(Din Cartele libertăţilor engleze (Chartes des libertes anglaises), ed. Charles
Bemont, Paris, 1892, p. 26-39.)
Ioan, ... regele Angliei, domn al Irlandei, duce al Normandiei şi Aquitaniei, comite
de Anjou, arhiepiscopilor, abaţilor, comiţilor, baronilor, judecătorilor, dregătorilor peste
păduri1, şerifilor, juzilor2, slujitorilor şi tuturor baililor3 şi credincioşilor săi, sănătate...
1. ... Prin charta noastră de faţă, în numele nostru şi al moştenitorilor noştri, am
confirmat pe veci libertatea bisericii engleze, ca ea să aibă drepturile sale întregi şi
libertăţile4 sale neştirbite... Am mai îngăduit tuturor oamenilor din regatul nostru... toate
libertăţile scrise mai jos, ca să le aibă şi să le ţină ei şi moştenitorii lor...
12. Să nu se stabilească răscumpărări de serviciul militar şi ajutoare5 în regatul
nostru decît cu sfatul comun al regatului nostru6, în afară de răscumpărarea persoanei
noastre7, de ridicarea la rangul de cavaler al fiului nostru întîi născut şi de măritişul, o
dată, al fiicei noastre mai mari, dar şi în aceste cazuri, ajutorul să nu depăşească măsura
chibzuită. Tot aşa, cu privire la ajutoarele oraşului Londra.
13. Şi oraşul Londra să-şi păstreze toate libertăţile vechi şi obiceiurile sale libere,
atât pe uscat, cât şi pe ape. În afară de acestea, vrem şi îngăduim ca toate celelalte oraşe,
tîrguri, sate şi porturi să-şi păstreze toate libertăţile şi obiceiurile lor libere...
39. Nici un om liber să nu fie prins sau închis sau lipsit de bunurile sale, sau pus în
afara legii sau exilat sau vătămat în vreun alt chip, nici nu vom merge împotriva lui, nici
nu vom trimite pe nimeni împotriva lui, decît în temeiul judecăţii legiuite a egalilor săi 8 şi
potrivit legii ţării
51. Toţi negustorii pot să iasă, fără nici o vătămare şi în siguranţă, din Anglia şi să
intre în Anglia...
61. ... Baronii să aleagă douăzeci şi cinci dintre baronii regatului nostru, pe cei ce
vor ; aceştia să fie datori şi să-şi dea toată silinţa de a păzi, a ţine şi a face să se păzească
pacea şi libertăţile ce le-am îngăduit lor şi pe care le întărim prin cartea noastră de faţă. Şi
anume în aşa fel că, dacă noi sau judecătorul nostru suprem ori baillii noştri sau vreunul
dintre slujitorii noştri ne-am face vinovaţi cu ceva faţă de cineva sau am călca vreun
articol al păcii şi chezăşiei9 şi dacă greşeala s-ar dovedi în faţa a patru dintre sus-zişii
douăzeci şi cinci de baroni, aceşti patru baroni să vină la noi sau la judecătorul nostru,
dacă am lipsi din regat, arătându-ne acea călcare de lege şi cerându-ne ca să punem a se
îndrepta fără zăbavă acea călcare. Iar dacă noi n-am îndrepta-o sau, în caz că am lipsi din
1
În Anglia, regalitatea avea păduri foarte numeroase şi întinse, care, împreună cu alte terenuri, alcătuiau rezervele ei de
vânătoare.
2
prepositi - slujbaşi din fruntea unor localităţi mai mici.
3
ballivi - slujbaş.
4
Privilegiile.
5
Ajutoare băneşti pe care putea să le ceară regele.
6
În realitate, după cum reiese din articolul 14, e vorba de adunarea marilor feudali.
7
Dacă regele ar cădea prizonier.
8
pares - egali în ceea ce priveşte condiţia socială. Nobilul feudal era judecat de „egalii" săi, adică de ceilalţi vasali ai
seniorului de care depindea la curţile de judecată prezidate de senior. Sentinţa se aducea de aceşti „egali pe baza
obiceiurilor feudale.
9
E vorba de cuprinsul prezentului act
regat, judecătorul nostru n-ar îndrepta-o, ... acei douăzeci şi cinci de baroni cu obştea
întregii ţări ne vor constrânge şi vor apăsa asupra noastră prin toate mijloacele la
îndemâna lor, şi anume prin cuprinderea cetăţilor, pământurilor, posesiunilor şi prin alte
mijloace pe care le vor putea întrebuinţa, până când, potrivit părerii lor, se va face
îndreptarea, fără a se atinge însă de fiinţa noastră, a reginei, soţia noastră, şi a copiilor
noştri...
Actul care a intrat în istorie sub numele de Magna Charta Libertatum se prezintă
formal ca o diplomă contractuală încheiată între rege şi baroni.