Sunteți pe pagina 1din 7

Lista subiectelor la disciplina

„ ANTREPRENORIAT”
Programul de studii Business și Administrare/ MKL, MERC
(examen în formă scrisă)
1. Antreprenoriatul – factor esenţial al dezvoltării economice
2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului
3. IMM – formă de bază a activităţii de antreprenoriat
4. IMM şi rolul acestora în economia contemporană
5. Fenomenul antreprenorial în Republica Moldova
6. Susţinerea de stat a antreprenoriatului - experienţa străină
7. Susţinerea de stat a antreprenoriatului în Republica Moldova
8. Beneficii şi riscuri individuale în antreprenoriat
9. Definirea conceptului de întreprinzător
10. Caracteristicile întreprinzător de succes
11. Tipologia întreprinzătorului
12. Comparaţie întreprinzător - manager
13. Profilul întreprinzătorului moldovean
14. Lansarea în afaceri de unul singur sau în echipă?
15. Surse de noi idei de afaceri
16. Afacere oportună – concept şi necesitatea determinării oportunităţii
17. Tehnicile de creativitate aplicate în căutarea noilor idei de afaceri
18. Metode neformale de evaluarea a oportunităţilor de afaceri
19. Metode formale de evaluarea a oportunităţilor de afaceri
20. SCAMPER – esenţa metodei şi modalitatea aplicării
21. Planul de afaceri - concept şi necesitatea elaborării
22. Planul de afaceri - etapele întocmirii
23. Planul de afaceri - recomandaţiile privind întocmirea
24. Planul de afaceri - structura şi conţinutul compartimentelor de bază
25. Planul financiar. Pragul de rentabilitate şi utilitatea practică a calcului
26. Pragul de rentabilitate - importanţa calculării şi metodele de calcul
27. Deschiderea unei noi afaceri – avantajele şi dezavantajele
28. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico-juridice de bază
29. Patenta de întreprinzător - alternativă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător
30. Determinarea denumirii afacerii
31. Finisarea procedurii înfiinţării unei afacerii
32. Licenţierea activităţii de antreprenoriat
33. Procurarea unei afaceri – avantajele şi dezavantajele
34. Etapele procesului de procurare a unei afaceri existente
35. Metode de evaluare a costului afacerii
36. Franchisingul - evoluţia, definiţia şi tendinţele dezvoltării
37. Tipurile de franchising. Contractul de franchising
38. Evaluarea sistemului de franchising
39. Dezvoltarea franchisingului în Republica Moldova
40. Alegerea amplasamentului unui magazin. Variante de amplasarea a unui magazin
41. Alegerea amplasamentului afaceri din domeniul prestării serviciilor
42. Alegerea amplasamentului Întreprindere producătore
43. Evaluarea amplasamentului unei afaceri
44. Afacerea la domiciliu - caracteristici, avantaje şi limite
45. Incubatorul de afaceri – alternativă de amplasare a unei afaceri
46. Afacerea virtuală - alternativă de amplasare a unei afaceri
47. Cheltuielile de iniţierea a afacerii mici
48. Sursele de finanţarea a unei afaceri
 Bootstrapping (din economii)
 Crowdfunding
 Finanțare din resurse proprii (pentru afaceri mici)
 3P
 Bănci
 Leasing
 Factoring
 Business îngeri
 Capitalul de risc
 Proiecte internaţionale
 Programe naţionale
49. Creditul bancar - procedura de obţinere şi determinarea costului acestuia
50. Leasingul – definiţie şi esenţa. Evaluarea leasingului
51. Factoringul. Avantajele şi limitele.
52. Business îngerii şi fondurile de risc
53. Sursele de finanţarea a unei afaceri mici. Finanțarea 3P – avantaje şi dezavantaje
Acestea pot fi: Bootstrapping (din economii); din resurse proprii (reprezintă cel mai frecvent
punct de plecare în cazul afacerilor mici și noi; oferă avantajul unei siguranțe mai mari – nu
vor fi retrase ca în cazul unui credit bancar; asigură deci flexibilitate, siguranță și
independență); 3P: părinţii, prietenii şi alte persoane.
Avantaje 3P: Este cea mai rapidă şi cea mai lipsită de birocraţie; Pe parcursul colaborării,
relaţia este informală, faţă de late finanţări; O finanţare 3P poate pregăti o rundă mai mare de
finanţare ulterioară; Dacă va fi un succes, e mai plăcut să ăl împarţi cu o rudă sau un prieten;
Cei 3 P vă cunosc mai bine ca om, deci vă pot judeca mai corect.
Dezavantaje 3P: Aveţi grijă să nu luaţi bani decât de la 3 P care își permit să piardă; Nu
împrumutaţi de la 3 P decât atunci când sunteţi pregătiţi să numai sumele u adevărat
necesare, nu mai mult; Faceţi de la bun început un plan de rambursare cât de clar; Asiguraţi-
vă că investitorul 3 P înţelege cât de bine afacerea Dvs.; Faceţi întotdeauna un contract clar ,
formal, pentru o astfel de investiţie; Stabiliţi cât mai clar, de la început, dacă investiţia este
un împrumut sau este o participare a investitorului ca acţionar în companie.
54. Bootstrapping – sursa potrivita pentru finanțarea start - up
Este acea modalitate de a asigura sursele de finanţare ale unei afaceri fără a apela la resurse
externe, ci doar făcând economii şi folosind cât mai eficient resursele proprii, atât cele
monetare, cât şi alte resurse proprii. Exemple de economii: Pornirea afacerii de acasă sau din
biroul virtual; Concentrare pe funcționalitate, nu pe formă; Folosire voluntari şi interni;
Încasarea cât mai multe avansuri; Întrarea pe piaţă cât mai repede.
55. Particularităţile activităţii întreprinzătorul în cadrul afacerii mici

56. Afacerea virtuală - afacerea sec. XXI


O afacere virtuala se bazeaza in special pe instrumente electronice moderne pentru a realiza
activitatile, spre deosebire de o afacere traditionala care utilizeaza tranzactii fata in fata si
lucreaza cu documente in forma fizica. In prezent o serie de tipuri de afaceri isi desfasoara
activitatea exclusiv in mediul virtual, si foarte multe firme realizeaza o parte dintre activitati
pe Internet. Acest model de business aduce avantaje multiple pentru orice afacere.
Mai intai, lipsa prezentei fizice reduce costurile administrative la minimum, prezenta pe
Internet a ofera o vizibilitate foarte ridicata in randul cumparatorilor. Orice persoana
conectata la Internet este un client potential. Nu in ultimul rand, introducerea tehnologiilor
moderne pentru realizarea platilor securizate pe Internet a indepartat una dintre cele mai
importante griji ale clientilor (securitatea datelor personale, inclusiv a conturilor bancare).
57. Analiza SWOT. Formularea scopul şi obiectivelor afacerii
Analiza SWOT este un instrument des utilizat în examinarea situației din prezent a unei
companii sau a ideii de afaceri, fiind utilizată pentru a înțelege mediul intern, dar și mediul
extern în care aceasta își desfășoară activitatea precum și poziția acesteia pe piață sau în
raport cu ceilalți competitori, cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale afacerii,
în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață. Analiza
SWOT este realizată în faza incipientă a redactării unui proiect.
S – puncte tari- se referă la calităţile pe care le are întreprinderea şi care pot contribui la
succesul afacerii.
W puncte slabe- caracterizează acele componente ale mediului intern care generează
dezavantaje competiţionale.
Oportunități- caracterizează factorii mediului extern care influenţează sau vor influenţa
pozitiv asupra performanţelor întreprinderii, oferindu-i ocazii favorabile pentru dezvoltare.
T riscuri- factorii mediului extern care pot influenţa negativ asupra întreprinderii, creându-i
unele obstacole în procesul realizării scopului propus.
Scopul este motivul pentru care există organizaţia, în condiţiile unui anumit grup de clienţi şi
a nevoilor acestor clienţi. Pe cind formularea obiectivelor îi ajută managerului: să-şi planifice
activităţile; să evalueze rezultatele.
Modelul SMART la formularea obiectivelor: Specifice, Măsurabile, Realizable, Realiste,
Orientate în timp.
Obiectivele pot fi: de lungă durată (până la 3 ani) includ punctul vizibil pe orizont către care
tinde managerul (Creşterea cu 15% a vinzarilor în următorii 3 ani); de scurtă durată (de la 1
lună până la 1 an) controlează activităţile de zi cu zi, sunt revăzute frecvent şi servesc ca
puncte de reper la realizarea obiectivelor de lungă durată.
58. Motivele încetării activităţii antreprenoriale
 Piaţa de desfacere este foarte mică sau există o concurenţă foarte puternică; Dacă
aspectele referitoare la evaluarea pieţei ridică serioase semne de întrebare, este mai
bine să se abandoneze ideea de afaceri în acest moment;
 Nu se pot rezolva problemele legate de vinderea produsului sau prestarea serviciului,
chiar dacă piaţa este atractivă, ideea trebuie abandonată;
 Nu este formată o echipă care să aibă calităţile manageriale necesare şi nici nu poate fi
angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului
respectiv.
 Costul și timpul necesar pentru realizarea produsului este mare şi există riscul
învechirii produsului, atunci trebuie încercată o altă idee de produs/ serviciu;
 Suma necesară pentru lansarea afacerii este prea mare şi este greu de obţinut - şansa de
intrare în afaceri pe cont propriu va fi în acest caz foarte redusă şi trebuie să se renunţe
la idee sau aceasta poate fi vîndută unei firme mari.
 Exces de birocraţie – in situaţia în care afacerea necesită obţinerea mai multor acte
permisive şi coordonări cu organele de stat. (i.e afacere cu comercializarea produselor
petroliere). Dacă aceste riscuri şi probleme sunt mult mai mari în comparaţie cu
recompensele ce se vor obţine, este mai bine o altă idee.
59. Modelul de afaceri CANVAS – esenţa, modalitatea de aplicare
Modelul Canvas transpune un plan de afaceri pe o singura pagina, panza sub forma unui
grafic care prezinta clienti, modalitatile de relationare cu potentialii clienti, infrastructura
firmei si modalitatile de finantare. Modelul Canvas poate furniza un bun punct de pornire în
documentarea, analiza și dezvoltarea strategiilor poate fi ilustrată din perspectiva avantajului
competitiv. Este asemenea unui management strategic, managerul ia anumite decizii pentru
intreprinderea pe care o conduce implicand resurse atat din mediul intern cat si din cel
extern. El este din ce in ce mai folosit la nivel international deoarece are o structura
simplificata, este relativ usor de relizat si poate fi urmarit de catre managerul firmei pe tot
parcursul desfasurarii activitatii, astfel putand fi modificat sau actualizat la diferitele
schimbari care apar in firma sau pe piata.
Modelul de afaceri Canvas are urmatoarea structura:
Segment de consumatori –se vor trece informatii referitoare la nisa de piata, segmentul de
clienti vizati precum si informatii despre cei mai importanti clienti ai firmei.
Valoarea produsului – Sunt prezentate principalele pachete de produse/servicii oferite pentru
fiecare segment de client, ce probleme ale clientilor le rezolva produsele si serviciile oferite.
Canalele – sunt prezentate principalele canale prin care produsele/serviciile ajung la clienti,
care sunt cele mai functionale, care este cel mai eficient raport calitate pret, cum pot fi
clientii sensibilizati.
Relatiile cu clientii– Sunt prezentate relatiile pe care le are societatea cu diversele sale
segmente de piata, cum sunt intretinute aceste relatii si ce costuri implica, ex: asistenta
tehnica dedicata, socializare prin intermediul retelelor de specialitate, prezenta web.
Surse de venituri– sunt previzionate sumele pe care clientii ar fi dispusi sa le ofere pentru un
anumit serviciu/produs, cum platesc: abonamet, inchiriere, leasing; cum ar prefera sa
plateasca.
Resurse cheie– Contine principalele resurse de care avem nevoie pentru a desfasura
activitatea, cum ar fi: fizice, intelectuale (brevete, baza de date, drepturi de autor), financiare,
umane. Activele ce aduc valoare.
Activitati cheie–activitatile pe care trebuie sa le desfasoare firma pentru a oferi un plus de
valoare clientilor sai. canalele de distributie, relatiile cu clientii, flexibilitatea fata de client.
Partneri cheie– cine sunt principalii nostri parteneri, care sunt furnizorii importanti si ce noi
resurse se pot obtine de la acestia.
Costurile –sunt prezentate principalele costuri pe care le genereaza afacerea propusa, care
dintre resursele cheie prezentate anterior sunt cele mai scumpe.
60. Antreprenoriatul social: perspective de dezvoltare pentru Republica Moldova
Întreprinderea socială poate fi constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase,
instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în
vederea soluționării problemelor sociale de interes comunitar.
Întreprinderile de antreprenoriat social vor angaja 30 % din personal din categoriile
defavorizate, iar 90% din beneficiu va fi utilizat pentru crearea locurilor de muncă, protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, prestarea şi dezvoltarea serviciilor
sociale, promovarea activităţilor de protecţie a mediului, gestionarea deşeurilor în scopul
reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic etc.
Facilităţi pentru antreprenoriatul social din partea statului:
 atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost atribuit
statutul de întreprindere socială de inserție; 
 sprijin în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori
lucrărilor executate în cadrul comunității, precum şi în identificarea unor pieţe de
desfacere pentru acestea;
 sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia prin valorificarea
patrimoniului istoric şi cultural local;
 alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite locale.
61. Antreprenoriatul creativ oportunităţi şi perspective
Domenii: artizanat, mestesugarit, design, fashion, film, tv, radio, foto, muzica, publicitate,
reclama, jocuri video, arhitectura, etc.
Industriile creative reprezintă unul din sectoarele economiei globale cu cea mai mare rată de
creștere din valoarea comerțului mondial.
Contribue la formarea PIB national al RM: inustria Software 46,6%, indust editoriala 17,5%,
audiovizuala 16,9%, publicitara 15,2%, artistica 2%, fonografica 1,7%.

Asociația Companiilor de Creație din Moldova membri COR sunt sustinuti prin:

 promovarea, în comun, a misiunii și valorilor COR


relaționarea cu persoane din sfere apropiate

 accesul la evenimentele și proiectele COR

 accessul comun și promovarea pe piețele externe

 acces comun la fondurile disponibile ale donatorilor pentru dezvoltarea industriei

 alinierea eforturilor pentru accesarea și educarea talentelor în cadrul Hubului creativ

62. Infrastructura de suport pentru afaceri


Este compusa din: Incubatoare de afaceri; Incubatoare inovative; Acceleratoare de afaceri;
Parcuri industriale; Parcurile pentru tehnologia informației; Centre de consultanţă şi afaceri;
Centre de instruire.
Incubatoarele de afaceri = mecanisme eficiente de creare a IMM şi a noilor locuri de
muncă. Ele sporesc rata de succes a start-up-urilor de la 45 pînă la 85%, dispunînd,
totodată, de cele mai bune practici stabilite şi testate.
Sunt pentru a dezvolta întreprinderile aflate la început de activitate, pentru ce ce au idei,
dar nu dispun de know-how, nu ştiu să facă un plan de afaceri, nu au resursele financiare
pentru închirierea, la preţurile pieţei, a unui sediu adecvat.
Aceste incubatoare ofera: asigurarea suportului logistic necesar, organizează cursuri de
pregătire, se întocmesc planuri de afaceri, se învaţă cum trebuie realizat un proiect pentru
atragerea fondurilor puse la dispoziţie de finanţatorii interni sau externi.
Avantaje: spaţiu pentru desfăşurarea activităţii; utilităţi necesare desfăşurării activităţii;
asistenţa unor consultanţi specializaţi în managementul afacerii; cooperare între
investitori în cadrul incubatorului; costurile sunt suportate, în mare măsură, de stat sau de
organizaţii internaţionale.
Dezavantaje: în momentul în care firma se dezvoltă (are deja un număr de angajaţi), va
trebui să cedeze spaţiul unui alt solicitant; reţeaua de incubatoare de afaceri este destul de
restrînsă şi slab mediatizată

S-ar putea să vă placă și