Sunteți pe pagina 1din 7

VRAJEALA LASA-MA DIN NOU SA DESCARC

A. Creşterea localizată a grosimii peretelui toracic


Definiţie:
- opacitatăţi omogene, de intensitate variabilă, suprapuse câmpurilor pulmonare, cu structură
variabilă în funcţie de natura leziunii şi de suprapuneri
- pe aria de proiecţie a opacităţii vascularizaţia pulmonară este normală
Aspect radiologic:
- radiografia de faţă:
- contur net (spre pulmon)
- contur şters spre perete
- radiografia de profil:
- racord în pantă lină
- lizereu opac de delimitare (pleura)

B. Creşterea sau reducerea difuză a grosimii peretelui toracic


Se apreciază prin comparaţie cu hemitoracele opus!
- Creşterea de grosime:
- rară
- prin dezvoltarea exagerată a unuia dintre muşchii pectorali
- Reducerea de grosime:
- radiologic: hipertransparenţă fără modificări de circulaţie pulmonară şi fără hiperinflaţie
- congenitală:
- asimetrie toracică
- agenezia marelui pectoral
- dobândită:
- mastectomie
- atrofie musculară – afecţiuni neurologice

C. Calcificări parietale
- cauze:
- adenopatii –axilare, subclaviculare
- parazitoze
- hematoame vechi
- radiologic:
- de obicei nodulare
- formă şi structură variabilă
- intensitate supracostală
D. Hipertransparenţe ale structurilor moi
- sunt determinate de emfizemul subcutanat
- diagnostic:
- antecedente – traumatisme, manevre, etc.
- +/- alte acumulări de aer în mediastin, pleură
- extinderea leziunilor în zone limitrofe (cervical, perete abdominal)

2.LEZIUNI ALE SCHELETULUI OSOS

MODIFICARI COSTALE
a. Modificări de număr:
-coaste supranumerare: coasta cervicală
-absenţa de coaste:
-congenitală (asociază malformaţii de corpi vertebrali toracali)
-dobândită:
-osteoliză
-rezecţie chirurgicală
b.Modificări de calibru:
-asociază modificări de structură
-frecvent localizări multiple
c. Modificări de poziţie şi orientare:
- orizontalizarea
- verticalizarea
d. Modificări de contur:
- asociază modificări de structură
- Cauze:
- compresiuni extrinseci:
- coarctaţie aortă
- neurofibromatoză Recklinghausen
- traumatisme (întreruperea corticalei)
e. Modificări de structură:
-modificări litice:
-difuze (talasemie, etc)
-localizate:
- multiple (mielom multiplu, metastaze, etc)
- unice (tumori)
-modificări osteocondensante:
-calusuri hipertrofice
-tumori de origine cartilaginoasă
-metastaze (sân, prostată)

MODIFICARI CUPOLE DIAFRAGMATICE


MODIFICĂRILE DE POZIŢIE (= principalele modificări)
a. Cauze de ridicare bilaterală:
- inspir incomplet
- sarcina
- meteorism
- hepatosplenomegalia
- obezitatea
- ascita
- tumori abdominale voluminoase
- abcese subfrenice
b. Cauze de ridicare unilaterală:
- scolioze vertebrale
- embolie pulmonară
- atelectazie
- reducerea volumului unui plămân
- pareză de nerv frenic
- tumoră subdiafragmatică
MODIFICARI DE CONTUR:
-cauze:
-pareze
-hipoplazii
-prin împingere (mase abdominale)
-procese retractile pleuro-pulmonare
-radiologic:
-boseluri
-zone rectilinii
-aspect crenelat

SINDROMUL PLEURAL

DEFINITIE:
Grupează ansamblul de semne radiologice care traduc o afectare a foiţelor pleurale şi scizurilor
Leziunile sunt reprezentate de:
- acumulări lichidiene pleurale
- acumulări gazoase pleurale
- ţesut solid
Vascularizaţia este absentă la nivelul leziunii

TEHNICI SI INDICATII DE EXPLORARE


• Epanşamentele lichidiene libere:
- acumulează în porţiunile cele mai declive
- minim două incidenţe Rg – ortostatism şi decubit
• Epanşamentele lichidiene închistate:
- necesită efectuarea Rg de faţă şi profil
• Acumulările gazoase:
- se proiectează în porţiunea superioară a câmpurilor pulmonare indiferent de poziţia corpului
• Formaţiunile solide pleurale:
- nu respectă principiile gravitaţionale de mai sus

1.PLEUREZIE
DEFINITIE:
- colecţie patologică de lichid în cavitatea pleurală
- normal = 10-15ml lichid pentru lubrefierea foiţelor pleurale
ETIOLOGIE:
- vasculară (infarct pulmonar, ICC,etc)
- inflamatorie (TBC, pneumonie, colagenoze, etc)
- neoplazică
- iatrogenă
- traumatică
- mediastinală (obstrucţie VCS, fistule, etc)
- subfrenice (pancreatite, tumori, etc)
1.A.PLEUREZIE LIBERA
- aspectul depinde de cantitatea de lichid
- minim 300-400 ml
a. Cantitate mică
- primele semne pe Rg profil:
- ştergerea unghiului costo-frenic posterior
= menisc cu concavitate superioară
- imaginea dispare la schimbarea de poziţie
- ecografia – superioară Rg
- cea mai bună metodă de diagnostic = CT
b. Cantitate medie - realizează sdr. pleural standard Rg
- opacitate omogenă
- intensitate maximă în porţiunea declivă
- margine superioară ştearsă, ascendentă spre peretele toracic lateral
- întinsă de la o margine a hemitoracelui la cealaltă indiferent de incidenţa Rg
- şterge prin siluetaj contururile cu care vine în contact (cord, diafragm)
- variabilă cu poziţia bolnavului
- nesistematizată
- cu efect de masă = împinge formaţiunile limitrofe
c. Cantitate mare
- opacitate care de obicei interesează un hemitorace întreg
- omogenă
- intensitate supracostală
- deplasează contralateral mediastinul
+ inversarea curburii cupolei diafragmatice
- lărgirea spaţiilor intercostale

1.B.PLEUREZIE INCHISTATA
1. Pleurezie închistată parietal
= colecţii situate în contact cu grilajul costal sau cu coloana vertebrală
(!) Rg de profil = obligatorie
a. Apicală:
- opacitate cu aspect de “cască” periapicală
- opacitate semicirculară, aspect de virgulă
b. Axilară:
-opacităţi rotunjite/fuziforme
-omogene
-intensitate costală
-neinfluenţate de modificările de poziţie
-limită medială netă, cu racord în pantă lină
c. Posterioară
-Rg de faţă:
- se văd rar
- opacităţi ovoide/rotunjite
- nesistematizate
- contur şters
- proiectate în plin parenchim pulmonar
-Rg de profil:
- opacitate în şanţul vertebral posterior
- omogenă
- margine anterioară convexă, netă, împinge plămânul
- nu siluetează marginea posterioară a cordului
d. Anterioară
- la fel ca cele posterioare, dar diferă localizarea
- Rg de faţă – în unghiul costo-frenic lateral
- Rg de profil –în unghiul costofrenic anterior

2.Pleurezia diafragmatică
- este fals cloazonată
- între faţa diafragmatică pulmonară şi diafragm = bandă opacă cu concavitatea cranial
-obstruează unghiul costodiafragmatic lateral şi posterior şi unghiul cardio-frenic
-parţial mobilă
-esenţial – ecografie + CT

3.Pleurezia mediastinală
-Rg de faţă: lărgirea unilaterală a mediastinului printr-o opacitate ovalară/fuziformă, convexă spre
plămân
- cele anterioare siluetează marginea cordului
- cele posterioare nu şterg marginea cordului
- Rg de profil este necesară

4.Pleurezia scizurală
- Rg de faţă = necaracteristică
- Rg de profil:
- opacitate lenticulară/fuziformă
- localizată pe traiectul anatomic al unei scizuri
- nu se modifică cu schimbarea poziţiei
- margini biconvexe –de obicei
- îngroşarea scizurii afectate

5.Pleurezii multicloazonate
- aspectele Rg necaracteristice
- obligatoriu Rg de profil
- diagnosticul = CT

2. PNEUMOTORAX
DEFINITIE: = pătrunderea aerului în cavitatea pleurală
ETIOLOGIE:
- traumatică (fracturi costale, etc)
- iatrogenă (puncţii, traheotomie, etc)
- fistule bronho-pleurale spontane
- ruptură esofag
- pneumoperitoneu
- pneumomediastin

2.A.PNEUMOTORAX LIBER
1. Pneumotorax cu cantitate medie:
- realizează aspectul clasic
- hipertransparenţă periferică şi superioară
- absenţa totală a desenului pulmonar
- bontul pulmonar – central şi caudal
- bontul pulmonar bordat de un lizereu opac = foiţa pleurală
- mediastin nemodificat ca poziţie
- plămânul contralateral – hiperinflaţie
2.Pneumotorax redus cantitativ
- lizereu hipertransparent, semilunar / în bandă
- cel mai frecvent – apex pulmonar
- schimbă poziţia în funcţie de poziţia bolnavului
- mai bine evidenţiat în expir
3.Pneumotorax sufocant (cu supapă)
- mare urgenţă
- colabare completă a plămânului, care devine opacitate perihilară
- mediastin deplasat contralateral
- diafragm – curbură inversă
- lărgirea spaţiilor intercostale
- coaste orizontalizate
- aspect de torace “nelocuit”

2.B.PNEUMOTORAX CLOAZONAT
-aceleaşi localizări ca şi la pleurezii
-aceleaşi caracteristici radiologice ca la pleureziile închistate cu diferenţa că este vorba de
hipertransparenţe
-face racord în pantă lină cu peretele
-pentru diagnostic = foarte util examenul CT

3.HIDROPNEUMOTORAX
- este o colecţie mixtă pleurală
- cea mai frecventă cauză = iatrogenă
- Rg:
-imagine hidroaerică
-partea lichidiană – liberă şi mobilă
-partea aerică:
-delimitată de un lizereu = pleura viscerală
-intensitate lizereului = subcostală

4.FORMATIUNI PLEURALE SOLIDE

A. NETUMORALE
1.Pahipleurite sau sechele fibroase
= îngroşarea ambelor foiţe pleurale, de cele mai multe ori simfizate şi în final calcificate
Etiologie:
- pleurezia – cel mai frecvent
- hemotorax
- embolie pulmonară
- empiem
- pneumotorax cronic
Rg:
- ştergerea unghiului costofrenic-leziuni minime
- calcificări pleurale = opacităţi supracostale, neomogene, neregulate, de obicei multiple
2.Fibrotorax
= îngroşarea pleurei de minim 2 cm de-a lungul întregului plămân
Etiologie:
- hemotorax
- empiem
Rg:
- îngroşarea pleurei
- diminuarea volumului pulmonar
- limitarea mişcărilor respiratorii –scopie
- calcificări –frecvent
- hipoventilaţia determină vasoconstricţia vaselor pulmonare

B. TUMORI PLEURALE
- aspectul Rg este identic cu cel al pleureziilor închistate parietal:
- opacitate omogenă
- contur medial net, convex spre plămân
- în contact intim cu peretele toracic
-fără liză costală
- variante:
- umedă – sdr. pleuretic liber/parţial închistat
- uscată –sdr. pleural de tip solid hipertrofic
- cele mai frecvente sunt tumorile maligne:
- mezoteliom
- metastazele pleurale

S-ar putea să vă placă și