Polarizarea atitudinilor in disonanta cognitiva in functie de comportamentul adoptat

Introducere

In 1957, procesul disonantei cognitive a fost explicat petru prima data de catre
profesorul Leon Festinger , in lucrarea ,,A theory of cognitive dissonance”. Conform acestuia,
tremenul desemneaza o ,,discordanta sau contradictie in cunoastere, pricinuita de informatii
contradictorii privitoare la acelasi obiect, situatie sau eveniment, si care este traita de subiect
in mod tensional, ca stare de dezechilibru cognitiv, de neliniste psihica”; ,,lipsa consensului
intre opiniile, atitudinile, conostintele, si valorile unei persoane.” Baron & Byrne (2004)
definesc disonaţa cognitivă ca pe o “stare internă de disconfort ce apare atunci când indivizii
observă inconsecvenţă între două sau mai multe atitudini sau între atitudini şi
comportament”.Desi conceptul disonantei cognitive a fost abordat de cele mai multe ori in
contextul psihologiei sociale, in special in studiul cultelor si sectelor, acesta poate fi analizat
si din perspectiva uneia dintre etapele rezolvarii de probleme, si anume luarea deciziei, sau
din punctul de vedere al schimbarilor in planul motivational.

Leon Festinger explica mecanismul disonantei cognitive astfel: o persoana care se

confrunta cu doua elemente care nu sunt in acord, nu va putea mentine aceasta disonanta, va
incerca deci sa o reduca, modificand unul dintre elemente pentru a-l face sa se potriveasca cu
celelalte. Schimbarea atitudinii apare ca o consecinta a faptului ca un individ determinat sa
realizeze un comportament contrar convingerilor sale, isi transforma opiniile in asa fel incat
acestea sa fie in echilibru cu actiunile intreprinse.

In cadrul Paradigmei justificarii efortului, ,Aronson si Mills (1959) sustin ca disonanta

cognitiva creste pe masura ce o persoana se angajeaza intr-o activitate neplacuta in vederea
obtinerii unor rezultate placute. Stiind ca activitatea este neplacuta, este de asteptat ca
persoana in cauza sa aleaga sa nu o execute, disonanta, realizandu-se, dealtfel, tocmai in
contextul lipsei concordantei dintre efort si beneficiu. In consecinta, disonanta poate fi redusa
prin exagerarea dezirabilitatii si importantei beneficiului, lucru ce ar adauga procesului
informatii consonante, restabilindu-se, pentru moment, echilibrul. Sustinand tendinta de a
acorda primat conduitei in fata atitudinii, Daryl Bem (1967), in cadrul ,,Teoriei perceptiei de
sine”, afirma ca oamenii manifesta atitudini care, in esenta, reprezinta explicatii ale propriilor
comportamente. Conferind propriilor actiuni o anumita valoare, indivizii adopta idei si
motivatii, justificari, conforme cu actiunile intreprinse.

Judson Mills (1958) demonstreaza printr-un experiment ca disonanta cognitiva apare

ca reactie la nevoia individului de a-si justifica lui insusi anumite comportamente contrare
valorilor morale anterioare. Acesta a observat cum se schimbă atitudinile unor elevi față de
copiat, în funcție de ceea ce fac: copiază sau nu.  Subiecții au fost invitati să participe la un
concurs și li s-a dat impresia că nu sunt supravegheați foarte strict, astfel că unii dintre ei au
decis să copieze. Participanții au fost întrebați ce părerea au despre copiat, înainte și după
concurs. S-a observat că elevii care au copiat și-au schimbat atitudinea, ajungând să considere
că trisatul nu e un lucru atat de grav, că toată lumea copiază, că nu e un concurs important, că
dacă li s-a dat ocazia au trebuit să profite. Cei care n-au copiat au ajuns să considere că trisatul
reprezinta un lucru grav, iar cei care au copiat trebuie pedepsiti.In concluzie, atitudinile s-au
polarizat ca urmare a deciziilor luate. 

Cuvinte cheie:

Disonanta cognitiva - Persoana care se confrunta cu fenomenul disonantei cognitive

prezinta urmatoarele trasaturi: tensiune psihica, stare de dezechilibru cognitiv, ezitare in
luarea deciziei, evaluare indelungata a variantelor caracterizata prin timp de raspuns prelungit,
stare de disconfort intern si uneori extern

Polarizarea atitudinilor- Fenomenul este exprimat prin afirmarea si internalizarea

anumitor atitudini fata de decizia luata in vederea justificarii actelor fata de propria persoana
sau fata de cei din jur

DESIGN EXPERIMENTAL

Obiective:

Studiul a fost realizat in vederea investigarii fenomenului polarizarii atitudinilor in

functie de deciziile luate, in cadrul procesului disonantei cognitive. Cunoasterea implicatiilor
acestui aspect al disonantei congnitive favorizeaza intelegerea mai profunda a procesului
rezolutiv.

Ipoteza cercetarii:

Fumatorii atribuie justificari pozitive actiunii, in timp ce persoanele care au renuntat la

fumat polarizeaza negativ actiunea de a fuma si atitudinea fumatorilor.
 Variabila dependenta: polarizarea atitudinilor

Indicatori:

- Polarizare negativa
- Polarizare pozitiva

Variabila independenta: actiunea de a fuma

Modalitati:

- Prezenta (fumatori)
- Absenta (fosti fumatori)

Participanti:

Au fost selectate 6o de persoane din populatia de studenti ai Facultatii de Psihologie si

Stiintele Educatiei, din cadrul Universitatii Bucuresti. Acestia au fost impartiti in doua loturi,
Grupul A (fumatori), Grupul B(nefumatori).

Metode si tehnici:

In vederea selectiei participantilor au fost realizate sondaje aleatorii, verabale constand

in chestionarea studentilor de catre cercetatori in legatura cu obiceiul de a fuma. Au fost
folosite intrebari precum:

- ,, Esti fumator?“
- ,, Ai fumat vreodata? “
- ,,Ai renuntat complet la obiceiul de a fuma?”
- ,,Doresti sa participi la o cercetare care vizeaza disonanta cognitiva?”

Studentii dispusi sa participe au fost impartiti in doua loturi, Lotul A(fumatori), Lotul
B(nefumatori). Acestora li s-a cerut sa completeze un chestionar in functie de timpul
disponibil, sub supravegherea a cel putin unuia din cercetatori.
 Chestionar grup A

1. Sunt fumator …..

2. Fumez de placere …..

3. Ma consider fizic dependenta …..

4. Ma consider psihic dependenta …..

5. Fumez din obisnuinta …..

6. Fumez pentru a ma integra in anturaj …..

7. Nu renunt la fumat deoarece nu vreau sa ma ingras …..

8. Consider ca obiceiul de a fuma reprezinta un risc

- Mic …..

- Mare …..

- Foarte mare …..

pentru sanatatea mea

9. Consider ca obiceiul meu de a fuma

- Ii deranjeaza …..

- Nu ii deranjeaza …..

pe cei din jur

 Chestionar grup B

1. Am renuntat la fumat …..

2. Oamenii fumeaza:

- De placere …..

- Din dependenta fizica …..

- Din dependenta psihica …..

- Din obisnuinta …..

- Din dorinta de a se integra in anturaj …..

- Din dorinta de a nu creste in greutate …..

3. Consider ca obiceiul de a fuma reprezinta un risc …..

- Mic …..

- Mare …..

- Foarte mare …..

pentru sanatate

4. Consider ca obiceiul de a fuma

- Ii deranjeaza …..

- Nu ii deranjeaza …..
pe cei din jur