Sunteți pe pagina 1din 3

Mult stimate preşedinte al comisiei, stimaţi membri ai comisiei, onorată asistenţă!

Permiteţi-
mi să prezint succint cercetările efectuate pe tema deja menţionată. [Se arată primul slaid cu
denumirea tezei]
Râurile mici, care fac parte din bazinul fluviului Nistru prezintă o mare importanţă pentru
sistemul ecologic din R. Moldova şi de peste hotarele ei. Apele râurilor mici pătrund în apele
fluviului Nistru, apele cărui la rândul său sunt folosite în toată ţara.
Scopul acestei lucrări a fost: cercetarea stării ecologice actuale a apei râului Răut.
Obiectivele investigaţiilor pentru realizarea scopului menţionat au servit:
– Alegerea unor sectoare reprezentative a râului Răut pentru prelevarea probelor.
– Evaluarea calităţii apei râului Răut.
– Explicarea cauzelor ce au dus la situaţia existentă referitoare la starea ecologică actuală a
râului Răut.
– Propunerea unor măsuri de ameliorare a stării ecologice a râului Răut.
Fig. 1.1.; Fig. 2.3
În spaţiul ţării noastre cel mai reprezentativ bazin ale râurilor interne este cel al r. Răut. Pe
harta geografică bazinul Răutului se evidenţiază sub formă ovală, asimetrică, cu extindere de la
Nord-Vest spre Sud-Est, cu o lungime de circa 200 km şi lăţimea maximă de 65 km. Bazinul ocupă
o suprafaţă de 7760 km2, iar artera principală are o lungime de circa 286 km, cu izvorul în satul
Rediul-Mare, raionul Donduşeni (Figurile 2.1, 2.2) până la confluenţa cu râul Nistru, lângă satul
Ustia, raionul Criuleni (Figurile 2.4, 2.5).
Lacuri naturale în bazin practic nu există, iar lacurile de acumulare ocupă doar 0,2% din
suprafaţa totală a acestuia. Nemijlocit în albia Răutului sunt construite două lacuri de acumulare –
Floreşti (Figura 2.7), care funcţionează şi în prezent, şi Căzăneşti (Figura 2.8), al cărui baraj este
avariat. Lacul de acumulare Floreşti se întinde de la s. Prajila până la or. Floreşti. Barajul de aici
este într-o stare satisfăcătoare, lacul însă este foarte colmatat, pe alocuri înmlăştinit, mai cu seamă
în cursul superior.
Barajul lacului de acumulare Căzăneşti a fost conceput şi construit pe la mijlocul sec. XX ca
o hidrocentrală. Procesele de colmatare rapidă au dus însă la degradarea lacului. În prezent stavilele
barajului nu mai funcţionează şi alături s-a săpat un canal de evacuare a apei din lac, prin care curge
râul.
În bazinul râului sunt peste 1 000 de acumulări mici de apă (iazuri, heleşteie), majoritatea
colmatate, din care cauză şi-au pierdut importanţa economică.
Apa, în special din acumulările de apă, se foloseşte pentru irigare, în piscicultură, pentru
diferite necesităţi tehnice. Nu se recomandă folosirea apei r. Răut pentru irigare din cauza
mineralizării şi durităţii înalte. Acumulările de apă sunt deosebit de importante sub aspect recreativ.

1
Au fost luate probe de apă la izvorul râului Răut, s. Rediul Mare, apoi din râul Răut de pe
teritoriul oraşului Floreşti, raionul Floreşti pentru a vedea care este aportul antropic la poluarea
acestuia.
Tabelul 2.1
Există surse antropogene de poluare puternic evidenţiate a râului Răut în sectorul raionului
Floreşti cu influenţă fizică, chimică şi biologică.
În apa izvorului râului Răut toţi indici determinaţi nu depăşeau valoarea CMA. Toate
valorile indicilor chimici determinaţi ai calităţii apei din râul Răut pe teritoriul oraşului Floreşti
depăşesc valorile CMA, aceasta datorându-se activităţilor nechibzuite ale oamenilor ce locuiesc în
preajma albiei râului Răut. În acest punct, duritatea totală depăşeşte valoarea CMA de 3,1 ori, iar
faţă de proba de la izvorul râului – de 4,12 ori. De asemenea în acest punct, conţinutul de ioni de
amoniu depăşeşte valoarea CMA de 1,25 ori, cantitatea nitraţilor depăşeşte CMA de 1,51 ori,
cantitatea nitriţilor depăşeşte valoarea CMA de 1,67 ori, a sulfaţilor – de 1,16 ori, a ionilor de clor –
de 1,16 ori, a consumului biochimic de oxigen – de 1,58 ori.
Tabelul 2.2.
Dacă analizam calitatea apei răului Răut la acelaşi punct de prelevare a probelor, adică pe
teritoriul oraşului Floreşti pe perioada anilor 2016-2018, nu putem să observăm o îmbunătăţire sau
o înrăutăţire a acesteia esenţială, doar poate o uşoară îmbunătăţire explicată prin micşorarea
capacităţilor de funcţionare sau chiar stopare a multor întreprinderi ce serveau drept surse
importante de poluare a resurselor acvatice, precum şi a utilizării îngrăşămintelor minerale şi
organice pe câmpurile agricole în cantităţi mai mici decât se administrau anterior.
Din datele prezentate în tabel, observăm că valoarea durităţii totale a sporit în anul 2018 faţă
de anul 2016 cu 10,3 mg-eq/l, iar a sulfat ionului a sporit în această perioadă cu 86,9 mg/l. În
acelaşi timp, valoarea celorlalţi parametri determinaţi a scăzut în a. 2018 faţă de a. 2016 respectiv
pentru: ionul de amoniu cu 1,7 mg/l, ionul de nitrat cu 18,6 mg/l, ionul de nitrit cu 0,4 mg/l, ionul
de clor cu 135,3 mg/l, iar conţinutul biochimic de oxigen cu 7,8 mgO2/l.
Cu toate acestea, râul Răut continuă să fie poluat, pentru toţi indicii chimici determinaţi. Din
analiza rezultatelor obţinute putem menţiona cu certitudine despre starea ecologică deplorabilă a
râului Răut – afluentul principal al Nistrului. Se vede că persoanele care contribuie la poluarea
acestui râu nu conştientizează faptul că prin aceasta ele afectează nu numai propria sănătate, dar şi
sănătatea populaţiei din localităţile care se alimentează cu apă potabilă din fluviul Nistru.
În rezultatul cercetărilor efectuate am ajuns la concluziile:
1. Starea actuală a apei râului Răut, cu excepţia apei din izvorul lui, nu corespunde cerinţelor
sanitaro–ecologice. Concentraţiile de substanţe poluante depăşesc normele admisibile.
2. Calitatea apei râului Răut este afectată de aşa factori ca: deversarea apelor reziduale
insuficient purificate din lipsa sau deteriorarea staţiilor de epurare a apelor reziduale;
scurgerea îngrăşămintelor minerale, a pesticidelor şi altor substanţe poluante din depozite şi
2
gunoişti neamenajate; utilizarea în scopuri agricole a terenurilor în zonele şi fâşiile de
protecţie şi lipsa unor zone sanitare amenajate; depozitarea deşeurilor animaliere şi menajere
în perimetrul gospodăriilor şi localităţilor; deversările accidentale de la întreprinderi ş. a.
3. Dacă nu vor fi luate măsuri de protecţie a bazinului râului Răut se poate ajunge ca râul Răut să
nu mai existe pe harta Republicii Moldova.
În calitate de recomandări pentru o îmbunătăţire mai eficientă a stării ecologice a râului
Răut am menţiona:
 Reducerea poluării provenite din agricultură.
 Reducerea poluării provenite din mica industrie alimentară a localităţilor.
 Elaborarea planurilor de management a resurselor acvatice.
 Organizarea unui management adecvat a deşeurilor.
 Crearea zonelor de protecţie şi sanitare şi respectarea lor.
 Scoaterea obiectelor poluatoare din zonele de protecţie şi sanitare a apelor.
 Dezvoltarea unor politici de mediu locale bine definite.
 Elaborarea unor direcţii strategice şi luarea măsurilor efective în ameliorarea stării ecologice ale
apelor de suprafaţă.
 Efectuarea controlului scurgerii apelor mari în timpul averselor şi topirii în masă a zăpezilor
prin albia râului în vederea luării măsurilor de protecţie împotriva efectului distructiv eroziv în
bazinul de recepţie.
 Înăsprirea responsabilităţii faţă de cei ce încalcă legislaţia în domeniu şi faţă de „gospodarii”
indiferenţi de calitatea mediului înconjurător.
Mulţumesc pentru atenţie!