Sunteți pe pagina 1din 31

CUPRINS

Argument……………………………………………………….….2

Capitolul I-Notiuni generale despre marfa………………………....4

Capitolul II-Prezentarea marfurilor alimentare si nealimentare……7

Bibliografie-……………………………………………………....31
ARGUMENT

Mi-am ales aceasta tema, ca viitor Tehnician in activitati de comert deoare ce ,


consider ca trebuie sa cunos informati despre concurenta, Gruparea marfurilor

Am structurat aceasta tema in doua capitole .

Capitolu I Notiuni generale despre marfa


Capitolul II Prezentarea marfurilor alimentare si nealimentare

In capitolul I. Marfa, ca produs al muncii, are o anumita valoare a carei marime este
determinata de valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de uzura aparatelor si a
instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca necesar pentru producerea ei, de valoarea
ambalajelor folosite etc. Toate acestea, insumate, determina valoarea marfii si se exprima prin pret.
Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de modul cum marfa
satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de valoarea de intrebuintare.
Marfurile sunt grupate dupa anumite criterii:
- dupa felul materialelor utilizate, pot fi naturale si sintetice;
- dupa stadiul de prelucrare si folosire, pot fi: materii prime, produse semifabricate si
produse finite;
- dupa destinatie pot fi: imbracaminte, materiale sportive, de uz casnic, etc.
Clasificarea marfurilor cuprinde:
- sectorul – alcatuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul „produse
alimentare”)
- grupa – o parte din sector (de exemplu, grupa „carne si produse din carne”)
- subgrupa – o parte din grupa (de exemplu, subgrupa „produselor din carne” o formeaza
„preparatele din carne”).

Capitolul II.Clasificarea mărfurilor alimentare are drept scop sistematizarea lor


într-un ansamblu unitar logic, ordonarea ierarhică pe baza unor criterii cât mai judicios
selectat. Principalele criterii utilizate în clasificarea merceologică clasică (didactică şi
ştiinţifică) sunt următoarele:
 Originea: produse vegetale, animale, minerale;
 Gradul de prelucrare tehnologică: materii prime, semifabricate,
produse finite;
 Compoziţia chimică: produse cu preponderentă glucidică, cu
preponderenţă lipidă, cu preponderenţă protidică, cu preponderenţă
gustativă;
 Destinaţia în consum: produse nutritive, gustative, mixte;
 Stabilitatea: produse uşor alterabile, alterabile, greu alterabile;
 Modul de ambalare: vrac, semivrac, preambalat.

CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFA

1.1. Marfa –informatii generale


Marfa, ca produs al muncii, are o anumita valoare a carei marime este determinata de
valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de uzura aparatelor si a instalatiilor
tehnologice folosite, de timpul de munca necesar pentru producerea ei, de valoarea ambalajelor
folosite etc. Toate acestea, insumate, determina valoarea marfii si se exprima prin pret.
Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de modul cum marfa
satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de valoarea de intrebuintare.
Marfurile sunt grupate dupa anumite criterii:
- dupa felul materialelor utilizate, pot fi naturale si sintetice;
- dupa stadiul de prelucrare si folosire, pot fi: materii prime, produse semifabricate si
produse finite;
- dupa destinatie pot fi: imbracaminte, materiale sportive, de uz casnic, etc.
Clasificarea marfurilor cuprinde:
- sectorul – alcatuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul „produse
alimentare”)
- grupa – o parte din sector (de exemplu, grupa „carne si produse din carne”)
- subgrupa – o parte din grupa (de exemplu, subgrupa „produselor din carne” o formeaza
„preparatele din carne”).

1.2.Calitatea marfurilor si factorii care o influenteaza

Calitatea produselor este definita prin totalitatea insusirilor concrete ti a caracteristicilor


care determina utilizarea lor in raport cu scopul pentru care au fost create, precum si eficienta lor
economica. De pilda, insusirile concrete care definesc calitatea unui produs alimentar in functie de
natura lui, sunt: organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, starea produsului din punct de
vedere igienico-sanitar.
Calitatea unei marfi, asa cum rezulta din definitia de mai sus, este determinata de:
parametrii tehnici (functionalitate, rezistenta la uzura, etc.), parametrii economici (consum de
energie, de materii prime), parametrii estetici (aspect, culoare, forma).
Calitatea produselor prezinta o deosebita insemnatate pentru intreaga societate, deoarece
are efecte favorabile in toate domeniile activitatii economice. De aceea aceasta notiune care
exprima unitatea insusirilor esentiale ale marfurilor a capatat importanta majora fiind reglementata
prin legea calitatii.
La nivelul comertului, s-au infiintat, in cadrul intreprinderilor comerciale laboratoare de
control a calitatii produselor, servicii de calitate si comisii de receptie pe grupe de marfuri, care au
obligatia sa stabileasca calitatea marfurilor la primire, precum si sa urmareasca modul cum
produsele isi mentin calitatea pe parcursul perioadei de pastrare garantata de producator.
Calitatea marfurilor este determinata de o serie de factori ca: materia prima, procesul
tehnologic, ambalajul, marcarea, transportul, pastrarea. Toti acesti factori formeaza continutul unor
documente, elaborate la nivel central si denumite standarde de stat. Ele prescriu conditiile de
calitate a marfurilor.
Intrucât marfurile isi pot modifica, calitatea si pe parcursul comercializarii este necesar sa
intregim grupa factorilor specifici etapei productive cu factori, ca: pastrarea, conditiile de ambalare
si gradul de calificare a lucratorului din comert.
Primul factor cu influenta hotarâtoare asupra calitatii il formeaza materiile folosite,
denumite, dupa contributia ce o au in obtinerea produsului, materii prime si materii auxiliare.
Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de operatii desfasurate pe baza unor retete de
fabricatie sau a unui proces tehnologic. In cadrul acestuia o contributie hotarâtoare o au starea de
functionare a aparatelor cât si forta de munca (lucratorul).
Ambalajul. Acest factor implicat in definirea calitatii este tot o marfa. El se obtine in
intreprinderi speciale, din materii prime diferite, in forme, marimi si culori variate, in functie de
produsul ambalat.
Ambalajul are influenta pozitiva asupra produsului atunci când intruneste urmatoarele
conditii:
- este bine construit ca sa poata asigura integritatea produsului;
- este neutru fata de produsul ambalat;
- corespunde din punct de vedere igienico-sanitar;
- are insusiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimuleze
vânzarea produsului;
- este usor de manipulat.
Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat si de a contribui la
mentinerea calitatii acestuia pe toata perioada folosirii lui. Ambalajele sunt diferentiate dupa mai
multe criterii:
- dupa felul materialului folosit la confectionare, ambalajele pot fi: din hârtie, lemn,
textile, sticla, metal, mase plastice sau materiale complexe.
- dupa procedeul confectionarii sunt: ambalaje fixe, demontabile, sau pliante.
- dupa domeniul de utilizare: ambalaje de transport, de desfacere – prezentare
Ambalajul, in general, reprezinta un mijloc de protectie a marfii, dar in acelasi timp, trebuie
sa fie si un element de raspândire, de concretizarea a frumosului.
Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: de informare – indentificare a produsului si
estetic, determinat de varietatea solutiilor.
Formele de marcare sunt:
- etichete litografiate, care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului
ambalat
- banderole litografiate – folosite de regula la produse zaharoase
- ambalaje de hârtie superioara (cerata, metalizata)
- stantarea – o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte,
aplicata pe ambalaje din sticla
- stampilarea si pirogravarea sunt imprimari in lemn, aplicate ambalajelor din acest
material.

Continutul marcarii consta in urmatoarele:


- elemente de identificare ca: denumirea produselor, denumirea fabricii sau emblema
acesteia, cantitatea ambalata, pretul
- elemente de informare privind compozitia produsului ambalat, indicatii de utilizare sau
chiar de pastrare
Ca factor care influenteaza calitatea, marcarea contribuie la cresterea valorii produsului,
trezind totodata curiozitatea cumparatorului.
Transportul constituie un sector important al economiei nationale, care are rolul de mentine
calitatea produselor pe perioada efectuarii acesteia. Pentru a-si indeplini rolul, cu ocazia
transportului trebuie sa se asigure:
- mijlocul de transport corespunzator fiecarei grupe de produse;
- conditii de temperatura, umiditate, aerisire – specifice grupelor de produse;
- conditii de igiena sanitara pe perioada manipularii si transportului;
- o aranjare corespunzatoare a ambalajelor care sa permita stabilitate pe toata durata
transportului.
Pastrarea este importanta o etapa importanta a circulatiei marfurilor, cu rol determinant
asupra calitatii produselor. Se face in spatii special amenajate.
Cerintele unei bune pastrari a marfurilor sunt:
- asigurarea parametrilor de pastrare specifici fiecarui produs (adica temperatura,
umiditate, etc.)
- aranjarea marfurilor respectându-se vecinatatea admisa intre produse, deoarece sunt
produse care transmit in spatiul de pastrare mirosul lor specifice
- asigurarea conditiilor de igiena sanitara
- aranjarea ambalajelor in asa fel incât sa permita exercitarea unui control permanent
asupra modului cum produsele isi mentin calitatea.
Cerintele de pastrare prezinta particularitati pe grupe de produse, a caror nerespectare
reduce perioada de garantie acordata de producator.
Calitatea produselor si mentinerea ei este influentata si de nivelul de pregatire a lucratorului
din industrie si comert.

CAPITOLUL II
PREZENTAREA MARFURILOR ALIMENTARE SI NEALIMENTARE

2.1. Clasificarea merceologica a marfurilor alimentare


Clasificarea mărfurilor alimentare are drept scop sistematizarea lor într-un
ansamblu unitar logic, ordonarea ierarhică pe baza unor criterii cât mai judicios selectat.
Principalele criterii utilizate în clasificarea merceologică clasică (didactică şi ştiinţifică)
sunt următoarele:
 Originea: produse vegetale, animale, minerale;
 Gradul de prelucrare tehnologică: materii prime, semifabricate,
produse finite;
 Compoziţia chimică: produse cu preponderentă glucidică, cu
preponderenţă lipidă, cu preponderenţă protidică, cu preponderenţă
gustativă;
 Destinaţia în consum: produse nutritive, gustative, mixte;
 Stabilitatea: produse uşor alterabile, alterabile, greu alterabile;
 Modul de ambalare: vrac, semivrac, preambalat.
Modelul clasificării ştiinţifice merceologice, acceptat în mare măsură pe plan
internaţional ordonează în felul următor mărfurile alimentare:
I. Cereale, leguminoase şi produse rezultate din prelucrarea lor;
II. Legume, fructe proaspete şi produse de prelucrare;
III. Produse zaharoase (materii prime şi produse de prelucrare);
IV. Produse gustative: condimente, stimulente, băuturi nealcoolice şi alcoolice;
V. Grăsimi alimentare vegetale, animale şi mixte;
VI. Lapte şi produse rezultate din prelucrarea laptelui;
VII. Ouă şi produse din ouă;
VIII. Carne (indiferent de specie) şi produse de prelucrare a cărnii;
IX. Peşte, alte vietăţi acvatice şi produse rezultate din prelucrarea lor;

2.1.1 Cereale si produse rezultate din prelucrarea acestora

Cerealele si produsele derivate ale acestora prezinta o deosebita


importanta economica si sociala, apreciindu-se ca pentru alimentatia umana,
asigura circa 65% din necesarul zilnic de calorii si 45% din cel al
proteinelor. La aceste elemente nutritive de prima importan_a se adauga si
un aport semnificativ de glucide, vitamine (mai ales din grupa B) si minerale
(P, K, Mg etc.).
Grupa cerealelor cuprinde un numar mare de specii, cel mai frecvent
cultivate si utilizate în consum fiind: grâul, secara, orzul, ovazul, porumbul
si orezul.
Produse obtinute prin prelucrarea cerealelor
Crupele

Crupele sunt produse care rezulta în urma unui proces special de prelucrarea
a boabelor de cereale. Sortimentul de crupe cuprinde mai multe, cum sunt:
- crupe pe baza de grâu: crupe expandate si glazurate, gris, arpacas;
- crupe pe baza de porumb: malai, fulgi de porumb, porumb expandat;

- crupe pe baza de orz: arpacas, brizura de orz;


- crupe pe baza de orez: orez slefuit, orez polisat, orez expandat,

brizura de orez, orez expandat, fulgi de orez;


- crupe de ovaz: fulgi de ovaz.
Faina
Faina este un produs sub forma de pulbere fina, obtinut prin macinarea
boabelor de cereale. Procesul de obtinere a fainii se deruleaza în doua etape:
pregatirea boabelor pentru macinare si macinarea propriu-zisa.
Clasificarea fainii poate fi realizata dupa urmatoarele criterii:
- specia de cereale din care provine: grâu, secara etc.;
- granulozitatea: faina obisnuita, faina grifica;
- gradul de extractie: 30%, 70%, 80%;
- destinatia: faina pentru panificatie, faina pentru patiserie, faina
pentru pastele fainoase.
Pastele fainoase
Pastele fainoase sunt produse care se obtin pe baza de aluat crud,
nefermentat si uscat pana la o umiditate de 12-13%.

Faina destinata obtinerii pastelor fainoase provine in special din soiuri


superioare de grau tare si soiuri de grau comun cu sticlozitate mare.
Se utilizeaza faina grisata (grifica) cu granule omogene si cu un grad de
extrac_ie recomandat
de 30%.

Pastele fainoase se clasifica dupa doua criterii:


● dupa particularitatile retetei de fabricatie:
- paste fainoase simple (obisnuite), în alcatuirea carora intra doar faina
si apa;
- paste fainoase cu adaos (oua, spanac, brânzeturi etc.).
● dupa particularitatile modelarii:
- macaroane (cu forma tubulara);
- fidea si spaghete (cu forma filiforma);
- taitei si lazane (cu forma de panglica, lazanele au o latime mai
mare).
- figuri diferite (litere, stelute, inele etc.).

Produsele de panificatie
Produsele de panificatie sunt produse obtinute dintr-un aluat dospit
preparat din faina, drojdie, apa, sare si diverse adaosuri ( oua, grasimi, zahar,
condimente).
In cadrul produselor de panificatie painea ocupa un loc foarte
important, facand parte dintre alimentele de baza.
Produsele de panificatie se clasifica dupa trei criterii:
● dupa natrura materiei prime si auxiliare :
- paine simpla ( semialba, alba, neagra);
- paine dietetica ;
- paine cu adaos de cartofi;
- produse de franzelarie : simple ( cornuri, chifle), cu adaosuri
( batoane cu lapte, impletituri).
● dupa metoda de coacere :
- produse coapte in forma;
- produse coapte pe vatra.
● dupa sistemul de modelare :
- rotunde;
- ovale;
- lungi;
- potcoava.
Produsele de patiserie
Produsele de patiserie sunt produse obtinute prin afanarea chimica a
unui aluat preparat din faina, grasimi si zahar cu sau fara alte adaosuri ( oua,
miere, unt, arome etc).
Produsele de pantiserie se clasifica dupa trei criterii:
● dupa materia prima :
- biscuiti simpli
- biscuiti desert
- biscuiti aperitiv
- biscuiti dietetici
- biscuiti cu crema
- biscuiti cu cacao
- biscuiti cu unt
● dupa forma :
- biscuiti dreptunghiulari
- biscuiti patrati
- biscuiti rotunzi
- biscuiti figurine
- biscuiti spritati
● dupa compozitia cremei :
- napolitane cu cacao
- napolitane cu vanilie
- napolitane cu fructe
- napolitane cu ciocolata.

2.1.2. Legume, fructe si produse obtinute prin prelucrarea acestora

Legumele si fructele sunt produse alimentare de origine vegetala.


Datorita valorii nutritive, calitatilor gustative si a gradului ridicat de
asimilare de catre organismul uman, ele sunt recomandate si utilizate pe
scara larga în alimenta_ie, în stare proaspata sau conservata.

Locul important ocupat de aceste alimente în hrana omului este


determinat de faptul ca ele constituie importante surse de glucide, vitamine,
saruri minerale si alte substante formate în procesul de fotosinteza si care au
un rol benefic pentru organism.
Legumele si fructele proaspete au un continut ridicat de apa (75-95%)
care le confera starea de fragezime si prospetime pe tot circuitul tehnico-
economic.

Clasificarea legumelor
Legume bulboase :
- Ceapa
- Usturoi
- Praz
Legume curcubitacee :
- Castravete
- Dovlecel
- Pepene verde
- Pepene galben
Legume solanofructoase :
- Ardei
- Tomate
- Vinete
Legume frunzoase :
- Loboda
- Salata
- Spanac
Legume pastaioase (pastai si capsule):
- Fasole pastai
- Mazare
- Bame
Legume radacinoase :
- Morcov
- Patrunjel
- Pastârnac
- Ridiche
- Sfecla rosie
- Telina
Legume tuberculifere :
- Cartof
- Legume varzoase:
- Varza alba
- Varza rosie
- Varza de Bruxelles
- Conopida
- Gulia
Legume condimentare :
- Cimbru
- Leustean
- Patrunjel
- Marar
- Hrean
- Tarhon
Alte legume :
- Ciuperca alba cultivata
- Sparanghel
Clasificarea fructelor
Fructe semintoase :
- Mere
- Pere
- Gutui
Fructe sâmburoase :
- Caise
- Piersici
- Prune
- Cirese
- Visine
Fructe nucifere :
- Nuci
- Castane comestibile
- Alune
- Migdale
Fructele arbustilor fructiferi :
- Struguri
- Afine
- Coacaze
- Capsuni
- Zmeura
- Fragi
- Mure
Fructe tropicale :
- Ananas
- Banane
- Curmale
Fructe subtropicale :
- Lamâi
- Portocale
- Grapefruit
- Mandarine
- Smochine

Produse obtinute din legume si fructe prelucrate


Cantitati importante de legume si fructe sunt utilizate de industria
alimentara ca materie prima pentru obtinerea unor produse conservate.
Produsele prelucrate se prezinta sub forma conservelor sterilizate,
legumelor si fructelor congelate, deshidratate, concentrate, sucurilor de
legume si fructe etc.
Conserve sterilizate din legume si fructe
Aceasta grupa de produse se bucura de o apreciere deosebita deoarece
prin sterilizare dobândesc o capacitate de pastrare mai îndelungata
mentinându-si totodata în mare masura, valoarea nutritiva si calitatile
gustative.

Sortimentul de conserve sterilizate include în principal urmatoarele tipuri:


- conserve de legume în apa (spanac, zarzavat pentru supe, foi de vita
etc.)
- conserve de legume în saramura (mazare, fasole pastai, ciuperci,
sfecla, etc.);
- conserve de legume în bulion sau suc de tomate (vinete, rosii, bame
etc.)
- conserve de legume în ulei (vinete, bame, ghiveci de legume etc.);
- diverse compoturi si sucuri de legume si fructe etc.
Legume si fructe congelate
Utilizarea temperaturilor scazute, sub punctul de înghet al sucului
celular, asigura mentinerea pe o perioada lunga de timp a însusirilor si
valorii nutritive a fructelor si legumelor usor perisabile, prin blocarea
activitatii diverselor microorganisme.
Conservarea prin congelare se poate aplica la mazare, fasole, dovlecei,
ardei grasi, bame, vinete, salata, spanac, capsuni, caise, piersici etc.
Legumele si fructele destinate congelarii trebuie sa fie sanatoase, proaspete,
fara vatamari mecanice.
Legume si fructe deshidratate
Procesul de deshidratare opreste dezvoltarea microorganismelor si
enzimelor proprii legumelor si fructelor. Prin aceasta metoda se conserva
frecvent ceapa, cartofii, radacinoasele, ardeii, usturoiul, maslinele, merele,
perele, prunele, caisele, smochinele, strugurii etc.
In vederea deshidratarii, produsele sunt spalate, oparite, prelucrate sub
diverse forme (rondele, fulgi, felii etc.) si supuse uscarii prin diferite
procedee (cu aer cald, prin liofilizare, în instalatii cu raze infrarosii etc.).
Durata de uscare variaza în functie de procedeul utilizat, aducându-se
produsele la un continut de apa de circa 10% la legume si 17-25% la fructe.

Concentrate din legume si fructe


Pentru obtinerea acestor produse se folosesc legume si fructe
proaspete sau conservate prin refrigerare sau cu substante antiseptice.
Procedeele tehnologice utilizate pot consta în: fierbere la presiune scazuta,
concentrare cu adaos de zahar, fierbere în sirop de zahar.
Produsele din legume obtinute prin concentrare includ bulionul si
pastele din tomate, pastele din gogosari, ardei, sucul concentrat de tomate
etc.
Produsele din fructe obtinute prin concentrare includ marmelada,
magiun, dulceata, gem, si siropuri.
Legume si fructe conservate prin murare
Murarea este un procedeu de conservare a legumelor si fructelor prin
acidifiere naturala (fermentatia lactica a zaharurilor din materia prima).
Acidul lactic format creeaza un mediu nefavorabil dezvoltarii
microorganismelor responsabile de alterarea produselor.
Legumele conservate prin murare : castraveti, gogonele, varza, gogosari etc.

2.1.3. Zaharul si produsele zaharoase

Zaharul este un aliment rafinat cristalizat, obtinut industrial prin


prelucrarea complexa a sfeclei de zahar sau a trestiei de zahar. Valoarea
nutritiva a zaharului rezulta din continutul in zaharoza, care dezvolta 400
calorii la 100 g.
Sortimentul de zahar :
- zahar cristal
- zahar bucati
- zahar pudra sau farin
- zahar candel.

Produsele zaharoase
Produsele zaharoase cuprind o gama larga de produse, ce se caracterizeaza
printr-un continut mare de zahar, gust dulce specific, intensitati si nuante
variate, arome, forme si culori extrem de variate.
Dupa particularitatile proceselor tehnologice si dupa materiile prime, aceste
produse se grupeaza in :
- produse de caramelaj : bomboane sticloase neumplute, bomboane
sticloase umplute : fara adaos in masa de caramel, cu adaos in
masa de caramel;
- drajeuri : simple, cu cacao, sferice, cu aroma de menta, dulci,
racoritoare, cu aroma de lamaie, de ciocolata, cu invelis si nucelu
de ciocolata, cu nulceu de laune si invelis de ciocolata;
- caramele : cu lapte, cu lapte si rom, cu fructe, cu cacao,
aromatizate cu menta;
- produse de laborator : bomboane fondante, jeleuri, bomboane
sticloase, serbet, cremoze;
- ciocolata si produse de ciocolata
- ciocolata neumpluta : simpla ( maruie, cu vanilie, menaj), cu
adaosuri ( cu lapte, cu cafea, cu alune, cu stafide)
- ciocolata umpluta cu : fondant simplu aromat, fondant cu amestec
de fructe, martipan, praline, lichior, coniac, nuca, samburi grasi;
- halva
- simpla : din paste de semnite de floarea soarelui sau susan si
halvita
- cu adaosuri : alune, fructe, nuci, cacao, cafea, ciocolata
- rahat
- simplu, numai cu aromanti si coloranti
- cu adaosuri : cacao, fructe, nuci, suc de mere concentrat.

2.1.4. Produse gustative

Condimentele si produsele condimentare

Condimentele sunt produse fara valoare nutritiva (sau cu valoare


nutritiva redusa), care se adauga în produsele alimentare în cantitati mici
pentru a le conferi caracteristici gustative (gust, miros, aroma) superioare,
stimulând astfel secretiile gastrice, pofta de mâncare si digestia.
Condimentele se clasifica dupa natura, originea si caracteristicile
organoleptice în urmatoarele grupe:
- condimente naturale propriu-zise: flori ( caperele, sofranul,
cuisoarele,) , fructe (anasonul, coriandrul) , frunze ( dafinul ), rizomi
( ghimbirul) , seminte ( mustarul, nucsoara), scoarte ale unor plante
condimentare ( scortisoara).
Se utilizeaza în stare proaspata sau deshidratate (unele si congelate ex.
patrunjel, marar, leustean etc.) sau pot servi ca materie prima pentru
extragerea unor substante condimentare;
- condimente acide ( otetul de fermentatie, otetul de distilare) ;
- produse condimentare industriale (mustarul de masa, sosurile
condimentare);
- uleiuri eterice si oleo-rezine;
- condimente saline (sarea de bucatarie).

Stimulentele
In grupa stimulentelor sunt incluse ceaiul si cafeaua.
Prin compozitia lor, aceste produse actioneaza asupra sistemului
nervos central si asupra sistemului circulator, înlaturând senzatia de oboseala
si prelungind timpul afecta activitatii intelectuale si fizice. Aceste efecte
stimulatoare sunt conferite ceaiului si cafelei de cofeina continuta, în
proportie de 1…3%.

Bauturile alcoolice

Bauturile alcoolice sunt produse alimentare lichide care au în


compozitia lor o anumita proportie de alcool etilic. Alcoolul etilic este o
substanta considerata conventional trofica, deoarece prin descompunere
(oxidare) elibereaza energie în organism. De mentionat însa, ca un consum
în cantitati mari sau în mod constant poate prejudicia grav sanatatea; de
asemenea, alcoolul nu este o substanta indispensabila pentru buna
functionare a organismului uman.
Dupa continutul de alcool, aceste bauturi se clasifica în trei grupe principale:
- alcoolice tari, cu 25-70% alcool (rachiuri naturale si industriale);
- moderat alcoolice, cu 8-20% alcool (vinurile);
- slab alcoolice, cu 1-6% alcool (berea).

Bauturi nealcoolice
Aceste bauturi se caracterizeaza printr-o valoare alimentara si
psihosenzoriala deosebita; ele satisfac nevoia de lichide a organismului
uman si au o compozitie care genereaza efecte tonice si reconfortante. În
aceasta categorie sunt incluse sucurile, bauturile racoritoare si apele
minerale.
Sucuri naturale si bauturi racoritoare
Sucurile naturale de fructe si legume au o valoare nutritiva ridicata
deoarece contin compusii solubili ai fructelor si legumelor (glucide,
vitamine, acizi, saruri minerale).
Ape minerale
Apele minerale sunt ape subterane care datorita compozi_iei chimice
bogate în saruri minerale pot fi consumate în scop terapeutic sau ca ape de
masa. În general, apele minerale sunt clasificate în trei grupe: ape minerale
de consum alimentar (ape de masa), ape de izvor si ape medicinale.

2.1.5. Grasimi alimentare

Grasimile alimentare sunt alimente importante din punct de vedere


energetic, deoarece, prin ingerarea unor cantitati mici, organismul
beneficiaza de un numar mare de calorii in comparatie cu late alimente.
Valoarea alimentara rezulta din pompozitia lor chimica ( lipide, vitamine).
Grasimile alimentare se pot clasifica dupa origine si dupa starea fizica in :
● grasimi vegetale :
- lichide : ulei de floarea soarelui, ulei de soai, ulei de rapita, ulei de
porumb, ulei de masline;
- solide : margarina, ulei comestibil solidificat, unt de cacao, unt de
plamier etc.
● grasimi animale :
- lichide : ulei de peste
- solide : untura de porc, untura de pasare, seu de bovine si oaie, unt.

2.1.6.Carne si produse din carne

Din punct de vedere comercial, carnea reprezinta carcasa animalelor


de macelarie, a pasarilor de curte sau a vânatului, cât si produsele obtinute
din acestea.
Obtinerea acestui produs valoros pentru alimentatia umana se face în
unitati agrozootehnice si industriale complexe, specializate, dotate tehnic
corespunzator si în care se realizeaza un foarte riguros control igienico-
sanitar.
Din punct de vedere alimentar, carnea constituie o sursa importanta de
energie si substante nutritive pentru om. Datorita compozitiei chimice
echilibrate în trofine cu valoare biologica ridicata (proteine, grasimi,
substante minerale si vitamine), digestibilitatii superioare si potentialului
dietetico-culinar, carnea reprezinta un aliment indispensabil în hrana omului.
Carnea se clasifica dupa urmatoarele criterii :
● dupa provenienta :
- carne de procine
- carne de bovine
- carne de ovine
- carne de pasare
● dupa forma de prezentare
- carne preambalata
- carne neambalata
● dupa gradul de prelucrare, in vederea livrarii :
- carcase intregi
- jumatati
- sferturi
● dupa starea termica :
- carne zvantata
- carne refrigerata
- carne congelata
Prelucrarea carnii si produse obtinute prin prelucrare
În procesul de prelucrare a carnii, principalele elemente cu influenta
majora asupra preparatelor obtinute sunt materiile prime si auxiliare,
materialele si procesul tehnologic.
Produsele obtinute prin prelucrarea carnii pot fi clasificate uzual astfel:
• preparate ob_inuta din carne tocata:
- preparate din carne cruda: cârnati proaspeti, pasta pentru mici, carne
tocata;
- preparate tip mezeluri;
• preparate obtinute din carne netocata:
- preparate ob_inute din carne afumata;
- specialitati din carne;
• conserve si semiconserve din carne

2.1.7. Lapte Si Produse Lactate


Datorita compozitiei chimice complexe si echilibrate în trofine laptele
este considerat cel mai complex aliment; valoarea sa nutritiva se transmite în
cea mai mare parte produselor prelucrate.
In general, prin lapte ca produs alimentar se întelege laptele de vaca;
laptele provenit de la celelalte specii (bivolita, capra, oaie etc) preia
denumirea acestora.
Sortimentul de lapte :
- lapte normalizat, cu continut de grasime de 3.6 %, 3 %, 2 %
- lapte smantanit , cu continut de grasime de 0,1 %
- lapte cu compozitie modificata : hipoproteic, fluorizat, vitaminizat
- conserve de lapte : lapte sterilizat, lapte concentrat, lapte praf

Produsele din lapte


Produse lactate dietetice : iaurt, lapte batut, chefir
Produse de smantanire : smantana, untul
Branzeturi :
- dupa felul laptelui : din lapte de vaca, din lapte de oaie, din lapte
de bivolita
- dupa continutul de grasime : dietetice, grase, foarte grase, creme,
creme duble
- dupa calitate : superioare, calitatea I si calitatea a II- a
- dupa procesul tehnologic : branzeturi topite, branzeturi proaspete,
framantate, oparite, maturate etc.

2.1.8. OUALE

Oul este un produs deosebit de valoros pentru alimentatia omului


datorita atât bogatiei lui în factori nutritivi indispensabili organismului cât si
gradului ridicat de asimilare a nutrientilor din compozitia sa (coeficientul de
digestibilitate este de 80-95%).
In vorbirea curenta, denumirea simpla de "oua" este atribuita oualor
provenite de la gaini, deoarece acestea se produc, se comercializeaza si se
consuma în cele mai mari cantitati.
Mai rar sunt folosite în consum si oua de rata, curca, gâsca, prepelita.
Un alt criteriu de diferentiere a oualor este si marimea acestora; astfel,
ouale de gaina pentru consum alimentar se clasifica în: oua mari, peste 50 g
bucata; oua mici între 40-50 g bucata; oua cu o greutate sub 40 g, care de
regula se comercializeaza la kg, pentru unitatile de alimentatie publica sau
pentru cele care deservesc consumul colectiv.

2.1.9. Peste si produse din peste

Clasificarea pestilor se poate face dupa mai multe criterii.


• Din punct de vedere biologic, respectiv dupa mediul în care traiesc:
- pesti de apa dulce (salau, crap, biban, pastrav etc).
- pesti de apa sarata sau de mare (scrumbia de mare, palamida etc);
- pesti de mare migratori, care traiesc atât în ape dulci cât si în ape
sarate (chefalul de mare, nisetrul, morunul etc).
• Dupa felul scheletului:
- pesti cu schelet osos (crap, salau, stiuca, pastrav etc);
- pesti cu schelet cartilaginos (ex. rechinii, sturionii etc).
• Dupa felul alimentatiei:
- pesti cu regim vegetal sau fitofagi (ex: crapul chinezesc);
- pesti cu regim mixt (ex. crap, caras etc.)
- pesti cu regim carnivor, sau rapitori (ex: stiuca).
• Dupa particularitatile zoologice, pestii se clasifica pe specii si familii:
Familia Acipenseridae (sturionii) include: nisetrul, morunul, pastruga,
cega.
Familia Clupeidae este reprezentata de scrumbia de Dunare, scrumbia
de mare, rizeafca, gingirica. Pestii din aceasta familie au corpul alungit, de
culoare albastra-verzuie, cu solzi care se desprind usor. Carnea este
gustoasa, fina si con_ine în general o cantitate mare de grasime (pâna la
28%). Se prelucreaza prin sarare, afumare si semiconserve.
Familia Salmonidae cuprinde pastravul de munte, pastravul curcubeu
(de crescatorie), somonul
Familia Ciprinidae cuprinde majoritatea pestilor din apele noastre
dulci: crapul, platica, linul, rosioara, babusca, morunasul, mreana etc.
Familia Percidae este reprezentata în principal de biban si salau.
Acesti pesti au carnea fina, alba, cu valoare dietetica (con_inut redus de
grasime, 0,6-2,6% si usor digestibila).
Familia Bothidae are ca reprezentant calcanul. Acesta este un peste
marin rapitor.
Familia Siluridae. În cadrul acestei familii cel mai important peste
este somnul.

2.2. Clasificarea merceologica a marfurilor nealimentare

Oferta de marfuri nealimentare este formata din urmatoarele grupe :


- produse textile
- marfuri din piele si inlocuitori
- produse chimice
- produse cosmetice
- marfuri din lemn
- marfuri din sticla
- marfuri ceramice
- marfuri metalice
- produse electrocasnice
- produse electronice

2.2.1. Produsele textile

Marfurile textile ( fibre textile, fire textile, tesaturi, tricoturi, confectii,


covoare etc.) ocupa un loc important in satisfacerea nevoilor populatiei.
Fibrele textile sunt corpuri solide de origine vegetala, animala,
minerala sau de provenienta chmica care pot fi transformate in fire, sfori,
pasle etc. Sunt elastice, rezistente si se prelucreaza cu usurinta mentinandu-
si integritatea la actiunea agentilor externi.
Fibrele textile se clasifica dupa origine in :
- fibre textile din bumbac – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din in – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din canepa – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din iuta – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din lana – fibra textila naturala animala
- fibre textile din matase – fibra textila naturala animala
- fibre textile din azbest - fibra textile naturala minerala
- fibre textile din vascoza- fibra chimica din polimeri naturali
- fibre textile din cupro - fibra chimica din polimeri naturali
- fibre textile din celofibra- fibra textile din polimeri naturali
- fibre poliamidice – fibra chimica din polimeri sintetici

Firele textile sunt obtinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau
continue consolidate prin torsionare. Ele se folosesc pentru obtinerea
tesaturilor, tricoturilor si altor produse textile.
Firele textile se clasifica dupa material prima in :
- fire din bumbac si tip bumbac
- fire din lana si tip lana
- fire din matase si tip matase
- fire din fibre liberiene
Tesaturilesunt marfuri textile prezentate sub forma de foi plane,
subtiri si flexibile care rezulta din imbinarea prin incrucisare, intr-o anumita
ordine, a doua sisteme de fire : urzeala si batatura. Firele de urzeala sunt
dispuse in lungul tesaturi, parallel cu marginea ei, iar firele de batatura sunt
dispuse transversal, perpendicular cu marginea tesaturii.
Tesaturile se clasifica dupa material prima in :
- tesaturi din bumbac si tip bumbac
- tesaturi din in si tip in
- tesaturi din canepa si tip iuta
- tesaturi din lana si tip lana
- tesaturi din matase si tip matase.
Dupa destinatie tesaturile se clasifica in :
- tesaturi pentru imbracaminte
- tesaturi de corp, imbracaminte exterioara;
- tesaturi pentru uz casnic si decorativ;
- tesaturi pentru ambalaje
- tesaturi pentru furnituri de croitorie
- tesaturi pentru uz industrial etc.

Tricotajele sunt produse tricotate formate din ochiuri legate elastic


intre ele prin buclarea unuia sau mai multor fire intr-o anumita ordine in
functie de contextura.
Tricotajele se clasifica dupa felul materiei prime in :
- tricoturi de bumbac si tip bumbac
- tricoturi de lana si tip lana
- tricoturi din fire chimice.
Dupa numarul, pozitionarea si marimea defectelor avem urmatoarele tipuri
de tricoturi:
- clasa I de calitate
- clasa a II-a de calitate
- clasa a III- a de calitate.

Confectiile textile sunt marfuritextile folosite in exclusivitate ca


imbracaminte.
Dupa materia prima folosita avem urmatoarele tipuri de confectii textile:
- confectii din tesaturi:
- tesaturi din bumbac si tip bumbac
- tesaturi din in si tip in
- tesaturi din lana si tip lana
- tesaturi din matase si tip matase
- confectii din tricotaje :
- tricoturi tip bumbac
- tricoturi tip lana
- tricoturi tip matase
- tricoturi din fire PNA
- confectii din textile netesute
- confectii din materiale impregnate si apoi acoperite cu materiale
plastice

Covoarele alcatuiesc o gurpa de tesaturi cu destinatie decorative, dar


cu functiuni care contribuie la marirea confortului incaperii. Sunt tesaturi
groase si grele, cu suprafata neteda, plusata sau buclata si pot fi tesute,
tricotate si netesute.
Dupa material prima avem urmatoarele tipuri de covoare:
- din fibre liberiene si in amestec ( iuta)
- din lana si tip lana
- din fibre chimice.
Dupa tehnologia de fabricatie avem:
- covoare executate manual :
- cu suprafata neteda
- cu suprafata plusata
- covoare executate mechanic :
- covoare tesute
- covoare tricotate
- covoare obtinute prin tehnologii neconventionale.

2.2.2. Marfuri din piele si inlocuitori

In cadrul grupei “marfuri din piele” se pot delimita urmatoarele subgrupe:


- incaltaminte
- imbracaminte
- manusi si articole de marochinarie
- articole pentru sport
- materiale pentru tapitarie.
Incaltaminte
-dupa natura materialelor din care sunt confectionate fetele incaltamintei
avem:
- incaltaminte cu fete din piele
- incaltaminte cu fete din inlocuitori
- incaltaminte din cauciuc
- dupa marime si destinatie :
- incaltaminte pentru copii
- incaltaminte pentru adolescenti
- incaltaminte pentru femei
- incaltaminte pentru barbati
Confectii din piele
- dupa material prima avem:
- confectii din piele de bovine
- confectii din piele de ovine
- confectii din piele de porcine
- confectii din piele de caprine

Manusi si articole de marochinarie


Articolele de marochinarie sunt produse executate din piele si
inlocuitori din piele, care se folosesc ca accesorii la imbracaminte sau se
intrebuinteaza la pastrarea si transportul altor obiecte.
Dupa destinatie si modul de executie :
- articole de marochinarie grea : geamantane, serviette, genti de
voiaj, posete, sacose, ghiozdane, valize diplomat, mape
- articole de mica marochinarie : portvizite, portochelari, curele de
ceas, penare, portcasete, cordoane.
- manusi : obisnuite, de sport, de voiaj.

Articole sportive
Dupa destinatie :
- echipament sportiv: articole de incaltaminte,
- articole pentru sport : articole pentru gimnastica, articole pentru
jocuri sportive, articole pentru box, lupte si haltere
- articole pentru voiaj si turism: articole pentru transportul
echipamentului si al altor produse

2.2.3. Marfuri cosmetice


Produsele cosmetice au un rol important in asigurarea sanatatii si
frumusetii corpului omenesc, in intarzierea procesului de imbatranire.

Produse de igena
- Sapun de toaleta
- standard
- superior
- fin si extra fin
- pentru copii
- medicinal
- Produse de barbierit :
- crème de ras
- lotiuni preras electric
- lotiuni dupa barbierit.
- Produse pentru ingrijirea gurii si a dintilor :
- pasta de dinti
- apa de gura
- produse pentru curatat proteze dentare

Produse cosmetice propriu- zise


a) Produse pentru ingrijirea fetei
Crème cosmetice – dupa destinatie :
- nutritive
- hidratante
- pentru masaj
- antirid.
Lotiuni pentru fata- differentiate dupa :
- tipul de ten
- compozitie
- destinatie.
Produse pentru curatat fata ( demachiante) – se diferentiaza dupa :
- tipul de ten
- compozitie
- destinatie
Pudre cosmetice :
- praf
- lichide
- compacte
- creme
b) Produse pentru ingrijirea parului
Produse pentru curatare ( sampoane)
- dupa forma de prezentare:
- emulsii
- crème
- se diferentiaza in functie de :
- tipul de par
- destinatie
- compozitie
Produse pentru conditionare
- lotiuni
- uleiuri
- crème
Produse pentru vopsire
- nuantatoare
- decolorante
- sampoane colorante
- vopsele
Produse pentru coafare
- lacuri
- geluri
- spume fixative.
-
c) Produse pentru ingrijirea mainilor si a unghiilor
- lotiuni, emulsii si crème pentru ingrijirea mainilor
- pudre pentru maini
- lacuri nutritive pentru unghii
- produse pentru decolorarea unghiilor.
d) Produse pentru ingrijirea corpului
Produse deodorante si antiperspirante
- pudre
- crème
- emulsii
- lotiuni
- stik-uri
Produse pentru epilare
- pudre
- crème
- solutie
- ceara
Produse pentru si dupa baie
- uleiuri
- saruri
- spume
- geluri
- crème
- pudre de corp
e) Produse de parfumerie- se diferentiaza in functie de continutul in ulei
de parfum si persistenta mirosului :
- ape de colonie
- ape de toaleta
- parfumuri
- esente de parfum
f) Articole de toaleta
- articole pentru barbierit
- articole pentru ingrijirea gurii
- articole pentru ingrijirea parului
- articole pentru ingrijirea fetei
- articole pentru ingrijirea mainilor, unghiilor si corpului.

2.2.4. Marfuri chimice de uz casnic


Marfurile chimice de uz casnic pentru spalat si curatat se
comercializeaza intr-un sortiment foarte variat, ce poate fi grupat astfel:
1. Produse chimice pentru spalarea si curatarea rufelor :
a) Sapun de rufe
- cu consistenta tare
- cu consistenta pastoasa
- sub forma de fulgi
b) Detergenti
- dupa forma de prezentare:
- solizi
- lichizi
- dupa destinatie:
- pentru inmuiere si prespalare
- pentru spalari fine
- pentru spalari grele
- pentru covoare
- dupa clasa de calitate:
- detergenti de calitate obisnuita
- detergenti de calitate superioara
- detergenti de calitate lux
2. Produse chimice pentru curatat obiecte de uz casnic
a) dupa destinatie
- pentru vesela
- pentru faianta, gresie
- pentru instalatii sanitare
- pentru obiecte de uz casnis metalice
- pentru tamplarie
- pentru geamuri etc.
b) dupa forma de prezentare:
- praf
- lichid
- pasta
- gel.
3. Produse chimice cu diverse utilizari
a) produse pentru curatat mobile
b) produse pentru curatat mochete
c) produse dezinfectante pentru bai si WC
d) produse pentru parfumarea spatiilor din dulapuri etc.

2.2.5. Marfuri din sticla si marfuri ceramice

Marfurile din sticla se clasifica in doua mari gurpe, si anume :


- marfuri din sticla pentru constructii
- marfuri din sticla pentru menaj.
Sortimentul marfurilor din sticla pentru menaj se poate clasifica in :
- articole de menaj ( pahare, cani, platouri)
- articole decorative
- articole intrebuintate ca ambalaje
- articole din sticla termorezistenta
- diverse articole de menaj
Marfurile ceramice se clasifica dupa destinatie in :
- marfuri ceramice pentru menaj
- marfuri ceramice decorative
- marfuri ceramice pentru constructii
- marfuri ceramice pentru uz industrial

2.2.6. Marfurile din lemn

Lemnul constituie o importanta materie prima pentru o serie de ramuri


ale economiei nationale, datorita avantajelor pe care le prezinta : are o
rezistenta mecanica buna, are masa specifica redusa, se prelucreaza cu
usurinta, se regenereaza prin crestere.
Produsele obtinute din lemn se clasifica astfel :
- semifabricate din lemn
- semifabricate din lemn obisnuit
- semifabricate din lemn ameliorat
- semifabricate din lemn innobilat
- mobila
- dupa natura materiei prime
- mobilier din lemn masiv
- mobilier din PAL, PFL
- mobilier din materiale lemnoase
- mobilier din placaj.
- dupa modul de asamblare :
- mobilier demontabil
- mobilier fix
- mobilier mixt.
- dupa destinatie :
- mobilier pentru locuinte
- mobilier pentru institutii publice
- mobiler pentru invatamant
- mobilier commercial.
- dupa stil:
- mobilier classic
- mobilier rustic
- mobilier contemporan

2.2.7. Marfurile metalice

Sortimentul marfurlor matalice este foarte variat.


Marfurile metalice se pot clasifica in :
- semifabricate, produse laminate si trefilate prelucrate
- organe de asamblare
- scule, unelte si dispozitive
- echipament metallic
- aparate, masini si utilaje pentru gatit si incalzit, cusut, sudura
- articole de uz casnic.
Dupa material prima, articolele de uz casnic se clasifica astfel :
- marfuri din fonta : cratite, oale, cazane
- marfuri din sarma: cosuri pentru paine, gratare, teluri
- marfuri din tabla de otel: tigai, oale, cratite, polonice, forme pentru
prajituri
- marfuri din tabla si otel: masini de tocat carne, de macinat nuci etc.,
- marfuri din aluminiu: oale, cratite, ceainice etc;
- tacamuri- comercializate ca piese detasate sau ca serviciu
- ustensile pentru gospodarie : pailnii, aparate pentru scos samburii
etc.
BIBLIOGRAFIE

1)    Ana Lucia Ristea „Tehnologia Comercializarii


Marfurilor”, 1997, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2)    C-tin Tudose, Vasile Dinu „Tehnologia


ComercializariiMarfurilor”, manual pentru licee economice,
administrative, de servicii si comerciale, 1993, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti

3)    Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota


„Comert si Servicii”, manual pentru clasa a XI-a, 2005, Editura Niculescu;

4)   Tantica Petre , Gabriela Iordache „Studiul Calitatii


Produselor si Serviciilor ”, manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura
Niculescu;

5)  Rodica Pamfilie , Aurica Purcarea „Studiul Calitatii Produselor


si Serviciilor ”, manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Economica

6)    Institutul Virgil Madgearu „Meseria de Comerciant”,1995,


Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

S-ar putea să vă placă și