Mult stimate preşedinte al comisiei, stimaţi membri ai comisiei, onorată asistenţă!

Permiteţi-
mi să prezint succint cercetările efectuate pe tema deja menţionată. [Se arată primul slaid cu
denumirea tezei]
Actualmente apelor subterane le revin 32-35 % din volumul total al apelor naturale folosite
în alimentarea centralizată cu apă a Republicii Moldova. Apele freatice sunt folosite pentru
alimentarea necentralizată şi volumul utilizării lor faţă de alte resurse acvatice în localităţile rurale
constituie 95-100 %. Reieşind din aceste considerente, m-a interesat calitatea apei potabile din
sursele subterane a raionului Dondușeni, de unde sunt originar.
Scopul lucrării date a constat în evidenţierea calităţii apei potabile din sursele subterane a
raionului Dondușeni şi propunerea unor măsuri de ameliorare.
Obiectivele investigaţiilor pentru realizarea scopului menţionat au servit:
– A aprecia starea actuală a resurselor de apă potabilă din raionul Dondușeni.
– A evidenţia problemele întâlnite în protecţia calităţii apelor potabile subterane din
raionul Dondușeni.
– A evidenţia sursele de poluare a apei fântânilor şi izvoarelor de pe teritoriul raionului
Dondușeni.
– A propune unele măsuri de îmbunătăţire a calităţii apelor potabile subternae în raionul
Dondușeni.
Fig. 2.1.
Raionul Dondușeni este situat în nord-vestul Republicii Moldova, având o populație de 41,7
mii locuitori. Apa din fântâni și din izvoare este folosită ca apa potabilă de peste 80% din populația
raionului. Ponderea fondului locativ dotat cu apeduct este de 10% față de media națională de 37,5%.
Orașul Dondușeni dispune de sistem centralizat de aprovizionare cu apă. Alimentarea cu apă
potabilă se face din surse de apă subterane de adâncime mare amplasate răzleţ în intravilanul
oraşului. Extragerea apei se face din orizontul acvifer „Sarmaţianul Inferior”, apa căreia este de o
calitate bună. Adâncimea sondelor variază de la 90 până la 165m.
Tabelul 2.2.
În diferite perioade în oraşul Donduşeni au fost construite mai multe sisteme de alimentare
cu apă departamentale. În tabelul de pe slaid sunt prezentate date care caracterizează aceste sisteme.
Tabelul 2.4.
Complexul acvifer Baden-Sarmaţian este unul din bazinele importante în sub bazinul
râului Răut şi care se utiliza pentru alimentarea cu apă a oraşului Donduşeni, dar care se
caracterizează printr-o depășire a valorii CMA de către ionii de amoniu și în prezent nu se mai
utilizează.
Astfel, oraşul Donduşeni dispune de rezerve de apă suficiente pentru alimentarea cu apă a
oraşului şi a industriei din localitate.
Fig. 2.3-2.6.
1
 Am analizat calitatea apei unor izvoare de pe teritoriul raionului Dondușeni. Primul
obiectiv analizat au fost „Izvoarele satului Plop” cunoscut și sub denumirea de Izvorul din satul
Plop ce este un monument al naturii de tip hidrologic.  Ocupă o suprafață de 2 ha. Monumentul
cuprinde 24 izvoare situate la poalele unei pante abrupte calcaroase de origine sarmatică, ale căror
ape se varsă în râul Cubolta. Mai multe din aceste izvoare au fost curățate și reabilitate în anii 2010,
iar în spațiul adiacent s-au ridicat pavilioane de piatră cu acoperișuri din țiglă roșie
În același timp se desfăşurau şi lucrările de amenajare a teritoriului înconjurător, căci s-a
decis să fie organizată o zonă de agrement pentru săteni și turiști aici. O parte a izvoarelor a fost
redirecţionată către un singur colector, din care apa ajunge în clădirea Fabricii, la linia de turnare,
apoi este îmbuteliată și este etichetată “Aqua-Plop”. Iar ca calitate apa este foarte bună.
Fig. 2.7-2.8
Numeroase izvoare se află în rezervația peisajeră Rudi-Arionești. Astfel în „Valea
Bradului” (înspre direcţia s. Unguri) a acestei rezervații sunt două izvoare – izvorul mare (fig. 2.7)
şi izvorul mic.
Pe coasta malului drept al fluviului Nistru se afla un izvor, numit „Izvoraşul Verde” (fig.
2.8), despre care este și o legendă interesantă referitoare la vindecarea chiar și oamenilor orbi.
Tabelul 2.5.
În tabelul 2.5 sunt prezentate şi analizele calităţii apei a 3 izvoare din satul Plop, a izvorului
mare din „Valea Bradului” şi Izvoraşului Verde.
Din tabelul prezentat observăm că nu s-a depistat nici o depăşire a valorii concentraţiei
maximal admisibile (CMA) pentru un careva indice determinat din cele 3 izvoare ale satului Plop
luate în studiu și din izvorul mare din „Valea Bradului”, ceea ce oferă condiţii de asigurare cu apă
potabilă de calitate a turiştilor şi a populaţiei locale. Însă s-au depistat depăşiri neesenţiale a
cantităţii de nitraţi în Izvoraşul Verde ceea ce condiţionează utilizarea acestei ape în scopuri
potabile doar în cazuri excepţionale şi în cantităţi foarte mici.
Tabelul 2.6.
Am examinat calitatea apei a câte 10 fântâni în anii 2016 şi 2017 din localităţile: or.
Dondușeni, s. Baraboi, s. Scăieni, s. Frasin şi s. Plop. A fost determinată valoarea a aşa indici
chimici ca: reziduu fix, duritatea totală, cloruri, sulfaţi, nitraţi.
Valoarea reziduului fix caracterizează mineralizarea apei, deci se vede că în raionul
Dondușeni apa fântânilor are o mineralizare sporită. Duritatea totală a apelor a 44% din fântânile
cercetate depăşeşte valoarea CMA, depistându-se valori în limitele 13,0–50,2 mg/l. Poluarea cu
cloruri a apelor din fântânile raionului Dondușeni este mai mică decât cu sulfaţi şi nitraţi, dar totuşi
este prezentă şi trebuie să fie studiate sursele de poluare cu aceşti ioni şi eliminate. 52% din apele
fântânilor analizate au o concentraţie de nitraţi ce depăşesc CMA de 3-9 ori.
Comparând datele din tabelul 2.6, observăm că din cele 5 localităţi investigate parţial, că
jumătate din fântânile satelor Baraboi şi Scăieni sau mai mult de jumătate din fântânile satului
2
Frasin şi orăşelului Dondușeni nu au apă potabilă ce ar corespunde cerinţelor Standardului de Stat
2874-82 „Apă potabilă”. Situaţia cea mai bună la capitolul asigurării cu apă potabilă de calitate este
în satul Plop, unde din 10 fântâni doar 4 nu corespund cerinţelor Standardului menţionat. Dacă
comparăm rezultatele analizei apei fântânilor luate în studiu în anii 2016 şi 2017, atunci putem
vorbi de o îmbunătăţire minoră a calităţii apei fântânilor în anul 2017 spre deosebire de anul 2016,
în ciuda eforturilor efectuate de multe organizaţii neguvernamentale şi guvernamentale, populaţiei
cu despre activitatea cărora se menţionează în deosebi în presă. Problema de bază este alimentarea
apă potabilă de calitate, soluţionarea căreia va contribui la ameliorarea sănătăţii şi nivelului de trai.
În urma investigaţiilor efectuate s-au evidenţiat următoarele concluzii:
1. Pe teritoriul raionului Dondușeni cca 40-50% din apa fântânilor nu corespunde cerinţelor
Standardului de Stat 2874-82 „Apă potabilă”.
2. Izvoarele cu apă calitativă constituie patrimoniu naţional şi necesită a fi protejate.
Calitatea apei izvoarelor este mai bună decât a fântnilor, dar uneori sunt depistate depășiri a CMA
pentru unii indici chimici.
3. Printre cele mai semnificative surse de poluare a apelor subterane putem menționa:
gunoiștele neautorizate, gunoiștele autorizate care în totalitate nu corespund cerințelor de construire
și exploatare a acestora, deversarea apelor uzate neepurate direct în mediul natural, scurgerile de la
depozitele de păstrare a îngrășămintelor, utilizarea fertilizanților în exces în unele gospodării țărănești
ș.a.
4. În raionului Dondușeni au fost depistate un şir de încălcări în exploatarea surselor
necentralizate ca: amenajarea necorespunzătoare, necurăţirea, nedezinfectarea etc.
5. Starea sanitară şi ecologică neadecvată a raionului Dondușeni influenţează negativ
calitatea apei potabile.
În calitate de recomandări de asigurare cu apă potabilă de calitate din surse subterane a
locuitorilor raionului Dondușeni propunem:
1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul gestionării apelor potabile.
2. Inventarierea specializată a surselor de apă potabilă, pe baza căruia să se elaboreze un
program de măsuri privind protecţia lor.
3. Asigurarea racordării gospodăriilor la sistemul centralizat de apă potabilă de către
primării, atragerea investitorilor pentru realizarea acestui scop.
4. Golirea, curăţirea şi dezinfectarea periodică cu clor a fântânilor. Eliminarea pericolelor
asupra sănătăţii populaţiei prin izolarea şi înlăturarea surselor de poluare cu nutrienţi (wc-uri,
grajduri, gropi de gunoi etc).
5. Insistarea asupra construcţiei de rampe sau platforme betonate pentru colectarea gunoiului
de grajd din gospodării, precum şi organizarea îndepărtării regulate, periodice şi organizate a
deşeurilor din gospodăriile localnicilor în scopul limitării poluării cu nutrienţi a apelor şi solului.
Mulţumesc pentru atenţie!
3