PROIECT

ECONOMIE MONETARĂ

PROFESOR: Dumitru Dorel Chirițescu

STUDENT: Aleandru Curmei

AN UNIVERSITAR: 2021
PLAN
Fondul monetar internațional în România .................................................................................................... 3
14 Martie 2016 .......................................................................................................................................... 4
Perspectivă: Creștere economică ciclică ................................................................................................... 4
Politica fiscală: crește rezistența la șocuri................................................................................................. 5
Politica monetară: schimbarea vitezelor ................................................................................................... 7
Sectorul bancar: păstrați realizările greu câștigate .................................................................................... 8
Reformele structurale: realizează un potențial de creștere nesatisfăcut .................................................... 9
BIBLIOGRAFIE: .................................................................................................................................... 11

2
Fondul monetar internațional în România
România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din 15 decembrie 1972 și face
parte din constituent condusă de Olanda. În cadrul Fondului Monetar Internațional, România face
parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Cipru, Croația,
Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012
și Belgia și Luxemburg.
Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de
guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordinator al
activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale. Fondul a
avut un reprezentant rezident la București începând cu anul 1991.Începând cu luna aprilie 2016,
noul reprezentant resident al Fondului Monetar Internațional în România este Alejandro
Hajdenberg, care a ocupat anterior poziția de senior economist la Biroul FMI din Cipru. România
a acceptat obligațiile prevăzute în Articolul VIII al Statului FMI la 25 martie 1998. România se
angajează să nu recurgă la introducerea de restricții cu privire la efectuarea plăților și
transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare
discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI.
Participarea României la FMI se ridică la 1.030,2 milioane DST ( drepturi speciale de tragere)
sau 0,43% din cota totală. Puterea de vot a României este de 11.039 voturi reprezentând 0,44%
din total. Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaţional, XDR) sunt moneda virtuală a
Fondului Monetar Internaţional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Tranzacţiile în
interiorul Fondului Monetar Internaţional sunt calculate în DST. O serie de valute naţionale sunt
fixate la un anumit raport în relaţie cu DST. Valoarea sa se calculează în funcţie de dolarul
american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) şi lira sterlină britanică (11%), conform
cotaţiilor de la bursa londoneză.

Biroul Reprezentanței Rezidente în România desfășoară o gamă largă de activități in scopul de

a contribui activ la implementarea recomandărilor de politică economică ale Fondului de către
autorități, cât și la menținerea unei strânse legături între sediul central al FMI și autoritățile din
România.

Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui
număr de zece aranjamente stand-by (Romania şi IMF). De asemenea, la începutul anilor ‘90 au
fost derulate trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilități de finanțare. Din ultimele trei
aranjamente stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat trageri în
valoare de 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro) doar din cel aprobat în 2009.
Aranjamentele aprobate în 2011 și 2013 au fost de tip preventiv, autoritățile române neefectuând
nicio tragere din sumele aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 și 1,98 miliarde
euro cel din 2013). În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi participă la
consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului
FMI, în urma cărora FMI elaborează un raport de țară.

3
În perioada 2-15 martie 2016, o echipă a FMI s-a aflat la București pentru a efectua o evaluare a
situației macroeconomice și a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul procedurii de
monitorizare denumite generic “Article IV Consultations”. Rezultatele discuțiilor sunt prezentate
în documentul Concluding Statement.

Concluding Statement descrie decizia preliminara a personalului FMI la sfârșitul unei vizite
oficiale a personalului (sau "misiune"), în majoritatea cazurilor într-o țară membră. Misiunile
sunt întreprinse ca parte a consultărilor regulate (de regulă anuale) în conformitate cu articolul IV
din Statutul FMI, în contextul unei cereri de utilizare a resurselor FMI (împrumutate de la FMI),
ca parte a discuțiilor cu programele monitorizate de personal sau o parte din monitorizarea
personalului a evoluțiilor economice.

Autoritățile au aprobat publicarea acestei declarații. Opiniile exprimate în această declarație

sunt cele ale personalului FMI și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Comitetului
Executiv al FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, personalul va pregăti un
raport care, sub rezerva aprobării conducerii, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI pentru
discuție și decizie.

14 Martie 2016
România a făcut progrese importante în abordarea dezechilibrelor economice și restabilirea
creșterii economice. Deficitele fiscale și ale contului curent s-au îmbunătățit semnificativ de la
criza financiară globală, venitul pe cap de locuitor a depășit nivelurile dinaintea crizei și se
preconizează că creșterea va fi printre cele mai ridicate din regiune pe termen scurt. Cu toate
acestea, politicile macroeconomice au slăbit recent și câștigurile greu câștigate riscă să fie
inversate. Bugetul din 2016 oferă stimulente în cazul în care creșterea consumului este deja
puternică.

Dacă nu se iau măsuri, deficitul bugetar de anul viitor va depăși ținta autorităților și există
riscul ca măsurile suplimentare de creștere a deficitului să poată fi adoptate într-un an electoral
care să pună datoriile pe o traiectorie ascendentă. Inițiativele legislative în sectorul financiar,
cum ar fi versiunea actuală a legii privind darea în plată, conțin dispoziții care ar putea amenința
drepturile de proprietate privată, ar putea submina sentimentul investitorilor și ar reduce oferta de
credit pentru gospodării și întreprinderi; există modalități mai bune de a direcționa ajutoare către
debitorii aflați în dificultate. Misiunea recomandă eforturi mai puternice pentru menținerea
politicilor prudente și reluarea ritmului reformei structurale pentru a proteja câștigurile greu
câștigate.

Perspectivă: Creștere economică ciclică

Economia se află într-o creștere economică ciclică, susținută de cererea internă puternică.
Consumul privat a fost stimulat de recentele creșteri ale salariilor minime și publice, înregistrarea
ratelor scăzute ale dobânzii, scăderea prețurilor combustibililor și reducerea TVA a produselor
alimentare. Investițiile au arătat recent unele semne ale unei preluări, parțial legate de o reducere

4
a absorbției fondurilor UE. Pe baza stimulării în mare măsură a consumului, misiunea se așteaptă
la o creștere reală a PIB-ului de 4,2% în 2016, scăzând la 3,6% în 2017. În ciuda acestei
performanțe ciclice, creșterea ratei de creștere potențială a României va fi bazată pe progrese
puternice în reformele structurale . Riscurile privind perspectivele se referă în special la mediul
preelectoral și la incertitudinile externe. Stimularea fiscală suplimentară într-un an electoral ar
putea stimula consumul pe termen scurt, dar va submina durabilitatea finanțelor publice și ar
putea dăuna sentimentului pieței.

Măsurile care vizează sectorul financiar fără o analiză și o consultare adecvată a impactului ar
putea dăuna intermedierii și investițiilor în credite și ar submina stabilitatea financiară. Pe partea
externă, o deteriorare bruscă a percepției riscului de piață în curs de desfășurare ar putea declanșa
deprecierea monedei și ar crește rata datoriei externe.

Politica fiscală: crește rezistența la șocuri

Politica fiscală este pro-ciclică și va pune datoria publică pe o traiectorie treptată în creștere.
România a înregistrat o consolidare fiscală impresionantă începând cu 2009 - una dintre cele mai
mari dintre colegi. Cu toate acestea, marea relaxare fiscală aprobată anul trecut este de așteptat să
inverseze această tendință și să se abată de la calea fiscală anunțată anterior. Deși codul fiscal
conține simplificarea binevenită a codului fiscal, stimularea fiscală este dificil de justificat într-
un moment în care creșterea economică este deja puternică. În lumina acestei extinderi, se
estimează că deficitul fiscal va depăși ținta autorităților cu ½% din PIB în 2017 dacă nu se iau
măsuri suplimentare (tabel).

Chiar dacă deficitul este menținut la nivelul obiectivelor autorităților de 2,8% din PIB (în
termeni numerari, echivalentul a aproximativ 3% în termeni ESA), datoria publică va depăși
40% din PIB și va continua să crească treptat. Deși nivelul actual al datoriei față de PIB nu este
ridicat față de valorile convenționale, datoria publică s-a triplat între 2008 și 2015, arătând
vulnerabilitatea la o deteriorare bruscă a finanțelor publice.

5
 Misiunea recomandă ancorarea politicii fiscale pe o cale de reducere a datoriilor. Ajustarea
fiscală treptată pentru atingerea unui deficit de 1,5 la sută din PIB (bază de numerar) în 2018 va
atinge acest obiectiv și va proteja împotriva riscurilor descendente (diagramă). Efortul ar trebui
să înceapă cu disciplina de cheltuieli și o mai bună administrare fiscală pentru a găsi și menține
economiile pentru a menține deficitul la 2,5% din PIB. Pentru 2017, misiunea recomandă un
deficit de 2% din PIB. Amânarea reducerilor fiscale suplimentare asupra TVA și a accizelor
programate să intre în vigoare anul viitor ar genera economii de ¾% din PIB. Acestea ar putea fi
utilizate atât pentru realizarea obiectivului de deficit recomandat, cât și pentru abordarea altor
nevoi, cum ar fi sectorul sănătății și educației sau pentru implementarea treptată a legii salarizării
unificate.

6
 În general, autoritățile ar trebui să consolideze credibilitatea instituțiilor fiscale. Bugetul
actual a renunțat la prevederile Legii privind Responsabilitatea Fiscală și la regula fiscală
încorporată în legislația internă. Este important să se integreze mai bine activitatea Consiliului
Fiscal în luarea deciziilor de către Parlament, ceea ce va consolida credibilitatea procesului
bugetar. Eforturile de a spori eficacitatea, eficiența și transparența în administrația publică sunt
esențiale. Agenția de administrare fiscală ar trebui să devină mai prietenoasă cu întreprinderile,
să se concentreze mai mult pe contribuabilii potențiali cu venituri mari prin consolidarea
sistemului de audit, bazat pe riscuri și să intensifice eforturile de reducere a evaziunii fiscal. Este
binevenit progresul în prioritizarea proiectelor mari de investiții publice. Misiunea recomandă
extinderea acesteia la alte proiecte și utilizarea mai eficientă a proiectelor finanțate de UE.
Misiunea salută planurile de realizare a unei revizuiri a cheltuielilor. Ar trebui să înceapă cu
câteva sectoare pilot pentru a identifica locurile pentru creșterea eficienței. Direcționarea
sistemelor de protecție socială ar trebui consolidată. O nouă legislație privind impozitarea
resurselor naturale ar trebui aprobată pentru a asigura certitudinea cadrului fiscal. Legislația
privind achizițiile publice ar trebui aprobată și ar trebui continuat progresul privind centralizarea
achizițiilor pentru a genera economii. Eforturile recente de sporire a transparenței cheltuielilor
entităților publice sunt binevenite și ar trebui să contribuie la îmbunătățirea responsabilității și
eficienței cheltuielilor publice. De asemenea, misiunea salută eforturile actuale de reformă a
administrației publice.

Politica monetară: schimbarea vitezelor

Pe fondul scăderii inflației, reducerea ratei de politică a oferit un stimul fără precedent și
adecvat în ultimii ani. Într-o acțiune binevenită, Banca Națională a României (BNR) a redus
coridorul ratei dobânzii și a redus și mai mult cerințele privind rezervele minime obligatorii atât
pentru pasivele denominate în lei, cât și pentru cele denominate în valută. Cu toate acestea, a
existat o diferență persistentă între rata dobânzii de pe piața interbancară și rata dobânzii de

7
politică. Rata de schimb este, în prezent, în linii mari conformă cu principiile fundamentale pe
termen mediu, iar acoperirea rezervelor este adecvată.
În timp ce inflația globală este în prezent negativă, inflația subiacentă, ajustată pentru
modificările fiscale recente, a crescut. Pe fondul cererii interne puternice, a unui decalaj de ieșire
închis, a impulsului fiscal major și a creșterii semnificative a salariilor, se preconizează că
inflația globală va crește până la aproape 2,5% - la sfârșitul intervalului țintă al BNR - până la
sfârșitul anului 2017.
Misiunea recomandă ca rata dobânzii de politică să rămână neschimbată pentru moment, dar
să înceapă reducerea decalajului dintre ratele de politică și piața interbancară. Având în vedere
inflația globală actuală negativă, inflația scăzută a importului înain- tată și incertitudinea privind
așteptările inflaționiste, rata dobânzii de politică poate fi lăsată neschimbată până când inflația
prognozată se va deplasa mai clar decât obiectivul. Cu toate acestea, BNR ar trebui să ia în
considerare semnalarea unei tendințe de înăsprire și să înceapă reducerea decalajului dintre rata
dobânzii de piață și cea a polițelor, prin absorbția lichidității de pe piață și reducerea coridorului
ratei dobânzii. Având în vedere impulsul fiscal pro-ciclic, politica monetară ar putea avea nevoie
să suporte o parte din povara gestionării cererii interne.

Sectorul bancar: păstrați realizările greu câștigate

Reducerea recentă a creditelor neperformante a fost o realizare greu de câștigat și ar trebui

evitate inițiativele legislative care ar putea submina stabilitatea financiară. Aceasta se referă, în
special, la versiunea actuală a legii privind plata datoriilor, care implică aplicarea retroactivă și
care poate afecta garanțiile guvernamentale acordate în cadrul schemei ipotecare Prima Casa.
Misiunea este, de asemenea, preocupată de conversia forțată a creditelor în valută străină, luate
în considerare în parlament, care ar presupune, de asemenea, o modificare retroactivă a
contractelor.
Misiunea încurajează autoritățile să revizuiască, de asemenea, unele elemente ale legislației
existente privind clauzele abuzive pentru a elimina o altă sursă importantă de incertitudine,
asigurând în același timp echitatea tuturor părților interesate. În cele din urmă, misiunea
recomandă punerea în aplicare a condițiilor prealabile pentru punerea în aplicare a legii privind
insolvența personală recent adoptată.

8
Reformele structurale: realizează un potențial de creștere nesatisfăcut

Misiunea salută progresele înregistrate în lupta împotriva corupției și încurajează continuarea

vigorii pentru a aborda provocările rămase. Îmbunătățirea guvernării și a luptei împotriva
corupției nu sunt doar chestiuni socio-economice cheie, ci și critice din perspectivă
macroeconomică. Corupția redusă va contribui la reducerea evaziunii fiscale (graficul) și la
reducerea pierderilor în cheltuirea banilor contribuabililor. De asemenea, va promova un mediu
de afaceri mai bun și va atrage investiții străine.

9
 Îmbunătățirea guvernării întreprinderilor de stat în sectorul energiei și al transporturilor,
precum și implicarea mai mare a capitalului privat în aceste sectoare rămân în continuare
priorități cheie în reformă. Misiunea recomandă adoptarea și punerea în aplicare constantă a
proiectului de lege privind îmbunătățirea guvernanței corporative pentru întreprinderile de stat.
Misiunea recomandă, de asemenea, restructurarea agresivă a întreprinderilor de stat în situația
financiară gravă și adoptarea unei liste concentrate de potențiale IPO-uri și privatizări. Aceste
reforme ar contribui la îmbunătățirea profesionalismului gestionării și alocării resurselor
întreprinderilor de stat, la creșterea profitabilității, la reducerea transferurilor guvernamentale și
la limitarea sferei de acoperire a datoriilor contingente pentru stat.
Creșterile minime superioare ale salariilor ar trebui evitate. Politica salarială minimă poate
oferi protecție lucrătorilor cu venituri mici. Totuși, odată cu creșterea accentuată planificată
pentru acest an, raportul salariului minim - mediu va depăși media regională (graficul). Acest
lucru poate submina
competitivitatea externă și poate împiedica crearea de locuri de muncă, în special pentru forța de
muncă slab calificată și pentru industriile cu forță de muncă intensivă. Rata creșterii salariale
minime viitoare ar trebui să fie moderată și să echilibreze considerentele sociale cu
competitivitatea, creșterea productivității și perspectivele de ocupare a forței de muncă.

10
BIBLIOGRAFIE:

WWW.BNR.RO

WWW.IMF.ORG

WWW.MAE.RO

11