Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Dinastia
ALCRIS
Capitolul l
– Brenda…
– S` ne \ntoarcem la c`su]` pentru a-mi face bagajele,
i-o retez` ea iritat`. Vreau s` plec la Londra chiar \n aceast`
dup`-amiaz`.
Prinzând-o \n bra]e, o \ntoarse spre el [i ea \i v`zu
tr`s`turile convulsionate de furie.
– Dac` plecarea lui Leslie are leg`tur` cu tine, \]i jur c`
vei regreta! o cert` el, amenin]`tor.
– Ce vrei s` spui?
– Ura pe care ai afi[at-o \ntotdeauna fa]` de familia mea
a putut sfâr[i prin a-]i contamina sora. Poate c` ar fi trebuit
s`-]i citesc scrisorile, pân` la urm`…
– Dac` Leslie a deschis ochii \n cele din urm` [i nu v`
mai consider` supraoameni f`r` team` [i repro[, consider
c` era timpul! \l sfid` ea cu ochi scânteietori. Dar te asigur
c` nimic din ceea ce i-am putut spune nu a influen]at-o,
fiindc` sunt ani de zile de când \i repet c` voi sunte]i
amândoi doi tic`l…
– Reu[ita ta ca ilustratoare de carte pentru copii nu pare
s`-]i fi moderat limbajul, o \ntrerupse el sec…
– {i cine m-a \nv`]at s` \njur ca un c`ru]a[, m` rog?
– I-am spus \ntotdeauna tatei s` te ]in` la distan]` de cow-boy.
– Vorbeam de [eful lor! Dar \n fond, de unde [tii ce
profesie exercit?
– Leslie era prea mândr` de talentele tale ca s` p`streze
doar pentru ea, replic` el cu non[alan]`, ridicând din umeri.
A pus deoparte prima ta oper` pentru copilul ce va veni.
DINASTIA 17
s` n-o g`seasc` dac` avea chef s-o caute. Totul fusese inutil,
fiindc` el nu ezitase s`-i citeasc` scrisorile pentru a-[i atinge
scopul, gândi ea cu am`r`ciune.
Urc` la etajul [ase cu valizele Brendei [i le puse \n fa]a
u[ii, \n timp ce Brenda \[i c`uta cheile.
– D`-mi numele hotelului t`u [i te voi suna dac` voi avea
ve[ti despre Leslie…
– Dac` trebuie s` apar`, prefer s` a[tept aici, i-o retez` el
cu hot`râre, luându-i cheile din mân` [i descuind u[a.
O \mpinse u[or [i o urm` cu valizele.
– Aici? reu[i ea s` articuleze. Vrei s` spui c` la mine?
|n salon, ea r`mase cu gura c`scat` \n fa]a unei valize
mari, maro.
– Este a ta? \ntreb` ea sim]ind c` se \n`bu[`.
– Când i-am explicat port`resei c` sunt fratele t`u [i i-am
ar`tat o fotografie de familie, nu s-a mai \mpotrivit s`-mi
deschid` u[a. Deci, Brenda, m` instalez aici pentru cât timp
va fi nevoie!
Capitolul 2
– Ai ve[ti?
|n plin` conversa]ie telefonic`, Nathan acoperi
receptorul cu mâna pentru a o \ntreba pe tân`r`.
|ncre]indu-[i sprâncenele, ea scutur` din cap.
– Dac` este Grant, a[ vrea s` vorbesc cu el, spuse
Brenda.
– Eu… Da, da, te ascult \n continuare, se adres` el
misteriosului interlocutor cu o voce pu]in politicoas`.
Sigur, voi face comisionul.
|nchise.
– }i-am spus…
– Nu era Grant, spuse el \ncet cu un aer sfid`tor.
– Cine era atunci? \ntreb` ea sec.
– Prietena ta, Carolyn. Se pare c` ai luat tricolul preferat
al lui Nick.
Sim]i c` ro[e[te sub privirea lui dispre]uitoare.
– |l foloseam ca s` dorm, se ap`r` ea cu vehemen]`. Am
uitat s` i-l las.
El ridic` din sprâncene cu un aer sceptic.
– Dac`-mi amintesc bine, nu puneai nimic pe tine ca s`
dormi, remarc` el cu non[alan]`.
Ea \[i aminti cu am`r`ciune când intrase \n camera ei
devreme diminea]a, s-o invite s` mearg` la sc`ldat cu el.
Râzând, \i smulsese cear[afurile care o acopereau. Vreme de
minute lungi, r`m`sese \n picioare \n fa]a ei s-o contemple
[i citise \n ochii lui cât de frumoas` o g`sea, apoi ie[ise
trântind u[a. Dup` acest incident, \[i \ncuiase
\ntotdeauna u[a.
30 CAROLE DEAN
– Grant?
– Tu e[ti, Leslie? \ntreb` el cu o voce ciudat de r`gu[it`.
Unde naiba e[ti?
– Sunt Brenda, Grant, \l \ntrerupse ea cu blânde]e,
mi[cat` de vocea tulburat` a cumnatului ei.
– Oh, scuz`-m`… Ave]i aceea[i voce la telefon.
– Nu s-a \ntors \nc`, a[a-i?
– Nu, f`cu el cu o voce surd`. Dumnezeule, cât regret
c` l-am l`sat pe Nathan s` se duc` la Londra \n locul meu!
O s` \nnebunesc a[teptând aici! gemu el. Nathan este cu
tine?
– Da, este aici, \i confirm` ea. Grant, Leslie nu m-a
contactat, ad`ug` ea cât putu de blând.
– Dar unde poate fi? se lament` el.
– Grant, care a fost motivul certei voastre ca s` se
ajung` aici?
– Asta nu ne prive[te decât pe ea [i mine, ripost` el cu
asprime.
– |n]eleg, dar…
– Pot s` vorbesc cu Nathan?
Ea scoase un oftat.
– Bine! rosti ea cu r`ceal` \ntinzându-i receptorul lui
Nathan. Vrea s` vorbeasc` fratelui cel mare, \l zeflemisi ea,
jignit` c` Grant refuzase s` i se dest`inuie.
Nathan \i arunc` o privire veninoas`.
– |n loc s`-]i deschidem bra]ele acum zece ani, ar fi fost
mai bine s` te \nblânzim a[a cum meritai, murmur` el. De
altfel, poate nu este prea târziu…
DINASTIA 35
– Da?
– Sigur, oft` ea.
– Brenda…
Ea se \ndep`rt` repede pentru a evita mâinile pe care el
le \ntindea c`tre ea.
– Te duci la culcare sau nu?
Privirea lui Nathan deveni de ghea]`.
– Nu v`d de ce ]i-e fric` de mine, rosti el cu o voce aspr`.
|n fond, când am venit \n camera ta, acum [aisprezece luni,
tu m-ai poftit [i n-a[ mai face-o dac` nu ai fi de acord. N-ai
de ce te teme de mine \n noaptea aceasta.
– Noapte bun`, Nathan, f`cu ea f`r` s` clipeasc`.
Preg`tindu-se pentru noapte era mai tulburat` decât voia
s` recunoasc` de prezen]a lui Nathan \n camera al`turat`.
Este adev`rat c` \l invitase \n camera ei \n noaptea pe care
o petrecuser` \mpreun`. |n acea sear` se duseser` la o
petrecere \ntr-un ranch vecin [i a doua zi ea trebuia s` se
\ntoarc` \n Anglia, vacan]a de Pa[te fiind terminat`. Nathan
nu o p`r`sise toat` seara. Dup` ce-l considerase vreme de
ani ca un frate mai mare pe care nu-l pl`cea \n mod special,
\[i d`duse brusc seama de seduc]ia lui viril` \n timp ce
dansau \mpreun`. Luptase contra acestei atrac]ii
nes`n`toase care o \mpingea \mpotriva voin]ei sale spre
unul dintre acei Wade de o arogan]` nem`surat`, care
cump`r` oamenii ca pe ni[te vite, dar vinul pe care \l b`use
o ame]ise u[or [i, când se \ntorseser` la ranch, se l`sase pe
um`rul lui Nathan.
42 CAROLE DEAN
– O s` m` ur`[ti?
– Mai mult decât acum, vrei s` spui? puf`ise ea.
– Brenda…
– Dac` le interoghezi astfel pe toate femeile, \nainte de
a face dragoste, m` \ntreb cum de ai putut avea atâtea
amante, murmurase ea bosumflându-se [i l`sând s`-i
alunece cear[aful care o acoperea, dezv`luind perfec]iunea
sânilor ei provocatori privirii arz`toare a lui Nathan.
Atunci, avusese senza]ia ciudat` c` se dedubleaz` [i se
prive[te reac]ionând f`r` a putea opri ceea ce trebuia s` se
\ntâmple \n mod fatal.
– Cu tine este diferit, Brenda…
– {i de ce? \l luase ea \n râs. Uit` cine sunt, Nathan!
Pentru numele lui Dumnezeu! Dac` nu e[ti interesat,
cunosc o duzin` de b`rba]i care sunt! ad`ug` ea
ner`bd`toare.
– {tiu…
El aproape \[i smulsese slipul de pe trup \nainte de a se
strecura lâng` ea.
– E[ti o vr`jitoare, Brenda, [i-i ]ii sub puterea ta pe to]i
b`rba]ii pe care-i \ntâlne[ti.
Apoi, gura lui pusese st`pânire pe a ei [i ea se l`sase
prad` valului fierbinte de senza]ii necunoscute.
El \i acoperise \ntregul trup cu mângâieri arz`toare [i
s`rut`ri nebune [i ea sim]ise c` se tope[te când buzele lui \i
prinseser` sânii, gâdilându-le sfârcurile roz cu atingeri
experte. Se cambrase \n bra]ele lui, rugându-l gemând s`
des`vâr[easc` ceea ce \ncepuse, dar el nu se gr`bise,
44 CAROLE DEAN
– De ce?
– Ce vrei s` spui prin asta? El nu a \ncetat s` fie tat`l meu
doar pentru c` ai t`i au decretat a[a, \nchipuie-]i…
– |nceteaz` s` ne faci responsabili pentru toate
necazurile tale. Nu noi am f`cut din el be]ivul total
iresponsabil care este.
– Crezi? Nu este surprinz`tor s` devii alcoolic când ]i se
smulge familia!
– Tat`l t`u v-a pierdut fiindc` nu-i p`sa de voi.
Fa]` \n fa]`, se \nfruntau ca doi coco[i b`t`io[i. Brenda
era con[tient` c` ]inuta ei o punea \n pozi]ie de
inferioritate, pe moment, dar nu avea ce face!
– Tat`l t`u este cauza dec`derii lui! \l \nvinov`]i ea.
– Un alcoolic devine singur a[a, f`r` ajutorul nim`nui.
– Dar po]i crea \mprejur`rile aducându-l s` bea un
pahar, apoi un altul… spuse ea cu am`r`ciune.
– Taic`-t`u a fost \ntotdeauna un stâlp de cafenea,
remarc` Nathan cu dezgust.
– Nu-i adev`rat!
– Brenda…
– M` duc s`-mi v`d tat`l [i nimic din ceea ce mi-ai putea
spune nu m-ar face s` m` r`zgândesc, articul` ea cu r`ceal`,
sfidându-l din privire.
– Nu am avut niciodat` inten]ia s` te \mpiedic s`-l vezi,
oft` el trecându-[i mâna prin p`rul des [i negru! Doar c`
estimez c` ai fi putut s` ne avertizezi c` ai reluat leg`tura
cu el.
DINASTIA 53
– Când te \ntorci?
– }i-am spus, cam peste o or`. {i \ncearc` s` n-o tulburi
pe Leslie dac` vine \n lipsa mea sau va risca s` plece!
Expresia lui Nathan se \n`spri.
– Crezi sau nu, dar Leslie a avut \ntotdeauna mult`
afec]iune pentru mine.
– Ea n-a avut niciodat` gust… Nathan, nu! strig` ea
respingând cu violen]` bra]ele care o atr`geau spre el. Te
rog, nu m` atinge!
El o l`s` \ncet [i se \ncrunt`.
– Pe cuvântul meu, e[ti la fel de nervoas` ca o mânz`…
– Sperioas`? complet` ea sec, \nfiorat` de efectul pe care
\l avea asupra ei. Nu a[a ai calificat-o pe una dintre iubi]elele
tale când vorbeai cu unul dintre oamenii t`i?
Strâmbându-se, el \[i vâr\ mâinile \n buzunar.
– Eram foarte tân`r la vremea aceea [i aveam un limbaj
cam necopt. Nu ar fi trebuit s` ascul]i, bomb`ni el.
– Erai sub fereastra camerei mele!
– Nu aveai decât s`-]i astupi urechile.
Ea râse ironic.
– Ce s-a \ntâmplat cu Kay McCrae, dulcineea ta din acea
vreme?
– Este m`ritat` [i mam` a trei copii, morm`i el.
– Atunci, \mi \nchipui c` arm`sarul o f`cea atât de
nervoas`… \l zeflemisi ea, \nainte de a fugi \n baie [i a se
\ncuia.
Sprijinit` de u[`, a[tept` s` i se potoleasc` b`t`ile inimii.
|ncerca s`-l ]in` cu disperare pe Nathan la distan]`,
DINASTIA 55
– Leslie…
– Nu ar fi trebuit niciodat` s` m` las adus` aici, bâigui
tân`ra izbucnind \n lacrimi. Acum, nu voi mai putea s`
scap…
Brenda se a[ez` pe pat.
– S` [tii c` nu este o \nchisoare.
– Nu? o \ntreb` dur Leslie. Tu vorbe[ti a[a? Tu care nu ai
avut lini[te pân` când nu ai fugit?
– Dar tu e[ti c`s`torit` cu Grant…
– {i tu ar fi trebuit s` te m`ri]i cu Nathan!
– Ce vrei s` spui? \ntreb` Brenda \nghi]ind \n sec.
– Grant [i cu mine [tim c` ai petrecut noaptea cu Nathan
\nainte de plecarea ta de anul trecut. Grant a vorbit cu
Nathan [i el i-a spus c` o s` v` c`s`tori]i.
– Nu mi-ai spus niciodat` c` erai la curent…
– Nathan ne-a cerut s` nu-]i spunem, ca s` nu te jenezi,
\mi \nchipui… Dar, vezi, Brenda, tu e[ti cea mai \n m`sur`
s` \n]elegi de ce vreau s` divor]ez.
– S` divor]ezi! repet` Brenda, n`ucit`.
– Grant nu m` iube[te…
– Dar tu, \l iube[ti? se interes` Brenda cu blânde]e.
– Acum, nu.
Leslie p`rea sincer`. Cum de o dragoste atât de profund`
ca cea pe care i-o purta Leslie so]ului ei putuse muri atât de
brusc, atât de total?
– Leslie, por]i copilul lui!
– Este copilul MEU, protest` Leslie. Este \n mine [i \mi
apar]ine.
74 CAROLE DEAN
– Brenda…
– Plec`m?
Aplecându-se peste cal, porni \n galop, amazoan`
splendid` cu p`rul fluturând \n vânt.
Nu se mir` când v`zu c` Nathan o dep`[e[te, dar \l
\mboldi pe Samson \n \ncercarea de a-l ajunge. |n zadar.
|n curtea grajdului, s`ri gra]ios la p`mânt [i-i \ntinse frâul
lui Bill, gr`jdarul. Obrajii ei erau \nro[i]i de aerul proasp`t,
ochii \i str`luceau ca smaraldele [i p`rul \i atârna de sub
p`l`rie \n valuri suple pân` la mijloc.
Scoase un ]ip`t de surprindere sim]ind dou` bra]e
puternice \nl`n]uind-o pe la spate [i r`suflarea cald` a lui
Nathan mângâindu-i obrazul.
– E[ti o s`lb`ticiune, murmur` lipind-o de el.
– Nathan…
– Nu, [opti el \nt`rindu-[i strângerea. Nu po]i s`-mi scapi
la nesfâr[it…
– Las`-m`! sufl` ea, \ncercând \n van s` se elibereze,
ne\ndr`znind s` ]ipe pentru a nu-l alerta pe Bill.
Brusc, Nathan o respinse brutal.
– Ce a[teptai de la mine \n acea noapte pe care am
petrecut-o \mpreun`? o \ntreb` el cu o voce aspr`. S` vezi
ce amant eram dup` discu]iile pe care le avusese[i cu
prietenele tale \n leg`tur` cu mine? Sau vroiai s` scapi de o
virginitate jenant` cu un b`rbat mai \n vârst` [i mai
experimentat ca tine? R`spunde, ce c`utai? Sigur c` nu o
cerere \n c`s`torie, judecând dup` reac]ia ta!
DINASTIA 85
– Eu nu…
– Chiar dac` \]i place sau nu, eu de asemenea!
– {tiu! ripost` ea sec.
– Nu crezi c` exist` destule fric]iuni \ntre sora ta [i
fratele meu f`r` a ne amesteca [i noi? oft` el.
– E[ti sigur c` asta vrei? ced` ea, pu]in convins`.
– S` nu crezi c` e[ti irezistibil` dac` \]i accept trupul de
fiecare dat` când mi-l oferi… Te asigur c` nu o s` sar pe
tine, chiar dac` m` provoci, mai ales \ntr-o sal` de
restaurant \n]esat` de oameni.
Ea ro[i din cauza insultei, dar trebui s` recunoasc` –
\ntotdeauna ea fusese cea care i se oferise când f`cuser`
dragoste.
– Dac` trebuie s` ne unim pentru a-i \mpiedica pe Leslie
[i Grant, \]i sugerez s` nu te mai gânde[ti la cele dou` nop]i!
rosti ea cu duritate.
El rânji.
– Trebuie s` fiu nebun ca s` m` crezi \n stare.
– Atunci nu ne vom putea \n]elege niciodat`, Nathan…
– Scuz`-m`, oft` el re]inând-o de bra]. S` facem un
compromis. Eu nu voi uita cele dou` nop]i, dar nu voi vorbi
despre asta, bine?
Privirile li se \ncruci[ar` [i ea cl`tin` din cap a lehamite.
|n timpul dejunului la Mere Tuker, unul din
restaurantele cele mai c`utate din ora[, nu abordar` decât
subiecte perfect impersonale [i Brenda se relax` pân` la
punctul de a se sim]i fericit`. Era atât de sensibil` la
DINASTIA 109
– Dar Dee…
– Nu e[ti tu! M-am s`turat s` caut lâng` alta ceea ce vreau
de la tine! bomb`ni el strângând-o lâng` el.
– Nathan, nu putem…!
– {i cine naiba a decretat un astfel de lucru? ]ip` el
furios. Nu sunt fericit decât lâng` tine, când m` cert cu tine,
când fac dragoste cu tine, când m` ur`[ti… Dumnezeule,
pot s`-]i suport chiar ura, atâta timp cât am speran]a c`-mi
vei apar]ine! La dracu cu celelalte femei, Brenda, pe TINE te
vreau! {i [tiu c` [i tu m` vrei…
– Nathan… Nu pot… reu[i ea s` articuleze. Te rog, nu
m` for]a…
El o privi \ndelung, \ntr-o t`cere ap`s`toare, apoi o
respinse cu brutalitate.
– Poate \ntr-o zi \mi vei da pân` la urm` explica]ii asupra
comportamentului t`u de ne\n]eles, fiindc` eu nu \n]eleg
nimic! tun` el \nainte de a p`r`si camera cu pa[i furio[i.
– Nici eu!
|ntorcându-se cu o tres`rire, Brenda o v`zu pe Mindy \n
pragul u[ii. Pierzându-[i brusc sângele rece, se refugie \n
bra]ele ei [i izbucni \n hohote de plâns convulsive. B`trâna
o l`s` s`-[i verse toate lacrimile \nainte de a o face s` se
a[eze lâng` ea, cu tandre]e.
– De ce \l respingi constant pe Nathan, când de fapt \l
iube[ti? \ntreb` aceasta cu blânde]e.
– Eu nu-l…
– Inutil s` m` min]i, Brenda. Te cunosc bine [i nu-mi
po]i ascunde nimic. {tiu c`-l iube[ti [i c` el \]i \mp`rt`[e[te
sentimentele.
DINASTIA 115
– Nu!
– Tocmai am auzit, Brenda [i pentru un b`rbat atât de
pasional ca el, o astfel de dorin]` nu poate \nsemna decât
c` te iube[te, chiar dac` nu \]i m`rturise[te. Eu nu sunt
complet senil`, s` [tii, [i la vremea mea am cunoscut [i eu
b`rba]i.
– Nu m` \ndoiesc, Mindy, sufl` tân`ra, venindu-i s` râd`
[i s` plâng` \n acela[i timp. Dar tu nu \n]elegi…
– Tocmai ]i-am aspus, admise Mindy. {i sora ta este la fel
de misterioas` pentru mine. Ea [i Grant au fost \ntotdeauna
\ndr`gosti]i unul de altul [i totu[i l-a p`r`sit când era
\ns`rcinat`! Cât despre tine, ]i-ai petrecut noaptea cu
Nathan \nainte de a pleca \n Anglia [i nici m`car nu te-ai
\ntors! Sunte]i nebune, pe cuvântul meu!
– Poate nu ai dreptate.
– Nu o s` te m`ri]i cu Nathan, nu-i a[a?
– Nu.
– {i Leslie? Va r`mâne cu Grant?
– Dac` pot face ceva \n privin]a asta, da! exclam` Brenda
cu hot`râre.
– Ai vreo idee ce a \ndemnat-o s` plece?
– Da…
– Sper s` r`mâi aici destul timp pentru a aranja lucrurile
\ntre ei! Fiindc` mica noastr` Christiana are nevoie de
amândoi p`rin]ii s`i!
– |]i promit s` fac tot ce-mi st` \n putin]`.
– {i apoi, presupun c`-l vei p`r`si din nou pe bietul
Nathan? o interog` Mindy cu un aer dezaprobator.
116 CAROLE DEAN
– Brenda…
{terse \ncet lacrimile care curgeau pe obrajii tinerei.
– Draga mea, nu vroiam s` te fac s` suferi! {tiu c`
devin nebun când te ]in \n bra]e, dragostea mea, dar…
Oh, iart`-m`! Am impresia c` nu m-a[ s`tura niciodat` de
tine!
– M` iube[ti cu adev`rat, Nathan?
Avea nevoie disperat` s`-l aud` spunând c` o iubea, chiar
dac` era con[tient` c` nu-i \mp`rt`[ea sentimentele.
– Este cea mai prosteasc` \ntrebare pe care am auzit-o
vreodat`!
– R`spunde-mi…
– |ntotdeauna te-am iubit, morm`i el, \ncepând s` se
\mbrace. Ce te-a apucat, Brenda?
– Am nevoie s` aflu c` sentimentele mele sunt un pic
\mp`rt`[ite! m`rturisi ea.
– Sentimentele tale? Brenda! strig` el \ngenunchind
lâng` ea. Brenda, vorbe[te-mi!
– Eram sincer` când ]i-am spus c` te iubesc, recunoscu
ea cu o voce surd`. Nu pot continua s` lupt astfel,
Nathan… Te iubesc [i dac` vrei \n continuare s` m` m`rit
cu tine, eu… Este da…
– Da?
– Da, vreau s` m` m`rit cu tine.
– Ce?
– Te-ai r`zgândit? \l \ntreb` ea cu o voce tremur`toare.
– Bine\n]eles c` nu! Deci vrei s` fii so]ia mea? \ntreb` el
nevenindu-i s` cread`.
DINASTIA 127
– Da.
– Când?
– Când? Dar… Nu m-am gândit \nc`.
El o ajut` s` se ridice.
– Nu-]i voi da nici cea mai mic` [ans` s` fugi din nou,
f`cu el cu am`r`ciune. Ne vom c`s`tori imediat ce se vor
face formele legale. {i dac` trebuie s` te \ntorci la
Londra…
– Trebuie, Nathan. Exist` apartamentul [i Carolyn…
– |n acest caz, voi veni cu tine. Ultima dat` când ai plecat
singur` la Londra, nu te-ai mai \ntors.
– |]i promit c` de aceast` dat` m` voi \ntoarce.
|n fond, ce putea s`-i fac` mai r`u decât s` se
c`s`toreasc` din interes cu ea? Dar trebuia s` accepte c`
singura dragoste pe care el va putea vreodat` s` i-o poarte,
va trece prin ranch…
– Brenda… {tim c` ne iubim [i c` urmeaz` s` ne
c`s`torim. Nu po]i s`-mi spui acum ce te-a f`cut s` fugi?
Mândria \i interzicea s` m`rturiseasc` oroarea pe care o
sim]ea la gândul c` se vedea c`s`torit` mai curând din
interes decât din dragoste.
– Nu este evident? brav` ea. |ntotdeauna te-am
considerat \ngrozitor de preten]ios. Dar ast`zi am \nv`]at c`
este suficient s` te ating ca arogan]a ta s` dispar`. Nu-mi mai
este fric` s` fiu so]ia ta.
– Fric`? o cert` el. Dar, Brenda…
Ea \i mângâie coapsa cu voluptate [i el se \ncord`
lâng` ea.
128 CAROLE DEAN
– {i acum, explic`-te!
– Azi-diminea]`, Leslie mi-a spus pân` la urm` motivele
plec`rii sale [i Brenda este cauza a toate! La naiba, v` da]i
seama c` ar fi putut s` piard` copilul?
– Grant, eu niciodat`…
– Bine\n]eles c` da, tu e[ti! Cine altcineva ar fi putut
scrie aceast` scrisoare?
– Brenda pretinde c` habar n-are despre ce vorbe[ti [i eu
o cred! spuse Nathan pe un ton f`r` replic`.
– Haide, m`rturise[te-i ce i-ai povestit lui Leslie, Brenda!
o \ncuraj` Grant pe un ton ironic. Deoarece asta-i
convingerea ta, de ce nu ai curajul s`-i spui c` m-am \nsurat
cu sora ta ca s` am partea ei de ranch?
Ea \[i \ntoarse privirea, evitând s` se uite la Nathan. Cum
putea s` nege ceva de care fusese \ntotdeauna convins`?
– Brenda…? o \ntreb` nelini[tit Nathan, a[teptând ca ea
s` dezmint` acuza]ia \ngrozitoare.
Cu ochii l`sa]i \n jos, ea \nghi]i \n sec.
– Este adev`rat c` a[a credeam, dar eu…
– Vezi? arunc` triumf`tor Grant.
– Dar niciodat` nu i-am scris asta lui Leslie! protest` ea
cople[it`. |mi ador sora [i nu i-a[ face niciodat` nici cel mai
mic r`u!
– Deci tu crezi c` Grant s-a \nsurat cu Leslie pentru ca
fra]ii Wade s` de]in` controlul ranchului… rosti rar Nathan.
Vorbea cu blânde]e, dar privirea lui era glacial` [i ea se
sim]ea \ncordat` ca o coard` de arc. Cuprins` de o
disperare ascu]it`, \i ghicea cel mai mic gând [i vedea cum
fuge iremediabil toat` speran]a de fericire cu el…
DINASTIA 133
– |]i jur c` n-am deloc inten]ia s`-i fac r`u lui Leslie, vorbi
ea cu o voce mâhnit`.
– Dac` \ndr`zne[ti s-o mai tulburi, \]i promit c` ai s`
regre]i!
Când tân`ra p`r`si \nc`perea, Nathan era la fereastr`, cu
spatele \ntors. Dar crisparea umerilor lui la]i spunea mult
despre sentimentele sale; f`r` nici o \ndoial`, d`dea
crezare cuvintelor fratelui lui [i nu mai vroia s` aib` de-a
face cu ea…
|n camera ei, Leslie dormea lini[tit` [i Brenda nu
\ndr`zni s-o scoale pentru a-[i lua r`mas-bun. Contempl`
\ndelung micu]a nepo]ic` adormit` lâng` mama ei,
\ntrebându-se cu disperare când le va revedea. Cu un oftat,
p`r`si camera f`r` s` se \ntoarc`.
Telefon` la aeroport pentru a-[i rezerva un loc la zborul
de a doua zi spre Londra, apoi \[i preg`ti bagajele. Un
singur [i unic gând i se \nvârtea \n minte: pierduse singurul
b`rbat pe care-l iubise vreodat`. F`r` ca ea s` b`nuiasc`, el
\i \mp`rt`[ise aceast` dragoste vreme de ani, dar din
gre[eala ei, totul era terminat de aici \ncolo…
– Pleci? Acum?
Mindy st`tea \n pragul camerei tinerei [i o privea, cu
sprâncenele \ncre]ite.
– B`nuiesc c` ai auzit ce s-a \ntâmplat, oft` Brenda,
[tergându-[i stângaci obrajii sc`lda]i \n lacrimi!
– Ar fi fost dificil altfel, Grant scotea ni[te ]ipete de ar fi
putut trezi [i un mort!
DINASTIA 135
so]ia dumitale a]i divor]at, Brenda era prea mic` pentru a-[i
da seama cum erai cu adev`rat, un be]iv violent [i…
– Taci! url` Andrew Jordan. Anna mi-a fost credincioas` [i…
– Nu te-a \n[elat niciodat` \n timpul c`s`toriei voastre,
i-o retez` Nathan cu r`ceal`. Dar te sim]eai vinovat c` bei [i
ai preferat s-o acoperi de vin`, când ea nu avea nimic s`-[i
repro[eze! Ai fost \ntotdeauna un so] [i un tat` brutal [i
abuziv…
– N-am ridicat niciodat` mâna asupra Brendei!
Prea buim`cit` de ce auzea, tân`ra era incapabil` s`
intervin`. P`strase \ntotdeauna din copil`rie amintirea unui
tat` fermec`tor [i vesel, un pic iresponsabil, desigur, dar
care-[i adora mica familie. {i iat` c`, de ieri, nu \ncet` s` fac`
descoperiri \ngrozitoare \n privin]a lui!
– Leslie \[i aminte[te multe lucruri! ripost` Nathan pe un
ton mu[c`tor. {i Brenda ar fi sfâr[it mai devreme sau mai
târziu s`-[i dea seama câte parale faci.
Se uit` la tân`ra femeie cu o blânde]e infinit`.
– Nu te-ai \ntrebat niciodat` de ce Leslie nu a luat
contact cu tat`l vostru dup` plecarea din Anglia?
– Nu… El era atât de plin de farmec… Nu… Nu [tiu…
– Nu m` \ndoiam c` l-ai reg`sit \nainte de a veni s` te
caut cu o lun` \n urm`. Altfel, a[ fi \n]eles poate de ce
respingeai atâta familia. Dar când mi-ai spus c` se
schimbase, nu ceream decât s` te cred.
– Aveai dreptate, Nathan, este bolnav.
– E[ti pe cale de a te l`sa p`c`lit` de el, cum biata ta
mam` a f`cut-o cu taic`-s`u, declar` Jordan, plin de ur`. Ei
mi-au luat fetele dându-mi banii pe care nu-i cerusem…
150 CAROLE DEAN
– Da?
El \ncuviin]` din cap.
– O s`-l vindem.
– Cum? strig` ea, nevenindu-i s` cread` [i privindu-l de
parc` \nnebunise.
El ridic` din umeri cu non[alan]`.
– Am avut ieri o discu]ie, \nainte ca tu s` dispari [i am
ajuns la concluzia c` este singurul lucru de f`cut pentru a o
convinge pe sora ta [i pe tine c` doar voi conta]i pentru noi,
[i nu domeniul.
– Nu! exclam` ea cu vehemen]`. Nu pute]i face asta,
proprietatea a apar]inut \ntotdeauna familiei!
– Dar tu ai oroare…
– Nu pân` la punctul de a renun]a! protest` ea. {i sunt
sigur` c` Leslie va fi de p`rerea mea.
– Ea este, \ntr-adev`r. Dar, dup` cum [tii, trebuie o
decizie majoritar` pentru a vinde [i noi credem c` tu…
– Nu! repet` ea cu fermitate.
– {i acele v`cu]e adorabile pe care le \ngr`[`m \n scopul
de a le masacra? \ntreb` el sec.
– Hmm..
– M-am gândit la o alt` posibilitate, \n timpul c`l`toriei
pân` aici, spuse el gânditor.
O umbr` dureroas` trecu fugitiv prin ochii verzi ai tinerei.
– Te rog, nu-mi spune c` te-ai r`zgândit \n leg`tur` cu
c`s`toria noastr`!
– Oh, nu! Te vei m`rita cu mine, Brenda Jordan, afirm`
el cu vehemen]`, strângându-i bra]ul \n jurul ei. {i de cum
ne \ntoarcem! Ceea ce-mi reaminte[te c` mi-ai promis s` nu
mai fugi…
DINASTIA 155
***
Sfâr[it