Sunteți pe pagina 1din 8

ANALIZA COMPARATIVĂ A COMPETENŢELOR SPECIFICE ŞI A CONŢINUTURILOR AFERENTE

PROGRAMEI DE GIMNAZIU LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ


prof. Urdeș Mihaela-Maria
Liceul Hercules Băile Herculane

Finalizarea anului școlar 2019-2020 în condițiile pandemiei de COVID-19 necesită o analiză privind parcurgerea programei


școlare, precum și planificarea unor activități de învățare  cu caracter remedial sau de recuperare, care să conducă la consolidarea
achizițiilor și la o bună desfășurarea a procesului didactic în anul școlar 2020-2021. În contextul pandemiei datorată virusului Sars_Cov2,
în perioada 11.03 2020 - 15.06.2020, activitatea didactică la nivelul unității de învățământ s-a realizat în varianta online.
Având în vedere perturbările semnificative în rândul elevilor şi al cadrelor didactice asociate COVID-19, am evaluat în mod onest, la
începutul anului școlar, achizițiile elevilor și am stabilit contextele, materializate în activități de învățare, pentru remedierea aspectelor
identificate. În vederea recuperării decalajelor identificate am planificat activități cu caracter remedial sau de recuperare, activități de
învățare care să conducă la structurarea acelor competențe ale elevilor parțial structurate/nestructurate în anul școlar 2019-2020, fără a
prejudicia țintele anului școlar 2020-2021.

Tabelul următor prezintă continuitatea formării/dezvoltării competențelor specifice de la o clasă inferioară către una superioară și
facilitează activitatea referitoare la activitățile remediale și de recuperare pe care le voi desfășura în anul școlar 2020-2021. Desigur,
accentul este pus pe acele competențe specifice și conținuturi din materia parcursă în anul școlar 2019-2020 care sunt necesare pentru
dezvoltarea competențelor specifice de la un an de studiu la altul și pentru înțelegerea conținuturilor predate, în ansamblu.
Progresia competențelor (inclusiv conținuturile asociate), urmate de observații referitoare la acestea din perspectiva posibilelor
intervenții remediale pune accentul pe acele competențe specifice și conținuturi din clasa inferioară care sunt necesare pentru dezvoltarea
competențelor specifice din clasa următoare .
COMPETENTE SPECIFICE

COMPETENȚA CLASA A V-A CLASA AVI-A CLASA A VII-A CLASA A VIII-A


GENERALĂ
Participarea la 1.1. Identificarea temei, a unor 1.1. Rezumarea, pe baza 1.1.Sintetizarea informaţiilor, 1.1. Exprimarea unui punct de
interacţiuni verbale în informaţii esenţiale şi de informaţiilor explicite şi a intențiilor de comunicare și vedere propriu privind reprezentarea
diverse situaţii de detaliu, a intenţiilor de implicite, a unor pasaje din a atitudinilor comunicative aceleiaşi teme în texte diferite, în
comunicare, prin comunicare explicite şi/sau a diverse tipuri de texte orale din diverse texte monologate vederea evaluării informațiilor, a
receptarea şi comportamentelor care narative, monologate şi şi dialogate intențiilor de comunicare și a
producerea textului exprimă emoţii din texte dialogate atitudinilor comunicative
oral narative, monologate sau
dialogate
1.2. Prezentarea orală, pe baza 1.2. Prezentarea unor 1.2. Prezentarea unor 1.2. Prezentarea documentată a unei
unor repere date de profesor, informaţii, idei, sentimente informaţii, idei şi puncte de teme/a unui punct de vedere, citând
a unor informaţii şi a unor idei, şi puncte de vedere în texte vedere, oferind detalii sursele de informare, într-un text de
exprimând opinii, emoţii şi orale, participând la discuţii semnificative şi exemple tip argumentativ/în texte de diferite
sentimente prin participarea la pe diverse teme sau relevante, în faţa unui public tipuri (de tip descriptiv, explicativ
discuţii pe teme familiare, de pornind de la textele cunoscut, adoptând etc.)
interes sau pornind de la citite/ascultate comportamente paraverbale
textele ascultate/citite şi nonverbale adecvate
1.3. Identificarea unor 1.3. Adecvarea comunicării 1.3. Participarea la 1.3. Realizarea unei prezentări orale
elemente paraverbale şi nonverbale şi paraverbale interacțiuni verbale diverse, multimodale în faţa unui public,
nonverbale, în funcţie de la o situaţie dată, apelând la strategii variate corelând elementele verbale,
situaţia de comunicare evidențiind ideile și de ascultare activă şi de paraverbale şi nonverbale în cadrul
atitudinile, în situaţii de negociere a informaţiei şi a unor strategii de argumentare
comunicare faţă-în-faţă sau relaţiei cu interlocutorii
mediată
1.4. Realizarea unei 1.4. Participarea la 1.4. Evaluarea 1.4. Participarea activă la dezbateri
interacţiuni verbale cu doi interacţiuni verbale simple comportamentelor şi a simple, formulând puncte de vedere
interlocutori, folosind strategii cu mai mulţi interlocutori, atitudinilor comunicative, și/sau continuând ideile celorlalți,
simple de ascultare activă și având în vedere cantitatea identificând strategii exprimând un punct de vedere faţă
manifestând un şi relevanţa informaţiei personalizate în funcţie de de opiniile expuse de interlocutor(i),
comportament comunicativ transmise și primite profilul psihologic, de
politicos faţă de interlocutor(i) interesele şi de nevoile
fiecăruia
1.5.Corectarea comportamentelor şi
a atitudinilor comunicative
ineficiente sau inadecvate în
activităţi de comunicare

Receptarea textului 2.1. Identificarea informaţiilor 2.1. Corelarea informaţiilor 2.1. Recunoaşterea 2.1. Evaluarea informațiilor și a
scris de diverse tipuri importante din texte literare și explicite şi implicite din modurilor în care sunt intențiilor de comunicare din texte
nonliterare, continue, texte literare și nonliterare, organizate informaţiile din literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale continue, discontinue și texte literare și nonliterare, discontinue și multimodale
multimodale continue, discontinue și
multimodale
2.2. Identificarea temei și a 2.2. Rezumarea unor texte, 2.2. Compararea diferitelor 2.2. Compararea a cel puțin două
ideilor principale și secundare cu grade diverse de puncte de vedere exprimate texte sub aspectul temei, al ideilor şi
din texte diverse dificultate pe marginea unor texte al structurii
diverse
2.3. Formularea unui răspuns 2.3. Prezentarea unor 2.3. Adecvarea atitudinii și a 2.3. Argumentarea punctelor de
personal şi/sau a unui răspuns răspunsuri personale, practicilor de lectură în vedere pe marginea a două sau mai
creativ pe marginea unor texte creative şi critice pe funcție de scopul lecturii multe texte de diverse tipuri, având
de diferite tipuri, pe teme marginea unor texte în vedere posibilitatea unor
familiare diverse interpretări multiple
2.4. Manifestarea interesului 2.4. Manifestarea 2.4. Dezvoltarea competenţei 2.4. Aplicarea constantă a unor
și focalizarea atenţiei în timpul preocupării de a înţelege de lectură prin diversificarea strategii de corectare a
lecturii unor texte pe teme diverse tipuri de texte citite activităţilor consacrate cărţii comportamentelor şi a atitudinilor
familiare de lectur
2.5. Observarea 2.5. Identificarea
comportamentelor şi a strategiilor de lectură, a
atitudinilor de lectură, volumului și a diversității
identificând aspectele care materialelor citite
necesită îmbunătățire
Redactarea textului 3.1. Redactarea unui text scurt 3.1. Redactarea unui 3.1. Redactarea unui text 3.1. Redactarea unui text complex, în
scris de diverse tipuri pe teme familiare, având în rezumat, a unui text, pe un complex, având în vedere care să îşi exprime puncte de vedere
vedere etapele procesului de subiect la alegere, având în respectarea etapelor argumentate, pe diverse teme sau cu
scriere și structurile specifice, vedere etapele procesului procesului de scriere și referire la diverse texte citite
pentru a comunica idei și de scriere și structurile selectarea unor structuri
informaţii sau pentru a relata specifice, pentru a adecvate intenţiei de
experiențe trăite sau comunica idei și informații comunicare
imaginate sau pentru a relata
experiențe trăite sau
imaginate
3.2. Redactarea, individual 3.2. Redactarea, individual 3.2. Redactarea, individual 3.2. Redactarea, individual şi/sau în
şi/sau în echipă, a unui text şi/sau în echipă, a unui text şi/sau în echipă, a unor texte echipă, a unor texte pentru a fi
simplu, pe o temă familiară, complex, cu integrarea diverse, care urmează a fi prezentate în faţa unui public sau/și
cu integrarea unor imagini, unor tabele prezentate în faţa colegilor pentru a fi publicate
desene, scheme
3.3. Analizarea constantă a 3.3. Adecvarea textului scris 3.3. Utilizarea unor surse 3.3. Aplicarea constantă a normelor
propriului scris/a unor texte la situația și scopul de diverse pentru realizarea de privind etica redactării pentru
diverse din punctul de vedere comunicare texte originale crearea unor texte originale
al corectitudinii, al lizibilităţii,
al coerenţei şi al clarităţii
3.4. Observarea atitudinilor 3.4. Analizarea dificultăților 3.4.Evaluarea 3.4. Exersarea constantă în
manifestate în procesul de redactare, oferind comporta-mentelor şi a activităţile de redactare a strategiilor
redactării unui text, soluţii, pe baza criteriilor atitudinilor eficiente sau de corectare a comportamentelor şi
identificând aspectele care propuse de profesor şi adecvate de redactare, a atitudinilor ineficiente sau
necesită îmbunătățire discutate cu colegii aplicând în activităţile inadecvate
curente de redactare
strategiile învățate,
personalizate în funcţie de
profilul psihologic, de
interesele şi de nevoile
fiecăruia.
Utilizarea corectă, 4.1. Utilizarea achiziţiilor 4.1.Utilizarea structurilor 4.1.Folosirea structurilor 4.1. Folosirea achizițiilor privind
adecvată şi eficientă a sintactice şi morfologice de sintactice şi morfologice de morfosintactice ale limbii structuri morfosintactice complexe
limbii în procesul bază ale limbii române bază ale limbii române române standard pentru ale limbii române literare, pentru
comunicării orale și standard pentru înţelegerea şi standard pentru înţelegerea înţelegerea şi exprimarea înţelegere corectă şi exprimare
scrise exprimarea corectă a şi exprimarea corectă şi clară şi precisă a intenţiilor nuanţată a intenţiilor comunicative
intenţiilor comunicative precisă a intenţiilor comunicative complexe
comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor 4.2.Aplicarea conştientă a 4.2. Exprimarea clară a 4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice
lexicale şi semantice de bază, achiz-iţiilor lexicale şi intenţiei comunicative prin pentru înţelegerea şi producerea
în procesul de înţelegere şi de semantice de bază, din corelarea achiziţiilor lexicale unor texte diverse
exprimare corectă a intenţiilor limba română standard, şi semantice cu cele
comunicative pentru exprimarea corectă sintactice şi morfologice din
. limba română standard
4.3. Monitorizarea propriei 4.3. Valorificarea achiziţiilor 4.3. Aplicarea conştientă a 4.3. Analizarea elementelor de
pronunţii şi scrieri şi a fonetice de bază, în regulilor şi a convenţiilor dinamică a limbii, prin utilizarea
pronunţiei şi scrierii celorlalţi, realizarea propriei pronunţii ortografice şi ortoepice achiziţiilor de sintaxă, morfologie,
valorificând achiziţiile fonetice şi scrieri şi pentru pentru o comunicare corectă fonetică, lexic şi semantică prin
de bază evaluarea pronunţiei şi raportare la limbile moderne
scrierii celorlalţi, prin
raportarea la normă, cu
scopul corectării erorilor în
comunicare
4.4. Respectarea normelor 4.4. Utilizarea deprinderilor 4.4. Raportarea conştientă la 4.4. Valorificarea relaţiei dintre
ortografice şi ortoepice în dobândite pentru normă în exprimarea normă, abatere şi uz în adecvarea
utilizarea structurilor fonetice, monitorizarea corectitudinii intenţiei de comunicare, din strategiilor individuale de
lexicale şi comunicării, prin perspectivă morfosintactică, comunicare
sintactico-morfologice în raportarea la normă fonetică şi lexicală
interacţiunea verbală
4.5. Utilizarea competenţei 4.5. Redactarea unor texte, 4.5. Dezvoltarea gândirii 4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi
lingvistice în corelaţie cu valorificând gândirea logică logice şi analogice, prin analogice (analiză, sinteză,
gândirea logică/analogică, în şi competenţa lingvistică, valorificarea competenţei generalizare şi abstractizare), prin
procesul de învăţare pe tot în procesul de învăţare pe lingvistice, în procesul de utilizarea deprinderilor de
parcursul vieţii tot parcursul vieţii învăţare pe tot parcursul comunicare corectă în limba română
vieţii literară, în procesul de învăţare pe
tot parcursul vieţii
Exprimarea identității 5.1. Asocierea unor experiențe 5.1. Investigarea unor 5.1. Compararea unor tradiții 5.1. Exprimarea unui punct de
lingvistice și culturale proprii de viață și de lectură obiceiuri și tradiții românești cu tradiții din alte vedere față de valori ale culturii
proprii în context cu acelea provenind din alte românești și ale unor culturi naționale sau ale unei alte culturi,
național și culturi comunități etnice de pe identificate în cărțile citite
internațional teritoriul României
5.2. Identificarea unor valori 5.2. Analiza unor elemente 5.2. Compararea unor 5.2. Argumentarea unui punct de
culturale promovate în textele comune identificate în elemente privitoare la vedere privitor la elemente specifice
autorilor români din diferite cultura proprie și în cultura cultura proprie și la cultura ale culturii naționale și ale culturii
perioade istorice altor popoare altor popoare altor popoare

PROGRESIE CONŢINUTURI V-VIII

DOMENII DE CLASA A V-A CLASA A VI-A CLASA A VII-A CLASA A VIII-A


CONŢINUT
LECTURA Tipare textuale de structurare a Textul narativ literar – în proză, Textul epic. Narativul literar. − Textul epic. Textul liric. Textul
ideilor: narativ, descriptiv, în versuri Personajul. Mijloace de dramatic
explicativ • Instanţele comunicării caracterizare − Texte care combină diverse
• Cuvinte-cheie, idee principală, narative: autor, narator, - Textul dramatic și arta structuri textuale (explicativ,
idee secundară, temă personaje spectacolului narativ,
• Planul simplu de idei. Planul • Narațiunea la persoana a III-a • Autor, personaj dramatic descriptiv, dialogat, argumentativ)
dezvoltat de idei și la persoana I • Rolul indicațiilor scenice
• Textul narativ • Momentele • Rolul dialogului − Strategii de comprehensiune:
 Narativul literar. Acțiune, subiectului/etapele acțiunii • Actori, decor, costume, compararea a două sau mai
personaj, timp, spaţiu • Dialogul în textul literar lumini, muzică multe texte
 Narativul nonliterar. Acțiune, − Textul descriptiv literar – în - Dialogul în textul scris și în sub aspectul conținutului și al
participanți, timp, spațiu proză, în versuri spectacol structurii
 Narativul în texte − Textul argumentativ - Dialogul în textul − Strategii de interpretare:
multimodale (text și imagine – − Versificație: rima, strofa, nonliterar (interviul) interpretarea limbajului figurat
banda desenată) măsura versurilor, ritmul - Textul liric. Exprimarea (aliterația,
• Textul descriptiv (intuitiv) emoțiilor și a sentimentelor hiperbola, antiteza), interpretări
(literar/nonliterar) − Strategii de comprehensiune: - Strategii de multiple; argumentarea punctelor
• Textul explicativ (aplicativ) reprezentări mentale, comprehensiune: reflecții de vedere
− Strategii de comprehensiune: integrarea asupra limbajului și a pe marginea textelor citite;
inferențe simple (relații informațiilor textului în propriul structurii dezbateri pe marginea textelor
cauză-efect, univers cognitiv și afectiv textelor de tip epic, liric, citite.
problemă-soluţie etc.), predicții, − Strategii de interpretare: dramatic − Monitorizarea și evaluarea
împărtășirea impresiilor de interpretarea limbajului figurat − Strategii de interpretare: propriei lecturI
lectură (epitetul, interpretarea limbajului
− Strategii de interpretare: enumerația), discuții pe figurat (repetiția,
răspuns afectiv, discutarea marginea textelor citite metafora), discuții privind
mesajului/mesajelor − Interese și atitudini față de semnificaţiile textelor citite.
textului, interpretarea limbajului lectură − Monitorizarea propriei
figurat (personificarea, lectur
comparaţia)
− Interese și atitudini față de
lectură (personificarea,
comparaţia) − Interese și
atitudini față de lectură
ELEMENTE DE − Enunțul. Punctuația enunțului − Predicatul nominal. Verbul − Fraza: coordonarea prin Construcţii sintactice:
CONSTRUCȚIE A − Enunțuri asertive, copulativ a fi; numele juxtapunere și prin • construcţii active/construcţii
COMUNICĂRII interogative,exclamative, predicativ. Acordul joncțiune. Conjuncții pasive cu verbul a fi;
Gramatică imperative numelui predicativ coordonatoare. Norme de • construcţii impersonale;
− Propoziția simplă. Propoziția − Subiectul neexprimat (inclus, punctuație (virgula, punctul • construcţii cu pronume
dezvoltată subînțeles) şi virgula) reflexive;
− Propoziția afirmativă. − Complementul. − Atributul (realizări prin • construcţii incidente;
Propoziția negativă Complementul direct, adjectiv, substantiv, • construcții concesive și
− Predicatul verbal complementul indirect în dativ pronume, numeral, adverb) condiționale.
− Subiectul exprimat (simplu şi și − Circumstanțialul de − Enunțuri eliptice. Norme de
multiplu). Acordul predicatului cauză. Circumstanțialul de punctuaţie
cu subiectul scop. Topica în − Apoziţia. Norme de punctuaţie
− Atributul complementul prepozițional. propoziție. Norme de − Fraza. Subordonarea prin
− Verbul (flexiunea verbului în Circumstanțialul de mod, punctuaţie conjuncții subordonatoare, prin
raport cu numărul, persoana, circumstanțialul de − Verbul. Utilizări sintactice pronume și
modul și timpul). timp, circumstanțialul de loc. ale formelor verbale adverbe relative. Norme de
Moduri verbale: indicativul şi Norme de punctuaţie (virgula) nepersonale: infinitivul, punctuație
imperativul. Timpurile modului − Verbul. Moduri verbale și gerunziul, participiul, − Realizări propoziționale ale
indicativ. Timpuri timpurile lor: conjunctivul şi supinul. Alte verbe unor funcții sintactice: atributiva,
simple şi compuse. Structura condiţionaluloptativ. Posibilități copulative (a deveni, a completiva
timpurilor compuse: verbe combinatorii ale verbului. ajunge, a directă, completiva indirectă și
auxiliare (a fi, a avea, Prepoziţia ieși, a se face, a părea, a prepozițională, circumstanțiala de
a vrea) și forme verbale − Substantivul. Substantive rămâne, a însemna). loc, de
nepersonale (infinitivul, colective. Substantive Posibilități combinatorii ale timp, de mod, cauzala, finala
participiul) defective. Cazul. verbului
− Substantivul: genul, numărul. Articolul genitival. Punctuaţia − Pronumele posesiv şi
Tipuri de substantive: comun, vocativului. Corelarea funcției adjectivul pronominal
propriu. sintactice cu posesiv. Pronumele
Categoria determinării: articolul cazul morfologic. Posibilități demonstrativ şi adjectivul
(hotărât, nehotărât). Posibilități combinatorii ale substantivului pronominal demonstrativ
combinatorii − Pronumele personal (flexiune − Folosirea corectă a
ale substantivului (substantiv+ cazuală). Pronumele reflexiv pronumelor și a
atribut). Prepoziția (diferența adjectivelor pronominale:
− Pronumele. Tipuri de între pronumele reflexiv și interogativ, relativ şi
pronume: pronumele personal, pronumele personal). nehotărât, a adjectivului
de politețe (flexiunea Posibilități combinatorii ale pronominal de întărire.
pronumelui personal în raport cu pronumelui. Anticiparea și Pronumele şi adjectivul
persoana, numărul, genul) reluarea prin clitice pronominal negativ şi
− Adjectivul. Gradele de pronominale în cazul unor negaţia în propoziţie
comparație. Articolul complemente. Aspecte − Posibilități combinatorii
demonstrativ. Acordul ortografice. ale pronumelor și ale
adjectivului cu substantivul − Adjectivul. Posibilități adjectivelor pronominale
− Numeralul. Tipuri de numeral combinatorii ale adjectivului − Topica adjectivului.
(cardinal, ordinal). Aspecte − Adverbul. Tipuri de adverbe Adjectivul participial.
normative (de mod, de timp, de loc). Posibilități combinatorii ale
Gradele de adjectivului
comparație − Numeralul. Posibilități
combinatorii ale
numeralului
− Interjecția.
Onomatopeele. Interjecția
predicativă
Vocabular – Cuvântul, unitate de bază a − Cuvântul: formă şi sens − Mijloace interne de Mijloace interne de îmbogăţire a
vocabularului (sensul de bază și sensul îmbogăţire a vocabularului: vocabularului (conversiunea)
– Cuvântul și contextul; forma şi secundar; sensul derivarea, compunerea; − Mijloace externe de îmbogăţire
sensul cuvintelor propriu, sensul figurat) cuvânt de bază şi cuvânt a vocabularului: împrumuturi
– Categorii semantice: sinonime, − Rolul contextului în crearea derivat lexicale
antonime sensului − Îmbinări libere de
– Câmpul lexical − Omonime. Cuvinte cuvinte, locuțiuni, cuvinte
polisemantice compuse
− Familia lexicală
− Confuzii paronimice.
Pleonasmul