Sunteți pe pagina 1din 4

ROMANIA SI GLOBALIZAREA – BENEFICII SI

AVANTAJE

Ieşită din Războiul Rece şi din oprimarea comunistă, România a


intrat direct sub auspiciile globalizării. Actuala eră a globalizării
este un sistem internaţional similar, cu propriile sale atribute
unice, care contrastează violent cu cele ale Războiului Rece. Dacă
Războiul Rece era caracterizat de trăsătura unificatoare a
divizării, globalizarea are ca trăsătură unificatoare integrarea.
Globalizarea are propriul set de reguli economice, reguli care
gravitează în jurul deschiderii, dereglementării şi privatizării
economiilor naţionale, pentru a le face mai atractive pentru
investiţiile străine. În 1975, la apogeul Războiului Rece, numai 8%
din ţările lumii aveau regimuri liberale, de piaţă liberă, iar
investiţiile străine directe totalizau, potrivit Băncii Mondiale 23
miliarde de dolari. În 1997, numărul ţărilor cu regimuri liberale
reprezenta 28%, iar investiţiile străine totalizau 644 miliarde de
dolari. România este una din aceste ţări.
Cultură dominantă, care este şi cauza acţiunii ei
omogenizatoare, este determinată şi de tehnologiile specifice:
computerizarea, miniaturizarea, digitalizarea, comunicarea prin
satelit, fibrele optice şi Internetul. Globalizarea are, de asemenea,
propriul ei model demografic: accelerarea rapidă a deplasării
oamenilor din mediul rural şi din stilul de viaţă agrar în mediul
urban care este mai strâns legat de tendinţele globale din modă,
alimentaţie, pieţe şi divertisment.
Data fiind situatia precara a economiei romanesti dupa 20 de
ani de tranzitie, se impune identificarea punctelor slabe si a
punctelor forte in vederea integrarii in structurile economice
globale. Ne vom concentra atenţia aici doar asupra efectelor
benefice ale globalizării asupra şării noastre.
I. EFECTE ECONOMICE POZITIVE
• Sistemul bancar romanesc a suferit importante
transformari, unele dintre ele foarte costisitoare, dar care in
final au condus la consolidarea sa.
• O conditie esentiala pentru a asigura un mediu de afaceri
competitiv consta in spargerea monopolului statului in
domeniul utilitatilor publice.

1
• Plusul calitativ atat de necesar agentilor nationali se poate
realiza numai prin cresterea concurentei. Din acest punct
de vedere, companiile transnationale sunt considerate din ce
in ce mai mult un pericol, o alta temere in ceea ce priveste
marile corporatii internationale o reprezinta posibilitatea
internalizarii pierderilor si externalizarii profiturilor. Dar in
cadrul acestei analize, nu trebuie ignorate aspectele pozitive
pe care le presupune prezenta acestora pe piata
romaneasca, si anume aportul de know how si schimbarea
mentalitatilor de tip socialist in randul angajatilor.
• alta problema stringenta a economiei roamnesti o reprezinta
agricultura, sector in care se impunea trecerea de la
exploatatii de marimi mici si medii la marile exploatatii
agricole. Un rol important in cadrul acestui proces il joaca
statul, care trebuie sa creeze cadrul necesar sporirii
calitatilor produselor romanesti, astfel incat acestea sa faca
fata competitiei acerbe care se va naste odata cu integrarea
Romaniei in structurile pietei europene.
II. EFECTE POLITICE POZITIVE
Statele sunt nevoite sa raspunda azi provocarilor globale
(poluare, terorism, razboi informational), ceea ce determina o
intensificare a cooperarii pe principii de subsidiaritate -
deocamdata la nivel regional. Una dintre cele mai mari temeri in
ceea ce priveste aderarea Romaniei la structurile internationale o
reprezinta pierderea suveranitatii. In realitate, prin integrare,
Romania dobandeste mijloace de actiune noi, diferite de cel
traditionale, mult mai eficiente. Pe baza acestor considerente,
principalul obiectiv pe termen mediu al Romaniei ar trebui sa il
reprezinte consolidarea influentei politice in spatiul balcanic,
identificarea unei nise prin care Romania ar putea deveni un lider
regional in aceasta zona.
II. EFECTE POZITIVE SOCIO-CULTURALE
• Din punct de vedere social, unul dintre cele mai importante
efecte ale globalizarii il reprezinta facilitarea accesului la
informatie.
• Prezentarea standard a informatiei determina
uniformizarea sociala avand drept efect in sfera culturala
corodarea diferentelor specifice regionale pana la anihilarea
2
acestora. Internetul este motorul comunicarii sociale globale
ce poate duce la crearea unei societati civile globale.
• Un aspect pozitiv, des mentionat, al globalizarii este
deschiderea fostelor enclave catre lume, realizata prin
libera circulatie a populatiei. Dar aceasta deschidere se
face selectiv, cei care pot beneficia de ea fiind tot mai mult
categoriile specializate si educate ale societatii, adica elitele
mentionate mai sus.

• Principal motor al globalizarii, tehnologia a cunoscut in


ultimii ani o dezvoltare remarcabila, bazata in pricipal pe
cresterea vitezei de circulatie a informatiei in intreaga lume.
Ca urmare a ritmului sustinut de dezvoltare a tehnologiilor,
piata mondiala de IT s-a disipat pe intreg globul,
concentrindu-se in zone specializate. Suprematia in acest
domeniu apartine incontestabil Statelor Unite ale Americii,
dar România este deja un nume respectat în acest domeniu.
• Principala caracteristica a acestui sector este eficienţa,
intrucat in procesul de productie este utilizata forta de
munca inalt calificata la un pret relativ scazut. Aceasta
conduce implicit la scaderea preturilor produselor IT si
cresterea lor calitativa. Prima comunitate globala,
INTERNETUL, a dus la desfiintarea granitelor de orice tip la
nivelul locuitorilor planetei. In acest context, Romania poate
juca un rol major in dezvoltarea la nivel mondial al IT-ului,
data fiind forta de munca cu o pregatire de exceptie,
incurajata si de proiectele de lege sustinute de guvern.
In viitor se are in vedere creerea de parcuri
informatice, zone cu statut special din punct de vedere
fiscal. Aceasta initiativa ar putea fi aplicata si in domeniul
biotehnologiei datorita fortei de munca profesioniste in
domeniu.
Romania are un potential deosebit, putandu-se constitui intr-
un important nod de cercetare biotehnologica si software ca
reprezentante ale unor institutii de cercetare straine.

Bibliografie:

3
BADEA, V. Camelia, Migraţia de revenire, Editura Lumen, Iaşi,
2009.
McGrew, D. Held, Transformări globale. Politică, economie şi
cultură, Editura Polirom, Bucureşti, 2004.
Europa în mişcare: O oportunitate şi o provocare. Editura Comisiei
Europene, Direcţia Generală Comunicare şi Publicatii, Bruxelles,
2010 (ec.europa.eu-publications)
www. ave-home.ro /romania/integrareUE.htm
www. ccir.ro /startegie-nationala/f16/globalizare.htm