Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE


EDUCAȚIEI,SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Lucru individual la:


Deontologie sociologică

Efectuat:Muntean Tatiana,student anul I,sociologie,grupa 1.6


Verificat:N.Cioinac,lector universitar

Chișinău 2020
Lucru Individual
Analiza unor articole științifice la tematica disciplinei.(Rotariu T.)
Câteva gânduri despre sociologia noastră de azi și slujitorii ei.(Iluț P.)
Dimensiuni ale statutului socio-epistemic al sociologiei și
sociologului,cu privire special la România.(Tîrhaș C.)
Considerații privind profesia de sociolog în România.

Sociologia s-a nãscut ca demers ştiinţific al socialului în a doua jumãtate


a secolului XIX reprezentînd un răspuns epistemic la intersectarea mai
multor mutaţii şi condiţii de ordin economic, social, politic şi intelectual.
Acestea din urmă nu sunt deloc ultimile ca importanţă, ele fiind într-un
fel anterioare celorlalte. Ideile ce vizau întemeierea sociologiei ca ştiinţă
nu puteau apare şi mai ales nu puteau prinde viaţă decât într-o societate
democratică, unde libertatea de gândire, iniţiativele şi drepturile
individuale în toate domeniile sunt valori fundamentale. Pe acest fundal
socio-politic, al Europei celei de a doua jumătate a secolului al XIX-lea
şi alte condiţii au facilitat şi accelerat naşterea şi dezvoltarea studiilor
sociologice, şi anume : dezvoltarea tehno-economică, industrializarea,
modernizarea şi urbanizarea ce presupuneau o înaltă preocupare pentru
punerea organizării sociale pe baze raţionale,ştiinţifice; trecerea de la
simplu la complex, de la comunităţi tradiţional-rurale la aglomeraţii
modern-urbane, dezvoltarea capitalistă în general, care pe lângă progres
şi bunăstare, a adus cu sine şi o serie de probleme sociale şi - cel puţin
din perspectiva mentalităţii de atunci - numeroase crize : sărăcie,
marginalizaţi, imigranţi, "criza" familiei:femei părăsite, copii ilegitimi,
coabitări. Rezolvarea nerepresivã a acestor probleme şi cu costuri
sociale cât mai mici, presupunea cunoaşterea lor în
profunzimeSociologia este ştiinţă, fiindcă respectă elementele de bază
ale metodei ştiinţifice:
- explicaţii şi interpretări fundate pe observaţii concrete, factuale
- explicaţiile, teoriile, interpretările ce vin în contradicţie cu teoriile
anterioare trebuiesc respinse.
- Mărturiile ştiinţifice provin din surse competente. - În condiţii
constante, acelaşi fapt trebuie să fie observat de indivizi diferiţi.
- Observaţiile se repetă şi confirmă
- Dovada ştiinţifică asigură baza pentru prezicerea cu a anumită precizie
a repetării unui fapt.
- Nu există adevăruri absolute.
Emil Durkheim (1858-1917) poate fi considerat într-un fel primul
autentic sociolog, realizând întâiul studiu concret de sociologie
(Sinuciderea, 1897), bazat pe date statistice dar şi cu un aparat teoretico-
metodologic operant. El a fãcut astfel o demonstraţie practică a
transmutării examinării socialului din câmpul filosofiei (sociale) în cel al
cercetării concrete. Ideea fundamentală a gândirii durkeimiene este că
mediul social modelează comportamentul indivizilor aproape în
întregime. Deasupra şi dincolo de individ sunt structuri sociale date
fapte sociale ce trebuiesc tratate ca "lucruri" - cum el insistã.Fapte
sociale ca "lucruri" sunt şi valorile, normele, cunoştinţele, dar în
calitatea lor de transindividuale, exterioare.

S-ar putea să vă placă și