Sunteți pe pagina 1din 7

Management Intercultural

Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

Viorel POP
Faculty of Economical Sciences, Western Vasile Goldiş University of Arad, Romania
(TNR 12p)
(TNR 12p)

TEHNOLOGIA - SURSĂ DE Theoretical


article
PROGRES ECONOMIC
(TNR 12p)
(TNR 12p)
(TNR 12p)

Keywords
Progress
Research & Development
Innovation
Competition

JEL Classification
O32

(TNR 12p)
(TNR 12p)
Abstract
(TNR 12p)
The progressive nature of scientific research is probably the most impressive example that can be
given for the term of "progress", together with the belief that subsequent ages are improvements of
the previous ones. Economic analysis of technical progress is to determine the effects of the use of
new production methods, upon the performance of the economy.
Technical progress, the result of research and development activity, is measured by productivity
gains and by increasing the quality of the products. Technical progress can also determine the
relative decrease of the price of the new goods, causing the increase of profitability and consumer
benefits.
Competition motivates companies in developing new products and new technologies for producing
goods, less expensive.
Innovation is not limited to the adoption of new technology, being the process by which technology
is developed step by step, until production structures of the company acquire their new
performance features, thus providing variety and higher quality of the products and remarkable
fact, more accessible to the average consumer.
(TNR 12p)
(TNR 12p)

273
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

Introducere tehnologică şi prosperitatea economică, toate


îndreptate spre realizarea bunăstării
Dacă până acum 300 de ani, cuvântul generale.
„progres” relativ la tehnică, ştiinţă şi Auguste Comte, recunoscând chiar la
societate nici nu exista, începând din secolul vremea aceea (prima jumătate a secolului
XX el a devenit o adevărată emblemă a XIX) întreaga valoare a „revoluţiei
existenţei noastre. În Enciclopedia lui industrial-tehnologice” considera că
Diderot şi d’Alembert apărută între anii principalul obiect al propăşirii umane consta
1751-1772, progresul era utilizat numai în în „ameliorarea continuă a propriei noastre
cosmologie (progresul Soarelui pe ecliptică) naturi, ale cărei atribute eminente sunt:
în pedagogie (a face progrese într-o inteligenţa, spiritualitatea şi sociabilitatea”.
disciplină) şi muzică (progresul greşit al
notelor). 1. Analiza progresului tehnic
Condorcet, 1780, definea progresul
ca dezvoltare a ordinii, dar a ordinii Progresul tehnic - este abordat în
biologice, o ordine definind natura umană şi analiza economică din perspective diferite şi
pe care se putea fonda noua ordine politică. complementare, după cum se iau în
Apoi, această metaforă a deschis calea considerare condiţiile de acces şi efectele
cuvântului „evoluţie” impus aici de către care le determină, sau condiţiile de realizare.
Herbert Spencer, 1856 şi apoi de către Analiza economică a progresului tehnic, se
Charles Darwin. face de regulă cu ajutorul instrumentelor ce
Din acest moment se vorbeşte despre ţin de analiza în termeni de echilibru.
Progres (cu majusculă) fiind apoi convertit Analiza constă în determinarea efectelor pe
în „progres ştiinţific, tehnic, social şi moral” termen lung a utilizării unor noi produse sau
- Larousse, Dicţionar de filosofie, Editura noi metode de producţie, asupra performan-
Univers Enciclopedic, 1999. ţelor economiei, fără a oferi însă şi
Natura progresivă a cercetării mijloacele de a explora derularea procesului
ştiinţifice, este probabil cel mai de inovare în sine (Ilie Băbăiţă - 2006).
impresionant exemplu ce poate fi oferit Progresul tehnic se măsoară prin
pentru termenul de progres. Cu o deschidere sporurile de productivitate, prin faptul că
mult mai largă, mergând spre social, putem pornind de la aceiaşi factori generici, este
spune că există credinţa după care, epocile posibilă producerea unei cantităţi mai mari
ulterioare sunt îmbună-tăţiri ale celor de bunuri, precum şi creşterea calităţii
anterioare. Dar aceste îmbu-nătăţiri se pot acestora. Pe de altă parte, progresul tehnic
referi numai la aspecte limitate, precum poate determina şi scăderea relativă a
gradul de întindere al cunoaşterii ştiinţifice, preţului noilor bunuri, în toate cazurile
sau aptitudinile morale ale fiinţelor umane, determinând, pe de o parte sporirea
conform Dicţionarului de filosofie Oxford, profitului, iar pe de alta, sistematice avantaje
1999 - Editura Univers Enciclopedic. consumatorilor. Analiza standard, prezintă
Din punct de vedere strict logic, progresul tehnic ca pe o deplasare a funcţiei
progresul se poate face atât în bine cât şi în de producţie - definită ca frontiera
rău. Dar în mod obişnuit, când vorbim combinaţiilor eficace de factori de producţie
despre progresul civilizaţiei şi deci al naturii la un moment dat.
umane, ne referim la progresul în bine: În toate aceste reprezentări, progresul
sporirea cunoştinţelor în toate domeniile, tehnic are anumite proprietăţi. În primul
sporirea libertăţilor politice, dezvoltarea rând, el este „instantaneu” nerezultând din

274
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

vreun proces de învăţare care s-ar fi rezultatelor cercetării, precum şi de


desfăşurat în timp. Odată introdusă o nouă deschiderea spre libera concurenţă a pieţei.
tehnologie, ea este stăpânită imediat şi pe Înţelegerea standard a progresului
deplin. tehnic pare să privilegieze inovarea de
Realizarea progresului tehnic este o proces, în dauna celei de produs, inclusiv a
chestiune de incitaţii. O nouă tehnologie va noilor produse intermediare. O astfel de
fi aleasă pentru că este superioară prin viziune, poate fi operantă într-un context de
prisma unui criteriu de performanţă dat: creştere sistematică a întreprinderii sau a
randament, economie de materii prime şi economiei, când activitatea de C-D (invenţie
energie, cost unitar, productivitatea pe şi inovare tehnologică) cât şi cea de
salariat etc. producţie, sunt bine coordonate, iar resursele
Din această perspectivă, resursele productive solicitate sunt întotdeauna disponibile.
(materii prime, combustibili, alte utilităţi) au Metoda permite să se identifice
un caracter generic. Ele există şi sunt proprietăţile unor traiectorii de dezvoltare şi
definite independent de procesele de avan-sare tehnologică, ţinând seama de
producţie în care sunt utilizate, precum şi natura acestora şi de funcţionarea pieţelor de
indiferent de tehnicile de producţie alese. desfacere.
Din acest motiv, acestea sunt liber accesibile
pentru diferitele utilizări, singurele obstacole 1.3. Analiza evoluţionistă a schimbărilor
constând în existenţa unor reglementări ce tehnologice
frânează mobilitatea lor, adică obstacole în Inovarea - dă naştere unui proces paradoxal
calea liberei concurenţe. de distrugere creatoare (Joseph Schumpeter).
Rezultă că orice progres tehnic trece prin
1.2. Progresul tehnic-tehnologic, rezultat dispariţia vechilor procese şi înlocuirea
al cercetării sistematică a acestora cu altele noi.
În analiza pe considerente economice Realizarea noii capacităţi de producţie, ca
a progresului tehnic, activitatea de cercetare- urmare a activităţii de C-D, are loc în timp
dezvoltare (C-D) este concepută, la rândul ce tehnologia deţinută de firmă este încă
ei, după modelul oricărei alte activităţi de eficientă, crează profit, dar previziunile arată
producţie, punându-se accentul pe modul în că menţinerea acesteia pe următorul interval
care sunt utilizate rezultatele sale. Activi- va duce la pierderea avantajului competitiv,
tatea de cercetare-dezvoltare determină cu tot cortegiul de efecte negative, mergând
apariţia noilor tehnici, tehnologii şi a noilor chiar până la faliment (Fritjof Capra - 2001).
produse, într-un sens foarte precis - cu cât Realizarea noii capacităţi este un proces care
preocupările pentru C-D sunt mai consis- necesită timp şi bani, mai ales faza preli-
tente, cu atât costurile unitare asociate noilor minară de punere în aplicare a noii tehno-
tehnici vor fi mai mari, dar termenul mai logii, fază care nu este scutită de dificultăţi
scurt - până la data apariţiei pe piaţă a noilor şi cheltuieli. Recunoaşterea acestui aspect
produse. esenţial al evoluţiei, cere o altă reprezentare
În consecinţă, progresul tehnologic mai subtilă a progresului tehnic precum şi a
inclusiv efectele economice rezultate, se producţiei.
bazează pe incitările la Cercetare- Deci, înlocuirea cu noua tehnologie
Dezvoltare, incitări care depind de trebuie făcută când încă vechea tehnologie
posibilităţile financiare ale firmei, de este profitabilă - procesul, aşa cum s-a
condiţiile de însuşire-implemen-tare a arătat, purtând denumirea de distrugere

275
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

creatoare, şi este impus de concurenţa acerbă condiţionate de managementului fiecărei


de pe piaţa globală. firme.
Aportul specific al analizei Întotdeauna noile explorări se fac în
evoluţioniste a progresului tehnic, rezidă în proxi-mitatea a ceea ce firma deţine deja din
observaţia că în sfera economică noile punct de vedere tehnologic, resurse umane
tehnologii când apar, nu sunt pe deplin etc. Activitatea de cercetare-dezvoltare ţine
constituite şi stăpânite, ci într-o formă care prin urmare de natura competenţelor
va evolua în decursul timpului în funcţie de deţinute, acumulate anterior şi care
constrângerile şi incitaţiile provocate de delimitează câmpul acţiunilor posibile. Pe de
propria dezvoltare a firmei care, mizând pe altă parte, oportunităţile tehnologice fiecărui
cercetare, va încerca să iasă câştigătoare în tip de activitate sunt influenţate şi de ceea ce
competiţia de piaţă. se poate extrage din cunoaşterea tehnologică
Inovarea nu se mai reduce la proprie activităţilor conexe (ale furnizorilor
adoptarea unei noi tehnologii, inovarea fiind şi ale clienţilor) ceea ce le consolidează şi
procesul prin care tehnologia este dezvoltată mai mult caracterul local (Claude Jessua -
etapă cu etapă, pornind de la un impuls 2001).
iniţial (ca răspuns dat la diferitele probleme Dimensiunea local-specifică a
tehnico-economice specifice) impuls cu schimbărilor tehnologice are mai multe
ajutorul căruia structurile de producţie ale consecinţe. În primul rând, cunoştinţele
firmei îşi dobândesc noile caracteristici mai tehnologice au un caracter în mare parte
performante. tacit, făcând parte din proprietatea
Nu toate dezvoltările imaginabile intelectuală a firmei, proprietate protejată
sunt posibile, pe de o parte din cauza pentru că ea permite acel deter-minism
diferitelor constrângeri, dar şi a noilor tehnologic care plasează de-a lungul unei
oportunităţi care inerent se manifestă pe traiectorii proprii, fiecare firmă.
parcursul procesului de inovare. Din această Necesitatea progresului tehnic, în
cauză, progresul tehnic este în acelaşi timp economia liber concurenţială, conduce la
atât larg cumulativ, folosind cunoaşterea luarea în considerare la desfăşurarea
accesibilă la nivel global, cât şi localizat - producţiei, în acelaşi timp cu evoluţia
adică specific fiecărei firme. tehnologiilor şi pe cea a formelor
Astfel, dacă o tehnică „A” este organizaţionale, deciziile de management
preferată unei tehnici „B” la momentul „t1” contribuind la definirea opţiunilor şi
atunci dezvoltarea ulterioară se va opera limitelor dezvoltării tehnolo-giilor (Viorel
pornind, firesc, de la tehnica aleasă (A). Din POP - 2012).
acel moment, calea dezvoltării fiind aleasă, Analiza economică pune în prim-
este total ineficient să se revină pe parcurs şi plan o problemă de viabilitate în alegerea
să se aleagă cealaltă tehnologie (B) chiar în noilor tehnologii, trimiţând la esenţa analizei
cazul în care la un moment „t2” noile progresului tehnic, aşa cum a fost iniţiată de
condiţii ale mediului economic ar prevala către însuşi Adam Smith - părintele
alegerea acesteia. Dar, experienţa acumulată economiei moderne. În această analiză,
deja în direcţia dezvoltării şi implementării progresul tehnic este asimilat creării de
tehnologiei „A” împreună cu totalitatea avuţie, care provine la rândul său din
resurselor specifice angajate, fac categoric articularea reuşită dintre diviziunea muncii
imposibilă o asemenea întoarcere. Rezultă (cu sporurile implicite de productivitate) şi
astfel că oportunităţile tehnologice, sunt într- extinderea pieţelor, asigurând astfel o
o mare măsură locale, şi specifice, varietate mai mare de produse, tot mai

276
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

performante şi remarcabil, tot mai accesibile aceştia, deschizând astfel calea falimentului
consumatorului de rând (Dominique Lecourt lor.
- 1999). Protecţia unei anumite industrii, sau a unei
companii cu poziţie de monopol, nu duce în
2. Concurenţa, factor determinant în final decât la scăderea competitivităţii
progresul tehnologic acestora, ele nemaifiind „presate” în
atingerea şi menţinerea performanţei,
George J. Stigler, deţinător al scăderea competitivităţii acestor firme
Premiului Nobel pentru Economie - 1982, protejate fiind (paradoxal) acompaniată apoi
afirma: „Libera concurenţă, este situaţia de de creşterea preţurilor bunurilor realizate.
pe piaţă care aduce cea mai mare satisfacţie Acestea sunt în fapt, efectele politicilor
posibilă consumatorilor, deoarece produsele economice protecţioniste ale statului.
ofertan-ţilor, lor le sunt adresate. Excepţie, Industriile în care progresul
sunt taxele şi restricţiile de poluare - care tehnologic este semnificativ, sunt aproape
sunt stabilite de către stat”... susţinând că întotdeauna structuri de piaţă cu concurenţă
marile companii monopoliste, ar trebui imperfectă (oligopol) - piaţă concurenţială
eliminate de pe piaţă prin concurenţă, dominată de câteva mari companii, acestea
datorită costurilor fixe de producţie prea finanţând puternice sectoare de cercetare-
ridicate pe care le menţin, companii care dezvoltare, deseori ele colaborând pentru
dăinuie graţie „princi-piului supravieţuirii realizarea de produse performante în
monopoliste”. Altfel spus, este vital pentru beneficiul comun.
interesul egoist al acestor mari companii Cel mai adesea, concurenţa se manifestă sub
monopoliste să menţină „bariere” foarte forma eforturilor de a realiza noi articole
ridicate la intrarea pe piaţă, pentru a mai performante, precum şi de a găsi noi
împiedica alţi noi concurenţi să se instaleze. modalităţi mai productive şi mai puţin
În privinţa intervenţiei statului, aceasta este costisitoare de a produce bunurile aflate deja
foarte costisitoare, intervenţia constând în în fabricaţie, asigurând astfel o varietate mai
acordarea de compensaţii pentru consu- mare de produse, tot mai performante şi
matori (în cazul preţurilor exagerate), remarcabil, tot mai accesibile consuma-
costisitoare fiind şi pentru întreprinderile torului de rând (Viorel POP - 2012).
care utilizează aceste produse ca input-uri de Performanţa, respectiv
producţie, când statul nu mai intervine competitivitatea - este dată în principal de
pentru acoperirea unei părţi din preţ, iar raportul dintre calitatea produselor şi preţul
firmele în cauză au de suportat handicapul acestora. Piaţa concurenţială elimină
unor costuri care le diminuează drastic produsele de slabă calitate sau cele cu preţ
profitul. nejustificat de mare, prezenţa concurenţei
Intervenţia statului se poate face şi fiind aşa cum am arătat, favorabilă
prin subvenţionarea unor firme sau ramuri consumatorilor în general. Acesta este
întregi de activitate. În aceste condiţii motivul real pentru care statele dezvoltate
asistăm la distorsionarea gravă a pieţei, ale lumii, protejează concurenţa - prin lege.
subvenţiile acordate unor firme preferate Companiile de talie mondială alocă
„ajustând” costurile de producţie ale sume considerabile pentru Cercetare-
acestora, produsele lor fiind regăsite pe piaţă Dezvoltare: (cercetarea, constând în căutarea
la preţuri mai mici decât cele ale tuturor de noi idei, produse şi procese performante,
celorlalţi competitori, dezavantajându-i pe iar dezvol-tarea, presupune perfecţionarea
produselor existente sau cele care urmează

277
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

să fie introduse în producţie) în acest fel, Dimpotrivă, o firmă care monopolizează


firmele inovatoare reuşind să se menţină pe piaţa, în lipsa concurenţei îşi poate permite
piaţa concurenţială globală sau chiar să se să facă profituri exagerate fără să inoveze,
impună ca lideri pe această piaţă, investiţiile vânzând paradoxal, produse de slabă calitate
în Cercetare-Dezvoltare fiind un element la preţuri ridicate.
esenţial în menţinerea performanţei. Este cunoscută preocuparea
Concurenţa şi progresul tehnologic companiilor cu putere de monopol, de a
(rezultat al activităţii de Cercetare- căuta să înăbuşe inovaţiile rivalilor care le-ar
Dezvoltare) prezintă următoarele putea reduce astfel cota de piaţă. În
caracteristici care le fac să fie operante în condiţiile concurenţei limitate (oligopol)
tandem: companiile cheltuiesc resurse importante
- industriile în care progresele tehologice pentru a reduce sau pentru a elimina
sunt extrem de rapide, se confruntă de regulă competiţia celor mulţi şi cu posibilităţi
cu costuri fixe ridicate, determinate tocmai financiare reduse, recuperând ulterior prin
de cheltuielile de C-D (vezi exemplul creşterea preţurilor.
industriei farmaceutice şi a celei de Astfel de cheltuieli ale marilor
automobile, unde noile produse sunt tot mai companii, duc în final la creşterea profitului
scumpe) aceasta fiind o altă caracteristică lor, dar risipesc din păcate alte resurse care
care duce la limitarea concurenţei, ar putea fi folosite pentru ridicarea
- pentru a acoperi cheltuielile de C-D şi deci performanţei produselor şi a bunăstării
pentru a stimula inovarea, invenţiile se consumatorilor. Într-o competiţie imperfectă
protejează faţă de concurenţă (firmele (monopol sau oligopol) companiile sunt
concurente) prin intermediul brevetelor şi a adesea tentate să mărească cantitatea de
sistemului de licenţe - rolul licenţelor fiind bunuri produse, pentru a înăbuşi competiţia
tocmai acela de a limita concurenţa, (încercările noilor concurenţi de a intra pe
- în al treilea rând, industriile caracterizate piaţă), iar avantajul competitiv este căutat,
prin progres tehnologic rapid, sunt în acelaşi nu prin scăderea propriilor costuri, ci
timp cele în care beneficiile obţinute ca determinând creşterea costurilor
urmare a creşterii experienţei în utilizarea adversarului (spre exemplu prin acapararea
noilor tehnologii de producţie, conduc la tuturor furnizorilor de utilităţi, sau a
costuri care apoi scad rapid. facilităţilor de distribuţie etc.).
Toate cele arătate, prin sumele relativ O altă cale a companiilor de a-şi
ridicate necesare activităţii de Cercetare- păstra poziţia de monopol, este prin mituirea
Dezvoltare performante, prin sistemul de persoanelor influente în deciziile guvernelor
protejare a invenţiilor şi a noilor tehnologii precum şi a politicienilor, care să menţină
etc. limitează intrarea de noi firme pe piaţă, restricţiile în ceea ce priveşte concurenţa.
reducând astfel concurenţa - marile Toate aceste activităţi au ca rezultat o
companii protejându-şi astfel în mod eficient pierdere socială, fiind în contradicţie cu
poziţia dominantă pe „piaţa oligopol”. principiile dezvoltării durabile.
Pe de altă parte, fapt foarte important, putem
2.1. „Progresul” în condiţii de monopol şi afirma că în absenţa concurenţei este dificil
oligopol de apreciat dacă managerii sunt eficienţi sau
Concurenţa, motivează firmele în nu.
procesul de dezvoltare de noi produse şi noi
tehnologii, pe de o parte mai performante,
iar pe de alta mai puţin costisitoare.

278
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

3. Aprecieri despre ingineri şi economişti intimitatea structurilor vieţii, prin realizări


uluitoare de inginerie genetică cu beneficii
Inginerul - este făuritor / creator de în domeniul sănătăţii, dar şi în cel al
instru-mente, echipamente tehnice- producţiilor agricole, vizat fiind inginerul
tehnologice şi mânuitor al acestora în agronom şi cel din industria alimentară
vederea realizării de bunuri necesare (Solomon Marcus - 2005).
populaţiei, geniul său manifestat de-a lungul Cercetarea ştiinţifică economică
timpului făcând posibil progresul tehnic urmăreşte în principal găsirea de noi modele
având la bază tot mai mult progresele din economice în vederea creşterii eficienţei
domeniul ştiinţei. organizaţionale, studiază comportamentul
Economistul - prin pregătirea pe care consumatorului dar şi al firmelor pe piaţa
o are, dă viziunea necesară dezvoltării concurenţială, precum şi rolul statului în
economice de ansamblu, prin cunoaşterea acest domeniu şi efectele factorilor
specifică a cerinţelor din domeniile economici asupra tendinţei activităţii de
producţiei şi a marketingului, urmărind inovare etc. toate acestea având ca finalitate,
criteriile de eficienţă - în fapt, maximizarea asigurarea abundenţei de produse de calitate
profitului în condiţiile liberei concurenţe. şi pe această cale ridicarea bunăstării
Legătura „economist-inginer” este populaţiei.
esenţială în îmbunătăţirea performanţei
tehnice-economice spre folosul societăţii, al Reference list
progresului acesteia şi al atingerii idealului
de bunăstare generală. Cercetarea, urmăreşte [1] Băbăiţă, I. (2006). Macroeconomie
în principal optimizarea utilizării resurselor [Macroeconomics]. Timişoara: Mirton
[2] Capra F. (2004). Momentul adevărului [Moment
prin tehnologii tot mai performante, cu of Truth]. Bucureşti: Editura Tehnică
promovarea modelelor economice (şi ele) tot [3] Jessua C. (2001). Dictionnaire des sciences
mai eficiente, rezultatul fiind creşterea economicques [Dictionary of Economic
productivităţii muncii şi a competitivităţii Sciences]. Presse Universitaire de France
firmelor, în condiţiile noilor exigenţe [4] Lecourt D. (1999). Dictionnaire d’histoire et
philosophie des sciences [Dictionary of history
definite de procesul dezvoltării durabile, în and philosophy of science]. Presse Universitaire
care criteriile de performanţă economică de France
încep să fie eclipsate de rigurozitatea [5] Solomon M. (2005). Paradigme universale
reglementărilor impuse de necesitatea [Universal Paradigm]. Bucureşti Editura
protecţiei mediului natural - din grija noastră „Paralela 45”
[6] Stigler G. J. (1982). The Process and Progress
pentru generaţiile viitoare. of Economics.
Cercetarea ştiinţifică inginerească, [7] Pop V. (2012). Management - Economie –
împreună cu cea din domeniul ştiinţelor Dezvoltare [Management – Economy –
exacte, vizează perfecţionarea Development]. Editura Universităţii de Nord
instrumentelor şi a echipamentelor de lucru Baia Mare
[8] *** Larousse. (1999). Dicţionar de filosofie
precum şi a celor de investigaţie, abordând [Dictionary of Philosophy]. Editura Univers
atât forma şi funcţionalitatea acestora cât şi Enciclopedic
intimitatea structurii şi a proceselor chimice [9] *** Oxford (1999). Dicţionar de filosofie
şi electrice la nivel atomic şi molecular, în [Dictionary of Philosophy]. Editura Univers
ultima vreme cercetarea prin echipe Enciclopedic.
multidisciplinare, intrând tot mai mult şi în

279