Eseu
la obiectul
microeconomie
Pe tema: ”Locul
neofactorilor de
productie în
evolutia
economiilor si
dezeconomiilor la
scara”
Decembrie 2009
Structura:
• Producţie;
• Neofactorii de producţie:
2
Antreprenoriatul sau spiritul
antreprenorial;
Progresul tehnico-ştiinţific;
Informaţia.
3
Producţia este activitatea depusă de oameni cu scopul de a transforma resursele
disponibile din societate corespunzător nevoilor lor, uramărind crearea de bunuri şi servici
menite a intra în consum, în vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinţe.
Factorii de producţie reprezintă totalitatea elementelor care participă, într-un fel sau
altul, la producerea de bunurii şi servicii.
Nu mai puţin importantă este analiza neofactorilor, care capătă o pondere tot mai
mare odată cu creşterea complexităţii activităţilor economice.
Pe măsura dezvoltării tehnici şi tehnologiei alaturi de aceştia se mai folosesc noi factori de
producţie numiţi neofactori în rîndul cărora intra capitalul uman, resursele informaţionale,
progresul ştiinţifico-tehnic, capitalul uman desemnează potenţialul de cunoştinţe
productive obţinute prin investiţii în factorul muncii. Resursele informaţionale reprezintă
cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice incorporate în om şi utilizate în diverse activităţi. Progresul
ştiinţifico-tehnic desemnează totalitatea realizărilor prin care activitatea economică devine
mai eficientă. Toţi aceşti factori au ca punct de plecare cei trei factori tradiţionali : munca,
pămîntul, capitalul.
Neofactorii de producţie măresc eficienţa factorilor de producţie tradiţionali.
6
societăţii actuale, determinind amplificarea diversităţii şi a complexităţii problematicii ce
caracterizează lumea contemporană. Aceste procese şi fenomene pot fi sintetizate astfel:
• noua revoluţie tehnologică prin internet şi e-mail asigură mediul de activitate al
agenţilor economici şi extind lumea afacerilor;
• creşte rolul neofactorilor de producţie ca surse inepuizabile în activitatea
economică;
• cunoaşterea şi informarea devin surse primordiale pentru economia unui stat, iar
persoanele care lucrează în acest domeniu vor reprezenta grupul dominant al
forţei de muncă;
• necesitatea formării continue a membrilor societăţii se datorează vitezei de înnoire
tehnologică şi cerinţelor competitivităţii care necesită o actualizare continuă a
cunoştinţelor şi adoptarea noului concept de formare continuă.
Racordarea ţărilor în curs de dezvoltare la tendinţele menţionate, care se manifestă
în lumea contemporană, le-ar permite acestora să beneficieze de rezultatele
implementării tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) şi să edifice o nouă
economie, diferită de cea anterioară.
7
internaţionale echivalente, iar în cazul utilizării lui insuficiente, aşa şi riscăm să rămînem o
economie agrară, furnizor de materii prime sau producţie cu o valoare adăugată joasă.
La o analiză superficială, văd două aspecte ale utilizării acestui factor pentru
asigurarea dezvoltării economice a ţării:
Monitorizarea, preluarea şi implementarea tehnologiilor şi invenţiilor apărute peste
hotarele ţării, ce pot fi utile economiei naţionale. De regulă, aceste activităţi sunt derulate
de corporaţiile transnaţionale, care acaparează noile tehnologii din ramurile în care
activează, pentru a le implementa în producţie. Din păcate, în apropiatele decenii este greu
să prognozăm în Moldova apariţia corporaţiilor transnaţionale de origine autohtonă, care
ar putea concura pe pieţele internaţionale ale tehnologiilor moderne. Din această cauză, se
impune preluarea acestor funcţii de către stat şi asigurarea unor mecanisme de acces sau
facilitare a accesului întreprinderilor autohtone la noile tehnologii.
Crearea unor condiţii optime pentru apariţia unor tehnologii noi autohtone şi, mai
important, pentru implementarea şi proliferarea lor. În acest domeniu, nu trebuie să fim
foarte ambiţioşi – Moldova e o ţară mică, iar numărul de persoane talentate şi inventive
este, desigur, în proporţie directă cu populaţia totală. Totuşi, trebuie asigurate condiţii ca
nici o invenţie să nu fie trecută cu vederea, pentru a beneficia la maxim de potenţialul pe
care-l avem. Totodată, odată cu utilizarea în economia naţională a tot mai multor
tehnologii performante, aceasta va genera o concentrare a inovaţiilor în sectoarele
respective (e normal că într-o economie unde majoritatea populaţiei este angajată în
agricultură, cele mai multe inovaţii să fie în domeniul agricol). O altă latură foarte
importantă este păstrarea „minţilor” inteligente în ţară, găsirea soluţiilor de a face pentru
persoanele inteligente atractivă activitatea în Moldova, iar într-o perspectivă mai
îndepărtată, atragerea de persoane inteligente de peste hotare, în special prin o şcoală
calitativă şi deschisă de studii superioare şi prin o politică de imigrare bine gândită.
Deşi am vorbit deja foarte mult despre acest factor de producţie, mai sunt câteva
lucruri de remarcat privind îmbunătăţirea calităţii lui:
• păstrarea şi extinderea studiilor economice superioare şi de specialitate, pentru
îmbunătăţirea calităţii antreprenoriatului;
8
• întreprinderea măsurilor legislative pentru o mai amplă separare a antreprenoriatului
de management, de regulă apariţia managementului independent îmbunătăţeşte cu mult
calitatea administrării afacerilor;
• creşterea calificării şi corectitudinii ramurii judiciare a puterii în cazurile legate de
antreprenoriat şi, respectiv, dezobişnuirea antreprenorilor de protecţia şi implicarea din
partea statului, ei fiind forţaţi să-şi apere singuri interesele în instanţele de judecată, ceea
ce le va spori calitatea şi motivarea.