Sunteți pe pagina 1din 22

Urmarirea penala

Obiectul urmaririi penale

• Strangerea probelor necesare – operatia de adunare a probelor, cat


si examinarea si evaluarea lor

• Existenta infractiunior – Obligatia de a avea in vedere infractiunile,


indiferent de faza de desfasurare a activitatii infractionale

• Identificarea faptuitorului – probele adunate trebuie sa ajute la


depistarea celor care au savarsit fapta penala

• Stabilirea raspunderii faptuitorului – probele trebuie sa contribuie nu


numai la lamurirea aspectelor privind fapta penala, ci ele trebuie sa
elucideze si aspectele legate de vinovatia faptuitorului, daca acesta
poate sau nu sa fie subiect al raspunderii penale

• Identificarea victimei infractiunii – reiese indirect din art 202, 262


alin 1, art 265

• Alaturi de rezolvarea laturii penale, se inscrie si activitatea rezolvarii


laturii civile a cauzei penale

Limitele urmaririi penale

• Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale sunt rezolutia


(in cazul sesizarii prin plangere, denunt ori sesizare din oficiu) sau
ordonanta, ca exceptie

• Momentul final al urmaririi penale este marcat prin solutia data de


procuror

Trasaturile caracteristice al urmaririi penale

Subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de urmarire penala

• Procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penal a


organelor de politie si a altor organe, care sunt obligate sa aduca la
indeplinirea dispozitiilor procurorului in conditiile legii

• Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui


parchet, iar conducatorul unui parchet este subordonat
conducatorului parchetului ierarhic superior

• Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in


conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din
subordine

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 1


• Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre
procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale

Lipsa de publicitate a urmaririi penale

• In cursul urmaririi penale, aparatorul invinutului sau inculpatul are


dreptul sa asiste la efecutarea oricarui act de urmarire penala si
poate formula cereri si depune memorii

• Decizia nr 1086/2007 > reglementare simlara pentru toate partile ca


subiecti ai procesului penal, asigurandu-se conditii pentru
desfasurarea unui proces echitabil

• Urmarirea penala nu se desfasoara cu „usile deschise”

• Prin dispozitiile art 861-865 -> procedura obtinerii si valorificarii


declaratiilor martorilor anonimi, aflati in interiorul unui program de
protectie. Identitatea martorului este necunoscuta persoanelor care
au calitatea de parti in procesul penal

• Folosirea investigatorilor sub acoperire isi desfasoara activitatea, in


special, in etapa actelor premergatoare. Identitatea reala nu poate fi
dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii – numai procurorul
care autorizeaza folosirea agentului sub acoperire cunoaste datele
sale personale

Caracterul necontradictoriu al urmaririi penale

• Organul de urmarire penala administreaza probe fara a le supune


discutiei partilor existente in cauza

Caracterul preponderent al formei scrise

Dispozitii generale privind urmarirea penala

• Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de catre


organele de cercetare penala.

• Procurorul conduce intreaga activitate, fiind atat de organ de


urmarire cat si organ de supraveghere a activitatii organelor de
cercetare penala

• Organele de urmarire penala trebuie sa aiba un rol activ , fiind


obligate sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si
pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea solutionarii
acesteia – atat in favoarea cat si in defavoarea
invinutului/inculpatului

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 2


• Organul de urmarire dispune asupra actelor sau masurilor
procesuale prin ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta, iar
in celelalte cazuri prin rezolutie motivata.

• Ordonanta este un inscris procedural care are o anumita


complexitate in raport cu rezolutia (art 203 alin 2). Organul de
urmarire penala dispune prin ordonanta in cazul unor probleme cu o
anumita importanta si care au anumite consecinte pentru drepturile
si obligatiile partilor din proces

o Exemple: Luarea masurile de preventie, luarea masurilor


asiguratorii, punerea in miscarea a actiunii penale,
suspendarii urmaririi penale, scoaterii de sub up sau incetarii
up cand actiunea penala a fost pusa in miscare

• Rezolutia este un inscris procedural de mai mica complexitate, prin


care se rezolva probleme care nu vizeaza drepturi ale partilor din
proces

o Exemple: Inceperea up, NUP, Incetare/scoatere de sub up


cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare, comisia
rogatorie

• Procurorul dispune la propunerea motivata a organului de cercetare


penala cand: punerea in miscare a actiunii penale (art 234 alin 1),
luarea masurii arestarii preventive a inculpatului (art. 234 alin 2)
suspendarea up (art. 239 alin 1)

Competenta organelor de urmarire penala


Competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare

• Lucratori specializati din Ministerul Administratiei si Internelor,


desemnati nominal de ministru, cu avizul conform al procurorului
general al PIICJ

• Competenta generala, putand sa efectueze cercetarea penala


pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in
competenta altor organe de cercetare

• Nu exista grade ierarhice, de aceea organele de cercetare ale


politiei judiciare au competenta materiala generala

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 3


• CSJ 740/1998 -> actele de urmarire penala urgente, efectuate de
catre organele de cercetare penala raman valabile in asemenea
circumstante

• ICCJ 5748/2004 -> Ridicarea de obiecte continand droguri, daca


acestea au fost descoperite intr-o locuinta in urma unei sesizari
pentru tulburarea linistii publice, inainte de inceperea up, este
legala si nu constituie perchezitie domiciliara in sensul art 100.

Competenta procurorului in efectuarea urmaririi penale

• Urmarirea penala se efectueaza obligatoriu de catre procuror in


cazul unor infractiuni impotriva persoanei (de ex toate formele
omorului), in cazul unor infractiuni contra patrimoniului, in cazul
unor infractiuni contra autoritatii, infractiuni contra protectiei muncii

• Este competent sa efectueze urmarirea penala si sa exercite


supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de
la parchetul corespunzator instantei la care se judeca, in prima
instanta, cauza.

• Chiar si in cauzele in care urmarirea penala se efectueaza de


procuror, organele de cercetare penala sunt chiar obligate sa
efectueze orice acte care nu sufera amanare

• In practica judiciara s-a luat pozitie fata de tendintele de a acoperi


numai formal dispozitiile legale cu privire la obligativitatea urmaririi
penale, prin indeplinirea uneori foarte limitata, de catre procuror,
numai anumitor acte de urmarire penala.

• Art. 209 alin 41 -> Curtea Constitutionala nr 1058/2007 ->


neconstitutionala restrangerea posibilitatii de preluare a procurorilor
de la parchetele ierarhic superioare

• Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de


prim-procurorul parchetului

• DNA procurorii efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala in


cazul infractiunilor prevazute de art 78/2000:

o Indiferent de calitatea persoanelor, infractiunea a cauzat o


paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a
200.000 Euro

o Comise de catre anumite persoane (deputati, senatori,


membrii ai Guvernului, secretari de stat, judecatori, procurori
etc)

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 4


Verificarea competentei (art 210)

• Organul de urmarire penala trebuie sa-si verifice competenta

Extinderea competentei teritoriale (art 211)

• Cand anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in


afara razei teritoriale, organul de cercetare poate sa le face el insusi
(cu instiintarea organul din raza teritoriala respectiva), prin comisie
rogatorie sau delegare

Acte incheiate de catre unele organe din afara structurilor


judiciare (v art 214 - 215)

Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire


penala (art 216 - 220)

• Procurorul vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice


infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu
fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o
fapta penala

• Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat

Caile de exercitare a supravegherii

Trecerea cauzei de la un organ la altul

• Procurorul poate dispune trecerea cauzei de la un organ la altul. O


asemenea masura poate fi deteminata de existenta unei cereri de
abtinere sau recuzare, sau cand adunarea probelor s-ar putea face
in conditii mai bune de catre un alt organ

Participarea directa a procurorului la efectuarea urmaririi penale

• Procurorul poate sa efectueze orice acte de urmarire penala in


cauzele pe care le supravegheaza, sau sa asiste la efectuarea
oricarui act de cercetare penala

• Confirmarea rechizitoriului de catre procuror se impune indiferent


daca urmarirea penala a fost efectuata de catre procuror sau de
catre organele de cercetare penala

Verificarea dosarului de cercetare de catre procuror

• Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organele


de cercetare penala, care este obligat sa-i trimita toate actele,
materialele si datele privitoare la

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 5


• fapta care formeaza obiectul cercetarii

• Nu este aceeasi cu verificarea la terminarea urmaririi penale

Autorizarea, confirmarea, incuviintarea si infirmarea actelor si


masurilor procesuale de catre procuror

• Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui


act de urmarire penala. Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii
pentru organul de cercetare penala, precum si pentru alte organe
care au atributii prevazute de lege.

• Autorizarea efectuarii unui act de urmarire penala este anterioara


realizarii actului, asadar actul efectuat fara autorizatia ceruta de
lege este lovit de nulitate (punerea sub supraveghere a conturilor
bancare, folosirea investigatorilor sub acoperire etc)

• Confirmarea actului de urmarire penala este o ratificare a acestuia,


fara aceasta confirmare ceruta expres de lege actul neputand
produce efecte juridice (rechizitoriu confirmat de procurorul ierarhic
superior, rezolutia inceperii up emisa de organul de cercetare
penala confirmata de procuror)

• Incuviintarea se refera la acte a caror efectuare intra in atributia


organului de cercetare penala dar valabilitatea actului este
subordonata aprobarii procurorului (NUP, exhumare)

• Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a


organului de cercetare penala nu este data cu respectarea
dispozitiilor legale, dispune solutia infirmarii prin ordonanta

Sesizarea organelor de urmarire penala (art 221 - 228)

• Cand legea prevede ca sesizarea trebuie sa se faca numai intr-un


anumit mod, organele de urmarire penala nu pot incepe urmarirea
decat daca au primit sesizarea anume prevazuta de lege

Plangerea

• Plangerea este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica


sau juridica careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune

• Plangerea poate fi suplinita prin denunt sau prin sesizare din oficiu,
plangerea prealabila nu poate fi inlocuita cu nici o alta modalitate
de sesizare

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 6


• Plangerea trebuie sa cuprinda: Numele, prenumele, calitatea si
domiciliul petitioarului, descrierea faptei care formeaza obiectul
plangerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut, si a
mijloacelor de proba – nu trebuie sa cuprinda incadrarea juridica a
faptei

• Plangerea se poate face de catre unul dintre soti pentru celalalt sot
sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate
insa sa nu declare ca nu-si insuseste plangerea

• Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la


instanta de judecata, se trimite organului competent

• Plangerea penala adresata direct instantei, se trimite prin sentinta,


organului de urmarire penala competent. Sentinta se poate ataca cu
recurs

Denuntul

• Incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica


despre savarsirea unei infractiuni

• Denuntul trebuie sa aiba acelasi date ca si plangerea. Denuntatorul


care nu isi dezvaluie identitatea nu poate fi considerat ca a facut un
denunt

Sesizarea din oficiu

• In toate situatiile in care organele de urmarire penala constata in


mod direct savarsirea unor infractiuni sau afla despre aceasta prin
intermediul mijloacelor de comunicare in masa, respectivele organe
se sesizeaza din oficiu

• Organele nu se pot sesiza din oficiu atunci cand este necesara


plangerea pralabila a persoanei vatamate

Procedura plangerii prealabile


• Exceptie de la principiul oficialitatii

• Declansarea procesului penal a fost lasata, in anumite cazuri, la


aprecierea persoanei vatamate datorita gradului redus de pericol
social pe care-l reprezinta anumite infractiuni sau pentru a nu
accentua suferintele persoanei vatamate

• Este o conditie de pedepsibilitate cat si o conditie de procedibilitate

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 7


• Lipsa plangerii prealabile este o cauza care inlatura raspunderea
penala si impiedica punerea in miscare sau exercitarea
actiunii penale (art 10 lit. f)

Titularii plangerii prealabile

• Dreptul persoanei vatamate de a face plangere prealabila este un


drept cu caracter personal, indivizibil si netransmisibil

• In cazul in care prin infractiune au fost vatamate mai multe


persoane si numai una dintre acestea a facut plangere prealabila,
raspunderea penala se mentine, iar atunci cand sunt mai multi
participanti la infractiune, fapta atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor chiar daca plangerea prealabila s-a facut numai cu
privire la unul

• Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu


capacitate de exercitiu restransa pot face plangere prealabila
reprezentantii lor legali (parinti, tutori, curatori). Termenul de 2 luni
curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine
este faptuitorul

• Nu se aplica substitutii procesuali care sunt prevazuti la plangere


(parinti pt copii majori, sot pentru celalalt sot, copilul major pentru
parinti)

• Plangerea prealabila se poate face prin mandat special

Continutul plangerii prealabile

• Descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba,


indicarea adresei partilor si martorilor, precizarea daca persoana
vatamata se constituie parte civila si atunci cand este cazul,
indicarea persoanei responsabile civilmente

Organele la care poate fi introdusa plangerea prealabila si


competenta acestora

• Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala


sau procurorului

• Plangerea prealabila gresit indreptata catre organul de urmarire


penala sau catre instanta de judecata se trimite organului
competent – plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa
in termen la organul necompetent

Sesizarea organelor de urmarire penala prin plangere prealabila

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 8


• Pentru oricare dintre infractiuni plangerea prealabila se poate
adresa fie organul de cercetare fie procurorului

Termenul de introducere a plangerii prealabile

• Trebuie introdusa in termen de doua luni de zile din ziua in care


persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul

• RIL 10/2008 > in cazul infractiunilor continue sau continuate,


termenul de 2 luni curge de la data la care persoana vatamata sau
persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul

• Termenul de 2 luni este un termen procedural (art 186)

• Termenul de 2 luni poate sa curga:

o Din momentul consumarii infractiunii, daca acest moment


este identic cu cel al cunoasterii faptuitorului

o Din momentul cunoasterii faptuitorului, moment care se poate


situa dupa momentul consumarii, pana la cel al epuizarii

o Din momentul epuizarii infractiunii, sau ulterior acestuia,


odata cu cunoasterea faptuitorului, in care caz nu trebuie
depasit termenul de prescriptie a raspunderii penale

• Daca plangerea a fost introdusa la un organ necompetent, aceasta


se trimite la organul competent, iar cererea se considera valabila
daca a fost introdusa in termen la organul necompetent. RIL
68/2007 -> sentinta de desesizare si trimitere organului competent
este supusa recursului

Aspecte speciale privind procedura plangerii prealabile

Procedura in cazul infractiunilor flagrante

• Organele de urmarire penala sunt obligate sa constate savarsirea


unor asemenea infractiuni chiar in lipsa plangerii prealabile

• Daca persoana vatamata nu depune plangere prealabila, procurorul


dispune incetarea urmaririi penale

• Termenul de depunere a plangerii prealabile pentru procedura de


judecare a infractiunilor flagrante -> 24 de ore

• Termenul de depunere a plangerii prealabile pentru procedura de


judecare obisnuita -> 2 luni

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 9


Procedura in caz de conexitate sau indivizibilitate

• Se observa daca infractiunile care necesita plangere prealabila pot fi


disjunse, daca nu, intreaga cauza este trimisa organului competent

• Cand exista doua infractiuni, una care necesita plangere prealabila


iar alta la care opereaza principiul oficialitatii, competenta de
solutionare revine organului competent sa rezolve infractiunea sub
regimul oficialitatii

• Aceeasi solutie si in cazul indivizibilitatii

Aspecte legate de procedura plangerii prealabile in cazul


schimbarii incadrarii juridice a faptei

• Daca incadrarea juridica se schimba intr-o infractiune care necesita


plangere prealabila, organul de cercetare cheama persoana
vatamata. Daca face plangere, se continua cercetarea, daca nu, se
transmit procurorului actele in vederea incetarii urmaririi penale, in
temeiul art 11 pct 1 lit c), combinat cu art. 10 lit f)

• Momentul din care curge termenul de 2 luni este cel al schimbarii


incadrarii juridice

Actele premergatoare urmaririi penale

• Sunt acte procedurale cu natura si functionalitate specifice, plasate


in afara procesului penal

• Nu pot fi dispuse in aceasa faza masuri procesuale, deoarece


acestea se pot lua numai cu privire la invinuit sau inculpat

• Procesul verbal prin care se constata efecutarea unor acte


premergatoare poate constitui mijloc de proba

Desfasurarea urmaririi penale (art 228 - 238)


Inceperea urmaririi penale

• Se incepe urmarirea penala prin rezolutie, atunci cand din cuprinsul


actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate, nu
rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a
actiunii penale prevazute in art. 10

o Daca se constata ca fapta nu prezinta pericol social, se incepe


urmarirea penala si se inainteaza dosarul procurorului cu
propunere de scoatere de sub urmarire penala

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 10


o Daca se constata incidenta inlocuirii raspunderii penale,
acesta se va trimite totusi instantei de judecata, singurul
organ competent sa dispuna inlocuirea

• Rezolutia reprezinta unicul act procesual prin care organele de


urmarire penala isi manifesta vointa de a declansa procesul penal.
Aceasta este un act procesual.

• Rezolutia se supune confirmarii motivate a procurorului, in termen


de 48 de ore

• Urmarirea penala poate incepe in rem, nefiind necesara cunoasterea


faptuitorului

• Ca exceptie, urmarirea penala poate incepe prin ordonanta, in


ipoteza in care procurorul solutioneaza un conflict de competenta, si
incepe urmarirea penala

• Ca o alta exceptie, inceperea urmaririi penale se va dispune si prin


proces-verbal in cazul infractiunilor de audienta si a infractiunilor
flagrante.

• Daca in cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare


efectuate, rezulta vreunul din cauzele de impiedicare a punerii in
miscare a actiunii penale de la art 10 (cu exceptia b1 si i), organele
de urmarire penala inainteaza procurorului propunerea de
neincepere a urmaririi penale. Procurorul confirma propunerea prin
rezolutie motivata

• Rezolutia de neincepere a urmaririi penale poate fi atacata potrivit


art. 2781

• Faptuitorul capata calitatea de invinuit dupa inceperea urmaririi


penale, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala

• Invinuitul nu este parte in procesul penal

Efectuarea actelor de urmarire penala

• Daca, in cursul urmaririi penale, organul de cercetare considera ca


sunt indeplinite conditiile legale pentru luarea masurii preventive a
retinerii, va putea dispune aceasta masura, in conformitate cu art.
143 alin 1

• Daca, in cursul urmaririi penale, considera ca sunt indeplinite


conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii
preventive, face propuneri in acest sens si le inainteaza procurorului

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 11


pentru a decide daca va solicita instantei de judecata luarea acestei
masuri

Punerea in miscare a actiunii penale

• Organul de cercetare penala, cand considera ca sunt temeiuri


pentru punerea in miscare a actiunii penale, face propuneri in acest
sens, pe care le inainteaza procurorului

• Daca procurorul este de acord, pune in miscare actiunea penala prin


ordonanta

• Organul de cercetare penala il cheama pe inculpat, ii comunica


fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la
drepturile si obligatiile pe care le are

• Organul de cercetare penala ii pune in vedere inculpatului ca este


obligat sa se prezinte la toate chemarile ce i se vor face in cursul
procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare
de adresa

• La punerea in miscare a actiunii penale, inculpatul este ascultat

• Daca se constata fapte noi sau imprejurari noi care conduc la


schimbarea incadrarii juridice -> propunere a org de cerc penala
catre procuror -> se pronunta prin ordonanta in 5 zile

Suspendarea urmaririi penale

• Cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau


inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la
procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza propunerile
sale impreuna cu dosarul pentru a dispune suspendarea urmaririi
penale

• Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta

• Pe timpul suspendarii, organul de cercetare penala continua sa


efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de
lipsa invinuitului/inculpatului

• Organul de cercetare penala trebuie sa verifice periodic daca


subzista cauza de suspendare

Solutiile ce pot fi date pe parcursul sau la terminarea urmaririi


penale

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 12


• Incetarea urmaririi penale -> de obicei, in cursul urmaririi penale,
pentru ca acele cazuri pot fi constatate in orice moment

• Scoaterea de sub urmarire penala -> de obicei, la sfarsitul urmaririi


penale, pentru ca se impune ca organele de urmarire penala sa
administreze probe suficiente care sa conduca la concluzia ca exista
unul din cazuri

• Solutiile date de catre procuror nu se bucura de autoritatea lucrului


judecat

Incetarea urmaririi penale (art 10 lit f-h i1 si j)

• Pe langa incidenta art 10 lit f-h i1 si j, este necesara existenta unui


invinuit sau inculpat in cauza

• Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin


ordonanta atunci cand actiunea penala a fost pusa in miscare si
prin rezolutie motivata atunci cand actiunea penala nu a fost pusa
in miscare. Ca exceptie, se poate pronunta si prin rechizitoriu in
ipoteza in care se impun rezolvari diferite in acelasi dosar penal

• In general, legea nu precizeaza in ce interval de timp trebuie sa se


pronunte procurorul. In cazul in care inculpatul/invinuitul este
arestat, procurorul trebuie sa se pronunte in aceeasi zi in care a
primit propunerea

• Procurorul trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii de


arestare preventiva, aceasta dispune revocarea masurii la 24 de ore
de la primirii dosarului si referatul in care se mentioneaza cazul de
incetare a urmaririi penale

Scoaterea de sub urmarire penala (art 10 lit a-e)

• Scoaterea de sub urmarire penala poate fi pronuntata numai dupa


ce in cauza penala au fost administrate probe care sa dovedeasca
existena unuia dintre cazurile prevazute la art 10 lit a-e

• Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin


ordonanta atunci cand actiunea penala a fost pusa in miscare si
prin rezolutie motivata atunci cand actiunea penala nu a fost pusa
in miscare. Ca exceptie, se poate pronunta si prin rechizitoriu in
ipoteza in care se impun rezolvari diferite in acelasi dosar penal

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 13


• In cazul in care scoaterea de sub urmarire penala are ca temei
dispozitiile art. 10 lit b1 (fapta nu prezinta gradul de pericol social al
unei infractiuni) actul procesual de dispozitie este intotdeauna
ordonanta

• In cazul in care inculpatul/invinuitul este arestat, procurorul trebuie


sa se pronunte in aceeasi zi in care a primit propunerea

Clasarea cauzelor penale

• In cazul in care se constata existenta vreunuia din cazurile


prevazute in art. 10 si nu exista invinuit in cauza, in cursul urmaririi
penale, se dispune clasarea (2 conditii cumulative)

• Unele cazuri de la art. 10 exclud inexistenta invinuitului (de ex lit c


sau g )

• Sintagma „nu exista invinuit in cauza” = infractiunea nu este


cauzata de fapta unei persoane, avand alta cauza (de ex cauze
naturale) sau cand faptuitorul nu este cunoscut

Procedura prezentarii materialului de urmarire penala

• Plasata la sfarsitul urmaririi penale, cand organul de urmarire


considera ca au fost administrate toate probele care sustin
invinuirea

• Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatorie

• Conditii cumulative pentru prezentarea materialului de urmarire


penala:

o Organul de cercetare penala sau procurorul apreciaza ca au


fost efectuate toate actele de urmarire necesare rezolvarii
cauzei

o Este posibil contactul organului de urmarire penala cu


inculpatul/invinuitul

o Actele si lucrarile aflate in dosar sa duca la concluzia ca sunt


probe pentru trimiterea inculpatului in judecata

• Pentru prezentarea materialului de urmarire penala


organul/procurorul il cheama pe inculpat si ii pune in vedere ca are
dreptul de a lua la cunostinta de lucrarile din dosarul cauzei,
aratandu-i incadrarea juridica a faptei savarsite

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 14


• Daca neprezentarea materialului de urmarire penala vizeaza un
invinuit/inculpat petru care asistenta juridica este obligatorie ->
nulitate absoluta; in celelalte cazuri -> nulitate relativa

• In cazul in care au fost efectuate noi acte de cercetare penala sau


daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica a faptei,
organul de urmarire penala este obligat sa procedeze din nou la
prezentarea materialului de urmarire penala -> nerespectarea
obligatiei = nulitatea relativa

Terminarea urmaririi penale fara punerea in miscare a actiunii


penale (3 momente)

1. Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii

• Conditii cumulative: sa existe invinuit in cauza, impotriva


invinuitului sa existe suficiente probe in acuzare din care sa
rezulte ca este posibila tragerea acestuia la raspundere penala

• Momentul nu trebuie confundat cu prezentarea materialului de


urmarire penala, pentru ca actiunea penala nu este pusa in
miscare

• Organul se margineste la prezentarea faptei retinute in sarcina


sa si principalele probe in acuzare

2. Inaintarea dosarului privind pe invinuit

• Organul de cercetare penala intocmeste un referat, in care


consemneaza rezultatul cercetarii si trimite dosarul procurorului

• Intr-un dosar in care nu a fost pusa in miscare actiunea penala nu


va exista proces-verbal de prezentare a urmaririi penale,
deoarece aceasta activitate se realizeaza fata de invinuit numai
de procuror

3. Prezentarea materialului de urmarire penala de catre


procuror

• In mod normal, prezentarea materialului de urmarire penala se


face numai dupa punerea in miscare a actiunii penale.

• Ca exceptie, procurorul, in cazul in care urmarirea penala s-a


desfasurat fara punerea in miscare a actiunii penale, prezinta
obligatoriu materialul de urmarire invinuitului

Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 15


1. Inaintarea dosarului de urmarire penala privind pe inculpat

• Dupa terminarea cercetariilor si prezentarea materialul de urmarire


penala, cercetarea penala se considera terminata

• Organele de cercetare penala inainteaza procurorului dosarul cauzei


insotit de un referat de terminare a urmaririi penale

2. Referatul de terminare a urmaririi penale

• Se intocmeste numai in cazurile in care sunt probe care conduc la


concluzia ca invinuitul sau inculpatul urmeaza sa fie tras la
raspundere penala

• Referatul trebuie sa se limiteze la fapte care a format obiectul


punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la
ultima incadrare juridica a faptei

• In cazul infractiunilor pentru care urmarire penala este efectuata de


catre procuror nu se va intocmi referatul general de terminare a
urmaririi penale, trecand direct la intocmirea rechizitoriului

Trimiterea in judecata

• Procurorul este obligat ca in termen de 15 zile de la primirea


dosarului trimis de organul de cercetare penala, sa procedeze la
verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra
acestora -> Termen de recomandare

• In cauzele cu arestati, verificare si rezolvarea se fac cu urgenta si cu


precadere

Solutia trimiterii in judecata

• Conditii:

o In cursul urmaririi penale sa fie respectate dispozitiile legale


care garanteaza aflarea adevarului

o Urmarirea penala sa fie completa si sa existe in cauza probele


necesare si legale administrate

o Sa existe fapta penala

o Fapta sa fie savarsita de invinuit sau inculpat

o Invinuitul sau inculpatul sa raspunda penal

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 16


• Daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi
penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala
si dispune trimiterea in judecata

• Daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi


penale, da rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata

Solutia netrimiterii in judecata prin scoaterea de sub urmarire


penala, incetarea urmaririi penale sau clasarea

• Daca se dispune scoaterea de sub up pe temeiul art 10 lit b1


procurorul aplica obligatoriu una din sanctiunile administratie
prevazute in art 91 cpen

• Ca particularitate, scoaterea si incetarea urmaririi penale in aceasta


faza se dispun prin ordonanta, indiferent daca actiunea penala a
fost sau nu pusa in miscare

Solutia suspendarii urmaririi penale

Solutia restituirii cauzei in vederea completarii sau refacerii


urmaririi penale

• Cand procurorul constata (conditii alternative):

o Urmarirea penala nu este completa

o Nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza


aflarea adevarului

• Restituie cauza organului are a efectuat urmarirea penala sau altui


organ de urmarire in vederea completarii sau refacerii urmaririi
penale

• Ordonanta de restituire sau de trimitere, trebuie sa cuprinda pe


lange mentiunile obisnuite, indicarea actelor de cercetare penala
care trebuie efectuate sau refacute, a faptelor sau imprejurarilor
care urmeaza a fi constate si a mijloacelor de proba care urmeaza a
fi folosite

Solutia trimiterii cauzei la organul competent sa efectueze


urmarirea penala

• Daca procurorul constata ca urmarirea s-a facut de un alt organ


decat cel competent, ia masuri ca urmarirea sa fie efectuata de
organul competent

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 17


• Cand procurorul trimite dosarul organului competent, raman valabile
masurile asiguratorii luate, actele sau masurile procesuale
confirmate sau incuviintate de procuror, precum si actele
procesuale care nu pot fi refacute

Rechizitoriul

• Rechizitoriul este actul de sesizare a instantei prin care procurorul


cere acesteia sa aplice legea inculpatului

• Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care


s-a efectuat urmairea penala

• Daca in partea expozitiva a rechizitoriului au fost precizate fapte cu


caracter infractional, dar a fost omisa mentionarea lor in partea
dispozitiva, instanta are obligatia sa se pronunte asupra unor
asemenea fapte.

• Cand urmarirea este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa


cuprinda date suplimentare privind mijloacele materiale de proba,
masurile asiguratorii si cheltuielile judiciare

• Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de


prim-procurorul parchetul, sau dupa caz de procurorul general al
parchetului de pe langa curtea de apel sau de procurorul ierarhic
superior

• In cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de


expirarea duratei arestarii preventive

• RIL nr 9/2008 -> Rechizitoriul trebuie sa contina mentiunea:


„verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei”. Nerespectarea
acestei obligatii, atrage neregularitatea actului de sesizare, in
conditiile art 300 alin 2, aceasta poate fi inlaturata fie de indata, fie
prin acordarea unui termen in acest scop

Reluarea urmaririi penale

Reluarea urmaririi penale dupa suspendare

• Reluarea urmaririi penale in acest caz poate avea loc dupa ce


invinuitul sau inculpatul s-a insanatosit. Organul de cercetare penala
inainteaza dosarul procurorului care dispune asupra reluarii prin
ordonanta

• Termenul privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data


luarii acestei masuri

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 18


Reluare urmaririi penale in caz de restituire a cauzei de catre
instanta de judecata in vederea refacerii urmaririi

• Instanta restituie cauza la procuror in vederea refacerii urmaririi


penale atunci cand constata, inaintea terminarii cercetarii
judecatoresti:

o Ca s-a efectuat urmarirea penala de un alt organ decat cel


competent

o In cazul nerespectarii competentei dupa materie sau dupa


calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta invinuitului
sau inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator

• Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de urmarire


penala sub aspectul faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi
constatate si a mijloacelor de proba indicate

• Daca inculpatul este arestat si instanta mentine arestarea


preventiva, termenul de 30 de zile curge de la data pronuntarii
hotararii. Instanta trimite dosarul procurorului in termen de 10 zile

• Dosarul ajunge in faza de urmarire, astfel ca masura arestarii


inculpatului va putea fi prelungita, nu mentinuta

Reluarea urmaririi penale in caz de redeschidere a urmaririi


penale

• Poate avea loc in cazurile:

o Se constata ulterior ca nu a existat (sau intre timp a disparut)


cazul care a determinat incetarea urmaririi penale sau
scoaterea de sub urmarire penale.

o Judecatorul admite plangerea impotriva ordonantei sau


rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare
a urmaririi penale ori de clasare

• Redeschiderea se dispune prin ordonanta

• Termenul privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data


luarii acestei masuri

Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 19


Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale
organelor de cercetare penala

• Pot face plangere nu numai persoanele care participa la procesul


penal, ci orice persoane ale caror interese legitime au fost vatamate
printr-un act sau printr-o masura procesuala

• Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea


organului de cercetare penala

• Daca cererea este depusa la organul de cercetare penala, acesta


este obligat sa inainteze plangerea procurorului in termen de 48 de
ore. Plangerea trebuie rezolvata in termen de 20 de zile

Plangerea impotriva actelor procurorului

• Plangerea se rezolva de catre prim-procurorul parchetului sau de


catre procurorul general ori de catre procurorul-sef de sectie al
PICCJ

• In cazul NUP, clasare, scoatere, incetare a urmaririi penale,


plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei
de pe ordonanta sau rezolutie

• Plangerea adresata direct instantei de judecata impotriva rezolutiei


de NUP, clasare, scoatere, incetare a up data de procuror, fara ca
acestea sa fie atacate, in prealabil conform art 278, la procurorul
ierarhic superior, se trimite la procurorul competent

• Dupa respingerea cererii facute, persoanele ale caror interese


legitime au fost vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile
de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare a
plangerii la insnta care i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta

• Termenul de 20 de zile este un termen procedural de decadere.


Repunerea in termen nu este posibila

• Dosarul se trimite instantei in termen de 5 zile. Se citeaza persoana


fata de care s-a dispus NUP..., persoana care a facut plangerea.
Prezenta procurorului este obligatorie

• RIL 64/2007 -> asistenta juridica nu este obligatorie pentru petenti


sau intimati, in cauzele care au ca obiect plangeri formulate in
conditiile art 2781

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 20


• Daca persoana isi retrage plangerea, instanta da o hotarare prin
care ia act de aceasta manifestare de vointa. RIL 27/2008 ->
Hotararea nu este supusa niciunei cai de atac

• In procedura de judecata a plangerii formulate in temeiul art 2781 nu


se poate administra proba cu martori (decat pe baza lucrarilor,
materialului din dosari si a oricaror inscrisuri noi)

• Solutii:

1. Respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva, inadmisibila sau


nefondata

• Persoana nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta,


decat daca s-au descoperit fapte sau imprejurari noi si nu a
intervenit unul din cazurile prevazute in art 10

• Cand este respinsa ca nefondata, o noua plangere


formulata impotriva aceeasi rezolutii se respinge ca
inadmisibila

2. Admite cererea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta


atacata, trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau
redeschiderii urmaririi penale

• Judecatorul trebuie sa indice faptele si imprejurarile de fapt


care urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de
proba. Nerespectare = casare

3. Admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau


ordonanta atacata, si cand probele existente la dosar sunt
suficiente, retine cauza spre judecare.

• RIL 48/2007 -> In cazul plangerii formulate impotriva


rezolutiei, ordonantei si dispozitiei din rechizitoriu, prin care
s-a dispus neinceperea urmaririi penale sau clasarea,
instanta investita nu poate pronunta solutia prevazuta de
art 2781 alin 8 lit c (retinerea cauzei spre judecare)

• Solutia retinerii spre judecare devine posibila numai in


ipoteza solutionarii unei plangeri indreptate impotriva unui
act procesual de netrimitere in judecata constand in
dispunerea scoaterii de sub urmarire penala ori incetarea
urmaririi penale

• RIL 15/2006 -> Judecatorul care prin incheiere, admite


plangerea, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 21


retina cauza spre judecare, apreciind ca probele existente
la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine
incompatibil sa solutioneze fondul acesteia

• Hotararea judecatorului pronuntata potrivit art 2781 alin 8 lit a si b


poate fi atacata cu recurs in termenul general, de catre oricine

Drept Procesual Penal – Urmarirea penala Page 22