zona
Botosani.
14. Scenariul activităţii:
c) Proiect educaţional artistic

Întâlnire cu dirijori şi interpreţi de muzică populară


Printre formele de organizare a educaţiei muzicale se poate număra şi
întâlnirea elevilor cu dirijori şi interpreţi de muzică populară. O astfel de
activitate urmăreşte pe lângă cunoaşterea artiştilor locali şi dobândirea şi fixarea
cunoştinţelor muzicale referitoare la folclorul zonal.
Scopul acestei activităţi extracurriculare este de a-i familiariza pe elevi cu
specificul şi componenţa orchestrei de muzică populară, cu cunoaşterea
repertoriului folcloric autentic, cunoaşterea instrumentelor populare. Astfel,
elevii au posibilitatea de a descoperi frumuseţea cântecelor populare vocale şi
instrumentale, de a-i cunoaşte pe interpreţii de muzică populară din Botoşani şi
pe dirijorii orchestrei în mod direct.
Eficienţa unei astfel de activităţi este cu atât mai crescută cu cât numărul
elevilor participanţi este mai mare, fiind incluşi atât elevii de gimnaziu cât şi cei
de liceu. Profesorul anunţă din timp activitatea şi locul de desfăşurare şi în
acelaşi timp invitaţii şi obiectivele urmărite.

Programul de desfăşurare
1. Tema: Folclorul zonei Botosani, a formaţiei instrumentale şi a interpreţilor
2. Tipul de activitate: Educaţie pentru receptarea valorilor culturale
3. Domeniul: Activitate extracurriculară (CDS)
4. Scopul: sensibilizarea elevilor faţă de valorile spirituale ale folclorului
5. Obiective operationale:
O1 - să cunoască direct şi obiectiv ansamblul folcloric Datina/Rapsozii
Botoşaniului;
O2 - să cunoască repertoriul de folclor autentic prezentat;
O3 - să aprecieze, să respecte şi să promoveze valorile culturale specifice
folclorului local;
6. Parteneri: Ansamblul folcloric Datina/Rapsozii Botoşaniului, direcţiunea
şcolii
7. Participanţi: clase de elevi de la gimnaziu
8. Desfăşurarea activităţii
După stabilirea de către profesorul de educaţie muzicală şi îndrumătorul
ansamblului a datei, a locaţiei şi a obiectivelor urmărite, urmează activitatea la
ora propusă cu pregătirea elevilor pentru un cadru ambiant.
Orchestra începe programul cu un potpuriu de jocuri populare din zonă
după care le prezintă elevilor atât orchestra, observaţiile privind lucrările
audiate cât şi cele ce vor urma a fi interpretate atât de solişti vocali cât şi de cei
instrumentali pe care îi va prezenta (sau unii se vor prezenta) pe rând. Fiecare
interpret le va explica elevilor despre repertoriul interpretat, despre costumul
popular pe care îl poartă şi va prezenta (soliştii instrumentiști) instrumentul
popular. Astfel elevii vor avea ocazia să cunoască o parte din genurile muzicale
ale folclorului botoşănean în mod direct.
În faza pregătitoare a acestei activităţi, profesorul va distribui o fişă
elevilor având rubricaţia: Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat. De asemenea va cere
elevilor să noteze tot ce ştiu despre repertoriul folclorului local, despre
instrumentele orchestrei şi orchestră, despre interpreţii vocali şi instrumentiști ai
orchestrei şi despre costumele populare, dar şi ceea ce doresc ei să afle.
Ideile referitoare la ceea ce elevii ştiu deja, vor fi discutate cu toate
clasele (propuse pentru activitate) şi apoi consemnate de către profesor într-o
fişă specială Ceea ce ştiu deja elevii. Aceasta va constitui prima pagină a unui
portofoliu realizat pe această temă.
În urma discuţiilor profesorul va afla şi va nota pe o a doua fişă Ceea ce
doresc să ştie elevii, identificând şi formulând neclarităţile sau aşteptările
elevilor.
Cea de-a treia fişă Am învăţat din activitate, pe care profesorul o va
completa împreună cu elevii, se va constitui în fişă de evaluare a întregii
activităţi. Utilizarea acestei metode rezidă în faptul că elevii pot să îşi
urmărească propriul progres, făcând comparaţie între ceea ce ştiau la început şi
ceea ce au aflat în urma desfăşurării activităţii.

Anexa 1
Fişă de observaţie
Numele şi prenumele:
Locul desfăşurrii
Comportamentul observat Data Concluzii, aprecieri
Cum îşi petrec timpul liber
Cât de mult ascultă cântece din
folclor
Care este impactul valorilor
folclorului asupra lor când iau
contact în mod direct
Implicarea elevilor în acţiuni
culturale cu specific folcloric
Dorinţa de a cunoaşte mai bine
folclorul moldovenesc şi local