Sunteți pe pagina 1din 7

Capitolul I : Scurt istoric

Grădina Botanică din Iaşi are la bază o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un
secol până a ajunge aşa precum o vedem şi o admirăm noi astăzi.

În anul 1856 i-a fiinţă prima Grădină Botanică din România din iniţiativa medicului si
naturalistului Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi om de cultură. Amplasată pe un teren
cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie un important centru
cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanică pe material
viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie pentru toţi iubitorii naturii.

Este prima grădină botanică universitară fondată în România şi în acelaşi timp cea mai mare din
ţară, fiind unică în privinţa numărului de taxoni şi a valorii conservative a acestora.

Prin eforturile financiare proprii susţinute de autorităţile publice, grădina lui Anastasie Fătu a
durat până la moartea acestuia (1886), după care terenul a fost vândut de către urmaşii săi,
risipindu-se tot materialul botanic adunat cu migala de o viaţă

Despre prima Grădină Botanică din România şi întemeietorul ei Anastasie Fătu, ne mai aminteşte
astăzi denumirea a două străduţe din vecinătatea fostei grădini : Strada Florilor şi Strada
Anastasie Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă.

În anul 1873 i-a fiinţă o a doua grădină botanică din iniţiativa Societăţii de Medici şi Naturalişti
din Iaşi, fiind amplasată în apropierea sediului acestei societăţi (actualmente Muzeul de Istorie
Naturală). În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de către Anastasie Fătu
din grădina sa sub formă de plante vii şi seminţe. Parte din plantele sădite de Dr. Dimitrie
Brandza (doi stejari, doi plopi şi un castan porcesc) mai dăinuiesc şi astăzi în părculeţul din
curtea Muzeului de Istorie Naturală.

Universitatea din Iaşi, în 1870, doreşte înfiinţarea unei grădini botanice proprii pe terenul vechii
clădiri (unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină şi Farmacie) dar spaţiul nu a
fost suficient pentru a satisface cerinţele tineretului de la Universitate, având o existenţă
simbolică.

În anul 1900, la insitenţele repetate ale Prof. Al. Popovici, Universitatea dobândeşte terenul din
spatele actualului Palat al Culturii pentru înfiinţarea unei noi grădini botanice. Nici acest proiect
nu se finalizează cu succes deşi s-a întocmit un proiect de amenajare foarte amănunţi datorită
lipsei de fonduri şi mai târziu ca urmare a consecinţelor primului război mondial. De acest
proiect ne mai aminteşte astăzi doar Strada Botanică din vecinătatea fostului ştrand.

În anul 1921, Prof. Al. Popovici înfiinţează o nouă grădină botanică pe terenul din spatele noii
clădiri a Universităţii, pe care se construieşte un mic complex de sere pentru plante tropicale.
4
Această grădină, timp de 40 de ani, a servit învăţământului botanic, până în 1963-1964 când a
fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă grădină botanică se
mai păstrează şi astăzi arborii şi arbuştii din parcul aflat între vechea clădire a Universităţii,
Cantina Studenţească “Titu Maiorescu” şi căminele studenţeşti de pe Bd. Copou şi o mică seră
“turn” în care se cultivau bananieri şi palmieri.

În anul 1960, cu ocazia sărbătoririi centenarului Universităţii s-a ajuns la concluzia că această
grădină nu mai corespunde cerinţelor învăţământului şi în anul 1963 s-a ales ca teren de
amplasare a unei noi grădini botanice în Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Roşie. În următorii
ani a început preluarea terenurilor, organizarea reţelei de drumuri şi alei, plantaţiile, construcţia
şi popularea serelor, la început cu materialele provenite din vechea grădină botanică.

Suprafeţelor de teren preluate iniţial le s-au adăugat treptat altele, ajungând astăzi la aproape 100
de hectare, ajungând sa fie una dintre cele mai mari din lume.

În prezent Grădina Botanică “Anastasie Fătu” colaborează cu numeroase unităţi similare din
străinătate, precum grădini botanice, precum institute de cercetare, bănci de gene, arboretum-uri,
etc.

Colectivul de cercetare al Grădinii Botanice din Iaşi colaborează sau conduce o serie de proiecte
şi granturi de cercetare ştiinţifică de importanţă naţională sau europeană.

Capitolul II : Organizarea Grădinii Botanice

Colecţiile Grădinii Botanice cuprind plante vasculare aparţinând la aproximativ 6.000 de taxoni.
Acestea sunt cultivate în sere şi în aer liber. Ponderea cea mai mare o deţin plantele ce provin din
diferite regiuni biogeografice. Flora ţării noastre este bine reprezentată în sectorul care îi este
destinat.

Grădina Botanică se remarca prin colecţii de plante decorative precum: cea mai bogată colecţie
de trandafiri din ţară, o colecţie de crizanteme şi tufănele, colecţie de plante suculente şi o
valoroasă colecţie de plante dirijate în stil bonsai.

Grădina Botanică din Iaşi este împărţită în 12 sectoare, fiecare având un anumit specific.

• Sectorul Sistematic

Acest sector se adresează în special elevilor şi studenţilor, care au astfel un material biologic viu,
prin intermediul căruia pot înţelege mai bine unitatea şi diversitatea lumii vii.
5
Având o suprafaţă de 5 hectare, cuprinde aproximativ 2000 de specii de plante, fiind aranjate pe
încrengături, ramuri, ordine şi familii, conform înrudirilor naturale.

• Sectorul Flora şi vegetaţia României

În acest sector s-a urmărit redarea etajelor de vegetaţie a României pe vertical şi caracteristicile
(din punct de vedere a florei şi vegetaţiei) fiecărei provincii a ţării pe orizontală. Tot în acest
sector s-a încercat introducerea speciilor specifice României care sunt ameninţate cu dispariţia
sau rare şi păstrarea unei game variate de taxoni din flora ţării.

Ca şi dimensiune este cel mai întins sector din grădină, având o suprafaţă de 25 de hectare.

• Sectorul Ornamental

Dispune de o suprafaţă de 4 hectare şi o suprafaţă de 400 de seră, precum şi 72, 60


suprafaţă tratată ca solar, fiind destinată colecţiilor ce necesită spaţii închise pentru cultura şi
păstrarea lor, cât şi pentru cultura la sol a unor plante exotice rare.

Acest sector cuprinde şi subsecţia pentru nevăzători ce a fost înfiinţată în anul 1991, fiind
amplasată la stânga pavilionului administrative, pe alee ace duce spre sera 12.

Această secţie este destinată celor lipsiţi total sau parţial de vedere, toate cele 30 de specii
cultivate aici prezentând etichete cu explicaţii atât în limba latină, cât şi în alfabetul Braille.
Taxonii prezentaţi aici se caracterizează printr-un conţinut ridicat în uleiuri eterice, răşini,
balsamuri, emanând mirosuri puternice la atingere, pipăit şi miros, ceea ce facilitează
recunoaşterea acestora de către persoanele cu dezabilităţi de vedere.

• Sectorul Dentrologic (dendrarium)

Este amplasat în extremitatea sudică a Grădinii Botanice, având o suprafaţă de 17, 9 hectare.

În cadrul acestui sector putem întâlni plopul alb, caprifoi tătăresc, stejarul, nucul comun şi nucul
negru, tuia, pinul negru, pinul roşu, pinul strob, plpi, catina roşie şi câteva specii de liliac.

Tot în acest sector se află doua izvoare de apă minerală: izvorul nr. 3 Amfiteatru şi izvorul nr. 5,
Ruina.

• Sectorul Flora Globului

6
Plantele din această secţie au fost grupate după locul de origine şi sunt dispuse conform stilurilor
peisajer (natural) şi mixt. Sectorul are o suprafaţă de 12, 41 hectare şi cuprinde plante precum
Ageratum (pufuleţi), Cosmos, mac de California, Petunia, levănţică, micşunele, salvia, etc.

• Sectorul Biologic

Este amplasat în partea central a grădinii şi dispune de o suprafaţă de 5, 27 hectare, prezentând


unele aspect ale organizării lumii vegetale, aspecte ale evoluţiei plantelor, rolul omului în
dirijarea procesului evolutiv.

Scopul acestui sector este de a contribui la educarea omului în spiritual concepţiei ştiinţifice
depre lume şi viaţă şi de a încuraja ocrotirea mediului ambiant.

• Sectorul Plante utilitare

Acest sector este împărţit în noua subsecţii cuprinzând numeroase plante folosite de către om în
ocrotirea sănătăţii, alimentaţie, în industria celulozei şi hârtiei, a textilelor, etc., ocupând o
suprafaţă de 1,1 hectare.

• Sectorul Complexul de sere

Este format din 12 sere, construite din sticlă şi metal, climatizate, ocupând o suprafaţă de 3800
. Fiecare seră are o anumită tematică referitoare la flora şi vegetaţia lumii : plante
mediteraneene, tropicale, subtropicale, flori ornamentale etc.

Un număr reprezentativ de vizitatori se înregistrează pe durata expoziţiilor organizate în cadrul


serelor în lunile februarie (azalee) şi octombrie (crizanteme), acestea fiind celebrate la nivel
naţional.

• Sectorul Rozariu

Denumit şi Parcul Rozelor se întinde pe o suprafaţă de 1,7 hectare, cuprinzând aproximativ 600
de soiuri de trandafiri.

Colecţia este formată de numeroase soiuri nobile precum trandafirii remontanţi, hibrizii Thea,
dar şi soiuri de trandafiri pitici, semiurcători şi urcători, fiind recunoscută de către The World
Federation of Rose Societies.

• Sectorul Plante memorial

Sectorul este amplasat în apropierea de monumentul istoric – Biserica Sfinţii Atanasie şi Chiril
(datat 1638), ctitorie a domnitorului Vasile Lupu.

7
Scopul sectorului este de a prezenta o serie de plante legate de evenimente importante în
existenţa omului (naşterea, căsătoria, moartea), o serie de plante legate de viaţa unor personalităţi
naţionale sau eroi ai poporului roman, plante ale căror denumiri au fost inspirate de zeităţi.

• Sectorul Recreativ

Oferă privelişti către viile “Potgoria Copou”, livezile Universităţii Agronomice, spre biserică şi
lac.

• Sectorul Didactic-Experimental

Capitolul III : Servicii şi taxe

Taxele percepute în cadrul grădinii sunt variabile, atât pentru vizitatorii iubitori de natură, cât şi
pentru persoanele profesioniste.În cadrul grădinii se pot realize diverse activităţi de interes
public, cât şi particular.

1. Taxă unică de intrare (sere şi grădină) – 5 lei/persoană

2. Taxă intrare grup (mai mult de 15 persoane) – 3 lei/persoană

3. Taxă de fotografiere pentru evenimente – 50 lei

4. Taxă de fotografiere pentru profesionişti – 50 lei/oră

5. Taxă filmare – 150 lei

6. Taxă de filmare pentru profesionişti sau echipă TV – 100 lei/oră

7. Taxă filmare în Complexul de Sere pentru profesionişti sau echipă TV – 150 lei/ oră

8. Închiriere spaţii exterioare pentru evenimente – 150 lei/oră

9. Inchiriere spaţii interioare pentru evenimente – 200 lei/oră


8
10. Închiriere spaţii pentru expoziţii – 300 lei/zi

În vederea programării, evenimentele trebuie anunţate obligatoriu la numărul de telefon: 0232-


201373 sau pe e-mail: gbot.is@uaic.ro

Servicii de specialitate oferite:

• altoire citrice (în perioada 1 martie – 31 august) - 60 lei/buc

• întreţinere plante de apartament - 5 lei/buc./zi

• închirieri plante de talie mica (până la 0,50 m) - 10 lei/buc./zi

• închirieri plante de talie mare (peste 1,50 m) - 20 lei/buc./zi

• consultaţăa plante de seră - 50 lei/30 min. (şi se realizează numai cu programare


telefonică)

• determinări plante cultivate şi spontane - 25 lei (numai cu programare telefonică)

• preparare amestecuri de pământ - 8 lei/kg

• întreţinere bonsai - 3 lei/buc./zi

• consultanţă bonsai - 50 lei (numai cu programare telefonică)

Programul de vizitare a serelor este marţea, joia, vinerea, sâmbăta şi duminica,între orele 9 – 17,
iar în zilele de luni şi mercuri, serele fiind închise.

Bibliografie

www.wikipedia.ro

www.uaic.ro

9
10