Sunteți pe pagina 1din 3

Evaluare

1. Definiți analiza calitativa

2. Analizați caracteristicile analizei calitative

3. Evaluați tipurile de date analizate calitativ

Răspunsuri

1.
Analiza şi interpretarea pretind cea mai mare calificare, sunt operaţiile ce solicită
raţionamentul şi priceperea celor ce le fac. A analiza înseamnă a desface în părţi
informaţiile asupra unui întreg, a lua la rând fiecare parte şi a stabili / folosi
inferenţele. Adică a face mereu operaţia logică de a trece de la un enunţ la altul,
operaţie în care al doilea enunţ se deduce din primul. Moser (1967) avertizează că
este dificil de a stabili o metodologie generală a analizei, devreme ce fiecare
cercetare îşi are specificul ei. Dar câteva repere se pot sugera:
analiza nu trebuie să fie neapărat una statistică, mai ales pentru cercetările
calitative, în care accentul cade pe cazuri, pe atipic, nu pe evidenţierea unor
caracteristici de masă, de ansamblu;
- partea cea mai importantă o reprezintă însă inferenţele, evidenţierea legăturilor, a
cauzelor fenomenelor, a elementelor comune, repetabile în producerea lor.
Analiza calitativă este demersul discursiv şi semnificant de reformulare, de
explicare sau de teoretizare a unei mărturii, a unei experienţe sau a unui fenomen,
logica căreia este descoperirea sau constituirea sensului, şi la cea a lui Babbie E.,
după care analiza calitativă presupune examinarea şi interpretarea nenumerică a
observaţiilor cu scopul de a descoperi semnificaţii fundamentale şi a tiparelor de
relaţii . Specificul analizei calitative constă în faptul că cuvintele sunt suportul de
activitate al cercetătorului, acestea fiind analizate prin alte cuvinte, fără a fi trecute
prin operaţii de cuantificare. În acest caz, rezultatul nu reprezintă o cantitate, dar o
conceptualizare a obiectului investigat. 

2.
Profesorul Evert Gummeson recomandă următoarele direcţii de acţiune sau
strategii de care trebuie să se ţină seama în analiza şi interpretarea datelor
calitative:( 2, p.312-317)
cauzalitate şi înţelegere; dacă cercetările cantiative urmăresc identificarea precisă
a raporturilor de cauzalitate dintre două sau mai multe variabile, metodologia
cercetării calitative se axează pe înţelegerea complexităţii şi răspunsurilor evazive,
pe care nu te poţi sprijini, într-o perspectivă sintetică şi nu în primul rând pe
stabilirea unor relaţii cauză -efect neambigui între variabile; şi aceasta, deoarece
viaţa nu se poate diviza în componente bine definite. Realitatea este mai mult decît
suma părţilor sale deoarece există efectele de sinergie.

simultaneitate şi generarea datelor; în cercetările calitative colectarea, analiza şi


interpretarea datelor în bună măsură au loc simultan şi unele concluzii iniţiale pot
fi obţinute chiar în timpul activităţii de teren sau al studierii datelor înregistrate.
Generarea datelor este o noţiune mai bună decât colectarea datelor deoarece
acestea sunt de fapt o creaţie a cercetătorului dacă avem în vedere modul de
folosire a datelor secundare şi interacţiunea dintre cercetător şi subiect în cazul
datelor primare. Aceasta înseamnă că încă din acest stadiu iniţial al cercetării
empirice cercetătorul este angajat într-o activitate de analiză şi interpretare.

comparare; este o cheie a analizei în cercetările calitative. Datele obţinute se


compară cu alte date rezultate dintr-oteorie existentă sau dintr-o cercetare
anterioară;

condensarea datelor; marea cantitate de date primare obţinută trebuie condensată,


sintetizată, pentru a le putea face uşor de mânuit fără a pierde din semnificaţia lor;

transparenţă; aceasta impune ca cercetarea să permită utilizatorului să urmărească


acţiunile şi gândurile cercetătorului;

tehnici; se impune a utiliza tehnici adecvate de structurare a datelor precum


matrici, grafice, indicaţii ştiinţific fundamentate de realizare a analizei, experienţa
rezultată din alte cercetări;

programe pentru calculator (software); sunt necesare pentru stocarea informaţiei,


structurarea şi ierarhizarea datelor, prelucrarea lor; aceasta nu înseamnă că aceste
programe pot prelua activitatea de analiză şi interpretare de către cercetător;

intuitiv şi experimental – însă sistematic şi riguros; aceasta impune ca tehnicile


riguroase ale cercetării să fie combinate cu asemenea calităţi umane precum:
intuiţie, bunul simţ, experienţă, gândirea sănătoasă, inteligenţă, perspicacitate,
empatie şi etică. În cercetarea calitativă cercetătorul rămâne cel mai important
instrument şi, indiferent dacă recunoaştem sau nu acesta, analiza şi interpretarea
sunt dependente de intuiţia individuală ( 2, p. 314)

orice se reflectă date; în mod deosebit pot conta expresiile subtile ale vieţii umane,
cercetătorul încercând să transforme cunoaştera tacită în cuvinte. Japonezii acordă
o mare importanţă explicării cunoaşterii tacite spre deosebire de americani care
pun accent pe cunoaştinţe explicite, proiecte şi măsurare. În cazul cercetării de
marketing ambele perspective trebuie luate în considerare.
adîncirea cercetării; evoluţia de la stadiul de înţelegere iniţială către stadiul de
înţelegere la un nivel înalt; de la înţelegerea elementelor constitutive la înţelegera
sistemică a întregului şi la definirea unei teorii; de la definirea unei teorii la
testarea ei;

evaluarea surselor; nu toate sursele reflectă corect realitatea; orice sursă trebuie
corect evaluată pe baza unui raţionament riguros şi a unui mod sistematic de
operare din partea cercetătorului;

raportare completă; datele trebuie adunate într-o modalitate transparentă, amplă şi


completă, fără a omite datele contradictorii. O descriere detaliată, care îl apropie pe
cititor de realitate nu este însă suficientă. Se impune condensarea şi
conceptualizarea
informaţiilor obţinute pentru ca cercetătorul să le poată interpreta şi evidenţia
sensul lor;

interpretări alternative; pentru sporirea credibilităţii cercetătorul trebuie să ofere


posibile interpretări alternative aducând argumente pro şi contra pentru fiecare;

3.
Analiza cantitativă a documentelor are avantajul de a fi mai puţin costisitoare în
termeni de timp şi alte resurse decât sondajele de opinie, dar potenţialul de eroare
este mai ridicat. Prin utilizarea bazelor de date existente, analistul poate formula
modele despre performanţa unui program, impactul social potenţial la nivelul
grupurilor şi al comunităţilor, etc. Informaţia care contrazice modelul construit,
determină revizuirea acestuia, mai ales dacă datele care nu se potrivesc modelului
sunt considerate relevante. Analiza documentelor este preferată ca metodă primară
de culegere a datelor pentru evaluare. Aceasta datorită virtuţilor sale privind
economia de resurse. Totuşi ea este de obicei utilizată împreună cu alte metode,
atât cu scopul completării informaţiei, cât şi cu scopul examinării validităţii
datelor.
Tipuri de date obținute în studiile calitative
Neuman (1997) prezintă trei tipuri de date cu care se lucrează în cercetarea
calitativă.
Ca urmare a colectării datelor,mai exact a ascultării,observării și intervievării
rezultă datele de tip 1.
Acestea,ca urmare a realizării înregistrărilor audio,vizuale și a notițelor de teren se
transformă în datele de tip 2.
Datele colectate din alte surse(documente, artefacte,observații ale altora)sunt date
de tip 2 pe care se face analiza datelor.Aceasta presupune sortare și
clasificare,codare deschisă,codare axială,codare selectivă și interpretare și
elaborare și în urma ei rezultă tipuri de date de tip 3.

S-ar putea să vă placă și